Bilet 1

Bilet 2

Bilet 3

a. Rigidizari locale secundare pentru pereti, grinzi si stalpi

b. Proprietatile betonului proaspat si prelucrarea agregatelor

Bilet 4

a. Cofraje sustinere, contravantuiri, elemente de aliniere si montaj

b. Operatiuni de montaje prefabricate

Bilet 5

a. Cofraj pereti: caracteristici generale, cofraj mixt usor cmu, cofraj pasitor CP100, pt pereti si
elemente massive
b. Teoria vibrarii, diagrame in functie de caracteristicile betonului si timpii de vibrare

Bilet 6

a. Incarcari asupra cofrajelor (vertical si orizontal)

b. Reguli generale la turnare si rosturi tehnologice

Bilet 7

a. Mase Cofrate, cofraj tunel si cofraje inglobate

b. Pompe de betonare

Bilet 8

a. Cofraje glisante
b. Vacuumparea, torcretarea si centrifugarea

Bilet 9

a. Cofraje glisante, ce determina viteza de glisare

b. Utilajele folosite la montarea elementelor prefabricate, diagrama cu caracteristicile H,R, Q
pentru alegerea macaralei

Bilet 10

a. Intarirea betonului pe timp friguros

b. Dozarea componentelor betonului si centralele de preparare a betonului
Rigidizari locale secundare pentru pereti, grinzi si stalpi
Rigidizari locale secundare: perpendicular pe coaste; micsoreaza deschiderea coastelor, impreuna cu
coastele = scheletul de rezistenta al cofrajului; denumiri functie de tip cofraj; moaze sau palei (cofraje
plane pereti, elevatii, fundatii continue); caloti (cofraje stalpi, cuzineti, fundatii isolate); caloti sau chingi
(cofraje grinzi).

Rigidizari locale secundare pentru pereti: - utilizate si la cofraje pt zid de sprijin, masive din beton;

Moaze= 1 elemente cuplate, din profile metalice ambutisate, tevi dreptunghiulare;

Palei= grinzi cu zabrele

Încărcările orizontale care acționează uniform pe ambele fețe ale cofrajului sunt preluate de tiranți –
supuși unor eforturi de întindere.
Menținerea cofrajului la distanța corespunzătoare grosimii peretelui → distanțieri din țevi de materiale
plastice, montați pe tiranți. Pentru a mări suprafața de rezemare pe tăblie și pentru a împiedica
pătrunderea laptelui de ciment în interiorul distanțierilor → conuri de capăt.

Rigidizari locale secundare pentru grinzi: - sunt alcătuite din montanți ( preiau încărcările orizontale ce
acționează asupra pereților laterali ai cofrajului) și traverse preiau încărcările verticale ce acționează
asupra intradosului cofrajului).
Rigidizari locale secundare pentru stalpi (caloti): - formează un cadru închis care înconjoară la exterior
cofrajul și preia încărcările orizontale care acționează uniform pe toate laturile acestuia. Caloții sunt
supuși unor eforturi de întindere și încovoiere.

Proprietatile betonului proaspat si prelucrarea

agregatelor
Proprietatile betonului proaspat:

Betonul proaspăt → caracterizat prin consistență, lucrabilitate care cuprind și stabilitatea, mobilitatea

Consistența C – proprietatea de a opune o anumită rezistență la deformațiile plastice(la deplasare)

poate fi înglobată în lucrabilitate L

Stabilitatea – calitatea betonului de a-și păstra compoziția, de a nu se dezamesteca (a nu segrega)

Mobilitatea – calitatea betonului de a umple bine și ușor cofrajul și spațiile dintre armături
Cracteristicile de curgere se prezintă diferit pentru

-lichide ca apa = lichide newtoniene

-paste = lichide ale lui Bingham → betonul fluid sau betonul plastic respectiv vârtos compactate prin
vibrare ► consistența unei paste semilichide pentru care relația matematică a curgerii este:

Din punct de vedere reologic (reologia ramură a fizicii ce studiază curgerea și deformarea în timp a
corpurilor sub acțiunea forțelor aplicate asupra lor. Principalele proprieăți ale materialelor studiate:
elasticitatea, plasticitatea, vâscozitatea) betonul proaspăt este caracterizat prin f, U la care se adaugă
frecarea fc ce apare datorită conținutului de pietriș

-extras din NE 012/1 – 2007 (clase de consistență)

Stabilitatea betonului proaspăt variază direct proporțional cu f

Mobilitatea acestuia variază invers proporțional cu U și fc

Coeficientul de vâscozitate U se înlocuiește cu consistența C deoarece aceasta se poate măsura cu

ușurință în condițiile de șantier.

Lucrabilitatea L variază direct proporțional cu f, invers proporțional cu C și fc deci include proprietățile

de stabilitate și mobilitate ale betonului.

Pentru creșterea lucrabilității: creșterea stabilității (exprimată prin f ), scăderea frecării fc și scăderea
coeficientului de vâscozitate U – înlocuit cu C.
Divergență la raportul A/C → eliminarea celor 2 cerințe.

Creșterea lucrabilității doar prin adăugarea de aditivi (plastifianți) și o creștere controlată a părții fine
(pentru a nu se ajunge la contracții generatoare de microfisuri în betonul întărit)

Prelucrarea agregatelor:

Pentru a corespunde condițiilor de calitate prevăzute în standarde, agregatele (Ag) provenite din surse
naturale sau produse artificial → supuse prelucrării care cuprinde activități tehnologice de concasare,
sortare și spălare.

Concasarea Ag: Operație prin care Ag de dimensiuni mari sunt sfărâmate și reduse la dimensiunile
cerute. Utilaj: concasorul care are caracteristica: gradul de sfărâmare a pietrei Ks = D max/d max unde:

D max – diametrul maxim al pietrei introduse în concasor

d max - diametrul maxim al pietrei concasate

Valorile Ks sunt funcție de natura Ag și tipul concasorului:

Ks = 6 concasoare cu fălci

Ks = 5 – 10 concasoare giratorii

Ks = 10 – 15 (concasare primară) concasoare cu ciocane

Ks = 30 – 40 (concasare secundară) concasoare cu ciocane

Ks = 4 (pentru materiale dure) concasoare cu valțuri

Ks = 5 – 10 (pentru roci moi) concasoare cu valțuri

Concasoarele cu fălci

Piatra este sfărâmată între 2 fălci una fixă cealaltă mobilă prin mișcarea fălcii mobile spre falca fixă.

Concasoarele giratorii (conice)

Piatra este sfărâmată între 2 trunchiuri de con cel exteror fix, cel interior mobil care execută o mișcare
circulară pendulară.

Concasoarele cu ciocane
Piatra este zdrobită prin lovire cu ciocane fixate articulat de un arbore care se rotește.

Concasoarele cu valțuri

Piatra este frecată și concasată între 2 valțuri dispuse orizontal care se rotesc în sens contrar unul față
de celălalt.

Sortarea Ag

Sortarea Ag = operația prin care un amestec de Ag de dimensiuni variate este împărțit în fracțiuni având
dimensiunile indicate pentru prepararea betonului.

Sortarea: ciuruire folosind ciururi și separare hidraulică sau hidromecanică folosind clasoare hidraulice
sau mecanice cu șnec.

Ciuruirea Ag: -ciuruire prin trecere (trecerea Ag se face succesiv prin ciururi cu ochiuri din ce în ce mai
mici)

-ciuruire prin refuz (trecerea Ag se face succesiv prin ciururi cu ochiuri din ce în ce mai mari)

-ciuruire nixtă (combinație a primelor două metode).

Ciuruirea poate fi uscată sau umedă deoarece la umiditate intermediară (2 – 5) % granulele fine sunt
reținute pe suprafața celor grosiere.

Ciuruirea uscată neeconomică dacă este necesară uscarea prealabilă a Ag.

Ciuruirea sub jet de apă sub presiume favorizează desprinderea particulelor fine de Ag.

Clasarea nisipului

Clasoarele hidraulice separă nisipul de apa murdară și-l sortează pe fracțiuni prin sedimentare. 1-
diafragmă, 2- grindă susținere, 3- sistem de golire, 4- hidromasă (nisip + apă murdară)

Funcționare: Șuvoiul de apă cu nisip care intră în clasor se oprește cu o diafragmă despărțitoare în
spatele căreia se formează un remuu (zonă în care apar curenți descendenți și ascendenți) care poate
antrena în suspensie partculele fine.
Particulele mari de nisip (clasor I) nu pot fi antrenate și se depun pe fundul rezervorului. Procesul se
repetă în clasorul II și III.

Spălarea Ag este necesară pentru îndepărtarea părții levigabile și altor corpuri străine ce depășesc
proporțiile admise de prescripții.

Spălător cilindric rotativ [Link] cu Ag murdare [Link] de spălare [Link]ă metalică elicoidală
fixată pe “2” [Link] cu apă de spălare [Link]ă pt. apa murdară [Link]ă dințată de acționare a
cilindrului [Link] Ag spălate [Link]ăr colectare Ag spălate. Antrenarea Ag se face cu banda
“3”fixată pe cilindrul “2”, înaintarea fiind în sens contrar șuvoiului de apă de spălare.
Cofraje sustinere, contravantuiri, elemente de aliniere si
montaj
Variante de susținere cofraje:

1) cu montare 3 popi extensibili a)cofrare-armare-betonare placă b)decofrare etapa I c)decofrare etapa

II 1-popi metalici 2-grinzi extensibile 3-panouri de cofraj 4-fâșie de completare 5-pop cu bază spațială 6-
diafragmă din beton armat 7-placă din beton armat monolit

2) Cu dispozitiv de decofrare rapidă

1-pop extensibil 2-dispozitiv de decofrare rapidă 3-grinzi extensibile 4-panouri de cofraj 5-element
component contravântuire

1-pop extensibil 2-dispozitiv de decofrare rapidă 3-grinzi extensibile 4-panouri de cofraj 5-element
component contravântuire
Placă turnată monolit Panouri cofraj Grindă susținere Dispozitiv decofrare rapidă Pop

Decofrare etapa I: se decofrează panourile de cofraj și grinzile de susținere Se mențin: popii și

dispozitivele de decofrare rapidă pentru decofrare etapa II

3) susținere cofraj cu ajutorul cricurilor a) panouri de cofraj b) grinzi extensibile c) cric d) longrină de
susținere e) grindă prefabricată din beton armat 1-reazem 2-suport fix 3-piesă mobilă 4-piuliță pentru
reglarea înălțimii cricului 5-șurub 6-tirant filetat 7-țeavă PVC

