0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări14 pagini

Matematica

Lecția de matematică pentru clasa a IV-a se concentrează pe recapitularea ordinii operațiilor și utilizarea parantezelor, prin activități integrate care dezvoltă gândirea analitică și creativă a elevilor. Obiectivele includ utilizarea terminologiei matematice, efectuarea de calcule mentale și rezolvarea de probleme prin metode variate. Lecția se va desfășura într-un climat educațional favorabil, folosind diverse strategii didactice și materiale, evaluarea realizându-se prin observare și evaluare orală.

Încărcat de

Laura Dimulescu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări14 pagini

Matematica

Lecția de matematică pentru clasa a IV-a se concentrează pe recapitularea ordinii operațiilor și utilizarea parantezelor, prin activități integrate care dezvoltă gândirea analitică și creativă a elevilor. Obiectivele includ utilizarea terminologiei matematice, efectuarea de calcule mentale și rezolvarea de probleme prin metode variate. Lecția se va desfășura într-un climat educațional favorabil, folosind diverse strategii didactice și materiale, evaluarea realizându-se prin observare și evaluare orală.

Încărcat de

Laura Dimulescu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNITATEA ŞCOLARĂ:

Data:
CLASA: a IV-a
PROF. ÎNV. PRIMAR:
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
DISCIPLINĂ: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: “Școala, universul copilăriei”
Subiectul lecţiei: Recapitulare. ( Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde și pătrate. Metoda comparației. Metoda mersului
invers)
Forma de realizare: Activitate integrată
Tipul lecţiei: de sistematizare și consolidare
Scop: Antrenarea unei gândiri matematice deschise, analitico – sintetice, creative şi flexibile;

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

Matematică (M)
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracţionare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre şi de împărţiri la numere de o
cifră sau două cifre
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente
simple
EC: 3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
LLR 1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup
AVAP 2.5 Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârsta, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, kinestezică.

Obiective operaţionale:
a) Cognitive
 OC1: să utilizeze terminologia specifică pentru a denumi numerele şi operaţiile în exerciţii variate
 OC2: să efectueze exerciții de calcul mintal;
 OC3: să rezolve exerciţii respectând ordinea efectuării operaţiilor;
 OC4: să aplice corect algoritmul de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor propuse ;
 OC5-să lucreze frontal, individual, în echipă pentru realizarea sarcinilor primite;
 OC6: să gândească rapid, flexibil,creativ în soluţionarea sarcinilor.

b) afective
OA1: să manifeste interes pentru activitate ;
OA2: să-şi exprime emoţiile.

c) psiho-motorii
OPM1: Să menţină ordinea pe parcursul activităţii.

STRATEGII DIDACTICE:
I. Procedurale: Conversația, exercițiul, explicația, munca independentă, jocul didactic, problematizarea, colajul;
II. Materiale: caiete, creioane, fișe de lucru, tabla, cretă, laptop, videoproiector, planșă, flori confecționate din hârtie.
III. Temporale: 50 minute
IV. Spațiale: sala de clasă.
V. Forme de organizare: frontal, individual, în echipă.
VI. Forme și tehnici de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, evaluarea orală,evaluarea rezultatelor activităţii.

BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.Ş– ,,Programa şcolară pentru disciplina Matematică”- Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
Elena Joița, Didactica aplicată, învățământul primar, partea I, Editura ,,Gh. Alexandru”, Craiova, 1994.

[Link] ,[Link]-Cercel, [Link]ţa, Metodica predării matematicii / activităţilor matematice , Nedion, Bucureşti, 2006 .

