CURS 4-BPP-2015-2016
CLASIFICAREA PODURILOR
Clasificările podurilor sunt impuse în special de criterii tehnice privind alcătuirea
suprastructurii, de criterii de funţionabilitate sau dupa criterii privind modul de exploatare,
astfel:
- Clasificarea după materialul din care sunt realizate elementele principale;
- Clasificarea după schema statică suprastructurii;
- Clasificarea după tipul căii de comunicaţie;
- Clasificarea după poziţia căii in raport cu suprastructura podului;
- Clasificarea dupa alcatuirea constructivă sau schema statică a elementelor
principale de rezistenţă;
- Clasificarea după mărimea deschiderilor;
- Clasificarea după caracteristicile traseului căii de comunicaţie pe pod;
- Clasificarea după mărimea unghiului de intersecţie dintre axul suprastructurii şi
axul sau direcţia obstacolului;
- Clasificarea după durata de exploatare a podului;
- Clasificarea după mobilitatea suprastructurii podului;
1. Clasificarea podurilor dupa MATERIAL
Podurile se clasifică şi se denumesc după tipul materialului utilizat la execuţia
suprastructurii. In această situaţie se pot defini:
- podurile de lemn au suprastructura executată din lemn :pe grinzi din lemn (urşi),
Fig. 4.1, pe grinzi din lemn cu zăbrele, Fig. 4.2, sau pe arce din lemn, Fig. 4.3).
Fig. 4.1 Pod rutier pe grinzi din lemn
1
Fig. 4.2 Podădinălemnăcuăgrinziăcuăz brele
Fig. 4.3 Pod pe arce din lemn
In prezent, imn tara noastra, podurile pe grinzi din lemn se utilizează mai rar, în
special în zonele de munte sau la refacerea podurilor distruse de calamităţi, în cazul în care
nu se pot procura grinzi metalice de inventar. Podurile de lemn pot avea infrastructura din
lemn (pe palei din lemn, pe stive de traverse, pe căsoaie din lemn sau metal umplute cu
piatra etc) din beton sau zidărie.
- podurile metalice au avut suprastructura la inceput (sec 18) executată din fontă (în
această categorie se înscriu podurile vechi executate din arce sau bolţari din fontă , Fig. 4.4)
din fier pudlat (sfarsitul secolului 19) sau din oţel.
Fig. 4.4. Podul Iron Bridge (Coalbrookdale, Anglia, 1779)
2
Podurile cu suprastructura din oţel pot fi realizate pe grinzi metalice şi anume:
- pe grinzi cu inimă plină, Fig. 4.5,
- pe grinzi metalice cu zăbrele, Fig. 4.6,
- pe grinzi cu secţiune semicasetată (cu secţiune , Fig. 4.7);
- tabliere cu secţiune casetată închisă, Fig. 4.8,
- suprastructuri pe arce metalice, pe cadre metalice, (Fig. 4.9., Fig. 4.10)
(Podurile rutiere metalice moderne sunt proiectate cu platelaj ortotrop iar cele de cale
ferată au cuvă de balast metalică sau din beton).
Fig. 4.5. Pod deăcaleăferat ăpeăgrinziăcuăinim ăplin
Fig. 4.6. Poduri pe grinzi cuăz brele
SECTIUNE CURENTA
Fig. 4.7. Sectiunea unui tablier metalic cuăplatelajăortotropăsiăsec iuneăsemicasetat a
unui pod pietonal (Caransebes 2008)
3
10.600
1.000 7.800/2 7.80/2 1.000
200 200
2% 2%
3.110
2.600 2.600
Fig. 4.8. Sectiune printr-un pod metalic rutierăcuăplatelajăortotropăsiăsec iuneăcasetat
închis (Proiect pod Cateasca, 2007)
Fig. 4.9. NoulăpodărutierăpesteăDun reălaăCernavod (pod metalic pe arce)
Fig. 4.10. Poduri metalice « în cadru »
4
- podurile masive (Denumirile acestor poduri se fac după alcătuire şi material):
- poduri dalate, cu dala monolita din beton armat (Fig. 4.11 a)
- poduri pe grinzi din beton armat monolit (Fig. 4.11. b)
- poduri dalate, cu dala din grinzi prefabricate cu sectiune “” din beton
precomprimat si monolitizate cu beton armat (Fig. 4.12 a)
- poduri pe grinzi prefabricate din beton precomprimat (Fig. 4.12 b).