4) susținere cofraj cu eșafodaje

Cofrare elevații: a)elevația situată deasupra cotei terenului natural b)elevația situată în săpătură 1-
panouri de cofraj 2-șpraiț 3-țăruș 4-elemente de fixare a panourilor de cofraj, de montanți 5-distanțieri
din țeavă PVC 6-tiranți 7-bloc fundație 8-elevație

(+actiuni)
Susțineri -Susținerile orizontale preiau încărcările verticale ce acționează asupra cofrajelor orizontale. Se
confecționează din metal sau lemn

a), b) grinzi metalice extensibile c) grindă metalică articulată d) grindă metalică telescopică 1 – tronson
principal 2 – tronson secundar 3 – pană de strângere 4 – piese de rezemare 5 – tronson de prelungire 6 –
piuliță de prindere 7 – cap de sprijin mobil 8 – grindă capăt stânga 9 - grindă capăt dreapta 10 – cap
sprijin fix 11 – tronson de mijloc 12 – tronson de capăt

Susținerile verticale preiau încărcările de la susținerile orizontale și le transmit terenului sau elementelor
de construcție executate anterior și susțin cofrajul la cote pe perioada întăririi betonului.

a)pop lemn b) pop metalic extensibil c) idem cu bază spațială d) pop metalic scurt e) eșafodaj (E75) f)
grafic cu sarcina max. pe E75 în funcție de înălțimea H
1 – tronson inferior, 2 – manșon filetat, 3 – piuliță cu urechi, 4 – bolț, 5 – tronson superior, 6 – placă de
sprijin, 7 - șpraiț, 8 – colier, 9 – talpa șpraițului, 10 – placă de bază, 11 – pene de lemn, 12 – dulap de
repartiție, 13 – panou eșafodaj, 14 – element de reglaj superior, 15 – element de reglaj inferior, 16 –
diagonală, 17 – bară de legătură.

Popii metalici extensibili se realizează din 2 tronsoane de țeavă care culisează una în alta. În prelungirea
țevii inferioare (1) este montat un manșon filetat (2) prevăzut cu 2 fante diametral opuse.

Pe manșon se înșurubează o piuliță cu urechi (3). Reglarea brută a înălțimii popului se face cu bolțul (4)
care se introduce în găurile existente în tronsonul superior (5) și prin fantele manșonului filetat. Bolțul
reazemă pe piulița (3). Prin rotirea piuliței se realizează reglarea fină pe intervalul dintre 2 găuri ce poate
fi de 50 sau 100 mm.

Popii se folosesc până la înălțimi de 6 m. Pentru înălțimi mai mari se folosesc eșafodaje.

Elemente de aliniere aferente cofrajelor verticale (pentru pereți, stâlpi, laterale de grinzi) formate din
mai multe panouri, asigură planeitatea cofrajelor. In cazul pereților au și rol de trasare a cofrajului la
bază. Se confecționează din: rigle de lemn, țevi metalice dreptunghiulare sau rotunde, profile metalice
ușoare.

Contravântuiri se execută între elementele verticale de susținere (popi) și asigură indeformabilitatea

spațială a cofrajului

1 – pop metalic extensibil, 2 – grinzi extensibile, 3 – contravântuiri din țeavă, 5 – elemente de fixare a
contravântuirilor, 7 – placă planșeu
Contravântuirile pot fi: din material lemnos (scânduri, dulapi), din metal (bare din oțel beton, țevi
metalice rotunde sau drentunghiulare)

Sistemele de fixare a contravântuirilor de popi: a) cu ochi filetat, b) cu coliere cu șurub, c) cu bridă și

pană 1 – tronson pop, 2 – ochi filetat, 3 – piuliță, 4 – contravântuire din bară de oțel beton, 5 – colier cu
șurub, 6 - țeavă metalică rotundă, 7 – bridă cu pană, 8 – dulap de lemn, 9 – articulație

Sprijiniri (șpraițuri) pentru cofrajele verticale sau înclinate. Asigură stabilitatea cofrajului, poziționarea și
menținerea acestuia în poziția dorită până la întărirea betonului, Se realizează din lemn sau elemente
metalice [Link] fin al lungimii șpraițurilor se face ca la popi cu pene din lemn sau cu
manșon filetat .

Șpraiț metalic extensibil 1 – corp șpraiț 2 – piesă de cuplare la rigidizările locale ale cofrajului 3 – talpă
șpraiț 4 – orificiu pentru manevrare (rotire) în vederea reglajului lungimii șpraițului

Operatiuni de montare prefabricate

1)Lucrări pregătitoare montării elementelor prefabricate

a) verificări: - geometria elementului prefabricat (dimensiuni, liniaritate, planeitate...)

- calitatea elementului prefabricat (depistare: fisuri, goluri, armături dezvelite...)

- existența, poziția si calitatea: dispozitive de agățare, plăcuțe, mustăți, piese de asamblare...

- poziția de prindere a elementelor prefabricate

- suprafețe de rezemare (dimensiuni, planeitate, orizontalitate, pentru elementul care se montează și cel
pe care se montează)

- cota elementului pe care se montează...

Verificări executate asupra fundației pahar înaintea montării stâlpilor

a) coincidență semne de axă stălp→fundație

b) șablon pentru verificarea dimensiunilor în plan

c) miră + nivelă pentru verificarea cotei părții inferioare a paharului.

b) lucrări pregătitoare cu caracter tehnologic : - trasare semne de axă - compensare eventuale abateri

- pregătire + verificare dispozitive de manipulare și montaj

- pregătire + verificare macarale de montaj

c) lucrări pregătitoare cu caracter organizatoric: - pregătire + verificare căi de circulație (pentru mijloace
de transport, macarale)

- marcarea pozițiilor de lucru macara la montaj (țăruși)

- pregătirea + verificarea schelelor de montaj, a platformelor telescopice cu nacelă pentru accesul

muncitorilor la înălțime, pentru: •desprindere prefabricate din dispozitivul de manipulare și montaj

•fixarea provizorie și fixarea definitivă, la înălțime

•verificare cote și axe, realizarea compensării abaterilor.

Schele și platforme de montaj:

2) Așezarea elementelor prefabricate pe reazeme în funcție de poziția prefabricatelor în structură:
orizontală, verticală, înclinată

Elementele prefabricate orizontale (ex. grinzi, plăci) se prind în cârligul macaralei prin intermediul
dispozitivelor de manipulare și montaj: ridicare + manipulare + coborâre + așezare.

Elementele prefabricate verticale ([Link]âlpi): - procedeul de ridicare prin alunecare (târâre) - procedeul
de ridicare prin rotire Alegerea procedeului în funcție de: • poziția stâlpului față de construcție și de
macara • lungimea stâlpului • spațiul liber imprejur • tipul macaralei

Procedeul de ridicare prin alunecare (târâre)

* brațul macaralei rămâne fix, cârligul macaralei ridică punctul A = capătul superior al stâlpului

* în acest timp punctul B = capătul inferior al stâlpului se târâște pe sol ► efort suplimentar pentru
dispozitivul de manipulare și montaj + șocuri în cabluri

* ridicarea stălpului = mișcare de rotație + translația stâlpului ► viteza de mișcare a punctului B este
neuniformă

* curba de variație a punctului B la ridicarea pe verticală a stâlpului nu prezintă nici o valoare critică
până la φ = 80° după care începe balansarea stâlpului

* cărucior de rulare sub capătul B: previne balansarea și deteriorarea capătului inferior al stâlpului.
Procedeul de ridicare prin rotire

Stâlpul execută o rotire în jurul capătului inferior, macaraua execută o mișcare de rotație simultan cu
ridicarea cârligului.

Punctul B fix ca poziție → mișcare pe orizontală a macaralei cu viteza V’ah (rotire macara) și o mișcare de
ridicare cu viteza V’av; Una din aceste două mișcări trebuie să fie neuniformă, greu de realizat în practică
► se recomandă procedeul prin alunecare.

3) Fixarea provizorie

a) Stâlpi în fundații pahar → cu pene din lemn. H ≥ 12 m + tiranți de ancoraj

b) Stâlpi în fundații pahar → cu cricuri care sprijină pe fundație și împing stâlpul în poziția corectă. H ≥ 12
m + tiranți de ancoraj

c) Stâlpi ce nu se îmbină cu fundația pahar, stâlpii construcțiilor etajate → tiranți de ancoraj + bride

d) Cadre care au stâlpii în fundații pahar → varianta a). Dacă reazemă pe fundație prin intermediul unei
articulații →cu ancore sau contrafișe

e) Grinzi, ferme, arce fixare provizorie pe stâlpi, când raportul dintre înălțime și lățimea de rezemare > 4
: 1 → tirant cu mufă de întindere.
Fixarea provizorie: - utilajul de montaj este parțial imobilizat

- menține stabilitatea prefabricatului până la fixarea definitivă

- exclude deplasarea prefabricatului permițând corectarea poziției

- dispozitivele de fixare provizorie: simple, ușor de manipulat, reutilizabile, să permită corecturi la poziția
prefabricatului Fixarea provizorie a panourilor de perete → tirant extensibil cu manșon

4) Verificarea poziției elementelor prefabricate după așezare

a) verificarea pe orizontală și verticală a prefabricatelor care au poziție vericală în construcție (ex. stâlpi,
pereți), cu aparate topografice → compensarea eventualelor abateri, cu ajutorul dispozitivelor de fixare
provizorie.

b) verificarea pe orizontală și verticală a prefabricatelor care au poziție orizontală în construcție (ex.

grinzi, plăci) + verificarea poziției și cotelor suprafețelor de rezemare pe care se așează elementele →
compensarea micilor diferențe cu straturi de mortar. Verificarea distanței dintre axe și corespondența
axelor trasate pe un prefabricat cu cele de pe elementul cu care se îmbină → abateri ce se remediază cu
pârghii, cricuri, răngi etc.

5) Fixarea definitivă

Asigură transmiterea solicitărilor de la un element la altul conform cu ipotezele de calcul.

După modul de transmitere a solicitărilor și tehnologia de execuție: fizarea definitivă se realizează prin
îmbinări umede, uscate, mixte.
 Îmbinări umede: transmiterea solicitărilor numai după întărirea betonului din îmbinare prin
intermediul: a) betonului din îmbinare b, c) betonului + armăturilor din îmbinare

Îmbinări uscate: transmiterea solicitărilor, integral prin d) piesele metalice înglobate în prefabricate prin
a căror sudare → îmbinarea. Betonul din îmbinare protejează împotriva coroziunii.