[Link]

[Link]

[Link]
Evenimentul Competenţe Conţinut ştiinţific STRATEGII DIDACTICE
didactic Specifice/ Metode şi Mijloace Forme de Evaluare
Obiective procedee de înv. organizar
operaţiona e
le
Moment OA1 Asigurarea unui climat educațional favorabil. Conversaţia Frontal Observare
origanizatori OPM1 Pregătirea materialelor. sistematică
c
1 min

Reactualizare LLR:2.3 Se realizează prin verificarea temei şi conversaţie. Conversaţia tabla, Frontal Ev. orală
a M 2.5 Verificare cantitativă. cretă, Individual
cunoştinţelor M5.1 caiete
5 min
OC1
OC2
OC6
OA1
OA2
OM1
Captarea M:2.5; „Priviţi ce am pregătit pentru voi! Ce observaţi?” (Un copac Conversaţia planșă Frontal Observare
atenţiei M:5.1; fără frunze) sistematică
2 min LLR:1.4;2. „Ce s-a întâmplat cu frunzele acestuia?” (Au căzut)
3 „În ce anotimp cad frunzele copacilor?” (Toamna)
OA1 „Dar acum nu este toamnă. Este...” (Primăvară)
OA2 Care sunt caracteristicile primăverii? ( Se topește zăpada, se
OPM1 întorc păsările călătoare, etc.)
„Acest copac se aseamănă cu fiecare elev din această clasă
atunci când vine prima data la şcoală, cu ramuri nu prea
bogate în frunze, adică în cunoaştere. Aţi ajuns în clasa
a IV-a, iar eu cred că v-ați îmbogățit cu foarte multe
cunoștințe și calități. Vă invit ca în această oră de matematică
să vă concentraţi, să vă implicaţi în rezolvarea exercițiilor și
problemelor propuse şi să răspundeţi cu încredere
întrebărilor adresate de mine pentru a vă arăta frumoasele
calități pe care le-aţi dobândit.
Anunţarea M: 5.1 * Astăzi la ora de matematică vom rezolva exerciţii şi Explicaţia Tabla, Frontal Observare
temei şi a OPM1 Observaţia cretă sistematică
probleme, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi treptat
obiectivelor
3 min vom adăuga frunze și flori copacului.
* Pe parcursul orei vom rezolva probleme prin metoda
comparatiei și prin metoda mersului invers.
* Se va scrie titlul la tablă:„ Recapitulare”
Dirijarea M: 2.5 *Se vor reactualiza cunoştinţele elevilor referitoare la Conversaţia Manual Frontal Observarea
învăţării M: 5.1 ordinea efectuării operaţiilor: Exerciţiul digital, sistematică
10 min EC: 3.1 „Care sunt operaţiile de ordinul întâi?” (Adunarea şi Tabla
scăderea) Evaluare
Conversaţia Caiete Individual
OC1 „Dar cele de ordinul al doilea? (Înmulţirea şi împărţirea) orală
OC2 „Care este ordinea efectuării operaţiilor într-un exerciţiu cu Exerciţiul și frontal
OC3 mai multe operaţii de acelaşi ordin?
OC4 „Ce operaţii efectuăm mai întâi într-un exerciţiu cu operaţii
OC5 de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire? (Operaţiile de
OC6 ordinul al doilea)
OA1 „Care este ordinea efectuării operaţiilor într-un exerciţiu cu
OA2 paranteze rotunde?” (Mai întâi se efectuează operaţiile din
OPM1 parantezele rotunde)
* Un elev vine la tablă şi lipeşte două frunze în Copacul
Cunoaşterii.
*„Să ne încălzim puţin mintea! Următoarele exerciţii le vom Evaluez
face oral: capacitatea
5 x 7= 100 x 9 = de calcul ,
3 x 200= 30 x 4 = înțelegerea
600: 3 = 10x 10-100 = terminologi
ei matema-
Dublul numărului 30 este......(60) tice
Triplul numărului 15 este.......(45)
Numărul cu 8 mai mare decât 90 este......(98)
Numarul de 9 ori mai mare decât 8 este......(72)
Jumătatea lui 12 este.....(6)
Mă gândesc la un număr, îl împart la 2 şi obţin 50. La ce
număr m-am gandit? (100)
*„Bravo! Să adăugăm câteva frunze în Copacul Cunoaşterii.”
Un elev vine în faţă şi lipeşte șase frunze în copac.

*„Să rezolvăm câteva exerciţii la tablă!”