- poduri in cadre din beton armat (Fig. 4.13)
- poduri pe arce sau bolti din beton armat, (Fig. 4.14),
- poduri boltite din zidărie:
- zidarie de piatră (Fig. 4.15);
- zidarie de caramidă,
SECTIUNE TRANSVERSALA DALA MONOLITA
T C T
2% 2%
DALA MONOLITA
a
SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER MONOLIT PE GRINZI
T C T
2% 2%
ANTRETOAZA
GRINDA MONOLITA GRINDA MONOLITA
Fig. 4.11. Sectiuni tabliere monolite din b.a.
SECTIUNE TRANSVERSALA DALA CU
GRINZI PREFABRICATE
T C T
2% 2%
GRINDA PREFABRICATA
a
5
SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER PE GRINZI PREFABRICATE CU
MONOLITIZARE LA NIVELUL PLACILOR
T C T
2% 2%
GRINDA PREFABRICATA
b
Fig. 4.12. Poduri cu grinzi prefabricateădinăbetonăcuăarmatur ăpost-întins
a. Dal ăcu grinzi prefabricate -52 ;
b. Tablier cu grinzi prefabricate (H=1.00m Lmax=24.0 m) ;
Fig. 4.13 Poduri pe cadre din ba
Fig. 4.14. Pod pe bolta dinăb.a.ă(ViaductulăCarac u)
Fig. 4.15. Pod pe bolta din zidarie de piatra.
6
- podurile cu structura mixta otel-beton sunt moderne şi eficiente economic. Ele
sunt executate cu grinzi din metalice în conlucrare cu o placă din beton armat (amplasata la
partea superioara a grinzilor metalice). Aceste soluţie îmbină judicios rezistenţele mari şi
comportarea bună la întindere ale oţelului cu principala calitate a betonului: capacitatea
mare la compresiune. Prin amplasarea plăcii de beton in zona comprimată a grinzilor
metalice se îmbină calităţile celor doua materiale şi, în plus, placa de beton constituie o
soluţie modernă de susţinere a căii atat la podurile rutiere cât şi la cele de cale ferată, cu cuvă
de balast. Acestea poartă denumirea de poduri mixte oţel-beton (Fig. 4.16.).
T C T
CONECTORI
2% (GUJOANE) 2%
PLACA
BETON
GRINDA GRINDA GRINDA GRINDA
METALICA METALICA METALICA METALICA
Fig. 4.16. Sectiune tablier cu structura mixta o el-beton
O categorie specială o reprezinta suprastructurile de poduri dalate de cale ferata cu
cuva de balast si grinzi metalice înglobate în beton (Fig. 4.17). Soluţia s-a impus in ultimii
ani datorită simplităţii execuţiei, montajului şi avantajelor legate de executarea mecanizată a
întreţinerii liniei pe pod.
Acesta categorie de poduri porta denumirea de poduri cu grinzi metalice inglobate in
beton.
GRINZI METALICE
(PROFILE HE)
Fig. 4.17. Podăădeăcaleăferat ăăcuăgrinziămetaliceăînglobate
2. CLASIFICAREA PODURILORăDUPAăTIPULăC IIăDEăCOMUNICA IEă
SI DUPA SCOP
Principalul rol functional al podurilor este acela de a asigura continuitatea unei căi de
comunicaţie peste un obstacol în condiţiile arii unui anumit spaţiu liber sub pod (pentru
evacuarea debitelor maxime, pentru navigatie etc.). In funcţie de tipul căii de comunicaţie
susţinută, podurile se pot clasifica astfel:
- poduri de sosea (poduri rutiere) care asigură continuitatea unei căi rutiere;
- poduri de cale ferată care sustin una sau mai multe linii feroviare;
7
- poduri combinate unde aceeasi suprastructura sustine cel putin 2 tipuri de căi de
comunicaţie (rutiere şi feroviare). Dacă cele doua tipuri de căi de comunicaţie sunt
amplasate alaturat şi la acelasi nivel, podurile combinate au căile juxtapuse (Exemplu noile
poduri dunareane cu calea jos de la Fetesti si Cernavoda, Fig. 4.18, care sustin pe ambele
parti, la exteriorul grinzilor cu zabrele, in consola, cate 2 benzi rutiere pe sens si la interior 2
linii de cale ferata). In cazul în care cele două tipuri de căi de comunicaţie sunt poziţionate
separat, pe verticală, podurile combinate sunt cu căi suprapuse (Fig . 4.19).
Fig. 4.18. Podul nou combinat peste bratul Borcea la Fetesti cu c iăjuxtapuse (stanga)
Fig.4.19 Pod Giurgiu-Russe (combinatăcuăc iăsuprapuse, 1 linie CF jos si 2 benzi
rutiere, sus)
In anumite situatii, clasificarea podurilor se face si in functie de scopul pe care il
indeplinesc în amplasamentul respectiv:
- pasajele denivelate sunt poduri pentru realizarea continuitatii traseelor, la intersecţia
a două căi de comunicaţie diferite (rutieră şi de cale ferată) prin amplasarea denivelata a unei
căi (Fig. 4.20)..