Îmbinări mixte: transmiterea solicitărilor e) parțial prin piesele metalice sudate și parțial prin barele de
armătură ce pătrund în îmbinare + betonul întărit din îmbinare.

Cofraj pereti: caracteristici generale, cofraj mixt usor

cmu, cofraj pasitor CP100, pt pereti si elemente massive
Considerații generale: Cofrajele sunt realizate din panouri mari, plane, poziționate față în față și
rigidizate.

Moduri de alcătuire: a) - din panouri mici cu m/d manuală bucată cu bucată

b) - din panouri mici asamblate la sol în panouri mari, m/d mecanizat

c) - prin realizarea unui schelet de rezistență metalic peste care se fixează tăblia panoului mare, m/d
mecanizat

Pentru cazul b) se impun următoarele reguli de formare:

* panotajul să fie identic pentru ambele fețe ale peretelui, rosturile dintre panouri fiind față în față
pentru a permite trecerea tiranților

* moazele se așează perpendicular pe direcția laturii lungi a panoului

* pentru obținerea unei suprafețe plane se face alinierea atât la partea inferioară cât și perpedicular pe
moaze, cu elemente de aliniere
Se folosesc distanțieri (asigură grosimea peretelui), tiranți și conuri de capăt elemente de sprijinire
(asigură poziția) elemente de siguranță

In cazul cofrajelor cu H ≥ 3m se recomandă “ferestre de turnare”. După turnarea betonului până la cota
inferioară ferestrei de turnare, aceasta se închide cu un capac etanș și rigid și se continuă betonarea. O
altă variantă este cofrarea în trepte.

Cofrajul Mixt Ușor CMU pentru pereți

Alcătuirea CMU: - bare B din țeavă CMU pentru realizarea coastelor (1) și moazelor (2)

- menghine M (3) pentru fixarea moazelor de coaste

- fururi (4) pentru fixarea tăbliei de coaste

- tăblia cofrajului (5) din placaj sau panouri mici (5’) din lemn (înglobează coastele)

- tiranți T (7) din oțel beton cu Ø 8 sau Ø 10 mm care reazemă pe moaze prin intermediul plăcuțelor
metalice U (6) și se fixează cu zăvoare Z (8); cric cu pârghie Cr (13) pentru pretensionarea tiranților0

- distanțieri D din țeavă PVC (15) și conuri de capăt Cc (12)

- șpraițuri metalice BR (9) se fixează de moaze cu plăcuțe metalice E (9’) + buloane (9”) și în teren sau
placă prin talpa ST (10)

- talpa de aliniere (11) care asigură planeitatea cofrajului și elementul de aliniere (14) - console de
podină KP, podină P, balustradă B

Cofrajul pășitor CP100

Se utilizează la cofrarea: - pereților construcțiilor civile, industriale, social culturale, - elementelor masive
din beton, ziduri de sprijin etc.

Alcătuirea CP100:
[Link]ți metalici tip I (H=2800mm)+tip II (H=2200mm) cu secțiune T formată dintr-o talpă din tablă
de oțel ce vine în contact cu betonul și o talpă din țeavă pătrată 40x40mm pe fața opusă și două
diafragme paralele din tablă decupată

[Link] de cofraj metalice 1000x1200x62mm care reazemă pe montanți și se fixează de aceștia cu

dispozitive metalice cu pană 3, tiranți filetați 4 fixați între montanți, console de calaj 5 având la capăt
calajele 6, elemente de aliniere 7 (din bare CMU) fixate de talpa montanților cu cleme cu pană 8, KP 9,
podina 10, balustrada 11.

CP 100 a) vedere de ansamblu, b) detaliu de fixare a panourulor de cofraj pe montanți, c) detaliu de

fixare a țevilor de aliniere

CP 100 – faze de utilizare a) cofrarea primului strat, b) cofrarea stratului al doilea 1-montanți, 2- panouri
metalice, 3-dispozitiv cu pană, 4-tiranți filetați, 5-console metalice de calaj, 6-calaje, 7-elemente de
aliniere, 8-cleme cu pană, 9-console de podină KP, 10-podina P, 11-balustrada B

Pentru acoperirea înălțimii unui montant se toarnă succesiv 3 straturi de beton de 0,60 -1,00 m înălțime
fiecare.
După turnarea fiecărui strat panourile sunt pășite manual în vederea turnării stratului următor,
suprapunerea peste betonul turnat anterior fiind de minimum 50 mm.

Pentru betonarea pereților cu înălțime de peste 2,80 m , montanții se înădesc pe verticală, panourile
pășind în continuare pe montanți.

Montare CP 100 la elemente masive din beton a) executarea stratului I b) executarea stratului II 1-
montanți, 2-panouri metalice, 3-bare de aliniere, 4-console de calaj 5-tiranți pierduți, 6-șpraițuri, 7-talpă
șpraiț, 8-țăruș de ancorare, 9- beton de egalizare, 10-bare din oțel beton pentru menținerea în poziție a
tiranților, 11-podină P, 12-plintă, 13-balustradă B

În cazul cofrării elementelor masive cu L ˃ 2,40 m, H ˃ 2,00 m și g ˃ 1,50 m preluarea încărcărilor

orizontale se realizează prin intermediul unor tiranți Ø 12mm pierduți care se sudează de barele de oțel
beton.

După montarea cofrajului și turnarea primului strat de beton urmează faze alternative de montare
panouri și turnare beton.

Se va asigura o turnare a betonului, relativ continuă fără rosturi de turnare între straturi.

Sunt concepute cofraje pășitoare cu avans mecanic sau ridicate cu macaraua, iar pentru eliminarea
amprentelor lăsate de talpa montanților , panourile de cofraj sunt amplasate în același plan cu talpa
montanților.

Teoria vibrarii, diagrame in functie de caracteristicile

betonului si timpii de vibrare
Noțiuni privind teoria vibrării și parametri vibrării

Compactarea betonului = îndesarea betonului, reducerea spațiilor dintre granule și eliminarea parțială a
aerului. → • creșterea rezistențelor mecanice, • reducerea permeabilității, • mărirea durabilității.

Procedee de compactare: vibrarea, torcretarea, vacuumarea, centrifugarea etc.

Vibrarea betonului: zone de mortar care cresc și apoi se tasează, în care se afundă Ag. → plastifiere →
beton pastă cu Ag în poziție de echilibru corespunzătoare Vmin și suprafața umedă și strălucitoare.

Tipul de vibrare (funcție de transmiterea undelor vibrator – beton):

*vibrare internă (vibrare în masa betonului), cu vibratoare de interior, de adâncime, pervibratoare;

*vibrare externă (prin intermediul cofrajelor) cu vibratoare de cofraj;

*vibrare de suprafață (prin contactul plăcii vibrante cu fața superioară a betonului) cu vibratoare de
suprafață. Betoanele fluide (ex. betonul autocompactant) nu se vibrează.

Parametrii vibrării: - frecvența vibrării n [vibr/min], f = n/60 [vibr/s]

- amplitudicea vibrațiilor a [cm] sau [mm]

- accelerația vibrației γ [cm/s²] - forța de vibrare F [daN] sau [N]

- durata unui ciclu de vibrare t [s]

- durata totală de vibrare pentru 1 mc de beton T [min]

- raza de acțiune în beton a elementului vibrant R [cm]

Pe un ax rotit de motor se montează o greutate excentrică = element de vibrație antrenat într-o mișcare
circulară → fiecare punct descrie un cerc. Mișcarea se desfășoară în timp și poate fi reprezentată pentru
punctul = centrul de greutate al elementului de vibrație, într-un sistem de coordonate retangulare.
punctul face n [rotații/min] → expresia vitezei unghiulare (pulsația): ω = 2 π n [radiani]

Ecuațiile mișcării armonice sunt definite de relațiile:

elongația y = a sin ωt

viteza v = + aω cos ωt

accelerația γ = - aω² sin ωt

în condițiile când sin ωt = 1 și cos ωt = 1 rezultă y = a [cm], v = aω [cm/s], γ = aω² [cm/s²]

Amplitudinea a determinată de poziția cea mai îndepărtată a sistemului oscilant pe ambele părți față de
poziția de echilibru, la T/4 și 3T/4. T - “perioada” de deplasare în sus și în jos a elementului de vibrație a
= M/G [cm] M – momentul cinetic M = Gr . e [N cm] Gr – greutatea elementului de vibrație e –
excentricitatea cu care elementul de vibrație este montat pe ax G – greutatea vibrată (beton, armătură,
cofraj)

Forța de vibrare: F = m γ = m a ω² [N] m - masa elementului de vibrație, m = Gr/g ω² = 4 π² n² F = Gr/g a

4 π² n² g = 9,81 [m/s²] F = 4 Gr a n² [N]

Între n, a, γ, F sunt relații de corelare:

a) pentru γ și F constante, pentru n mare corespunde a mică

b) pentru a constantă, pentru n mare corespund γ și F mari

c) pentru n constantă, pentru a mare corespund γ și F mari n înalte pun în vibrație pasta de ciment și
părțile f. fine de Ag n mijlocii pun în vibrație granulele de nisip a) n joase pun în vibrație pietrișul a ≈
0,005...0,15 cm la pervibratoare a max. 0,4 cm la vibratoare de exterior și de suprafață Dacă a depășește
aceste valori → deplasări neregulate ale granulelor betonului → afânare beton. bg = γ 1/g Când “γ” se
definește ca un multiplu a accelerației gravitaționale“g”.

F direct proporțională cu U-coeficientul de vâscozitate și fc-frecare, cu pragul de forfecare și C-

consistența betonului. la vibratoarele de cofraj pentru o poziție a vibratorului se poate stabili raportul k
= F/G care pentru un timp mediu de vibrare depinde de C. k = 2 – consistență plastică, k = 3 –
consistență plastic – vârtoasă k = 4 – consistență vârtoasă
F necesară în cazul pervibratoarelor pentru compactarea betoanelor de diferite consistențe

t crește când cresc: consistența betonului, cantitatea de părți fine și clasa betonului

t scade cu creșterea forței și frecvenței vibratorului durata optimă de vibrare t = 30 sec. poate crește la
max. 60 sec. la betoanele aparente t = 90...150 sec.

Duratele ciclurilor de vibrare t necesare în cazul pervibratoarelor pentru compactarea betoanelor de

diferite consistențe

T1’ durata totală de vibrare a unui (mc) de beton este direct proporțională cu Ucoeficientul de
vâscozitate și fc-frecarea, cu pragul de forfecare și C-consistența betonului și invers proporțională cu F.

