1) Să se scrie sub formă trigonometrică numărul complex:

2(1+tg 2 x )
z=
1+tgx−i(1−tgx) ;
1 1
z + =ț 2cos x , z n+ n
2) Știind că z să se calculeze : z ;

3) Să se calculeze:
E= ( 2 )(
−1+i √3 n −1−i √ 3 n
+
2 ;
)
4) Să se resolve următoarele ecuații:

a) ( x+ 1)n −( x−1 )n =0
b) ( x+ i)n +( x−i)n =0
n n
c) (1+ix ) +(1−ix) =0
5) Să se demonstreze următoarea egalitate:

( )
1+ix n 1+tga
1−ix
=
1−itga

6) Să se arate că imaginile geometrice ale numerelor complexe : z 1 = -2-5i ; z2 = -1-2i ,

z3 = i, sunt coliniare.

7) Se consideră în planul complex, punctele A și B de afixe 2+3i și respectiv 3-2i.

Să se determine:
a) Afixul punctului D astfel încât patrulaterul ODAB să fie paralelogram și afixul
punctului de intersecție al diagonalelor și verificați egalitatea:
OA 2 + BD 2 =2(OB 2 +OD 2 )
b) Afixul punctului E astfel încât patrulaterul OABE să fie paralelogram și afixul
punctului de intersecție al diagonalelor.

(1+i )n
z= m
.
8) Fie numărul complex (1−i ) Să se determine relația între m și n ∈ N, astfel
încât z să fie real.

1
9) Să se determine modulul și argumentul numărului complex :
z=(1+itga )(1+itgb )(1+itgc )

10) Să se determine modulul și argumentul numărului complex :

z=(1+i √ 3) +(1−i √ 3)
n n

11) Să se determine modulul și argumentul numărului complex :

z=
√
n 1−z
1+ z

12) Să se rezolve ecuația : z 4 −z 3 + z2 −z +1=0

13) Să se rezolve ecuația:

( )
1+iz n 1+ia
1−iz
=
1−ia

14) Se dă ecuația z8-2z4+2=0

a) Să se resolve ecuația;
b) Folosind forma trigonometrică a numerelor complexe și să se figureze în planul
complex imaginile rădăcinilor acestei ecuații.

15) Să se arate că
cos
2π
7
+cos
4π
7
+cos
6π
7 ( )
=−
1
2

2
 ρ=√(1+tgx)2 +(1−tgx)2 =√ 2(1+tg 2 x= √2
1) |cox| ;
(1+tgx )(1+cos x ) |cos x| π
cos φ= = (cos −x )
√2 cos x 4 ;

sin ϕ=
|cos x|
cos x
π
sin −x )
(4 ; dacă
x∈ − ;
π π
(
2 2 ,|cos x|=cos x )
π
⇒ ϕ= −x
4

z=
cos x [
√ 2 cos( π −x )+isin( π −x )
4 4 ] ;
x∈ ( π 3π
,
2 2 )⇒|cos x|= -cosx și ϕ=
5π
4
−x
Dacă

z=−
cos x [
√ 2 cos( 5 π −x )+isin( 5 π −x )
4 4 ]
2) z 2 −2 z cos x +1=0 ; z 1, 2 =cos x±i sin x ;
1
=cos x∓i sin x
z1 z 2

1
n n
=cos nx∓i sin nx
z =cos nx±isin nx ; z ;
Se adună cele 2 relații și se obține :
1
zn+ n
=cos nx±i sin nx+ cos nx∓i sin nx=2 cos nx
z

3
 1
x= (−1+i √3 )ș x= 1 (−1−i √ 3)
3) 2 2
; sunt rădăcinile cubice ale unității:

Pentru n = 3k; n = 3k+1; n = 3k+2, valorile lui E sunt 2; -1; -1;

4a)
x+ 1 n x+ 1 2 kπ 2kπ
x≠1 ⇒ =√ 1 =cos + isin
x−1 ⇒ x−1 n n ;
k=0,1,2,3,4,...,n−1

2 kπ 2 kπ
cos +i sin +1
n n
x=
2 kπ 2 kπ
cos +i sin −1
n n
kπ kπ kπ
2 cos 2 + 2sin cos
n n n
⇒x= kπ
2 kπ kπ kπ =−ictg
−2 sin +2 i sin cos
n n n …….. n
k=0,1,2,3,...,n−1 ; deci rădăcinile sunt imaginare.

4b)
x k =ctg ( 2 k +1
2n )
π
; k=0,1,2,3,....,n−1 ; deci rădăcinile sunt reale.

5) 1−ix
=
√
1+ix n cos a+isin a
cos(−a)+i sin(−a )
n
=√ cos2 a+i sin 2 a

1+ix
1−ix
=cos
n (
2 a+2 kπ
+i sin )
2 a+2 kπ
n (;
)
…………………………………………….
4
 1−x 2 2 ix
+
1+ x 2 1+ x 2
=cos (
2 a+2 kπ
n )
+isin (
2 a+ 2 kπ
n )
1−x 2
1+ x 2
=cos (
2 a+2 kπ
n )2x
1+ x2
=sin (
2 a+2 kπ
n )
Vom avea : ;

tg ( 2 a+2 kπ
n )=
2x
1−x 2

Fig. 1

6)

AB=√ 10 ; AC=2 √ 10 ; BC= √10 ; (fig. 1)

5
 Fig. 2

7)

