TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Istorie
Clasa a X-a
Numele şi prenumele elevului:
Data susţinerii testului:
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (40 de puncte)
A. Citiţi, cu atenţie,următoarele surse istorice:
I.”Lycurg a statornicit şi alte legi, diferite de cele în
vigoare în celelalte cetăţi greceşti (...), a intezis III.”Boerebistas, bărbat get, luând conducerea
cetăţenilor liberi să strângă averi, impunându-le o neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia
singură preocupare: asigurarea libertăţii oraşelor. ticăloşiţi de nesfârşitele războaie, i-a îndreptat
Obligaţia ca toţi spartanii să contribuie în mod egal prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de
pentru hrana lor, ca şi aceea de a trăi în comun, i-a porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare
făcut să nu dorească bani pentru un trai îmbelşugat. stăpânire şi a supus geţilor cea mai mare parte din
Nici îmbrăcămintea lor nu necesita cheltuieli, populaţiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar de
podoaba unui spartan nefiind veşmintele luxoase, ci romani.”
vigoarea trupului. Viaţa în comun îi dispensa de a (Strabon, Geographia)
strânge averi.”
(Xenofon, Statul spartan, Statul atenian)
II.”Roma s-a angajat, începând cu 264 î.Hr., într-o IV."Roma a făcut o realitate din vechiul dicton
lungă suită de operaţii războinice, unele mai atât de mult repetat că pământul şi apa şi patria
degrabă defensive, altele pur şi simplu ofensive şi sunt comune tuturor. Azi este posibil să umbli
de cucerire, operaţii care au adus-o în postura de a peste tot, în voie, liber şi fără teamă, căci treci
cuceri lumea mediteraneană, apoi o întreagă parte numai dintr-o patrie în alta (...). Aceia care nu
din Europa de vest. A rezultat un formidabil aflux sunt cuprinşi în imperiul nostru sunt nefericiţi
de bogăţii spre capitală şi o profundă transformare a pentru că sunt privaţi de toate bunurile.”
cetăţii, a moravurilor şi a vieţii politice.” (Aelius Aristides, Elogiul Romei, [Link] II-lea)
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
1. Acţiunea lui Burebista se încadrează cronologic, în contextul formării statului dac, între
evenimentele descrise de sursele:
a. I şi a II -a b. a II-a şi a IV-a c. a IV-a şi I 5 puncte
2. Informaţii asupra asupra lumii romane le oferă sursele:
a. I şi a II -a b. I şi a IV -a c. a II-a şi a IV-a 5 puncte
3. Sursa I se referă la:
a. viaţa cotidiană din Atena
b. valorile care guvernau viaţa spartanilor
c. războaiele medice
d. reformele lui Pericle 5 puncte
B. Următoarele surse istorice se referă la Umanism, Renaştere şi Reformă:
I. Erasmus din Rotterdam II. Leonardo da Vinci, Mona Lisa III. Niccolo Machiavelli
VI.”Vreau ca omul nostru
să fie instruit în litere şi
să ştie nu doar limba latină
dar şi pe cea greacă, să
cunoască poeţi, creatori şi
istorici...şi să se priceapă a
scrie versuri şi proză.”
(B. Castiglione despre omul
IV. Martin Luther V. Ludovic al XIV-lea din perioada Renaşterii)
Citiţi, cu atenţie, următoarele enunţuri. Utilizând informaţiile din surse, încercuiţi litera A, în situaţia în
care consideraţi enunţul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraţi fals.