T1’ în funcție de consistența betonului și forța de vibrare F a vibratorului

R - raza de acțiune în beton a elementului vibrant este direct proporțională cu F, t și invers ptoporțională
cu clasa betonului și consistența Raza de acțiune în beton R a unui pervibrator (cu F = 350 daN, n =
19.000 vibr./min), în funcție de durata vibrării t și consistența betonului
Vibrarea orizontală: - se amortizează repede

- acționează asupra granulelor indirect → deplasarea lor pe orizontală

- modifică bazele de sprijin ale straturilor superioare

- lucrul mecanic efectuat de forțele de vibrație este nul

- rezultă o tasare sub acțiunea greutății proprii, compactare datorită forței de gravitație

- înaintarea granulelor mari printre cele fine spre partea inferioară → segregare dacă deplasarea nu este
împiedicată de vâscozitate și “fc”

Vibrarea orizontală la vibratoare de interior → n înalte și a mici nu antrenează granulele mari

compactează prin alunecarea mortarului printre Ag nu produc segregare

Vibrarea verticală la vibratoare de suprafață - generează forțe verticale → compactează întregul

amestec - lucrul mecanic al forțelor de vibrație este maxim - direcția forței coincide cu cea a deplasării

Incarcari asupra cofrajelor (vertical si orizontal)

Calculul cofrajelor și al susținerilor acestora are în vedere următoarele categorii de acțiuni:

Încărcări verticale produse de: - a greutatea proprie - b greutatea betonului proaspăt turnat în cofraj - c,
d încărcările determinate de executarea lucrărilor (personalul care pune în operă betonul, echipamente
și mijloace pentru punerea în operă a betonului ș.a.) - e încărcările determinate de turnarea și vibrarea
betonului

Încărcări orizontale produse de: - f presiunea laterală a betonului proaspăt - g șocurile produse la
descărcarea betonului - acțiunea vântului - acțiunea seismică - împingerea pământului și/sau presiunea
apei (dacă este cazul)

f –(după NE 012/2-2010) încărcarea orizontală determinată de presiunea laterală a betonului proaspăt

turnat și compactat prin vibrare → aplicată static pe pereții cofrajului cu distribuția din figură, în funcție
de viteza de betonare V
Se folosesc următoarele relații de calcul:

V = H/T

Hp = λ1 H

Pmax = λ1 λ2 λ3 λ4 γ H

Pinf = α Pmax

unde: V – viteza de betonare (m/h) T – durata de timp în ore (h), apreciată, pentru umplerea cofrajului H
- înălțimea la care se toarnă betonul în cofraj (m) Hp – înălțimea (m) pentru care presiunea laterală a
betonului este maximă (Pmax) Pmax – presiunea maximă pe cofraj (kN/mp) Pinf – presiunea la baza
cofrajului (kN/mp) α – coeficient λ1, λ2, λ3, λ4 – coeficienți γ – greutatea specifică a betonului turnat
(kN/mc)

Valoarea presiunii maxime a betonului variază în funcție de:

-viteza de turnare – influențează direct proporțional prin λ1

-lucrabilitatea betonului – influențează direct proporțional prin λ2

-grosimea elementului - influențează direct proporțional prin λ3 La elementele subțiri se manifestă

“efectul de siloz” fenomen ce apare datorită aderenței și frecării betonului de pereții cofrajului și care
duce la o reducere a presiunii. Efectul este mai pronunțat la betoanele vârtoase și neglijabil la betoanele
fluide

-temperatura betonului proaspăt - influențează invers proporțional prin λ4. Temperatura influențează
priza cimentului astfel la temperaturi mai scăzute procesul de întărire a betonului este mai lent

f –(după CIRIA - Construction Industry Research and Information Association)) încărcarea orizontală
determinată de presiunea laterală a betonului proaspăt turnat și compactat prin vibrare

Pmax = min(P1, P2, P3) KN/mp

Pmax – presiunea maximă pe cofraj (kN/mp)

P1 – presiunea din efectul de înălțime (kN/mp)

P2 – presiunea din efectul de arc (kN/mp)

P3 – presiunea din efectul întăririi betonului (kN/mp)

Caracteristici: R – viteza de betonare (m/h) H - înălțimea la care se toarnă betonul în cofraj (m)
densitatea betonului 25 kN/mc d – dimensiunea minimă a secțiunii (mm) lucrabilitatea betonului (tasare
con) (mm) t - temperatura betonului (°C)
g - încărcarea orizontală din șocurile produse la descărcarea betonului din mijloacele de transport:

* din bene având capacitatea:

< 0,2 mc................................... 2,00 kN/mp

0,2...0,7 mc...............................4,00 kN/mp

˃ 0,7 mc....................................6,00 kN/mp

* la turnarea prin jgheaburi sau pâlnii ....2,00 kN/mp

* la turnarea cu pompa..............................6,00 KN/mp

- încărcarea orizontală dată de acțiunea vântului → în conformitate cu prevederile reglementărilor

tehnice (standarde de acțiuni și anexe naționale la acestea)

- încărcarea orizontală dată de acțiunea seismică → în conformitate cu prevederile standardului, inclusiv

anexa națională privind acțiunile pe durata executării lucrărilor

- încărcarea orizontală dată de împingerea pământului și/sau presiunea apei (dacă este cazul) → pe baza
situației avută în vedere pentru cofrajul respective

Pentru eșafodaje tipurile de încărcări sunt:

Calculul de rezistență: a+b+c sau a+b+e dacă e ˃ c

Calculul deformațiilor: a+b

la care se adaugă: Încărcările din acțiunea vântului, considerate cu perioade de revenire. Se vor lua în
considerare situațiile în care cofrajele sunt pline cu beton cât și cele în care în cofraje nu există beton (la
eșafodajele cu înălțimea ≤ 6 m încărcările din acțiunea vântului se iau în considerare doar dacă au valori
semnificative) Încărcarea din acțiunea seismică

Reguli generale la turnare si rosturi tehnologice

Reguli generale la turnarea betonului

a – se udă cu apă cu 2-3 ore înainte și imediat înainte de turnarea betonului: cofrajele din lemn, betonul
vechi, zidăriile;

b – descărcarea betonului din mijloacele de transport se face în: bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi, hoboți sau direct în cofraj;

c – betonul neîncadrat în limitele de consistență sau când prezintă segregări se refuză. Se admite
îmbunătățirea consistenței cu superplastifianți;

d – înălțimea de cădere liberă a betonului: ≤ 3,00 m la elementele cu lățimea ≤ 1,00 m ≤ 1,50 m în

celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafață;

e – în elemente cu H > 3,00 m turnarea betonului se face prin: *ferestre laterale *furtun sau tub având
capătul inferior la ≤ 1,50 m de zona ce se toarnă;

f – stratul orizontal de beton max.50 cm. Turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior.

g – deformarea sau deplasarea armăturilor se corectează în timpul turnării;

h – înglobarea completă în beton a armăturii și respectarea grosimii de acoperire;

i – în timpul betonării: ciocănirea, scuturarea armăturii, așezarea pe armătură a vibratorului NU sunt

permise;

j – în zonele cu armături dese se urmărește umplerea completă cu beton a secțiunii;

k – remedieri imediate în cazul unor deplasări sau cedări ale cofrajelor;

l – circulația muncitorilor și utilajelor în timpul turnării se face pe podine. Interzisă circulația pe armături
sau zone cu beton proaspăt;

m – turnarea se face continuu până la rosturile de lucru;

n – durata maximă a întreruperilor de turnare să nu depășească timpul de începere a prizei betonului.

Orientativ: 2 ore de la preparare beton, la cimenturi cu adaosuri 1,5 ore de la preparare beton, la
cimenturi fără adaosuri;

o - reluarea turnării betonului după o întrerupere de durată mai mare presupune pregătirea suprafeței
rosturilor;
p – instalarea podinelor, depozitarea schelelor, cofrajelor, armăturilor pe planșeele betonate este
permisă după 24...48 ore în funcție de temperatura mediului și tipul de ciment. (ex. 24 ore la
temperatura ≥ 20 °C și ciment clasa > 32,5).

Rosturi tehnologice de lucru

Prevederi generale

a) se recomandă turnarea betonului fără întrerupere pe nivel sau între două rosturi de dilatare. Dacă
rosturile de lucru nu pot fi evitate → poziția se stabilește prin proiect sau procedura de executare a
lucrărilor;

b) număr minim rosturi de lucru, au rezistența la întidere și forfecare < restul structurii, dacă sunt tratate
necorespunzător; risc de diminuarea a impermeabilității în rost;

c) se localizează în zonele structurii ce nu sunt supuse la eforturi mari în exploatare;

d) la construcții speciale (cu deschideri mari, masive, silozuri, radiere etc.) se indică în proiect poziția
rosturilor + modul special de tratare.

Poziția rosturilor de lucru rosturi de lucru:

* la stâlpi numai la bază secț. I-I în cazul unor tehnologii speciale și la 30...50 mm sub grindă sau placă;

* la cadre turnare fără întrerupere; când nu se poate evita rostul de lucru se va face în zona de moment
minim a riglelor cadrului;

* la grinzi turnare fără întrerupere; când nu se poate evita rostul de lucru se va face în zonele marcate cu
secț. II-II.

rosturi de lucru:
a) la plăci la 1/5...1/3 din deschiderea plăcii (l)

b) la planșee când betonarea se face în direcția nervurilor, la 1/5...1/3 din deschiderea nervurilor (ln)

c) la planșee când betonarea se face perpendiculalar pe direcția nervurilor la 1/5...1/3 din deschiderea
grinzii principale (lg)

d) la grinzi cu h > 50cm betonate separat de plăci la 3...5cm sub nivelul inferior al plăcii.

rosturi de lucru:

a) la bolți și arce perpendicular pe directoare, împărțind bolta sau arcul în bolțari dispuși simetric față de
cheie (nu se admit în plan orizontal);

b) la bolți de lungime mare se amplasează prin împărțirea lungimii bolții → bolți mai scurte;

• nu se admit la plăci curbe subțiri și la pereții rezervoarelor pentru lichide;

• la fundații de utilaje supuse la solicitări dinamice, în zona cu eforturi reduse + adoptarea de dispoziții
de armare corespunzătoare;

rosturi de lucru:

• la pereți structurali sau de lungime mare, pentru evitarea fisurării din contracție sau limitarea frontului
de lucru, la max.15m între ele, cu un cofraj pe suprafața rostului, cu șicane (obstacole din lemn, Tb) sau
cu Tb expandată;

• la elemente masive cu L > 20,0 m, rosturi de lucru verticale cu cofraje din Tb expandată (se stabilesc de
proiectant cu acordul constructorului);

• la elemente masive de grosime mare, g > 2,50 m, rost de lucru orizontal → 2 lamele suprapuse.

