1 Integrale improprii cu parametru
In sectiunea urmatoare, ne propunem sa studiem proprietatile unei functii defi-
nite ca o integrala cu parametru, dar astfel incat integrala sa fie improprie. Asa
cum procedam de obicei sa analizam un exemplu ilustrativ.
sin tx
Example 1 Consideram functia f : [1, ∞) × R → R, f (x, t) = x2 si functia
F : D → R, definita prin
R∞sin tx
F (t) = dx.
1 x2
In primul rand, sa stabilim pentru ce valori ale lui t ∈ R functia F este bine
definita. Observam ca F este bine definita daca, pentru t ∈ R (fixat) functia de
variabila x, f (·, t), este integrabila in sens impropriu pe intervalul [1, ∞).
R∞sin tx
In cazul de fata, pentru pentru a preciza convergenta integralei x2 dx,
1
t ∈ R, studiem absoluta convergenta a acesteia,
Z ∞ ceea ce inseamna evaluarea
sin x
convergentei integralei modulului functiei, x2 dx.
1
Aplicand criteriul de comparatie de specia 1 avem:
sin tx |sin tx| 1
= ≤ 2 , ∀x ∈ R,
x2 x2 x
Z ∞ Z ∞
1 sin x
si, deoarece x2 dx este convergenta, urmeaza ca x2 dx este conver-
1 Z ∞ 1
sin tx
genta. Prin urmare, integrala initiala x2 dx este absolut convergenta,
1
deci convergenta, pentru fiecare t ∈ R fixat. Rezulta ca domeniul de definitie al
functiei F este D = R.
In cele ce urmeaza formalizam exemplul precedent si stabilim cadrul general
in care ne vom situa. Fie J un interval din R, f : [a, ∞) × J → R, sau
f : [a, b) × J → R, b ∈ R, si functia F : J → R,
R∞
F (t) = f (x, t) dx, respectiv
a
b−0
R
F (t) = f (x, t) dx.
a
Integralele care apar in 1, respectiv 1 se numesc integrale improprii cu parametru
de tipul 1, respectiv de tipul al 2 doilea. In cele ce urmeaza analizam doar cazul
integralelor improprii cu parametru de tipul 1. Conditia ca functia F sa fie bine
definita este precizata prin urmatorul enunt.
In cele ce urmeaza, consideram functia Fe : [a, ∞) × J → R, Fe (u, t) =
Ru R∞
f (x, t) dx, numita functia integrala partiala a integralei cu parametru f (x, t) dx.
a a
Observam ca Fe este o integrala cu parametru proprie.
1
R∞
Definition 2 Spunem ca integrala improprie cu parametru f (x, t) dx este
a
R∞
convergenta punctual pe multimea J, daca pentru fiecare t ∈ J, f (x, t) dx este
a
convergenta, ceea ce inseamna
Ru ∞
not R
∀t ∈ J, exista lim Fe (u, t) = lim f (x, t) dx = f (x, t) ∈ R,
u→∞ u→∞ a a
sau, echivalent,
Ru R∞
∀t ∈ J, ∀ε > 0, ∃bε,t ∈ R, a.i. ∀u > bε,t sa avem f (x, t) dx − f (x, t) < ε.
a a
La fel ca in cazul integralelor cu parametru proprii, ne propunem sa studiem
ce conditii trebuie sa satisfaca functia f pentru ca F sa fie continua, derivabila
sau integrabila. Vom arata ca rezultatele demonstrate pentru integrale proprii
cu parametru raman adevarate si in noul cadru al integralelor improprii cu
parametru, dar in ipoteze mai puternice. Notiunea cea mai importanta, necesara
pentru a demonstra proprietatile acestor integrale, este prezentata in cele ce
urmeaza.
Definition 3 Fie J un interval din R, f : [a, ∞)×J → R si functia F : J → R,
R∞ R∞
F (t) = f (x, t) dx. Spunem ca integrala improprie cu parametru f (x, t) dx
a a
este convergenta uniform in raport cu t ∈ J (sau pe multimea J) daca exista
Ru ∞
not R
lim Fe (u, t) = lim f (x, t) dx = f (x, t) ∈ R, uniform in raport cu t ∈ J
u→∞ u→∞ a a
sau, echivalent,
Ru R∞
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, a.i. ∀u > bε , ∀t ∈ J, sa avem f (x, t) dx − f (x, t) < ε.
a a
Subliniem faptul ca, in conditia precedenta, numarul δε este independent de t.
