Vitamine

-referat –
Disciplina : CHIMIE
Profesor Dulgheru Alice
Elev Săndulescu Andrei
Clasa aXa D

Vitamine-generalităţi

Vitaminele sunt substanţe organice

necesare în cantităţi minime organismului, care
provin din raţia alimentară. Unele sunt produse şi
de flora intestinală. Vitaminele reglează una sau
mai multe faze ale metabolismului intermediar,
influenţează activitatea enzimelor sau intervin
direct în procese redox şi chiar în sinteza
enzimelor. Lipsa accentuată de vitamine duce la
avitaminoze. Tulburările care apar sunt
caracteristice pentru fiecare vitamină în parte şi
pot duce până la moartea omului sau animalului.
Denumirea de vitamine se datorează lui Funck
care prepară în anul 1911 din tărâţele de orez
substanţa curativă a polinevritei şi consideră
greşit că ea conţine o grupă –NH2, fiind numită
de autor „vitamină” (amină indispensabilă vieţii).

Vitaminele sunt factori indispensabili vieţii în cantităţi mici, uneori fracţiuni de miligram,
întâlnindu-se sub formă de factori nutriţionali esenţiali. Mecanismul lor de acţiune bazându-se pe
încorporarea acestora în structura enzimelor, ele intervin în multiple procese metabolice esenţiale pentru
viaţă. Aminele vieţii-vitaminele- sunt prietenii cei mai fideli şi necesari organismului uman. Referitor la
maladiile de diferite tipuri, trebuie semnalat faptul că ele au fost menţionate cu mai mult timp înaintea
depistării cauzelor lor precum şi a descoperirii vitaminelor şi a necesităţii vitale a acestora în procesul
creşterii şi dezvoltării vieţuitoarelor. Cele mai vechi date sunt deţinute despre scorbut, ca fiind o maladie
carenţială dată de avitaminoza C.

Clasificarea vitaminelor
Nu se poate face o clasificare a vitaminelor după compoziţia chimică, deoarece vitaminele aparţin la
clase de substanţe diferite. Totuşi vitaminele se pot clasifica după solubilitate după cum urmează:
-vitamine hidrosolubile • Vitamina C • Complexul de vitamine B • Vitamina PP
-vitamine liposolubile • Vitamina A • Vitamina D • Vitamina E • Vitamina K 3.
Vitamine-descriere
VITAMINA A (Retinol)
Vitamina A este un alcool nesaturat numit axeroftol
(retinol ). Se găseşte în frunzele verzi ale plantelor (salată,
spanac, ceapă verde ), în morcovi, roşii, lapte, gălbenuş de ou,
icre, untură de peşte. Acţiunea ei fiziologică se manifestă prin
creşterea organismului şi menţinerea integrităţii ţesutului epitelial. Vitamina A participă şi la formarea
rodopsinei. În lipsa ei apar tulburări de vedere. În forme avansate apar leziuni ale conjunctivei şi
corneei. Tot carenţa de vitamina A produce uscarea pielii şi scăderea rezistenţei organismului la infecţii.
Administrarea în doze mărite produce ameţeli, cefalee, iritabilitate, somnolenţă, tulburări de
comportament.

COMPLEXUL de VITAMINE B
Complexul de vitamine B este un amestec alcătuit din vitaminele B1, B2,B6, B12 extrase din
drojdia de bere. Se găsesc în legume verzi, lapte, ouă, carne.
Vitamina B1 (tiamina)
Se găseşte în tărâţele de orez, lapte, fructe, drojdia de bere.
Se întrebuinţează pentru tratarea polinevritei, alcoolismului, boli ale
sistemului nervos, radiologie, reumatologie. Carenţa de vitamina B1 se
manifestă prin : tulburări digestive, nervoase şi cardiace. În formă
cronică se înregistrează atrofie musculară, tulburări psihice. Ca formă
medicamentoasă, vitamina B1 se prezintă în comprimate conţinând
clorhidrat de aneurină, fiole cu soluţie apoasă injectabilă. Are rol în metabolismul glucidelor, se
combină în celulele nucleata, în special în ficat, rinichi. Împreună cu acidul pirofosforic acţionează ca o
enzimă în procesul de fosforilare oxidativă.

Vitamina B2 (lactoflavină sau riboflavină )

Vitamina B2 are formula chimică [Link] găseşte în drojdia de bere,
ficat, rinichi, lapte, ouă, peşte, morcovi, spanac. Vitamina B2 determină creşterea
organismului tânăr. Este biosintetizată de plante. Intră în compoziţia coenzimei
FAD ce activează respiraţia celulară. Are rol important în oxidările intermoleculare şi absorbţia
glucidelor în [Link] B2 e foarte rară, e manifestată prin inflamarea buzelor,
inflamarea limbii, tulburări cutanate, reducerea acuităţii vizuale. Moartea poate survenii prin
stop cardiac.