8)
z=
(1+i )n ( √2 )n
=
(1−i ) ( √2 )
m m
cos (
4[
nπ mπ
+
4
)+isin (
nπ mπ
4
+
4
) ]
[ π
( √ 2)n−m cos(n+ m) +i sin(n+ m)
4
π
4 ]
( n+ m) π
=kπ
4 ;(n+m )=4 k , șk ∈ Z ;șZ ∈ R
9) Se înlocuiesc tangentele prin sinusuri și cosinusuri și rezultă:
sin a sin b sin c
z=(1+i )(1+i )(1+i )
cos a cosb cosc
z= ( cos a +isin a
cos a )( cos b+ isin b
cos b )( cos c +isin c
cos c )
cos ( a+ b+c )+i sin( a+ b+c )
z=
cos a cos b cos c
cos (a+ b+c ) sin (a+b+ c )
z= +i
cos a cos b cos c cos a cos b cos c
6
 π π
ρ=2 ș ; șϕ1=
ș ; șϕ2 =−
10) 6 6;
nπ nπ nπ nπ
z=2n (cos +isin )+2n (cos(− )+i sin(− ))
3 3 3 3
nπ
z=2n+1 cos
3

11)
Z=
√
n 1−z
1+z
ș; ș|z|=1 ș; șz=cos ϕ+i sin ϕ

π
2 kπ−
k=0,ș1, ș2,...,n−1 ;
ϕ=2 kπ +
π
2;
n
√ ϕ
|z|= tg ș ; ș arg z=
2 n
2

z5 +1
=0
12) Ecuația se poate scrie sub forma: z +1
z≠−1 ș ; z 5 =−1 ș; șz 5 =cos π +i sin π
π π 3π 3π
z 1, 2 =cos ±isin ș ;șz 3 , 4 =cos ±isin
5 5 5 5

13) Se notează :a=tg ϕ

( ) 1+iz n 1+tg ϕ
1−iz
=
1−tgϕ
ș⇒ ș ( )
1+iz n cos ϕ+isin ϕ
=
1−iz cos ϕ−i sin ϕ
ș=ș
cosϕ+i sin ϕ
cos(−ϕ)+isin(−ϕ ) ;

( ) 1+iz n
1−iz
=cos 2 ϕ+isin 2 ϕ ⇒ ș ( )
1+iz n
1−iz
=cos 2 ϕ +2 kπ +i sin 2 ϕ+2 kπ
;
Se aplică proprietățile proporțiilor și vom avea :

7
 2 ϕ +2 kπ 2 ϕ +2 kπ
cos+i sin −1
1+ iz−1+iz n n
=
1+ iz+1−iz 2 ϕ +2 kπ 2 ϕ +2 kπ
cos +i sin +1
n n ;
2 2
Se ține cont de formulele : cos2 ϕ=2cos ϕ−1=1−2 sin φ
sin 2 ϕ=2 sin ϕ cosϕ ;
ϕ +kπ
z= ;
După simplificări rezultă în final: n k=0ș ;ș1.....n−1

14) Ecuația este trinomă, pentru rezolvare se face substituția x 4 = y și ecuația devine
y 2 −2 y+ 2=0 cu y 1 ,2 =1±i .⇒ z=√1+i ș ;șz= √1−i ș;
4 4

z 1, 2 , 3, 4 =
√
4
( π
4
π
4 ) 4 π
√ (
√ 2 cos +isin ș; șz5 , 6 , 7 , 8 = √ 2 cos −i sin
π
4 4 ) ;

( )
π π
+2 kπ +2kπ
8 4 4
z 1, 2 , 3, 4 = √2 cos +i sin ș;
4 4

( )
π π
+2 kπ +2 kπ
8 4 4
z 5 ,6 ,7 ,8= √2 cos −isin ș;
4 4

k=0,ș1, ș2,ș3.

construiește (fig. 3), cercul de rază r =8√ 2 și rădăcinile : z 1,2 ,3,4 ,5 ,6 ,7 ,8

Se
π π
z 1=cos +i sin
16 16
Pe acest cerc se reprezintă : ;
π π
z 5 =cos −sin ș ; z 2 =cos 9 π +i sin 9 π ș ;
16 16 16 16

8
 π π π π
z 3 =cos 17 +i sin 17 ș ; z 7 =cos 17 −isin 17
16 16 16 16

π π π π
z 4 =cos 25 +i sin25 ; z 8 =cos25 −isin 25 ș;
16 16 16 16

Fig. 3

15) Se consideră ecuația binomă z 7 −1=0 , având rădăcinile :

2kπ 2 kπ
z 1=cos +i sin
7 7 , i = 1, 2, 3, …,7

9
z 1=0 ; pentru k = 0;
2π 2π
z 2 =cos +isin
7 7 ; pentru k = 1
4π 4π
z 3 =cos +isin
7 7 ; pentru k = 2
6π 6π
z 4 =cos +isin
7 7 ; pentru k = 3
8π 8π
z 5 =cos +i sin
7 7 ; pentru k = 4
10 π 10 π
z 6 =cos +i sin
7 7 ; pentru k = 5
12 π 12 π
z=cos +i sin
7 7 ; pentru k = 6
z =z ș; șz 3=șz6 ș ;șz 4 =z5 ș;
Se va observa că 2 7
7
∑ z i =0 z + z 3 + z 4 + z 5 + z 6 + z 7 =−1
i=1 , rezultă că 2
z ș , șz6 ș ,șz7 ș, și se obține în
Se ține cont de faptul că z 2 + z 3 + z 4 sunt conjugate cu 5
final:

(
2 cos
2π
7
+ cos
4π
7
+ cos
6π
7
=−1 )

10
 Fig. 4

11