Soluții pentru conlucrarea lamelelor: - crearea de praguri pe verticală;

- dispunerea de armături suplimentare de legătură ancorate de betonul de sub rost și de deasupra

acestuia.

Realizarea rosturilor de lucru

a) suprafața rosturilor de lucru: *la stâlpi și grinzi de regulă perpendiculară pe axa acestora;

*la plăci și pereți perpendiculară pe suprafața lor.

b) tratarea rosturilor de lucru: * spălare cu jet de apă și aer sub presiune după sfârșitul prizei betonului
(cca. 5 ore de la betonare);

* suprafața rostului se curăță înainte de betonare:

- îndepărtându-se betonul ce n-a fost bine compactat și/sau

- prin frecare folosind peria de sârmă pentru îndepărtare impurităților + udare;

* înaintea betonării se va uda și lăsa să absoarbă apa + zvânta.

Mase Cofrate, cofraj tunel si cofraje inglobate
Mese de cofrare (turnare)

Ansambluri autonome de suprafață mare care cuprind într-un tot unitar:

-elementele suprastructurii cofrajului și

-elementele de susținere – infrastructura cofrajului

Utilizări: construcții social-culturale, de locuit, construcții industriale etajate având:

-dimensiuni modulate și trama regulată,

-planșee dală și -fațada liberă în momentul decofrării

Mesele de cofrare (turnare) sunt amovibile cu posibilități de reglare a dimensiunilor în plan (lungime x
lățime) și pe verticală (înălțime)

[Link]ă de cofrare (turnare) 1. tăblie 2. coaste 3. traverse amovibile 4. infrastructura cofrajului: popi
extensibili + traverse inferioare și superioare extensibile +contravântuiri extensibile + role- (înlocuite cu
un cărucior dacă infrastructura are doar popi)

b. extragerea mesei de cofrare pe role, cu ajutorul dispozitivului de manipulare cu 4 cabluri

[Link] mesei de cofrare cu ajutorul dispozitivului “cioc de rață”

Cofrajele tunel -se utilizează la realizarea construcțiilor civile cu structuri tip fagure cu fronton liber

-sunt ansambluri mari spațiale pentru realizarea simultană a pereților și plăcilor unui nivel

Decofrarea se realizează prin - frângerea la mijloc a cofrajului tunel, prin acționarea sistemului pentru
decofrare, cu ajutorul cheii centrale

- rularea cofrajului pe roți spre exterior, în consolă, până la un sistem de susținere

- preluarea cofrajului cu macaraua pentru montarea la următoarea poziție de lucru

În cazul cofrajelor tip semitunel decofrarea se realizează pe fiecare tronson de cofraj în parte.

Cofraje tunel a) cofraj tunel b) schemă de ansamblu 1- schelet de rezistență 2- cheie centrală 3- sistem
pentru decofrare 4- roți de rulare 5- elemente de rigidizare - registre de încălzire cu abur sau apă caldă
6- tăblie 7- KP + P + B 8- cofraj tip semitunel 9- cofraj metalic plan pentru realizarea diafragmei
marginale

Cofraje speciale: pierdute sau înglobate

Tăblia nu se recuperează, intră în alcătuirea elementului structural la a cărui dimensionare se ține seama
și de aportul acesteia.

Materiale: beton armat, beton armat cu fibre metalice disperse, armociment (Ag max. 7mm), Tb oțel,
blocuri ceramice, mase plastice, polistiren etc.

Elemente verticale: pereți și stâlpi: cofrajul înglobat este format din tăblie și după caz din elemente de
asamblare nerecuperabile. Rigidizările locale, elementele de aliniere, sprijinirile sunt recuparabile.

Asigurarea conlucrării dintre miezul de beton monolit și un cofraj din beton armat prefabricat → prin
aderență ce depinde de

• compoziția, clasa, vârsta, lucrabilitatea,

• perioada și condițiile de întărire beton

• caracteristicile suprafeței de contact(suprafața activă) respectiv rugozitate (îndepărtare pe 5-8 mm

strat superior de beton proaspăt + rețea de șanțuri de 10-15 mm adâncime la distanța de 8-10 cm la

• 45° crește aderența cu 25-30%)

Aderența crește -când cofrajul înglobat și betonul monolit au cimenturi identice sau asemănătoare

-raport A/C = 0,45 – 0,50 (tasare con 6...9 cm)

Aderența scade -amestecuri puțin mobile, raport A/C = 0,30 (tasare con 2...4 cm) scade compactitatea
de contact beton-cofraj

-amestecuri foarte mobile, raport A/C = 0,65...0,80 (tasare con 10,,,12 cm) la care crește brusc influența
distructivă a tasării.

Măsuri constructive (după caz) folosirea conectorilor (se calculează numărul acestora)

Armătura din cofrajele înglobate → în calcul la dimensionarea elementelor structural

Tăblia cofrajelor înglobate din beton armat pentru elemente verticale, sub formă a) plană b) nervurată c)
profilată 1.tăblia [Link]ța activă [Link] [Link] filigran [Link] de asamblare [Link]ă de
armătură [Link]ă [Link] [Link]ța văzută

Cofraje înglobate pentru realizarea stâlpilor masivi 1. tăblie plană 2. tăblie profilată 4. conectori 6
carcasa de armătură 7 calot 8 element de asamblare (plăcuță înglobată + eclisă)
 Ansamblu spațial de cofraj înglobat din beton armat pentru realizare pereți
masivi (Montare cu macaraua) 1. tăblie cofraj cu conectori 2. dispozitiv de agățare 3. carcase de
armătură 4. dispozitiv de manipulare și monaj

Cofraje înglobate termoizolante (AMVIC) din polistiren expandat ignifugat sau din neopor – polistiren
extrudat

Cofraje înglobate : a) pereți b) stâlpi c) grinzi d) planșee casetate e) decofrare casete cu ajutorul aerului
comprimat 1. corpuri ceramice 2. armătura 3. betonul [Link] – tub din beton 7. casete tipizate din
armociment cu g ≈ 3cm 8. platformă 9. casete din Tb sau plastic 10. Ștuț

Cofraj înglobat din metal (COFRASTRA) pardoseală, dală din beton, armătură, grindă suport, conductă
pentru aerul condiționat, cabluri electrice, cofrajul înglobat metalic, tavan suspendat
Cofraje înglobate pentru realizarea plăcilor din beton armat a) vedere de ansamblu structură b) predale
cu ferme filigran sau cu conectori 1. perete din beton armat 2. pop extensibil cu bază spațială 3. dulap
din lemn 4. predală 5. Suprabetonare

Pompe de betonare
Pomparea betonului

Date caracteristice din proiectul de rezistenţă

- Clasa betonului, tipul cimentului;

- Adaosurile şi aditivii indicaţi sau interzişi;

- Lucrabilitatea betonului;

- Dimensiunile şi cotele elementelor de betonat;

- Poziţia, numărul calitatea barelor de armătură, grosimea stratului de acoperire;

- Golurile, străpungerile şi piesele înglobate;

- Locurile dificile de betonat şi recomandările făcute de proiectant pentru acestea.

Date specifice necesar a fi prevăzute în fişa tehnologică

 Modul de preparare a betonului;

 Accesul în şantier al utilajelor de transport beton;

 Modul de transport al betonului la obiect;

 Schema execuţiei betonării;

 Modul de realizare a compactării;

 Operaţii pentru finisarea suprafeţei betonului;

 Protejarea betonului în timpul şi după betonare;

 Decofrarea lucrărilor betonate;

 Iluminarea locului de betonare, probe de beton, măsuri de tehnica securităţii muncii.

Transportul betonului la obiect prin pompare

 Poziţionarea locurilor de staţie;

 Accesul şi fluxurile de circulaţie pentru mijloacelor auto, la pompe;

 Modul de montare a coloanei de betonare;

 Amenajări specifice turnării cu pompele de beton.

Stabilirea lanţului de utilaje: transport şi punere în operă beton prin pompare

 Determinat de tehnologia stabilită prin proiect: - tipul elementului ce trebuie betonat,

- condiţiile tehnice ce trebuie stabilite prin caiete de sarcini,

- programarea executării lucrărilor de beton.

 Dimensionat de ritmul de betonare în mc/zi sau mc/oră:

- mijloacele de transport,

- utilajele şi dispozitivele pentru turnare, compactare, finisare şi protejare beton, - resursele umane.

Este necesară:

-corelarea *capacităţilor de transport cu cele de preparare beton,

*productivităţii mijloacelor de compactare cu ale celor de transport beton,

*aprovizionării cu beton şi resursele umane disponibile;

-asigurarea cu mijloace de intervenţie în cazul defectării unor utilaje sau dispozitive,

-stabilirea corectă a graficelor de execuţie astfel ca să se evite vîrfurile de utilaje.

Cofraje glisante
Metoda de glisare pentru realizarea elementelor structurale din beton armat, verticale sau ușor înclinate
față de verticală și înălțimi de peste 15m.

Se montează la baza viitoarei construcții un cofraj (având forma pereților) care se suspendă prin juguri
de dispozitivele de ridicare (verine) susținute pe tijele care reazemă pe fundații.

Se umple cu beton cofrajul după ce s-a montat armătura și pe măsura întăririi betonului cofrajul se ridică
treptat pe tijele înglobate(sudate) sau înșurubate(recuperabile) efectuându-se: armarea, montarea
ramelor și cutiilor, betonarea, compactarea, întărirea și decofrarea betonului etc.

Lucrul se execută continuu în 2 – 3 schimburi (zi și noapte) construcția ridicâdu-se de regulă cu 1,50 –
6,00m /zi. Oprirea glisării cofrajului este posibilă cu luarea unor măsuri, fără a fi însă recomandată.

2) Alcătuirea cofrajului glisant

A-cadru pt. susținere armături,tije... B-tija metalică de susținere C-dispozitiv de ridicare (verină) D-jug
metalic (traversă+montanți+ console pentru antrenare panouri) E-platforma de lucru superioară F-
consola pentru E G-tăblia panoului de cofraj glisant H-teaca pentru asigurarea recuperării tijei J-coastele
panoului de cofraj K-tiranți verticali pentru suspendarea platformei de lucru inferioare L-beton turnat

Construcţii executate cu cofraje glisante:

[Link]ţii industriale:
a. Silozuri - servesc la depozitare: materii prime, produse granulare, pulverulente, cu încărcare la partea
superioară şi extragere la partea inferioară

Celulele au înălţime mare în raport cu dimens. în plan, pereţii trebuie să reziste la împingerea
materialelor depozitate (sunt relativ puternic armaţi sau din beton precomprimat).

