Seminar 1 - Geometrie 1

Geometrie sintetică

1. Demonstraţi că un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă:

(a) are două unghiuri congruente
(b) o mediană este şi bisectoare/ı̂nălţime

Demonstraţie. (a) Problema este cu dacă şi numai dacă. Deci avem de demonstrat două afirmaţii:
⇒ Dacă un triunghi este isoscel, atunci are două unghiuri congruente. Evident vor fi cele din dreptul bazei.
Transpunem datele problemei ı̂n notaţii matematice:
△ABC
(AB) ≡ (AC)
\ ≡ ACB
ABC \

Am realizat o figură pe care am marcat cu albastru ceea ce ştim şi cu roşu ceea ce se cere.
A

B C
Comparăm 
(AB) ≡ (AC) (ipoteză) 

LLL
△ABC cu △ACB: (AC) ≡ (AB) (ipoteză) ===⇒ △ABC ≡ △ACB ⇒

(BC) ≡ (BC) (BC) latură comună


ABC ≡ ACB, ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.

\ \
⇐ Dacă un triunghi are două unghiuri congruente, atunci este isoscel.
△ABC
\ ≡ ACB
ABC \
(AB) ≡ (AC)

B C
Comparăm 
\ ≡ ACB
ABC \ (ipoteză) 


U LU
△ABC cu △ACB: ACB
\ ≡ ABC
\ (ipoteză) ===⇒ △ABC ≡ △ACB ⇒


(BC) ≡ (BC) (BC) latură comună
\ ≡ ABC,
ACB \ ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
(b) ⇒ 1 Dacă un triunghi este isoscel, atunci mediana este şi bisectoare.

1
 △ABC
(AB) ≡ (AC)
(BD) ≡ (DC), D ∈ (BC)
\ ≡ CAD
BAD \
A

B D C
Comparăm 
(AB) ≡ (AC) (ipoteză) 

LLL
△ABD cu △ACD: (BD) ≡ (CD) (ipoteză) ===⇒ △ABD ≡ △ACD ⇒

(AD) ≡ (AD) (AD) latură comună

\ ≡ CAD,
BAD \ ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
⇒ 2 Dacă un triunghi este isoscel, atunci bisectoarea este şi mediană.
△ABC
(AB) ≡ (AC)
\ ≡ CAD,
BAD \ D ∈ (BC)
(BD) ≡ (CD)

B D C
Comparăm 
(AB) ≡ (AC) (ipoteză) 


LU L
△ABD cu △ACD: BAD
\ ≡ CAD
\ (ipoteză) ===⇒ △ABD ≡ △ACD ⇒

(AD) ≡ (AD) (AD) latură comună


(BD) ≡ (CD), ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
⇐ Dacă ı̂ntr-un triunghi, bisectoarea este şi mediană, atunci triunghiul este isoscel.
△ABC
(BD) ≡ (CD), D ∈ (BC)
\ ≡ CAD
BAD \
(AB) ≡ (AC)

B D C
Atenţie : LLU nu este un caz de congruenţă valid: Exemplu:

2
 B A

C′

2. Demonstraţi teorema bisectoarei.

Demonstraţie. ⇒ Demonstrăm teorema directă.

△ABC
\ ≡ CAD,
BAD \ D ∈ (BC)
BD BA
DC = AC
E

B D C

Fie CE ∥ DA astfel ı̂ncât E ∈ AB. Considerând transversala AC, obţinem unghiurile DAC
\ şi ACE.
[ Rezultă
că
\ ≡ ACE
DAC [ (1)
\ = 180◦ :
Evident, m(BAE)
m(BAD)
\ + m(DAC) [ = 180◦ .
\ + m(CAE) (2)
Suma unghiurilor ı̂ntr-un triunghi este 180◦ :

m(CAE)
[ + m(ACE) [ = 180◦
[ + m(AEC) (3)

[ ≡ AEC.
Din (??), (??), (??), rezultă că ACE [
Alternativ ACE,AEC unghiuri corespondente, deci congruente.
[ [
Folosind Problema 1. a), rezultă că triunghiul este isoscel, cu

(AC) ≡ (AE). (4)

Th. Thales
Pe de altă parte, AD ∥ CE =======⇒ △BAD ∼ △BEC:

BA BD
= . (5)
AE DC
Din (??), (??) rezultă
BA BD
= , (6)
AC DC
ceea ce voiam să demonstrăm.

