Scribd
Încărcați
4 vizualizări1 pagină

2 B

Cadranul solar ilustrează neconcordanța dintre cele 24 de ore reale și cele mijlocii, cauzată de mișcarea Pământului pe orbită. Această inegalitate determină ca intervalul dintre două amiezi solare reale să fie mai lung decât timpul unei rotații complete a Pământului. Astfel, durata reală a unei rotații în jurul axei Pământului este de 23 ore, 56 minute și 4 secunde.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
4 vizualizări1 pagină

2 B

Cadranul solar ilustrează neconcordanța dintre cele 24 de ore reale și cele mijlocii, cauzată de mișcarea Pământului pe orbită. Această inegalitate determină ca intervalul dintre două amiezi solare reale să fie mai lung decât timpul unei rotații complete a Pământului. Astfel, durata reală a unei rotații în jurul axei Pământului este de 23 ore, 56 minute și 4 secunde.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

1 Un asemenea „ceas“ se numeşte cadran solar (n. Red. Rom.

)
sale în mod inegal şi de aici decurge neconcordanţa între cele 24 ore
reale şi cele mijlocii. Acest lucru nu este just: inegalitatea intervalului de 24
ore este condiţionată de inegalitatea altei mişcări a Pământului, şi anume –
mişcarea lui pe orbită în jurul Soarelui. Vom înţelege îndată cum se poate
răsfrânge aceasta asupra duratei celor 24 ore.
În figura 6 vedeţi două poziţii succesive ale globului pământesc. Săgeţile
de jos indică în ce sens se roteşte Pământul în jurul axei sale. Să analizăm
poziţia din stânga. În punctul A este acum amiaza; acest punct se află exact
în faţa Soarelui. Imaginaţi-vă acum că Pământul s-a rotit exact o singură
dată în jurul axei sale; în acest timp el s-a mişcat şi pe orbită, ocupând un
alt loc, mai spre dreapt^i. Raza Pământului ridicată din punctul A
păstrează, ca şi în ziua precedentă, aceeaşi direcţie, dar punctul A, de data
aceasta, nu se mai află drept în faţa Soarelui. Pentru cineva care se găseşte
în punctul A, ora amiezii nu a sosit încă. Soarele este în stânga liniei trase
din punctul A. Pământul trebuie să se mai rotească câteva minute, pentru ca
în acest punct să fie o nouă amliază.
Ce deducem de aici? Că intervalul dintre două amiezi solare reale este
mai lung decât timpul unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale ’.
Dacă Pământul s-ar roti uniform în jurul Soarelui, pe un cerc în centrul
căruia s-ar afla Soarele, diferenţa dintre durata reală de rotaţie în jurul axei
şi cea aparentă, pe care! o determinăm după Soare, ar fi de la o zi la alta
aceeaşi. Ea poate ’fi uşor stabilită, dacă ţinem seamaj de faptul că din
aceste plusuri mici trebuie să se adune, în timp de un an, 24 de ore,
(Pământul, rotindu-se pe orbită, se învârteşte o singură dată mai mult în
jurul axei sale în timp de un an); prin urmare durata reală a fiecărei rotaţii
în jurul axei este egală cu:
365-^ zile: 366 -ţ- = 23 ore 56 minute 4 sec.
Vom remarca cu această ocazie că durata „reală“ a celor 24 ore nu este

S-ar putea să vă placă și