Fig.4.20 Pasajul Basarab
8
Denumirea acestor pasaje se face in functie de poziţia pe verticală a căii rutiere în
raport cu cea feroviară. Astfel, podurile de şosea executate peste traseele de cale ferată sunt
denumite pasaje superioare iar podurile de cale ferată executate deasupra căilor rutiere
poartă denumirea de pasaje inferioare.
- podurile de incrucisare asigură continuitatea a doua căi de comunicaţie de acelaşi
fel, la intersecţia lor, prin amplasarea denivelată a unei căi in raport cealalta cale. Ele sunt
denumite poduri de incrucişare de cale ferată sau poduri de incrucişare de şosea dupa tipul
căilor de comunicaţie de acelaşi fel care se intersectează (Fig 4.21).
Fig.4.21 Pod de incrucisare a doua cai rutiere
- podurile (podeţele) de descărcare sunt amplasate pentru a se menţine echilibrul
natural al apelor la viituri sau inundaţii între zonele de teren inundabil, separate de
terasamentul căii de comunicaţie.
- viaductele sunt poduri care inlocuiesc terasamente înalte în condiţiile în care costul
realizarii terasamentului este mai mare decât al viaductului si de regula asigura scurtarea
traseului (Fig. 4.22). Ele pot indeplini şi rolul unui pod de descărcare.
Fig.4.22 Viaductul Millau
9
- viaductele de acces asigură accesul la podurile mari, în situaţia în care
terasamentele nu se pot realiza până la podul propriu-zis, din considerente de înălţime mare
sau de realizare a unui spaţiu liber, pentru scurgerea apelor la inundaţii;
- viaductele de coastă sunt poduri care inlocuiesc pe anumite zone ale traseului de
coastă, terasamentul unei căi de comunicaţie care ar necesita lucrări speciale de susţinere cu
ziduri de sprijin, mult mai scumpe decât execuţia viaductului respectiv datorită ranforsărilor
puternice ale acestora necesare pentru menţinerea stabilitătii sau pentru preluarea
împingerilor puternice ale terenului;
- poduri apeduct susţin conducte de apă sau un canale de aducţiune a apei;
- poduri canal asigura continuitatea unui canal de navigatie peste un obstacol;
- poduri tunel au suprastructura cu sectiune etansa circulara (sau cu o sectiune
specifica tunelurilor) pentru continuitatea unei cai de comunicatie sub nivelul unei ape la o
anumita inaltime deasupra fundului apei. Rezemarea suprastructurii se face pe pile.
Aceasta soluţie de pod se aplică rar, în cazul în care amplasarea podului deasupra
apei este neeconomică sau imposibilă în conditiile unor vânturi şi valuri puternice.
- podurile de serviciu se utilizează în anumite etape tehnologice de execuţie a
podurilor si a caii: spre exemplu ele sunt necesare pentru asigurarea circulatiei pe timpul
lucrarilor sau pentru transportul materialelor la diferite puncte de lucru (la executia pilelor
unui pod). Tot in acesta categorie se inscriu si podurile provizorii care se monteaza in cale
pentru descarcarea locala a terasamentelor, in vederea executarii unor excavatii sub
circulatie, cu restrictie de viteza.
- pasarela este un pod destinat numai circulatiei pietonale, pentru cel putin doua
siruri de pietoni si care asigura un spatiu liber sub suprastructura. De regula pasarelele se
executa peste drumuri sau cai ferate intens circulate cu scopul evitarii accidentelor la
traversarea directa a acestora.
- puntea se poate considera un pod pentru circulatia pietonala corespunzatoare unui
sir de pietoni (latimea necesara circulatiei este de 0.5....0.75 m).
Cu exceptia pasarelelor si a puntilor care au ca principala destinatie numai circulatia
pietonala, celelalte tipuri de poduri (inclusiv podurile de serviciu) se prevad cu trotuare
pentru circulatia oamenilor, amplasate in afara zonei rezervate circulatiei vehiculelor. In
cazul podurilor feroviare unde circulatia pietonala este interzisa sau la podurile din zonele de
granita, trotuarele sunt necesare pentru circulatia personalului de intretinere.
Pentru a se evita executia unor trotuare de latime mare, la trotuarele podurilor de cale
ferata se prevad refugii dispuse alternativ pe o parte si alta a caii la distante sub 25.0 m.
Refugiile permit adapostirea in siguranta a personalului de intretinere si depozitarea pe
timpul lucrarilor a unor piese si materiale pentru reparatii.
10