3
 ”⇐” Demonstrăm afirmaţia reciprocă.
△ABC
D ∈ (BC), BD BA
DC = AC
\ ≡ CAD
BAD \
A

B D, D’ C
′
BD ′
Fie BD′ bisectoarea BAC,
\ D′ ∈ (BC). Din teorema directă BD BA BD BA BD
D ′ C = AC . Dar DC = AC , deci DC = D′ C ⇐⇒
′
BD BD ′ ′
BC = BC ⇐⇒ BD = BD ⇐⇒ D = D , deci AD bisectoare, ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.

3. Fie △ABC ≡ △A′ B ′ C ′ , D ∈ (BC), D′ ∈ (B ′ C ′ ) a.ı̂. (BD) ≡ (B ′ D′ ). Arătaţi că BAD ′ A′ D.

\ ≡ B\

Demonstraţie.
A A′

′
B C B D′ ′
D
C
(AB) ≡ (A′ B ′ ) (△ABC ≡ △A′ B ′ C ′ )

′ ′
′ ′ ′
Comparăm △BAD şi △B A D : (BD) ≡ (B D ) (ipoteză) ⇒ △BAD ≡ △B ′ A′ D′ ⇒ BAD
\ ≡

b≡Bc′ (△ABC ≡ △A′ B ′ C ′ )

B
′ A′ D ′ , ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
B\

4. Teorema lui Menelaus. Fie △ABC şi A′ ∈ BC, B ′ ∈ CA, C ′ ∈ AB. a. ı̂. fie 2 din cele 3 puncte sunt pe laturile
∆-lui, iar al treilea este ı̂n prelungirea laturii, fie toate cele 3 puncte sunt toate pe prelungirile laturile △. Atunci
A′ , B ′ , C ′ sunt coliniare d.n.d.
A′ B B ′ C C ′ A
· · =1
A′ C B ′ A C ′ B
Demonstraţie. Demonstrăm situaţia ı̂n care două dintre puncte sunt pe laturile triunghiului.
A
′
C
B′

B C A′
( )
A′ C A′ C·C ′ B
′ ′ △A′ GC ∼ △A′ C ′ B ⇒ GC
C′B = A′ B′ ⇒ GC = A′ B C ′ A·CB ′ A′ C·C ′ B
Fie CG ∥ BA, G ∈ (A B ) ⇒ C ′ A·CB ′ ⇒ B′ A = A′ B ⇒
△CGB ′ ∼ △AC ′ B ′ ⇒ GC
C′A = CB
B′ A ⇒ GC = B′ A

A′ B B ′ C C ′ A
· · =1
A′ C B ′ A C ′ B

4
 5. Teorema lui Ceva. Fie △ABC şi A′ ∈ BC, B ′ ∈ AC, C ′ ∈ AB. a.ı̂. fie toate cele 3 puncte sunt pe laturile △-ului, fie
2 puncte se află pe prelungirea laturii şi al treilea punct pe latură. Atunci dreptele AA′ , BB ′ şi CC ′ sunt concurente
d.n.d.
A′ B B ′ C C ′ A
· · = 1.
A′ C B ′ A C ′ B

6. Într-un triunghi linia mijlocie determinată de mijloacele a două laturi este paralelă cu a treia latură şi egală cu
jumătate din ea.
7. Centrul de greutate. Arătaţi că medianele unui triunghi sunt concurente ı̂ntr-un punct, numit centrul de greutate,
localizat pe fiecare mediană la o treime de bază şi o treime de vârf.
8. Arătaţi că bisectoarele unui triunghi sunt concurente.
9. Arătaţi că ı̂nălţimile unui triunghi sunt concurente.

10. Arătaţi că mediatoarele unui triunghi sunt concurente.

11. Prin punctul de intersecţie O al diagonalelor unui trapez se trasează paralela la bazele trapezului care intersectează
laturile neparalele ı̂n E şi F . Arătaţi că O este mijlocul lui EF .

Bibliografie
[1] Simona Barna - Note de curs şi seminar.
[2] Ioan Bucataru - Note de curs şi seminar.
[3] Georgeta Creţu - Note de seminar.