PRONUMELE
În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și
sintactic de substantive. Unora le corespund adjectivele pronominale, care sunt
apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Citeşte întreaga ştire: Ce este pronumele, cum se clasifică și care sunt cazurile
pronumelui
CUPRINS: Ce este pronumele personal Clasificarea pronumelor Locuțiuni
pronominale Pronumele – cazurile și funcțiile sintactice Ce este pronumele
personal Pronumele se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl
înlocuiește. El arată diferite persoane în raport cu vorbitorul: eu, tu, el/ea, noi, voi,
ei/ele. Clasificarea pronumelor În funcție de schimbarea formei după persoană,
pronumele se împart în pronume cu forme personale și pronume fără forme
personale. Pronume cu forme personale – își schimbă forma după persoană și se
împart în: Pronume personal proprius-zis – eu, tu, el, noi, mie, ție, etc; Pronume
personal de politețe – dumneavoastră, dumneata, etc; Pronume reflexiv – îmi, îți,
mă, ne, vă, etc; Pronume de întărire – însumi, însuți, însuși, etc; Pronume posesiv –
al meu, al tău, al său, al nostru, atc. Pronume fără forme personale Nu își schimbă
forma după persoană, iar atunci când este analizat nu se precizează persoana
acestuia. Vezi ce este verbul și la ce întrebări răspunde Pronumele fără forme
personale se împart în: Pronume demonstrativ – acesta, acela, aceștia, aceia,
același, aceiași, celălalt, ceilalți, etc; Pronume nehotărât – unul, toți, toate, alții,
orice, oricare, etc; Pronume negativ – nimeni, nimic, niciuna, niciunul; Pronume
interogativ – care, cine, ce, cât, câși, câte; Pronume relativ – care, cine, cât, câți,
câte, câtă, etc. RECOMANDĂRI Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la
Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de
Institutul Fundeni și UMF Iași Locuțiuni pronominale Locuțiunile pronominale sunt
un grup de două sau mai multe cuvinte care au valoarea unui pronume. Multe
dintre locuțiuni sunt rezultate din pronume de politețe (Domnia Sa, Domniei Sale),
dar există și locuțiuni care nu sunt alcătuite din pronume de politețe (Maiestatea
Ta, cine știe cine, care mai de care). Vezi cum se clasifică adjectivul și care sunt
gradele de comparație. Pronumele – cazurile și funcțiile sintactice Pronumele au
aceleași cazuri și funcții sintactice ca substantivele pe care le înlocuiesc. În funcție
de cazuri, pronumele pot avea următoarele funcții sintactice: Nominativ – subiect,
nume predicativ, atribut apozițional; Acuzativ: complement direct, complement
indirect, complement de agent, complement circumstanțial de loc, complement
circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod, complement
circumstanțial de cauză, nume predicativ, atribut prepozițional; Genitiv: atribut
genitival, atribut prepozițional, nume predicativ, complement indirect,
complement circumstanțial de cauză, complement circumstanțial de timp,
complement circumstanțial de loc; Dativ: complement indirect, nume predicativ,
atribut pronominal, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial
de timp.
Citeşte întreaga ştire: Ce este pronumele, cum se clasifică și care sunt cazurile
pronumelui