PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Propunător: Camelia Elena BUCŞA

Clasa: a V-a ;
Disciplina: Biologie;
Unitatea de învățare: Alte medii de viață din țara noastră și din alte zone ale planetei;
Tema: Peștera;
Timp: 50 min;
Tipul lecţiei: comunicare de noi conţinuturi;
Locul de desfăşurare: Laboratorul de biologie.
Competente specifice:
1.1 Extragerea informaţiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru
identificarea caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor procese şi fenomene;
1.2 Realizarea dirijată a unor activităţi simple de investigare pe baza unor fişe de lucru date;
2.2 Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală şi scrisă;
3.1 Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor;
4.2 Recunoaşterea consecinţelor activităţilor umane şi ale propriului comportament asupra
mediului înconjurător.

Obiectivele operaţionale: La finalul lecției elevii vor fi capabili să:

a) Obiective cognitive:
O1: identifice factorii identifice factorii abiotici și biotici caracteristici ecosistemelor de
peşteră ;
O2: precizeze adaptările viețuitoarelor la acest mediu de viață.;
O3: menționeze 3 curiozități legate de mediul cavernicol;
b) Obiective pshio-motorii:
O4: realizeze un poster în care să prezinte relațiile dintre viețuitoarele dintr-o peșteră ;
c) Obiective afectiv-emotionale:
O5: conștientizeze importanța păstrării regulilor de conduită în cadrul unei vizite într-o
peșteră.
Strategia didactică :
- resurse procedurale: explicaţia, conversaţia euristică, brainstorming-ul, problematizarea,
învățare prin descoperire, analiza, lucrul cu harta;
-resurse materiale: manualul, harta fizică , fişe de lucru, flipchart,imagini , atlas zoologic,
atlas botanic , markere, lipici, filmulețe, patafix, videoproiectorul;
- forme de organizare: pe grupe, individuală și frontală;
- metode de evaluare: : orală, observarea sistematică a elevilor, autoevaluare;

Bibliografie :
1. Costică Naela -Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iași, 2008
2. Cârstoiu J., Grasu A., Biologie, manual pentru clasa a -V-a , Editura Litera,
București, 2017;
3. Crocnan E., Biologie, manual pentru clasa a -V-a, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., București 2017;
 Structura organizatorică a lecţiei

Ob.
Secvenţele opera- Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Evaluare
lecţiei ţionale Metode şi Mijloace de Forme de
procedee invăţământ organizare
1. 2. 3. 4. 5. 6 7 8
1. Organizarea Organizează clasa pentru lecţie; Activitate
clasei Atenţionează elevii asupra modului de Pregătesc caietele şi Observaţia Catalog individuală
1 min. desfăşurare a lecţiei; materialele pentru lecţie și frontală
Solicită lista cu prezența;

[Link] Recapitulează cunoştinţele elevilor -sunt atenți la indicații Stimularea

cunoştintelor despre capitolul anterior: - elevii răspund Conversatia Manualul elevilor la
10 min „Viețuitoarele din mediul mai Analiza digital Activitate formularea
apropiat și mai îndepărtat” prin
-adrează întrebări la rândul Descrierea Atlas individuală răspunsurilor
completarea unei fise de evaluare de la
pagina 54. lor; Dialogul zoologic și și frontală Apreciere
botanic verbală
3. Captarea Se va face cu ajutorul unei ghicitori. -identifică ecosistemul
atentiei Solicită elevii să precizeze ecosistemul despre care se va discuta: Observația Legenda Activitate
4 min. pe care-l vor studia astăzi. Peștera. Liliacului individuală Stimularea
Prezintă ceea ce trebuie să ştie şi să Descrierea și frontală elevilor la
facă elevii la sfârşitul lecţiei; -sunt atenti la prezentarea formularea
obiectivelor lectiei; Conversatia Caietul de Activitate răspunsurilor
Scrie titlul pe tablă - notează titlul lecţiei în euristică notițe individuală
caiete;