Glisarea pereţilor poate începe de: - deasupra pâlniei, când peretele reazemă pe stâlpi, - la nivelul
fundaţiei, când peretele reazemă pe fundaţie.

După numărul celulelor:

[Link] monocelulare: pt. zahăr (ex. H=24-27m), ciment (ex. H=40-70m)

[Link] multicelulare (celule circulare, pătrate, dreptunghiulare): pt. ciment (H=30-40m), seminţe,
cereale, făină, tărâţe.

b. Turnuri de maşini - necesare la alimentarea silozurilor (adăpostesc elevatoare, instalaţii de sortare şi

au planşee intermediare; ex. H=60m) sau pt. extracţia minieră.

c. Rezervoare şi bazine – au formă circulară şi înălţimi reduse faţă de diametru:

[Link] pt. apă sau lichide,

[Link] de decantare pt. apele industriale.

d. Turnuri industriale: [Link] de granulare pt. industria chimică (ex. H=40- 50m),

[Link] de răcire cu tiraj natural (ex H=40-60m ),

[Link] de răcire cu tiraj forţat (ex. mai multe celule pătrate H=15-20m),

[Link] de răcire hiperbolice cu dublă curbură şi grosime variabilă a peretelui (ex. cu diametre şi
înălţimi de peste 100m),

5.îmbrăcămintea de protecţie a reactoarelor nucleare (ex. cu diametre şi înălţimi de peste 50m şi

grosimi de perete de 0,90-1,50m).

e. Castele de apă: turn cu H=15-50m glisat, susţine la partea superioară: rezervorul.

f. Pereţi şi structuri de hale industriale şi depozite

g. Coşuri de fum: [Link]şuri mici de formă cilindrică (glisare simplă),

[Link]şuri înalte de formă tronconică cu variaţia secţiunii şi grosimii peretelui pe verticală (ex. H=280m,
diametre de la 20m la 5m, grosime pereţi de la 70cm la 20cm).

2. Construcţii civile (peste 7 niveluri) a. probleme specifice:

[Link] de rezistenţă indicată tip fagure sau celulară (diafragme pe ambele direcţii),

[Link]ţi interiori portanţi (glisaţi) şi neportanţi (de umplutură) executați după glisare de pe planşee,

[Link]ţi exteriori alcătuiţi din: a) mai multe straturi: o parte portantă din beton armat (cca 10-15cm) şi
izolaţia termică aşezată la: - exterior (montată în cofrajul glisant), - interior (montată după glisare), în
interior perete,
b) un singur strat (monostrat) din beton uşor de 30- 35cm,

c) panouri de faţadă prefabricate (caz in care se glisează numai pereţii interiori portanţi)

b. Construcţii parţial executate cu cofraje glisante (cuprinde în general casa ascensoarelor, a scărilor)
partea executată cu cofraje glisante este amplasată:

- în centrul construcţiei (la construcţiile turn - nucleu central)

- la extremităţi (la construcţiile în formă de bară sau de X,Z,H etc).

3. Lucrări de artă, hidrotehnice şi miniere

a. Pile, culee, piloni pt. poduri, stâlpi de înaltă tensiune

b. Ziduri de sprijin şi pereuri(la pereţii canalelor etc)

c. Chesoane pentru fundaţii:

1. glisarea chesoanelor pe uscat pe măsura executării săpăturii şi coborârea lor,

2. glisarea chesoanelor pe apă, pe amplasament simultan cu coborârea lor în apă până la fund şi apoi
executarea săpăturii până la cota de fundare la adăpostul lor, după evacuarea apei din interiorul lor

d. Baraje

e. Castele de echilibrare: construcţii înalte, tubulare supuse unor eforturi importante datorită coloanei
de apă din interior).

f. Puţuri: construcţii subterane, verticale în general pt. exploatări miniere, accese sau aerisiri în mine,
tuneluri sau instalaţii subterane; se cofrează numai faţa interioară

h. Amenajări portuare: elemente glisate pentru cheuri, maluri, diguri, consolidări de teren:

[Link] de beton,

[Link] circulare sau paralelipipedice cu pereţi executaţi total sau parţial pe uscat şi apoi
transportate prin plutire la amplasamentul definitiv şi coborâte prin lestare

3. Chesoane turnate pe apă într-o staţie fixă sau plutitoare prevăzută cu o platformă care se poate ridica
şi coborî; de pe platformă chesoanele sunt aduse prin plutire pe amplasament şi coborâte prin lestare

4. Bazine de radoub(reparaţii), docuri uscate executate pe uscat, aduse prin plutire pe amplasament şi
lestate

4. Construcţii în largul coastelor: executarea parţială a lucrării în docuri uscate, aducerea apoi în stare de
plutire prin inundarea docului, continuarea execuţiei prin glisare, pe mare, remorcare la amplasament şi
coborârea prin lestare.

[Link]

[Link] pentru hidrocarburi şi platforme Exploatarea şi depozitarea în largul mării a zăcămintelor

petroliere din Marea Nordului (la adâncimea de 70-150m). ex. rezervorul Ekofisk, Norvegia, de 90m
înălţime şi 160000t executat prin glisare întâi pe uscat şi apoi pe apă, remorcat 300km pe mare şi apoi
coborât prin lestare la 70m.

[Link] petroliere de exploatare şi depozitare rezervor compartimentat H=50-60m coborât pe

fundul mării = radier general pt. coloanele cu H=50-120m ce susţin platforma metalică de exploatare
(glisare pe uscat, pe apă, remorcare, coborâre prin lestare, fixare pe fundul mării).

5. Turnuri

a. Turnuri pentru relee radio şi televiziune în mod curent H=60-120m, de formă cilindrică sau tronconică
adăpostesc: ascensorul, scara de acces, sus spaţiu tehnic şi antenele releului.

b. Faruri (analoage cu turnurile pt. relee) se construiesc pe coastă şi au instalaţii de lumină sau
emiţătoare radio speciale pt. dirijarea navigaţiei.

c. Turnuri de televiziune şi panoramice înălţime foarte mare au instalaţii amplasate în spaţii tehnice de
mari dimensiuni situate la partea superioară, antenă de emisiune foarte înaltă, ex. [Link], Toronto,
Canada de 547,50m, glisat până la +444,7m.

Vacuumarea, torcretarea si centrifugarea

Procedeul de centrifugare

Cntrifugarea = folosirea forței centrifuge pentru:

- distribuirea betonului în tipar,

- îndesarea lui,

- extragerea surplusului de apă – necesar în timpul turnării dar dăunător pentru rezistențele betonului.

Se imprimă o mișcare de rotație tiparului circular, în timpul turnării betonului → componenții

amestecului sunt acționați proporțional cu masa lor.

Componenții de densități superioare (agregate, ciment) sunt proiectați spre exterior și îndesați datorită
prezenței tiparului, cu forțe superioare celor ce acționează asupra apei.

Astfel apa este extrasă parțial din amestecul de beton, se prelinge pe suprafața elementului în curs de
formare și se scurge datorită înclinării tiparului.

Instalația de centrifugare: a) secțiune transversală b) secțiune longitudinală 1 – role 2 – tipar 3 –

armătura elementului 4 – jgheab vibrator Rolele imprimă o mișcare de rotație tiparului în interiorul
căruia s-a montat armătura elementului.

Betonul este introdus și distribuit în lungul tiparului prin jgheabul vibrator. Betonul căzut de pe jgheab
este antrenat în mișcarea de rotație a tiparului și armăturii și distribuit uniform pe perimetrul
elementului datorită forței centrifuge formată datorită rotirii; ca efect final este și extragerea surplusului
de apă.

Procedeu specific formarii elementelor prefabricate de secțiune circulară atât cilindrice cât și tronconice.
Ex. tuburi de aducțiune pentru apă, tuburi de canalizare, stâlpi pentru iluminat, cofraje înglobate etc.
Procedeul de torcretare

Torcretarea = punerea în operă a betonului sau mortarului prin proiectarea (pulverizarea) amestecului,
cu ajutorul aerului comprimat, pe diferite suprafețe.

Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului torcretat → superioare

Betonul torcretat cu aceeași compoziție ca cel pus în operă prin turnare:

- rezistențe similare la compresiune sau sporite dacă are A/C < betonul turnat,

- rezistențe la întindere superioare,

- compactitate sporită.

Procedeul de torcretare cuprinde: - malaxare amestec uscat sau umed de beton,

- transport amestec prin conducte cu aer comprimat (sau pompare),

- proiectarea cu ajutorul aerului comprimat a betonului pe un suport. Procedeul de torcretare poate fi

cu amestec uscat sau umed (în funcție de locul introducerii apei în amestecul uscat).

Instalația de torcretat amestec uscat a) compresor b) rezervor de aer comprimat c) rezervor de apă d)
aparat de torcretat e) disc alimantator 1 – camera de alimentare 2 – camera de lucru 3 – conductă
flexibilă 4 – duză 5 – conductă flexibilă pentru apă 6 – capac superior 7 – capac inferior 8 – disc rotativ 9
- ventil Amestecul uscat, malaxat se introduce în 1) și apoi în 2). Se închide 7) și se introduce aer
comprimat în 2). Amestecul este suflat la trecerea prin fața lui 9), antrenat pe 3) până la duza 4) unde
este amestacat cu apă și proiectat pe o suprafață. În timp ce se golește 2) se alimentează 1), se închide
6) și se ridică presiunea astfel ca prin deschiderea 7) pentru alimentarea 2) să nu se întrerupă
funcționarea acesteia

Instalația de torcretat amestec umed a) flux diluat b) flux dens A – aer D – dozator

Amestecul umed presupune malaxarea componenților uscați cu apa și aditivii (plastifianți). Transportul
sub presiune la locul de proiectare: - cu aer comprimat (flux diluat) - prin pompare (flux dens)
În fluxul diluat amestecul umed ajunge în instalație, acționat cu aer comprimat care îl transportă prin
conducte până la duză, unde este injectat (sub presiune) și aerul necesar proiectării betonului ( +
acceleratori de priză, dozați).

În fluxul dens amestecul umed ajunge într-o pompă de beton care îl transportă prin conducte spre duză
în care de asemenea se pot introduce acceleratori de priză și surplusul de aer sub presiune care ajută la
proiectarea betonului

Procedeul de torcretare cu amestec uscat:

- distanța de transport > 600 m,

- granula maximă Ag = 16 mm, dozaj ciment min. 300 kg/mc,

- compactitate ridicată, rezistențe mecanice superioare și aderență bună.