1.1 Criterii de convergenta uniforma ale unei integrale im-
proprii cu parametru
R∞
Pentru fiecare t ∈ J fixat, integrala f (x, t) dx este o integrala improprie fara
a
parametru, prin urmare studiul convergentei acesteia se poate realiza folosind
criteriile de convergenta cunoscute. In cele ce urmeaza, prezentam criteriile
R∞
folositoare in precizarea convergentei uniforme a integralei f (x, t) dx.
a
2
1.1.1 Criteriul general de convergenta Cauchy
R∞
Theorem 4 In conditiile precedente, integrala f (x, t) dx este convergenta uni-
a
form in raport cu t ∈ J daca si numai daca integrala verifica conditia Cauchy,
in mod uniform in raport cu t ∈ J, i.e.,
Z u00
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, a.i. ∀u0 , u00 > bε , ∀t ∈ J, sa avem f (x, t)dx < ε. (1)
u0
R∞
Proof. Conform definitiei, integrala f (x, t) dx este convergenta uniform in
a Z u
raport cu t ∈ J daca si numai daca exista lim F (u, t) = lim
e f (x, t)dx ∈ R,
u→∞ u→∞ a
uniform pe J. Aceasta limita exista daca si numai daca este adevarata conditia
Cauchy pentru limita functiei Fe, uniform in raport cu t ∈ J .
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, astfel incat ∀u0 , u00 > bε , ∀t ∈ J, sa avem Fe (u0 , t) − Fe (u00 , t) < ε.
(2)
Deoarece
Z u0 Z u00 Z u00
Fe (u0 , t) − Fe (u00 , t) = f (x, t)dx − f (x, t)dx = f (x, t)dx . (3)
a a u0
conditia 2 se rescrie astfel:
Z u00
0 00
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, astfel incat ∀u , u > bε , ∀t ∈ J, f (x, t)dx < ε,
u0
ceea ce reprezinta concluzia, 1.
1.1.2 Criteriul lui Weierstrass
Proposition 5 Fie J un interval inclus in R, f : [a, ∞) × J → R, astfel incat
R∞
functia F : J → R, F (t) = f (x, t) dx este bine definita. Daca exista o functie
a
g : [a, ∞) → R, astfel incat sunt adevarate proprietatile:
a) |f (x, t)| ≤ g (x) , pentru orice x ∈ [a, ∞) si orice t ∈ J
Z ∞
b) integrala g(x)dx este convergenta,
a
Z ∞
atunci integrala f (x, t)dx este uniform convergenta, in raport cu t ∈ J.
a
3
Z ∞
Proof. Pentru a dem. concluzia, aratam ca f (x, t)dx verifica conditia
Z ∞ a
Cauchy 1. Deoarece g(x)dx este convergenta este adevarata conditia Cauchy
a
pentru aceasta integrala, adica:
Z u00
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, astfel incat ∀u0 , u00 > bε , g(x)dx < ε. (4)
u0
Fara a restrange generalitatea putem presupune ca u0 ≤ u00 . Pentru un ε > 0,
exista bε ∈ R, cel din conditia 4, astfel incat, pentru u0 , u00 > bε sa avem:
Z u00 Z u00
f (x, t)dx ≤ |f (x, t)| dx (5)
u0 u0
Z u00 Z u00
≤ g(x)dx = g(x)dx < ε. (6)
u0 u0
Am dem. astfel conditia Cauchy uniforma:
Z u00
∀ε > 0, ∃bε ∈ R, astfel incat ∀u0 , u00 > bε , f (x, t)dx < ε,
u0
Z ∞
ceea ce arata ca f (x, t)dx este uniform convergenta pe J.
a
1.1.3 Criteriul lui Dirichlet de convergenta uniforma
Z ∞
Theorem 6 Fie a ∈ R si f, g : [a, ∞) × J → R, astfel incat f (x, t)dx este
a
convergenta punctual pe J. Daca:
Z ∞
1. functia integrala ”partiala” a integralei f (x, t)dx este uniform marginita
a
in raport cu t ∈ J, adica exista M > 0 astfel incat
Z u
Fe (u, t) = f (x, t)dx ≤ M, ∀u ∈ [a, ∞), ∀t ∈ J
a
2. pentru fiecare t ∈ J fixat, functia g este monotona ca functie de x si
lim g(x, t) = 0, uniform in raport cu t ∈ J,
x→∞
Z ∞
atunci f (x, t)g(x, t)dx este convergenta.
a
Proof. Demonstratia acestui rezultat se face la fel ca in cazul integralelor cu
parametru proprii.