4. Dirijarea Reactualizează notiunile de biotop și

 Învățării biocenoză. Observaţia Filmul Apreciere
20 min. Solicită elevii să urmărească filmulețul -definenesc noțiunile; didactic Activitate verbală
O1 și să identifice elemente ale biotopului Dialogul frontală
Fișa de
și biocenozei caracteristice peșterii; -identifică elementele
activitate
caracteristice biotopului; nr.2,
După ce elevii își exercită rolurile, Conversația Activitate
profesorul solicită elevii să precizeze -observă unele specii de euristică pe grupe; Stimularea
caracteristicile biotopului și viețuitoare caracteristice elevilor la
biocenozei identificate în filmuleț; ecosistemului studiat; Descrierea Atlas formularea
zoologic răspunsurilor
Propune elevilor să identifice în atlasul -identifică în atlasul Analiza
zoologic specii de animale zoologic unele specii Flipchart Activitate
caracteristice ecosistemului studiat. reprezentative acestui pe grupe;
O2 Solicită elevilor să menționeze ecosystem; Învăţarea Prezentare
adaptările animalelor ce traiesc în prin Power- Observare
peșteri: -sunt atenți la vizionarea descoperire; Point sistematică
Prezintă elevilor un material Power- PPT-ului
Point. Ciorchinele Activitate
O4 Pe tablă cu ajutoriul elevilor realizează -elevii completează schema Explicatia Manual pe grupe;
schema lecţiei, prin întrebări adresate lecției digital
frontal de către profesor elevilor.
5. Obținerea Solicită elevii să rezolve o fișă de −rezolvă fișa Conversația Fișă de
performanței evaluare. -precizarea unor reguli de euristică evaluare Activitate Stimularea
10 min Împarte câte o fișă elevilor și cere conduită în timpul vizitării Explicația frontală elevilor la
O5 elevilor să scrie reguli de conduită ce unei peșteri Exercițiul formularea
trebuie respectate în timpul vizitării Platoul cu răspunsurilor
unei peșteri. idei
[Link]
Feedback-ului Feedback etapizat, realizat în același Sunt atenţi Conversația Fisă Activitate Observare
2 min timp cu rezolvarea sarcinilor de lucru; Stiați că.. frontală sistematică
O3 Prezentarea unor curiozități legate de
mediul cavernicol.
[Link] Face aprecieri verbale asupra prestaţiei Sunt atenţi
1 min elevilor. Dialogul Carnetul de Activitate Aprecierea
Se apreciază cu note participarea Conversaţia note individuală verbală
elevilor la lecţie Catalogul și frontală

[Link] Sunt atenţi, reţin şi Conversaţia Caietul de Activitate Aprecieri

activităţilor Cere elevilor să citescă Legenda notează. notițe individuală globale şi
pentru acasă liliacului . și frontală individuale
2 min.
 Schița lecției
Peștera

Peșterile - sunt ecosisteme naturale subterane

- s-au format în timp îndelungat, în urma dizolvării rocilor calcaroase de către apele
de infiltrație carbogazoase.

Caracteristici ale biotopului

 temperatura aproape constanta - 10 grade Celsius
 umiditate - foarte ridicată
 lumina - patrunde foarte puțin, la intrarea în peșteră
 ventilația - este slabă

Componentele biocenozei
 plantele lipsesc complet (doar la intrare - alge unicelulare, bacterii și ciuperci
 animale nevertebrate - care se hranesc si se reproduc numai in conditiile acestui
biotope = ORGANISME TROGLOBIONTE (paienjeni, viermi, crustacee)
 animale vertebrate – amphibian = PROTEUS, lilieci, urși

Adaptările animalelor ce trăiesc în peșteri sunt:

 Pigmentația slabă a corpului (depigmentat)
 Alungirea apendicelor corpului (antene și picioare)
 Regresul ochilor

 Ghicitoare
Şoricel cu aripioare
Poarta numele de floare

…………………….

 Curiozități

ȘTIAȚI CĂ…?
 In antichitate formaţiunile din peşteri erau considerate sacre deoarece erau mai frumoase
decât construcţiile umane.
 In România exista peste 12000 de peşteri dintre care foarte puţine sunt amenajate şi
destinate turismului
 În Peştera Urşilor descoperita in 1975 in jud. Bihor s-au găsit urme şi fosile de urs de
caverna ,specie dispărută acum 15000 de ani.
 Cea mai mare peştera din lume se afla în Malaesia.
 Fișă de evaluare

1. Notează în casetă animalele nevertebrate din peşteri

2. Identifică animalele vertebrate care trăiesc în peşteri.

3. Care sunt adaptările animalelor la mediul de viaţă cavernicol?

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………

4. Din ce este formată hrana animalelor cavernicole?

………….
…………………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
…………………………………………………………………..

FIȘĂ DE ACTIVITATE
 Peștera
Identificați elementele caracteristice ecosistemului.