Vitamina B6 (adermina sau piridoxina )

Această vitamină acţionează asupra „ troficităţii celulei nervoase „ , în afecţiuni
dermatologice, hematologice, insuficienţă cardiacă… Vitamina B6 se găseşte în
drojdia de bere, grâu, porumb, creier, ficat, splină, fiind sintetizată şi de flora
intestinală. Ea intră în alcătuirea unor enzime ca de exemplu: decarboxilaze,
transaminaze. Avitaminoza B6 se caracterizează prin carii dentare, distrofii musculare,
insomnii, astenie nervoasă, dereglări în sinteza hemoglobinei. Vitamina B6 este indicată în
pelagră, boli nervoase şi în stări de pigmentare anormală a pielii.
 Vitamina B12 (antianemică )

Vitamina B12 conţine cobalt şi joacă un rol important în producerea globulelor roşii ale sângelui.
Această vitamină este una din cele mai cunoscute din complexul de vitamine B. În literatura de
specialitate se întâlneşte sub denumirea de cobalamină. Vitamina B12 este necesară pentru orice
organism, reprezentând factori necesari pentru creşterea unor microorganisme. Se găseşte în drojdia de
bere,ficat, gălbenuş de ou, rinichi. Lipsa vitaminei B12 produce încetarea sintezei ADN şi deci a
diviziunii celulare. Dacă această vitamină nu poate să fie asimilată de organismele anumitor animale, se
ajunge la tulburări digestive, neurologice, hematologice- tulburări ce pot fi îndepărtate prin
administrarea produsului farmaceutic cu acelaşi nume.

VITAMINA PP (Vitamina B3) (antipelagroasă ) C6H5NO2

Vitamina PP este amida acidului nicotinic. Importanţa pe care o are în organism această vitamină
constă în faptul că face parte din structura unor coenzime cu rol în oxireducerile [Link] găseşte în
spanac, roşii, carne, coaja de pâine integrală.

VITAMINA C (Acid ascorbic) este o vitamină hidrosolubilă cunoscută sub

denumirea de acid ascorbic. Este un reducător puternic, oxidându-se la acid
dehidroascorbic. Vitamina C este una din cele mai răspândite vitamine din
lumea vegetală şi animală. În general, animalele biosintetizează această vitamină, cu
excepţia omului, a cobaiului, a maimuţei, care o preiau prin hrană din lapte proaspăt
nefiert, legume, fructe…Avitaminoza C se numeşte scorbut. Vitamina C se găseşte în lămâi, portocale,
măceşe, în general în plantele verzi, cu precădere în legume şi fructe. Se găseşte de asemenea în toate
ţesuturile organismelor animale, în hipofiză, glandele suprarenale, gonade, corpul galben. Vitamina C se
indică în oboseala de primăvară ( astenie ), graviditate, în stările de infecţii şi intoxicări, deficienţe de
calcifiere, stări alergice.

VITAMINELE D ( calciferoli ) sunt cunoscute şi sub denumirea de vitamine antirahitice deoarece au rol
esenţial în fixarea ionilor de calciu în ţesutul osos. Hrana nu conţine nici vitamina A nici D, dar conţine
nişte substanţe care au o structură foarte apropiată de cea a acestor vitamine. Ajunse în organism aceste
substanţe, numite provitamine, se transformă în vitaminele propriu – zise. Provitaminele D se găsesc în
untura de peşte, piele, gălbenuşul de ou, ficatul, drojdia de bere, uleiul de peşte, laptele de vacă estival
etc.

VITAMINA E ( tocoferol ) (vitamina fertilităţii sau antisterilităţii)

se găseşte în grâu şi ţelină şi în general în frunzele verzi, sau se
acumulează în organele animale ( muşchi, ficat, rinichi, glande
suprarenale ). Această vitamină asigură funcţionalitatea normală a
aparatului genital. În lipsa ei ţesutul muscular degenerează, deoarece
se produc tulburări în metabolismul glucidelor şi creatininei.
 VITAMINA K ( menoftane )sau vitamina antihemoragică este produsă de flora intestinală.
Structura ei moleculară dă capacitatea de a coagula sângele. Dacă această vitamină lipseşte din
organism, apar numeroase hemoragii în piele, mucoase şi ţesuturi. De multe ori este periclitată viaţa
respectivelor organisme. Vitamina K se găseşte în plante verzi şi în drojdia de bere.

CONCLUZII:

• Vitaminele ca medicamente se folosesc de obicei preventiv, mai rar pentru diferite hipovitaminoze. În
doze mari, unele vitamine(A,D,K) pot avea efecte toxice grave.
• Vitaminele şi preparatele cu calciu, mai ales când sunt folosite abuziv, la copii, pot determina
închiderea prematură a fontanelelor şi osificarea suturilor craniene.
• Unul din factorii care au influenţă importantă asupra efectului medicamentului este vârsta persoanei
tratate. Extremele de vârstă ( copiii foarte mici şi vârstele înaintate ) oferă aspecte deosebite şi necesită
cunoştinţe speciale, deoarece intensitatea şi durata, adesea chiar tipul efectului medicamentului diferă
de cel întâlnit la adult.
• Plantele bogate în vitamine şi în săruri minerale ajută la restabilirea metabolismului. Ele pot fi
folosite ca „ceaiuri alimentare” zilnic, în special în perioada anotimpului rece, iarna şi primăvara.
Specii medicinale vitaminizate: fructe de cătină, fructe de măceş, fructe de păducel, coacăz, toate
acestea fiind bogate în vitamine şi în săruri minerale. Specialiştii în nutriţie ne recomandă să mâncăm
cel puţin cinci fructe în fiecare zi pentru a profita din plin de binefacerile lor. Cocteilurile de fructe sunt
soluţia ideală pentru a beneficia de porţia zilnică de vitamine.
 Diluează întotdeauna sucurile de fructe cu apă minerală sau cuburi de gheaţă. Unele cocteiluri pot
fi depurative.
• Consumul excesiv de sucuri din fructe poate să îţi supraîncarce organismul cu fructoză ( zahărul
natural din fructe ). Dacă suferi de diabet, întreabă medicul specialist care este doza recomandată.

BIBLIOGRAFIE

Revista AS
[Link]
[Link]