Controlul social

___________________
Introducere
Sistemul sau organizația prin care relațiile sociale sau comportamentul este controlat se
numește control social.
Conceptul de control social a fost dat inițial de EA Ross, care îl definește ca fiind sistemul de
dispozitive prin care societatea își aduce membrii în conformitate cu standardele acceptate de
comportament.
Premisa de bază
 Unele dintre tendințele omului sunt benefice pentru societate, în timp ce altele sunt în
detrimentul interesului acesteia. Controlul social este controlul societății asupra
individului.
 Concept – Conformitate și Devianță
Două niveluri de control
1. Control de sine
2. Controlul social
Definiții
1. Horton și Hunt – termenul de control social descrie toate mijloacele și procesele prin
care un grup sau o societate asigură conformarea membrilor săi cu așteptările sale.
2. Roberts – tehnicile și strategiile pentru reglarea comportamentului uman în societate.
3. MacIver – Controlul social este modul în care întreaga ordine socială coerează și se
menține cum funcționează ca întreg, ca un echilibru în schimbare.
4. Roucek – Controlul social este un termen colectiv pentru acele procese, planificate
sau neplanificate, prin care indivizii sunt învățați, convinși sau constrânși să se
conformeze uzanțelor și valorilor de viață ale grupurilor.
Caracteristicile controlului social
1. Este la fel de veche ca societatea umană.
2. Este Universal
3. Este o influență.
4. Influența este exercitată de societate. [Înseamnă că grupul este capabil să-și exercite
influența asupra individului mai bine decât un singur individ].
5. Influența se exercită pentru promovarea bunăstării grupului în ansamblu.
Trei obiective ale controlului social [Kingsley Davis]
Controlul social urmărește să realizeze

1
 - Conformitate

- Solidaritatea socială și

- Continuitatea unui anumit grup sau societate.

Forme de control social

1. EA Ross – Formal și informal
2. CH Cooley – Conștient și inconștient
3. Karl Manheim – direct și indirect
4. Kimball Young – pozitiv și negativ [recompense și pedepse]
5. RT Lapiere – Autoritar și Democrat
6. Horton și Hunt – planificate și neplanificate
Diferența dintre controlul informal și controlul formal

Control informal Controlul formal

Funcționează în principal în grupuri Acționează în principal în grupuri

primare și societăți simple secundare și societate de masă

Creștere spontană Creat în mod conștient

În mare parte nescris Scris și codificat

Mai puternic Mai puțin puternic

Pedeapsa de către societate sau grupul în Pedeapsa de către stat sau instituția în
cauză cauză

Mijloace importante – obiceiuri, obiceiuri, Mijloace importante – legea și statul

moravuri, moralitate, religii, opinia publică,
conducere etc

Administrarea este impersonală Administrarea este personală

Agenții de Control Social

1. Legea – Legea este „corpul de reguli elaborate de guvern de către societate,
interpretate de instanțe și susținute de puterea statului”.
Dreptul este cel mai specializat și mai bine echipat motor de control social folosit de
societate.
2. Obiceiuri – Sunt obiceiuri sociale și prin repetare devin baza unei ordine a
comportamentului social.
Variații de vamă:

2
  Folkways – anumite obiceiuri minore printre primitivi.
 Eticheta – anumite obiceiuri în „societatea politicoasă”
 Maniere – obiceiuri care se presupune că se bazează pe considerația celorlalți
în treburile mai mici ale vieții sociale.
 Convenții – subliniază un acord comun despre un obicei.
 Morala – obiceiuri, a căror plecare este de mare îngrijorare pentru grup.
 Tradiții – sunt obiceiuri de foarte multă vreme.
 Onestitatea este o valoare generalizată dar se consideră totuși necesară din punct
de vedere social să existe reguli specifice pentru situații concrete precum
comportamentul elevului la examene.
 Multe acte care nu pot fi dovedite pe principii raționale pot fi suficient justificate
din motive psihologice sau sociale – acționează ca un om care salută steagul țării
sale sau un copil care atinge picioarele părinților săi.
3. Religie
4. Familial
5. Ceremonii – impresionează importanța unei ocazii și face să realizezi importanța
îndatoririlor și responsabilităților sociale.
6. Credințe – Declarație despre ceea ce o persoană consideră drept adevărat / fapt.
Trei etape - 1. Stadiul cognitiv [Cunoașterea] 2. Stadiul afectiv [Capabil de a trezi afecte
într-o anumită situație] și 3. Etapa comportamentală.
7. Sugestii sociale
8. Educaţie
9. Social Ideals [SUA – libertate; Franța – Egalitate; India-Dharma?]
10. Opinie publică
Este o armă foarte puternică în democrații când chiar și cele mai puternice guverne
sunt oprite de tentația de a face ceva rău pentru a menține opinia publică în favoarea
lor.
11. Conducere
12. Artă – Pictură, sculptură, arhitectură, muzică și dans
Importanța cinematografiei
13. Literatură – poezie, dramă și ficțiune
14. Propaganda – mass-media
De ex. Departamentul Sănătate reg. Puls Polio

3
 Într-o țară democratică, propaganda este folosită pentru a influența publicul și pentru a
aplica codul de conduită. Dar statele totalitare l-au folosit pentru a manipula opinia
publică și pentru a suprima mișcările publice.
15. Constrângere
Doua tipuri -
Negativ – vătămare corporală, închisoare și pedeapsa cu moartea
Pozitiv – grevă, boicot și necooperare.
Statul ca Agenție de Control Social
Statul acționează ca agenție de control social prin următoarele funcții:
1. Protecţie
2. Reținere – Dacă cineva ajunge la ilegalitate, statul își părăsește funcția de protecție și
trece la reținere.
3. Cazare [Societatea păcii și justiției] și
4. Îmbunătățire [A face bine oamenilor]
Teorii ale controlului social de către stat
1. Teoria Utilitară – Fericirea maximă a numărului maxim de oameni
2. Teoria individualistă – Statul este responsabil pentru dezvoltarea membrilor
individuali în societate.
3. Teoria idealistă – cea mai mică intervenție din partea statului
4. Teoria socialistă – Statul ar trebui să controleze aproape toate aspectele vieții umane,
dar în interesul poporului.
Lucruri de meditat
 Prea mult control social poate fi contraproductiv. Ex. Urgență.
 Justiție retributivă, justiție retributivă și justiție distributivă.
_____________________