1. Sursele I, a II-a şi a III-a se referă la Umanism şi Renaştere. A F 5 puncte
2. Sursele I şi V prezintă personalităţi din timpul Renaşterii. A F 5 puncte
3. Sursele a IV-a, a V-a şi a VI-a se referă la Renaştere. A F 5 puncte
4. Sursa a V-a ilustrează o personalitate din timpul Renaşterii. A F 5 puncte
5. Sursa a VI-a exprimă opinia unui susţinător al Reformei religioase. A F 5 puncte
PARTEA a II-a (50 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
A. „ Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una, este deci împărţită în trei: unii se roagă, alţii se
luptă, iar alţii, în sfârşit, muncesc. Aceste trei părţi, care coexistă, nu suferă să fie despărţite; serviciile
aduse de una sunt condiţia împlinirii celorlalte două; fiecare, la rândul ei, are misiunea să aducă
uşurare întregului. Astfel, această întreită îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel, legea a triumfat,
iar lumea a putut să se bucure de pace.”
(George Duby, Anul 1000)
B. “ Justiţia înseamnă că vasalul se abţine să dăuneze seniorului său … să-i dea în mod fidel
seniorului său sfatul şi ajutorul, dacă vrea să pară demn de beneficiul său şi să se achite de fidelitatea
pe care a jurat-o. Seniorul trebuie, de asemenea, ca în toate aceste domenii să facă la fel faţă de cel
care i-a jurat fidelitate. Altfel, va fi pe bună dreptate taxat de reacredinţă. Tot aşa cum vasalul care va
fi surprins că nu-şi îndeplineşte datoriile, în act sau prin simplu consimţământ, va fi vinovat de perfidie
şi de sperjur.”
(Fulbert, Episcop de Chartres, Despre obligaţiile vasalului şi seniorului)
C. “ În primul rând ei făcură omagiu după cum urmează. Contele îl întreabă pe viitorul vasal dacă
voia să devină omul său fără rezerve şi acesta răspunse: <Vreau>. În al doilea rând, cel care promise
omagiu, jură contelui astfel: <Promit, cu credinţă, să fiu din acest moment fidel contelui Wilhelm, să
respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună credinţă şi fără viclenie>. În al doilea rând, el
jură toate acestea cu mâna pe relicvele sfinţilor. ”
(Jurământ prestat contelui Wilhelm de Flandra, 1127)
Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:
1. Exprimaţi-vă opinia cu privire la structurile sociale medievale, susţinând-o cu două informaţii din
sursa A. 12 puncte
2. Justiţia înseamnă că vasalul se abţine să dăuneze seniorului său. Argumentaţi această afirmaţie,
utilizând două informaţii selectate din sursele date. (Se punctează şi pertinenţa argumentării, respectiv
utilizarea conectorilor). 10 puncte
3. Formulaţi un punct de vedere cu privire la relaţia dintre senior şi vasal, susţinându-l cu două
informaţii din sursele date. (Se punctează şi pertinenţa argumentării, respectiv utilizarea conectorilor).
10 puncte
4. Analizaţi, în aproximativ 30 de rânduri, lumea medievală din perspectiva vieţii sociale, utilizând trei
informaţii din sursele istorice. 18 puncte
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Istorie
Clasa a X-a
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru test la 10.
PARTEA I (40 de puncte)
A. câte 5 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – b; 2. – c; 3. – b
(5 p x 3= 15 puncte)
B. câte 5 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1 – A, 2 – F, 3 – F, 4 - F , 5 - F
(5 p x 5= 25 puncte)
PARTEA a II-a (50 de puncte)
1. - 4 puncte pentru exprimarea opiniei cu privire la structurile sociale medievale
- câte 4 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursa A care susţin opinia formulată
(4 p x 2= 8 puncte)
2. - 3 puncte pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei date
- câte 3 puncte pentru selectarea oricăror două informaţii din sursele date, corespunzătoare
argumentării
(3 p x 2= 6 puncte)
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor specifici argumentării
3. - 3 puncte pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei date
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursele date, corespunzătoare
argumentării
(3 p x 2= 6 puncte)
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor specifici argumentării
4. - 4 puncte pentru analizarea lumii medievale din perspectiva vieţii sociale
- câte 4 puncte pentru utilizarea oricăror trei informaţii din sursele date
(4 p x 3= 12 puncte)
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu