acul este mutat înapoi cu o oră.
În U.R.S.S., ora se reglează în felul de mai sus pe întreg anul, adică nu
numai vara, ci şi iarna; deşi! consumul electricităţii nu se reduce în timpul
iernii, în schimb se realizează o solicitare mai uniformă a uzinelor electrice.
Ora „oficială” a fost introdusă pentru prima oară în U.R.S.S. În anul 1917
1; într-o anumită perioadă, acul indicator al ceasului fusese dat înainte cu
două şi chiar cu trei ore; după o întrerupere de oâţiva ani, acest procedeu a
fost din nou introdus în U.R.S.S., din primăvara anului 1930, şi păstrează o
diferenţă de o oră în plus faţă de ora fusului.
Durata unei zile
Durata exactă a unei zile, pentru orice loc şi orice dată a anului, poate fi
calculată după tabelele anuarului astronomic. Cititorul nostru, însă, pentru
scopurile sale obişnuite, aproape că nu are nevoie de această precizie de
calcul; dacă este dispus să se mulţumească cu o aproximaţie relativ
discutabilă, îi va fi de folos schema pe care i-o prezentăm (fig. 8). De-a
lungul marginii din stânga se indică în ore durata unei zile. De-a lungul
marginii de jos este schiţată distanţa unghiulară a Soarelui faţă de
ecuatorul bolţii cereşti. Această distanţă, care se măsoară în grade, se
numeşte „declinaţia” Soarelui. În fine, liniile oblice reprezintă diferite
latitudini corespunzătoare punctelor de observare.
Pentru a ne folosi de schemă, trebuie să cunoaştem valoarea distanţei
unghiulare (declinaţia) a Soarelui faţă de ecua-
1 Din iniţiativa lui I. I. Perelman, care a propus acest proiect de lege (a.
Red. Sov.).
Tor, într-o parte sau în cealaltă, pentru diferitele zile ale anului. Datele
respective sunt indicate în tabelul de mai jos.
Vom arăta, prin exemple, cum putem folosi această schemă.
1. Ne propunem să aflăm durata unei zile în mijlocul lunii aprilie la
Leningrad (adică la o latitudine de 60°).
Găsim în tabel declinaţia Soarelui la mijlocul lui aprilie, adică distanţa
unghiulară a lui în aceste zile faţă de ecuatorul bol