Echipe,
Fixarea M: 2.2 „Deschidem caietele, scriem data şi titlul <<Exerciţii şi
cunoştinţelor M: 2.5 probleme>>. Scriu la tablă data şi titlul, iar elevii în caietele frontal
asimilate în M: 5.1 lor. Observarea
etapa EC: 3.1 Câte un elev vine la tablă şi rezolvă câte un exerciţiu. pe tablă – sistematică
anterioară 1. Efectuează, respectând regulile învăţate: Conversa- fișe de a activității
18 min OC1 1 337+ 824–1021 = 1140 ţia lucru în elevilor
OC2 320 x 10 - 345 : 5 = 3131 explicaţia care sunt
OC3 189 + (492: 3) x 0 = 189 exerciţiul scrise
OC4 8450 – [(9 x 8 + 7 x 7) – (48 : 8 + 6 x 7)] = 8320 exerciţiile
OC5
OC6 *„Bravo! Să adăugăm câteva flori în Copacul Cunoaşterii.” Colaj
OA1 Un elev vine în faţă şi lipeşte flori în copac.
OA2 Individual
OPM1 și frontal
* Elevii vor primi câte o fișă de lucru cu probleme care se
Conversaţie Evaluez
rezolvă prin metoda comparației și metoda mersului invers. Explicaţia capacitatea
După fiecare rezolvare se va completa colajul cu flori. Problemati-
de
2. Propun spre rezolvare următoarea zarea
Colajul a coopera
problemă:

5 pâini şi 2 franzele costă 26 lei, iar 5 pâini și 5 franzele tablă


costă 35 lei. Cât costă fiecare produs? caietele
elevilor
Cunoaşterea enunţului instrumen
t-te de
Înţelegerea enunţului
scris
Ce cunoaştem în problemă?
Care este întrebarea problemei?

Pasul 1
fișe de
lucru
Notez pe două linii datele problemei.
5 pâini…..2 franzele….26 lei
5 pâini…..5 franzele….35 lei
_______________________
Pasul 2

Gândesc astfel:

1. Compar datele de pe cele două linii și observ că avem


același număr de pâini, dar nu avem același număr de
franzele.

Câte franzele sunt în plus ?

5-2= 3 (franzele)

2. Observ că 5 pâini și 5 franzele costă mai mult decât 5


pâini și 2 franzele
Diferența dintre sumele de bani de pe cele două linii provine
de la diferența numărului de franzele.

Cât costă 3 franzele?

35 lei – 24 lei = 9 lei

3. Dacă 3 franzele costă 9 lei, atunci 1 franzelă va costa de 3


ori mai puțin.

Câți lei costă o franzelă?

9 : 3 = 3 (lei)

4. Dacă o franzelă costă 3 lei, atunci 2 franzele costă de 2 ori


mai mult.

Câți lei costă 2 franzele?

2 * 3 = 6 (lei)

5. Dacă 2 franzele costă 6 lei, atunci diferența până la 26 lei


va reprezenta valoarea a 5 pâini.

Câți lei costă 5 pâini?


26 lei – 6 lei = 20 lei

6. Dacă 5 pâini costă 20 lei , atunci o pâine va costa de 5 ori


mai puțin.

Câți lei costă o pâine?

20 : 5 = 4 ( lei )

Pasul 3

Verific rezolvarea problemei

5 * 4 + 2 * 3 = 20 +6 = 26
5 * 4 + 5 *3 = 20 + 15 = 35

3. Determină cât cântărește fiecare sac , dacă :


6 saci cu cartofi și 9 saci cu ceapă cântăresc 615 kg;
8 saci cu cartofi și 3 saci cu ceapă cântăresc 505 kg.

Pasul 1

Notez pe două linii datele problemei.

6 saci cu cartofi…..9 saci cu ceapă….615 lei


8 saci cu cartofi…..3 saci cu ceapă….505 lei
_______________________
Pasul 2

Egalez numărul de saci cu ceapă gândind astfel :


- dacă înmulțesc cu 3 numărul sacilor cu ceapă de pe a doua
linie pentru a avea același număr de saci cu ceapă ca pe
prima linie , înmulțesc cu 2 numerele de pe prima linie.