4
1.1.4 Teorema de continuitate
Theorem 7 DacaZfunctia f : [a, ∞) × [c, d] → R este continua pe [a, ∞) ×
∞
[c, d], iar integrala f (x, t)dx este uniform convergenta in raport cu t ∈ [c, d] ,
a Z ∞
atunci functia F : [c, d] → R, F (t) = f (x, t)dx este continua pe [c, d].
a
Proof. Din ipoteza stim ca exista
Ru
lim Fe (u, t) = lim f (x, t) dx = F (t) ,
u→∞ u→∞ a
uniform in raport cu t ∈ [c, d],ceea ce implica, in particular, ca pentru un sir
(un ) , un → ∞ avem, de asemenea,
u
Rn
lim Fe (un , t) = lim f (x, t) dx = F (t) , (7)
un →∞ un →∞ a
uniform in raport cu t ∈ [c, d]. Renotam
u
Rn not
Fe (un , t) = f (x, t) dx = Fn (t) , n ∈ N∗ , t ∈ [c, d]. (8)
a
Deoarece f este continua, aplicand teorema de continuitate pentru integralele
proprii cu parametru Fn , rezulta ca Fn sunt continue pe [c, d] , pentru orice n ∈
N∗ . Conform (7) sirul de functii continue (Fn ) converge uniform la functia F
pe intervalul [c, d] si, aplicand teorema de transfer a continuitatii pentru siruri
de functii, rezulta ca F este functie continua pe [c, d] .
1.2 Teorema de derivare a integralei improprii cu parametru
R∞
Theorem 8 Consideram functia f : [a, ∞) × [c, d] → R astfel incat f (x, t) dx
a
R∞
este convergenta punctual pe [c, d] si fie F : [c, d] → R, F (t) = f (x, t) dx.
a
Daca sunt indeplinite conditiile:
1. functia f este continua pe [a, ∞) × [c, d];
2. functia f este derivabila partial in raport cu parametrul t, in orice punct
(x, t) ∈ [a, ∞) × [c, d];
∂f
3. functia derivata partiala ∂t : [a, ∞) × [c, d] → R este continua pe [a, ∞) ×
[c, d] si
R∞∂f
4. ∂t (x, t) dx este uniform convergenta in raport cu t ∈ [c, d] ,
a
5
atunci integrala cu parametru F este derivabila pe [c, d] si avem
R∞∂f
F 0 (t) = (x, t) dx, t ∈ [c, d].
a ∂t
Proof. Ideea de dem. este de a aplica teorema de derivare termen cu termen
R∞
pentru sirul de functii (Fn ) ,definit in 8. Deoarece f (x, t) dx este convergenta
a
punctual pe [c, d] , rezulta ca sirul (Fn ) converge punctual pe [c, d] la functia
F. Ipotezele 1, 2, 3 din enuntul teoremei asigura faptul ca fiecare din integralele
u
Rn
proprii cu parametru Fn (t) = f (x, t) dx, Fn : [c, d] → R, este o functie
a
derivabila, iar
u
Rn ∂f
Fn0 (t) = (x, t) dx, t ∈ [c, d] , n ∈ N∗ .
a ∂t
Conditia 4 din ipoteza teoremei, implica faptul ca exista
u
Rn ∂f R∞∂f not
lim Fn0 (t) = lim (x, t) dx = (x, t) dx = G (t)
n→∞ un →∞ a ∂t a ∂t
p
aceasta fiind uniforma in raport cu t ∈ [c, d] . Asadar avem: Fn → F, pe [c, d],
u
Fn0 → G, pe [c, d], prin urmare F este derivabila pe [c, d] si
R∞∂f
F 0 (t) = G (t) = (x, t) dx, t ∈ [c, d] ,
a ∂t
ceea ce incheie demonstratia.
2 Teoreme de integrare
R∞
Theorem 9 Fie functia f : [a, ∞) × [c, d] → R astfel incat f (x, t) dx este
a
R∞
convergenta punctual pe [c, d] si F : [c, d] → R, F (t) = f (x, t) dx. Daca sunt
a
indeplinite conditiile:
1. functia f este continua pe [a, ∞) × [c, d];
R∞
2. f (x, t) dx este uniform convergenta in raport cu t ∈ [c, d] ,
a
atunci:
R∞ Rd
a. ( f (x, t) dt)dx este convergenta si
a c
6
b. functia F este integrabila Riemann pe [c, d] si integrala acesteia se poate
calcula si prin schimbarea ordinii de integrare:
Rd R∞ Rd
F (t) dt = ( f (x, t) dt)dx.
c a c
Aceasta ultima relatie se poate rescrie:
Rd R∞ R∞ Rd
( f (x, t) dx)dt = ( f (x, t) dt)dx
c a a c
(vom mai spune ca integralele iterate comuta).