Umiditatea Temperatura

BIOTOP
Aer/Curenți
Lumina
de aer

BIOCENOZA
 Legenda liliacului

Pană-împărat avea un singur fecior, căruia i-a pus nume de Liliac. Fiind înaintat în
vârstă, împăratul a chemat pe fiul său şi, binecuvântându-l, i-a dăruit întreaga împărăţie.
Liliac ajuns împărat, a căutat la început să-şi cunoască marginile împărăţiei, precum şi pe
supuşii pe care-i conducea şi bineînţeles, la rândul lor şi aceştia să cunoască pe noul împărat.
Într-o zi hotărăşte împăratul să se adune oaste mare, să se încarce care cu provizii,
pentru atâta timp cât găsise de cuviinţă că-i va ajunge ca să dea ocol ţării sale. Când a văzut
că totul e gata, a pornit la drum. Şi mergând aşa din sat în sat şi din oraş în oraş, zi de vară
până-n seară, a ajuns într-o bună zi într-un cătun, unde oamenii i-au ieşit înainte, zicându-i:
- Măria-ta, fii bine venit la noi şi Dumnezeu să-ţi dea multă sănătate dar dacă ţi-e scumpă
viaţa, te-am ruga să nu intri în satul nostru !
- De ce ? a întrebat viteazul împărat.
- Aici în apropiere, măria-ta, într-o peşteră fără margini şi întunecoasă de nu vezi la doi
paşi, locuieşte o zgripţuroaică şi pe oricine trece pe acolo şi ea l-a ochit, pe dată îl şi vrăjeşte,
prefăcându-l într-un animal, într-o pasăre, sau chiar de multe ori, într-o stană de piatră.
Împăratul nu luă însă în seamă cele spuse şi se îndreptă fără prea multă zăbavă, drept
spre peştera cu vrăjitoarea.
Aceasta, dând cu ochii de mândrul împărat, îndată îl prefăcu într-un şoarece. Bietul animal,
de frică, se ascunse sub o lespede de piatră.
După câteva zile, nemaiputând suferi foamea şi setea, şoricelul ieşi din ascunzătoare şi
încet, încet, hai, hai, se îndreptă pre sat. Aici, nemerind la o casă, intră înăuntru şi stătu câteva
zile pe unde putu, apoi se mai gândi el şi îşi aşeză culcuşul tocmai lângă sobă, într-o
crăpătură în zid.
Pisica însă, care într-una veghează după hrana ei gustoasă, mirosindu-l într-una din
zile, îi şi dovedi îndată culcuşul. Dar Liliac, înţelept cum era, înţelegându-i gândul şiret, o
şterse frumuşel de acolo şi pe dibuite a nimerit tocmai la biserica din sat, unde încet, încet,
strecurându-se pe sub uşă a pătruns înăuntru.
Aici, fiind linişte deplină, având de mâncare nafora rămasă de la împărtăşania credincioşilor
iar ca băutură aiasma cu care se botează copii, o ducea cât se poate de bine.
După câtva timp, începând săptămâna patimilor Domnului, şoricelul, de frica lumii care se
aduna numeroasă la denii, neavând face, s-a urcat tocmai în clopotniţă. Dar nici aici nu putu
sta mult timp, căci mergând cântăreţii să tragă clopotul după obicei, au dat peste el.
Neavând altceva de făcut şi voind să coboare iarăşi în biserică, deodată simţi că nu mai poate
merge pe picioare; fără să-şi dea seama, i se părea că pluteşte ca într-un vis. Şi aşa, într-o
bună zi, se pomeni zburând pe deasupra mulţimii.
Văzând fereastra, care din cauza căldurii din biserică era deschisă, a izbucnit afară şi în
întunericul nopţii a petrecut până la ziuă, când din nou a început să zboare prin locuri
ascunse, ferite de ochiul oamenilor.
După mai multe rotocoale, recunoscând drumul pe unde venise, se îndreptă către peştera
zgripţuroaicei. Aceasta tocmai se afla la bucătărie, cu capul gol şi părul vâlvoi. Liliac, pentru
a se răzbuna, se repede deodată asupra ei, încurcându-i-se cu ghearele în părul capului. Mai
de spaimă, mai de durere, zgripţuroaica a început să ţipe cât o ţinea gura:
- Săriţi, oameni buni, năpastă pe capul meu !
S-au repezit atunci oamenii şi cu sape, securi şi topoare, au omorât vrăjitoarea, scăpând satul
de aşa pacoste.

Iar Liliac sărmanul, a rămas până în ziua de astăzi, liliacul zburător.