DREAPTA
Punctul A ▪A
Dreapta d sau dreapta AB d A B
Semidreapta OA, notata [OA O A
Segmentul AB, notat [AB] A B
Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica
Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice.
- M N puncte distincte sau diferite
- E=F puncte identice sau confundate M N
● ●
E F
●
Definitie : Mai multe puncte care apartin aceleiasi drepte se numesc puncte coliniare.
D
A B ● C a
Axioma dreptei : Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una
Definitii :
Pentru doua puncte A si B, segmental AB este multimea ale carui elemente sunt A,B,
impreuna cu toate punctele care sunt intre A si B.
Punctele A si B se numesc capetele lui [AB]. A B
Fie A si B doua puncte diferite. Semidreapta AB este multimea :
[AB]este intre A si B} C A B M
Punctul A se numeste originea lui [AB
Daca A este intre B si C, atunci [ AB si [ AC se numesc semidrepte opuse.
C A B
Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O
Orice dreapta d dintr-un plan il imparte in doua semiplane, numite semiplane opuse.
a
● Dreapta d nu este inclusa in nici unul din semiplane. semiplan A
● Daca 2 puncte sunt in acelasi semiplan, atunci d B M
; O este punctual de intersectie b
seg. care le uneste este in acelasi semiplan, > seg.
Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte
care le uneste este in acel semiplan si deci nu inters.
paralele semiplan N
dreapta d.
a║b a
Ǿ
b
Doua drepte nesituate in in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a
=Ǿ b
Doua figuri geometrice se numesc congruente daca prin suprapunere coincid.
- Lungimea unui segment este numarul care exprima de câte ori o unitate de masura
se cuprinde in segmental respective.
- Distanta dintre doua puncte A si B, notata AB, este lungimea lui [AB].
●Punctul M este intre A si B daca A, M si B sunt puncte diferite doua câte doua pe aceeasi
dreapta si AM+MB=AB.
●Doua segmente care au lungimi egale sunt segmente congruente si reciproc, doua segmente
congruente au lungimi egale.
Daca [AB] este congruent cu [CD] scriem [AB]≡[CD]
- Mijlocul unui segment este acel punt al segmentului care-l imparte in doua segmente
congruente.
PERPENDICULARITATE
Definitii:
Doua drepte xoncurente sunt perpendiculare daca unul dintre unghiurile ce se formeaza in jurul
punctului lor comun este un unghi drept.
Doua drepte concurente care nu sunt perpendiculare se numesc oblice una fata de cealalta.
Daca A este un punct exterior dreptei d, ABd si Bd, punctual B se numeste piciorul
perpendicularei din A pe d.
Distanta de la un punct exterior unei drepte la acea dreapta este distanta dintre punct si piciorul
perpendicularei din punct pe dreapta.
Distanta dintre un punct si o dreapta ce-l contine este zero.
PARALELISM
Definitii:
Doua drepte sunt paralele daca:
1] sunt coplanare
2] nu au nici un punct comun
Axioma paralelelor / Axioma lui Euclid
Printr-un punct exterior unei drepte date, trece o singura paralela la dreapta data.
Tranzitivitatea relatiei de parallelism
Doua drepte distincte paralele cu o a treia sunt paralele intre
ele.
Teorema:
Daca doua drepte intersectate cu o secanta formeaza o pereche de unghiuri alterne interne
concruente, atunci dreptele sunt paralele.
Definitii:
O secanta sau sau transversală a doua drepte coplanare este o
dreapta care le intersecteaza in doua puncte diferite. .d1 1 d
Doua drepte d1 si d2 intersectate de o secanta d formeaza urma- 2
toarele perechi de unghiuri: 4 3
- alterne interne: < 4 si < 6; <3 si <5
- alterne externe: < 1 si < 7 ; < 2 si <8 .d2 5 6
- interne de axeeasi parte a secantei: < 4 si < 5; < 3 si < 6 8 7
- externe de aceeasi parte a secantei: < 1 si < 8; < 2 si < 7
- corespondente: < 1 si 5; < 4 si < 8; < 2 si < 6; < 3 si < 7
Daca doua drepte intersectate de de o secanta formeaza:
o Fie unghiuri alterne interne congruente
o Fie unghiuri alterne externe congruente
o Fie unghiuri corespondente congruente
o Fie unghiuri interne sau externe de aceeasi parte a secantei suplementare, Teorema:
Teorema:
Atunci cele doua drepte sunt paralele.
Doua drepte intersectate de de o secanta formeaza:
o unghiuri alterne interne congruente
o unghiuri alterne externe congruente
o unghiuri corespondente congruente Teorema:
Teorema:
o unghiuri interne sau externe de aceeasi parte a secantei suplementare,