6 saci cu cartofi…..9 saci cu ceapă….615 lei


8 saci cu cartofi…..3 saci cu ceapă….505 lei * 3

8* 3=24 3* 3 = 9 505 *3 =1515


6 saci cu cartofi…..9 saci cu ceapă….615 lei
24 saci cu cartofi…..9 saci cu ceapă….1515 lei

Pasul 3

Gândesc astfel:

1. Compar datele de pe cele două linii și observ că avem


același număr de saci cu ceapă , dar nu avem același număr
de saci cu cartofi.

Câți saci cu cartofi sunt în plus ?

24 -6= 18 (saci cu cartofi)

2. Observ că 24 saci cu cartofi și 9 saci cu ceapă costă mai


mult decât 6 saci cu cartofi și 9 saci cu ceapă. Diferența
dintre sumele de bani de pe cele două linii provine de la
diferența numărului de saci de cartofi.

Cât costă 18 saci cu cartofi?

1515 lei – 615 lei = 900 lei

3. Dacă 18 saci cu cartofi costă 900 lei, atunci un sac cu


cartofi va costa de 18 ori mai puțin.

Câți lei costă un sac cu cartofi?

900 : 18 = 50 (lei)

4. Dacă un sac de cartofi costă 50 lei, atunci 6 saci de cartofi


costă de 6 ori mai mult.

Câți lei costă 6 saci cu cartofi?


6 * 50 = 300 (lei)

5. Dacă 6 saci cu cartofi costă 300 lei, atunci diferența până


la 615 lei va reprezenta valoarea a 9 saci cu ceapă.

Câți lei costă 9 saci cu ceapă?


615 lei – 300 lei = 315 lei

6. Dacă 9 saci cu ceapă costă 315 lei , atunci un sac cu ceapă


va costa de 9 ori mai puțin.

Câți lei costă un sac cu ceapă?

315 : 9 = 35 ( lei )

Pasul 4

Verific rezolvarea problemei

6 * 50 + 9 * 35 = 300 + 315 = 615


8 * 50 + 3 *35 =400 + 105 = 505

4. Află cu câți călători a pornit trenul din gara A , știind că în


gara B au coborât 34 și au urcat 25, în gara C au urcat 4 și au
coborât un număr triplu de călători, în gara D au coborât 18
și au urcat 9, iar spre gara E trenul a pornit cu 342 de
călători.

Pasul 1
Notez cu a numărul călătorilor care au fost la început in
tren.

Rezolvare : a- 34 + 25 + 4 - 4*3 – 18 + 9 =342

Pasul 2
Rezolv exercițiul de la sfârșit la început, după ce calculez
numărul de călători care au coborât în gara D.
a- 34 + 25 + 4 - 12 – 18 + 9 =342

1)342-9=333
2)333+18=351
3)351+12=363
4)363-4=359
5)359-25=334
6)334+34=368

Pasul 3
Verific rezolvarea problemei

368- 34 + 25 + 4 - 12 – 18 + 9 =342

5. Elevii unei școli au plecat într-o excursie. Până la primul


obiectiv pe care l-au vizitat au străbătut 1/3 din lungimea
drumului, până la al doilea obiectiv au parcurs 3/5 din rest,
până la următorul obiectiv au parcurs 3/4 din rest și mai au
de parcurs 15 km până la ultimul obiectiv. Care este
lungimea totală a drumului ?

Pasul 1
Reprezint prin segmente de dreaptă problema

Drumul ; primul obiectiv- lungimea parcursă

Retul drumului; al doilea obiectiv- lungimea parcursă

Al treilea obiectiv
Restul drumului

50 km
Pasul 2

Gândesc astfel:
[Link] că 50 km reprezintă ¼ din restul drumului rămas
după al doilea obiectiv turistic. Deci restul drumului rămas
după al doilea obiectiv turistic va fi de 4 ori mai mare.

1) Câți km au rămas de parcurs după vizitarea celui de-al


doilea obiectiv?
50 * 4 = 200 km

2. Observ că restul obținut reprezintă 2/5 din restul drumului


rămas dupa vizitarea primului obiectiv. Aflu o cincime din
restul drumului rămas după vizitarea primului obiectiv prin
împărțirea nr. 200 la 2.

