După materialul din care sunt realizate:
1. Diodă cu germaniu – Realizată din germaniu (Ge), are o tensiune de deschidere mai
mică (~0,3 V) decât diodele din siliciu.
2. Diodă cu siliciu – Realizată din siliciu (Si), are o tensiune de deschidere de
aproximativ 0,7 V, fiind mai frecvent utilizată datorită proprietăților mai stabile la
temperaturi ridicate.
După caracteristicile joncțiunii:
1. Diodă redresoare – Utilizată pentru a redresa semnalul de curent alternativ (AC) în
curent continuu (DC), des folosită în circuitele de alimentare.
2. Diodă stabilizatoare de tensiune (diodă Zener) – Folosită pentru stabilizarea
tensiunii în circuite, permite curentul invers la o anumită tensiune de prag (tensiunea
Zener).
3. Diodă de comutație – Diodă care comută rapid între stările de conducție și blocare,
utilizată în aplicații de înaltă frecvență.
4. Diodă cu capacitate variabilă (varactor sau varicap) – Diodă care funcționează ca
un condensator cu capacitate variabilă, în funcție de tensiunea aplicată invers, utilizată
în circuite de frecvență variabilă (de ex. pentru tunere radio).
5. Diodă tunel – Utilizează efectul de tunelare pentru a avea o rezistență negativă în
anumite intervale de tensiune, fiind folosită în amplificatoare și oscilatoare de mare
frecvență.
6. Diodă diac – Este o diodă bidirecțională utilizată pentru a declanșa curentul într-un
circuit AC, adesea folosită împreună cu triacele în controlul de putere.
7. Diodă Gunn – Utilizează efectul Gunn pentru a genera oscilații de frecvență ridicată,
utilizată în microunde și radar.
8. Diodă Schottky – Are o cădere de tensiune mai mică (0,15-0,45 V), fiind folosită
pentru aplicații de înaltă frecvență și comutare rapidă.
Da, mai există și alte tipuri de diode specializate, care au diferite utilizări în electronică. Iată
câteva dintre ele:
1. Diodă LED (Light Emitting Diode) – Emită lumină atunci când este polarizată
direct și este utilizată în iluminat, afișaje și semnalizare. Este de fapt o diodă, că
graficul tensiune-curent prezentat mai sus i se aplică şi lui şi că o parte din energia
electrică pe care o consumă o transformă în lumină. Un lucru interesant la el este
faptul că tensiunea de deschidere (V p) depinde de culoarea led-ului (roşu are undeva
între 1 şi 2 V, verdele vreo 3V, albastrul 4V şi ceva etc.). Pe lângă aplicabilitatea sa ca
sursă de lumină, am observat că este des folosit în locul diodelor Zenner ca şi “etalon
de tensiune”.
2. Diodă laser – Similară cu LED-ul, dar emite un fascicul de lumină coerent (laser) și
este folosită în echipamente optice, comunicații prin fibră optică și cititoare de coduri
de bare.
3. Diodă fotovoltaică – Transformă energia luminoasă în energie electrică, utilizată în
panouri solare și senzori optici.
4. Diodă foto – Detectează lumina și convertește fotonii în curent electric, utilizată în
sisteme de detecție optică și telecomunicații.
5. Diodă PIN – Diodă cu o regiune de material semiconductor intrinsec între regiunea p
și n, utilizată în circuite de înaltă frecvență și în detectoarele de radiație.
6. Diodă Avalanche – Funcționează prin efectul avalanșă și este utilizată pentru
protecția circuitelor împotriva supratensiunilor.
7. Diodă emisivă în infraroșu (IR LED) – Emite lumină în spectrul infraroșu și este
folosită în telecomenzile TV, senzori de proximitate și comunicații IR.
8. Diodă de recuperare (Step Recovery Diode) – Utilizată pentru generarea de
impulsuri rapide, este folosită în generatoarele de frecvență de înaltă frecvență.
9. Diodă Superfast și Ultrafast – Au timpi de comutare foarte rapizi și sunt utilizate în
circuite de redresare de mare viteză.
10. Diodă SLED (Superluminescent Diode) – O diodă care emite lumină cu o
intensitate ridicată, utilizată în sisteme optice avansate, cum ar fi interferometria și
medicina.