- uzură ridicată a conductelor,

- pierderi de material prin ricoșare de pe suprafața suport,

- dificultatea realizării unor amestecuri omogene,

- nestăpânirea raportului A/C datorită sistemului de adiționare a apei.

Amestecul folosit → * umiditatea de cca. 5% ( < 5% → mărirea pierderilor de material, > 5% → blocarea
amestecului în instalație sau conducte);

* omogenizarea amestecului prin malaxare mecanizată înainte de torcretare cu 2 – 3 minute.

Procedeul de torcretare cu amestec umed

- pierderile de material prin ricoșare sunt mai puțin importante,

- cantitatea apei și aditivilor se poate controla cu ajutorul dozatoarelor

- transport pe distanțe de 40 – 100 m (flux diluat) și 100 – 150 m (flux dens),

- granula max. Ag = 10 mm, dozaj ciment min.400 kg/mc,

- compactitatea betonului și rezistențele mecanice mai slabe decât în procedeul cu amestec uscat,

- aderența diminuată datorită vitezei de proiectare a betonului mai mică decât în procedeul cu amestec
uscat.
Domenii de utilizare: pânze subțiri, elemente subțiri cu înclinare mare față de orizontală, lucrări
subterane, consolidări de elemente turnate anterior, reparații, protejarea armăturilor înfășurate sub
tensiune pe rezervoarele pentru apă.

Procedeul de vacuumare

Vacuumarea =extragerea surplusului de apă necesar în timpul turnării dar dăunător în timpul întăririi
betonului, prin aplicarea pe suprafața lui a unor panouri sau covoare vacuumante care acționează ca
niște ventuze.

Panourile vacuumante racordate la o pompă de vid care aspiră o parte din apa de amestecare →
reducerea volumului betonului + compactare:

- eliminarea apei la început neuniform, din zona din imediata vecinătate a panourilor → “front de
vacuum” = plan paralel cu panoul ce separă zona supusă influenței vacuumării de cea neafectată de ea.

- “frontul de vacuum” înaintează perpendicular pe panoul vacuumant cu o viteză de 1 – 2 cm/min.

- în zona golită de apă presiunea este din ce în ce mai mică pe măsura apropierii de suprafața panourilor

- reducerea presiunii interioare din beton prin vacuumare → îndesarea sub acțiunea presiunii
atmosferice

- apa cedată din beton ≤ 30 – 50 % din apa de amestecare

- apa rămasă se răspândește prin capilaritate în mod uniform în masa betonului → coeziune ridicată.

Instalația de vacuumare (pentru pereți și plăci) a) panouri vacuumante (1), b) furtunuri de cauciuc (2), c)
conductă colectoare (3), d) rezervor de separare a apei (4), e) pompă de vid (5), f) manometru pentru
măsurarea presiunii (6); Detaliul A: 1 – cadru metalic, 2 – trei plase metalice cu ochiuri din ce în ce mai
mici dinspre exterior spre beton (10, 5, 1 mm), 3 – pânză filtrantă, 4 – table metalice, 5 – spații închise, 6
- ștuțuri (1buc./mp panou) Vacuumarea trebuie să înceapă la min. 15’ de la terminarea turnării și să se
termine înainte de 1,5 – 2 ore.

Compoziția betonului:
C > 250 kg/mc, Nisip trecerea de 0,2 mm ≤ 15 % A/C = 0,6 pt. C= 300 kg/mc, A/C = 0,45 – 0,5 pt. C = 400
kg/mc

Vacuumare + vibrare cu montarea vibratoarelor de cofraj pe panouri

Vibrarea favorizează: - la turnare: * umplerea tiparelor - în timpul vacuumării: * închiderea capilarelor

formate prin aspirarea apei → apropierea granulelor de Ag (compactarea) * efect complex de
vacuumare + vibropresare

Efectele vacuumării: - reducerea cantității de apă,

- creșterea rapidă a coeziunii + îndesarea betonului,

- o rezistență care permite decofrarea rapidă a fețelor verticale sau circulația pe cele orizontale fără a
lăsa urme

- întărirea rapidă a betonului

- contracții mai reduse, mai puțin poros, rezistență bună la gelivitate

- pentru a obține aceleași rezistențe cu betonul nevacuumat → reducerea dozajelor de ciment cu 50...80
kg/mc.

Domenii de aplicare

- Pentru realizarea elementelor orizontale panourile vacuumante nu au și funcția de cofraj; acestea se

aplică pe fața superioară liberă a elementului.

- La elementele verticale (pereți, stâlpi) limita economică de aplicare a vacuumării este de cca. 50 cm
grosime; efectul vacuumării scade însă foartese mult dacă se depășesc 20 – 25 cm.

- Vacuumarea = procedeu de înaltă tehnicitate care se aplică: * pe șantiere, * în unități de prefabricare a

elementelor de construcții, → permite obținerea de betoane de înaltă calitate și o reutilizare rapidă a
cofrajelor.

Cofraje glisante, ce determina viteza de glisare

Viteza de glisare:

[Link] care determină viteza de glisare sunt:

[Link] şantierului. Instalaţiile de preparare, transport şi ridicare a betonului şi altor materiale,

instalaţiile de ridicare a cofrajului glisant şi formaţiile de lucru se aleg ca să asigure realizarea vitezei
medii de glisare admise plus o rezervă de 15-20%.

b.întărirea betonului. La câteva ore de la turnare betonul trebuie să fie suficient de rezistent pentru a se
dezlipi de cofraj la cca.2/3 din înălţimea acestuia şi pentru a consolida tijele ca să nu flambeze.

Tabel cu adâncimea la care ajunge betonul turnat în cofrajul glisant după un număr de ore de ridicare, în
funcţie de viteza de glisare.

Dacă dezlipirea betonului de cofraj se face la ... [cm] adâncime, rezultă că betonul rămâne cofrat timp de
... [h] pt. V=...[cm/h]
[Link] portantă a tijelor de susţinere.

Întreaga greutate a cofrajului glisant cu tot ce se află pe el (oameni, beton, materiale) este suportată de
tijele de susţinere, condiţii in care este necesar ca în timpul glisării să nu fie depăşită capacitatea lor
portantă (altfel se ajunge la flambarea tijelor).

2. Determinarea vitezei de glisare.

Dacă celelalte două condiţii sunt îndeplinite, factorul hotărâtor în determinarea vitezei de glisare
rămâne întărirea betonului influenţată de:

*curba granulometrică a Ag

*calitatea şi cantitatea de ciment,

*consistenţa betonului (raport A/C),

*modul/calitatea compactării,

*temperatura betonului la turnare şi în timp până la întărire,

*modul de tratare ulterioară a betonului.

Viteza de glisare poate varia între o limită minimă şi o limită maximă:

[Link] de glisare determinată de condiţia ca betonul să nu se lipească de cofrajul [Link] asigurată

pentru: 2 ridicări/h când t<15C si 3 ridicari/h, cand t>=15C; Vmin aprox. 5 (cm/h)

b) Vmax de glisare determinată de condiţia ca betonul să se dezlipească de cofrajul glisant la cel puţin
10cm de marginea lui inferioară.

Vmax = (h-a-10)/T [cm/h];

T[h] – timpul necesar de la turnare, pentru ca betonul să ajungă la rezistenţa de 0,15-0,20 N/mmp la
care se dezlipeşte de cofraj (uzual după 4-8 h de la turnare) și cca. 0,40 N/mmp la ieșirea din cofraj;

h[cm] – înălţimea cofrajului glisant;

a[cm] – adâncimea la care se toarnă betonul.

Rezultă că pentru a mări viteza de glisare:

- se reduce “T” prin utilizarea unui ciment cu întărire rapidă, sau

- se măreşte înălţimea cofrajului glisant, sau - se operează asupra ambelor variabile.

Ex. pentru un cofraj glisant cu h=1,20m şi beton turnat la 15- 25cm adâncime: Vmax=(95…85)/T [cm/h].

Pt. fiecare lucrare, în cadrul studiilor preliminare, se stabileşte timpul T[h] (pt. tipul de ciment folosit)
pentru diferite temperaturi (5;10;15;20)°C ale betonului, iar apoi Vmax de glisare în funcţie de acestea.

Conducătorul glisării stabileşte viteza de glisare efectivă între Vmin şi Vmax, la fiecare (2-3)h ţinând
seama de organizare şi capacitatea portantă a tijelor.

Utilajele folosite la montarea elementelor prefabricate,

diagrama cu caracteristicile H,R, Q pentru alegerea
macaralei
[Link] mobile: pe pneuri, pe șenile, automacarale

Se folosesc la montarea prefabricatelor la:

- Construcții: industriale tip hale parter cu S mari și H reduse, construcții speciale ([Link] ...),
clădiri cu 2...4 nivele etc. Caracteristici: - 4 calaje pentru creșterea stabilității,

- nu necesită căi de rulare speciale dar traseele să fie fără denivelări,

- când macaraua este sub sarcină este interzisă modificarea unghiului de înclinare a brațului precum și
deplasarea ei,

- pentru mărirea deschiderii / înălțimii de ridicare → prelungitoare braț.

Macarale pe pneuri → mobilitate mare (cele mai mult folosite)

Macarale pe șenile → pentru terenuri desfundate, prefabricate grele

Automacarale → utilaje de ridicat montate pe platforma unui autocamion; pentru încărcare/descărcare,

mai rar la montaj.
2. Macarale turn

Se folosesc la montarea prefabricatelor la construcții înalte și cu suprafețe relativ reduse:

- construcții de locuințe și social culturale,

- hale industriale etajate.

Caracteristici: - se deplasează pe căi de rulare cu ecartamente E = 3000 – 6000 mm

- implică durată și cost pentru montare / demontare

- în funcție de tipul brațului se clasifică în:

* MT cu braț basculant, prin a cărui basculare → variația razei

* MT cu braț orizontal, prin deplasarea căruciorului de sarcină → variația razei

3. Macarale tip Derrick

se folosesc la lucrări de construcții cu durată mare execuție, la prefabricate grele.

Alcătuire: 1 pilon fixat prin ancoraje vertical, se poate roti în jurul axului + 1 braț articulat care se rotește
cu pilonul execută mișcările de rotire, ridicare/coborâre braț, ridicare sarcină.

Caracteristici: - sunt macarale fixe → rază de acțiune limitată - au greutate mică în raport cu capacitatea
de ridicare.

4. Macarale portal (capră)

se folosesc în depozite la manevrarea prefabricatelor (pot fi folosite și la montarea clădirilor din panouri
mari ≤ P + 4E).