2) Aflu 1/5 din restul drumului rămas după vizitarea


primului obiectiv.
200 : 2 = 100 km

3) Aflu restul drumului rămas dupa vizitarea primului


obiectiv.
100 * 5 = 500 km

3. Observ că restul drumului rămas dupa vizitarea primului


obiectiv reprezintă 2/3 din lungimea totală a [Link],
pot afla cât reprezintă 1/3 din lungimea drumului.

4 )Cât reprezintă 1/ 3 din lungimea totala a drumului?


500 : 2 = 250 km

5) Care este lungimea totală a drumului?


250 * 3 = 750 km
Obţinerea OC1 ; OC2 Acum aș vrea ca fiecare să rezolve această problemă- Conversaţia Fișa de Individual Evaluarea
performanţei OC4 ;OC5 ghicitoare pentru a alege răspunsul corect, apoi o vom Explicaţia lucru muncii
6 min OC6 verifica oral. Exerciţiul independen
OA1 ; OA2 Problemă-ghicitoare te
Munca
OPM1 Pentru un concurs de Mate
Eu rezolv, zilnic, probleme: independent
Dacă într-o zi fac zece ă
Şi-ncă două pentru teme,
Spune, câte se adună,
În caiet, pe săptămână?
RĂSPUNS:84; 54; 60.

Asigurarea OA1 OA2- Conversez cu elevii pentru a stabili gradul de satisfacţie după Conversaţia fișă Frontal [Link].
retenției și OPM1 activitate. Autoevalu
transferului - are
4 min
Autoevaluare:
 Completarea fișei de reflecție:
a) Metoda de rezolvare preferată a fost .... .
b) La metoda mersului invers, mi s-a părut interesant să .... .
c) Mi-a fost ușor să .... .
d) Mi-a fost dificil să ....
-
Încheierea OPM1 - Se vor face aprecieri generale și individuale asupra Conversaţia manual Frontal Aprecieri
activităţii participării elevilor la lecție, precum și asupra Explicaţia verbale
1 min comportamentului lor pe parcursul orei.
- Se explică tema: problemele 4 și 5, pag. 19
1. Efectuează, respectând regulile învăţate:
1 337+ 824–1021 = 1140
320 x 10 - 345 : 5 = 3131
189 + (492: 3) x 0 = 189
8450 – [(9 x 8 + 7 x 7) – (48 : 8 + 6 x 7)] = 8320

2 . 5 pâini şi 2 franzele costă 26 lei, iar 5 pâini și 5 franzele costă 35 lei. Cât costă fiecare produs?

3. Determină cât cântărește fiecare sac , dacă :


6 saci cu cartofi și 9 saci cu ceapă cântăresc 615 kg;
8 saci cu cartofi și 3 saci cu ceapă cântăresc 505 kg.

4. Află cu câți călători a pornit trenul din gara A , știind că în gara B au coborât 34 și au urcat 25, în gara C au urcat 4 și au coborât un număr triplu
de călători, în gara D au coborât 18 și au urcat 9, iar spre gara E trenul a pornit cu 342 de călători.

5. Elevii unei școli au plecat într-o excursie. Până la primul obiectiv pe care l-au vizitat au străbătut 1/3 din lungimea drumului, până la al doilea
obiectiv au parcurs 3/5 din rest, până la următorul obiectiv au parcurs 3/4 din rest și mai au de parcurs 15 km până la ultimul obiectiv. Care este
lungimea totală a drumului ?

Pentru un concurs de Mate


Eu rezolv, zilnic, probleme:
Dacă într-o zi fac zece
Şi-ncă două pentru teme,
Spune, câte se adună,
În caiet, pe săptămână?
RĂSPUNS:84; 54; 60.

 Completează fișa de reflecție:


a) Metoda de rezolvare preferată a fost ____________________________________________.
b) La metoda mersului invers, mi s-a părut interesant să ______________________________________________________________________.
c) Mi-a fost ușor să ______________________________________________________________________.
d) Mi-a fost dificil să ______________________________________________________________________.

S-ar putea să vă placă și