Alcătuire: grindă principală = calea de rulare pentru electropalan 2 perechi de picioare (capre) prevăzute
cu roți (se deplasează pe șine sau pe pneuri).
Intarirea betonului pe timp friguros
REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

Timp friguros și factori climatici specifici

Parametrul de bază pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului, care se
măsoară la ora 8 00 dimineața, la umbră, la 2,00 m înălțime de la sol și la distanța minimă de 5,00 m de
clădiri sau de orice altă construcție.

„Zi friguroasă” = ziua în care temperatura aerului exterior, este inferioară valorii de +5°C și nu are
tendință de urcare.

Scăderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5°C este însoțită și de alte fenomene
meteorologice ce influențează defavorabil activitatea de construcții și care apar cu frecvență mare:

* ninsori abundente; * vânturi puternice; * fenomene alternative de îngheț-dezgheț.

Perioada 15 noiembrie – 15 martie = „perioadă convențională de timp friguros” → apare probabilitatea

ca frecvența zilelor friguroase să depășească 90% din interval + apariția frecventă și a celorlalte
fenomene specifice.

Măsuri tehnico-organizatorice pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții:

•amenajări generale de șantier + măsuri pt. asigurarea calității lucrărilor;

•construcții speciale de șantier;

•instalațiile și rețelele de șantier;

•depozitarea și conservarea materialelor;

•utilajele și mijloacele de transport;

•instalațiile de încălzire tehnologică și utilitară;

•înregistrări de date meteorologice necesare șantierului;

•protecția și igiena muncii;

•prevenirea și stingerea incendiilor.

Categoriile de lucrări pentru care trebuie asigurate măsuri speciale pe timp friguros:

a) lucrări de pământ, b) fundaţii şi construcţii sub nivelul terenului,

c) lucrări de beton, d) montarea prefabricatelor,

e) lucrări de zidărie, f) învelitori şi tinichigerie,

g) construcţii metalice, h) lucrări de finisaj (tencuieli, șape, zugrăveli,vopsitorii etc),

i) montare geamuri, j) izolaţii,

k) protecţia anticorozivă în construcţii, l) lucrări de zidărie refractară,

m) instalaţii interioare.

Întărirea betonului la temperaturi scăzute

Două situații în funcție de temperatura mediului și de compoziția betonului:

A când 0°C < t ≤ 5°C cu tendință crescătoare

B când t ≤ 0°C cu tendință descrescătoare

Caz A: o încetinire a reacțiilor ciment – apă → încetinire procese de hidratare → reducerea vitezei de
întărire beton → •reducere ritm de execuție •imobilizare cofraje timp îndelungat

Rezistențele finale ale acestor betoane mai mari decât a betoanelor întărite la temperaturi ridicate
datorită omogenității și porozității reduse.

Caz B: înghețarea fazei lichide → încetinire reacții fizico-chimice până la stagnare + mărire volum cu cca.
9%.

Înghețarea fazei lichide se poate produce când procesul de întărire se află în stadii diferite:

a) betonul este proaspăt turnat, cimentul n-a început priza

b) priza a început sau s-a terminat

c) betonul are rezistențe slabe sau foarte slabe

d) betonul are rezistențe suficient de mari

a) mărire volum apă → afânare beton care se păstrează și după dezghețare când reacțiile de hidratare-
hidroliză cresc în intensitate. Betonul întărit: structură poroasă, permeabilitate mare,rezistențe
mecanice diminuate

b) + c) degradări în microstructura betonului → afânarea produșilor de hidratare + ruperea legăturilor

formate care se refac în foarte mică măsură după dezghețare. Fisuri + ruperi de legături între piatra de
ciment în formare și Ag (proces ireversibil) → compromiterea calității betonului → evitarea înghețării
fazei lichide
d) rezistența minimă a betonului pentru a nu fi degradat de înghețarea fazei lichide = “rezistență critică “
căreia îi corespunde un grad critic de maturizare a betonului Mk

Gradul de maturizare beton M = suprafața cuprinsă între ordonata -10°C (temperatură admisă
convențional la care procesele fizico-chimice stagnează) și curba de variație a temperaturii betonului

Mi = ( θi + 10) ti [ore °C ]

Θi [°C ] – temperatura betonului considerată constantă sau medie întrun anumit interval de timp

ti [ore] – intervalul de timp în care temperatura betonului poate fi considerată constantă sau medie

Mi [ore °C ] – gradul de maturizare la temperatura Θi

Maturizarea betonului întărit în condiții normale ( + 20°C):

M28 = (20 + 10) °C x 28zile x 24ore/zi = 20160 [ore °C ]

Proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros se elaborează de constructor.

Proiectul se supune aprobării conducerii unității tutelare și se trimite la proiectant și la beneficiar pentru
verificarea încadrării în devizul general al investiției pentru care se exectuă lucrarea.

În vederea elaborării programului, conducerea antreprizei stabilește pe baza:

- stadiului de realizare a graficului de execuție,

- a programelor de producție,

- a consultării responsabililor pe resoarte, programul măsurilor pentru perioada de timp friguros.

Se măsoară temperatura betonului la următoarele intervale de timp:

în primele 8 ore, din 2 în 2 ore

în următoarele 16 ore, din 4 în 4 ore

după primele 24 ore, o dată la 8 ore

Când betonul a depășit gradul critic de maturizare Mk se elimină sau se reduce foarte mult posibilitatea
scăderii rezistențelor finale ale acestuia.

Mk este dat în tabele în funcție de raportul A/C și de tipul cimentului.

Dozarea componentelor betonului si centralele de
preparare a betonului
Dozarea materialelor componente ale betonului

se face cu mijloace specifice; Dozatoare care se clasifică după

-modul dozării: în volum – volumetric, în greutate – gravimetric

-comenzile dozatorului: manual, semiautomat, automat

-modul de funcționare: cu funcționare continuă sau periodică.

Toleranțele de dozare a materialelor componenete ale betonului nu trebuie să depășească limitele din
tabel (extras NE 012/1 – 2007)

Dozarea agregatelor

Dozatorul gravimetric de agregate [Link] de cântărire [Link]ă orizontală [Link] 4.șibere (capace)
[Link] frontal [Link] pentru acționarea șiberelor [Link]ă pentru închiderea și deschiderea
recipientului de cântărire [Link] indicator pentru greutatea cântărită [Link] verticale
[Link]ă [Link]ă mecanică

Mod de funcționare:

- agregatele se depozitează la sol pe sorturi între diafragmele verticale despărțitoare

- cu ajutorul lopeții mecanice agregatele din fiecare sort se aglomerează pe rând deasupra plăcii
orizontale

- se deschid orificiile, pe rând pentru fiecare sort, cu ajutorul manetelor ce acționează asupra șiberelor

- se cântăresc prin adiționare cantitățile necesare din fiecare sort de agregate introducându-se în
recipientul de cântărire

- se acționează maneta 7 pentru deschiderea recipientului de cântărire astfel ca toate agregatele

cântărite să fie descărcate în malaxor
Dozarea cimentului

Dozatorul gravimetric pentru ciment 1. motor electric 2. transportor elicoidal 3. capul de cântărire 4.
siloz de ciment 5. dispozitiv de dozare 6. cupă de dozare 7. Cântar Mod de funcționare Sistemul de
cântărire se reglează pentru doza dorită și când este atinsă și cântarul “ 7” se echilibrează se întrerupe
funcționarea transportorului “ 2 ” , implicit admisia cimentului în cupa ” 6 ” .

Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare.

Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului și sunt similare cu cele folosite la consumul
menajer, dar mai precise.

Se montează la o conductă racordată la rețeaua de alimentare cu apă a șantierului + un robinet de

alimentare, scurgerea dirijată în malaxor.

Dozarea aditivilor se face pe baza prescripțiilor speciale.

Aditivii – produse chimice care se adaugă în beton în cantități ≤ 5% substanță uscată față de masa
cimentului pentru îmbunătățirea / modificarea proprietăților betonului în stare proaspătă și/sau întărită.

Cantitatea de aditivi va fi max.50g aditiv/kg ciment, min.2g aditiv/kg ciment (aditivii sub această
cantitate sunt admiși doar dispersați într-o parte din apa de amestecare)

Aditivii lichizi ˃ 3 litri/mc de beton trebuie luați în considerare în calculul raportului A/C.
Prepararea centralizată a betonului

 Centralele de beton → asigură recepția şi gospodărirea materialelor componente ale betonului,

prepararea betonului conform rețetei stabilite, dirijarea transportului la beneficiari, garantarea şi
certificarea betonului livrat.

 Centralele de beton au următoarele secții:

 Depozit de Ag: instalații de primire, distribuire, evacuare şi încălzire

 Depozit de Ciment: instalații de primire, distribuire, evacuare

 Turn de preparare: buncăre pentru Ag şi C, rezervor apă, recipienți pentru aditivi şi pentru adaosuri,
dozatoare, malaxoare, buncăre pentru încrărcare beton proaspăt în mijlocul de transport;

 Instalații pentru preparare soluții de aditivi;

 Laborator central pentru stabilirea calității materialelor componente ale betonului şi a calității
betonului proaspăt;

 Istalații pentru apă, aburi, pneumatice, electrice etc.

Depozitarea agregatelor şi a cimentului

pozitarea agregatelor

* Depozit la sol în formă de stea cu 4…6 compartimente pentru diverse sorturi, cu pereți despărțitori,
alimentare cu draglina sau lopata mecanică

* Buncăr, alimentat cu încărcător frontal cu cupă sau cu transportor cu bandă echipat cu pâlnie rotitoare

* Buncăre serie, alimentare cu încărcător frontal cu cupă

* Silozuri serie sau compartimentate, alimentare cu transportor cu bandă echipat cu pâlnie rotitoare

Depozitarea cimentului

* Depozite de consum: silozuri 25…81 tone

* Depozite de rezervă: silozuri 81…450 tone

Centrale de beton

Centrale de beton cu funcționare ciclică, într-o treaptă de ridicare a materialelor

Materialele sunt ridicate o singură dată iar apoi fluxul tehnologic este asigurat prin cădere liberă,
gravitațional .

Avantaje:economie de spațiu, productivitate mare, automatizare completă.

Dezavantaje: dificultăți la montaj având înălțime mare (H = 30m), cheltuieli considerabile la montaj.

Etajele din schema de lucru: ETAJ IV - distribuirea materialelor ETAJ III - secția de buncăre ETAJ II -
dozarea materialelor ETAJ I - malaxarea materialelor PARTER - livrarea betonului proaspăt