T
Conferinţe despre lansarea
navei cosmice *Vostok*2“
Răspunzând in teresu lu i cres de oam eni de ştiin ţă şi cui«
când ă l cetăţenilor de ă afla tură. în C apitală aü a v u t loc
cJt ta ă l finulte am ăn u n te des îii acest in te rv al 118 m anifes
p re epocala realizare a tă ri consacrate acestui istoric
U .R .sâ - — lan sö téa navei evenim ent la ca re au p a rti
cosm ice jjV o s t o k-2“ - pát circa 30 000 de persoane.
A R L .Ü .S . în colaborare cu L a conferinţa ţin u tă în co
S-RS.C- a o rganizat în în tre a m una P iatra, raionul Zim ni-
Un preţios izvor
de cunoştinţe BRIGADA ga ţa r ă conferinţe şi sim pozi
oane cu acest slibiect. în luna
august, iii zilele că re au u r
m a t zborului isto ric a l m aio
cea d in regiunea B ucureşti au
participat 2500 de colectivişti
din această conitâiă şi din îm
prejurim i.
ru lu i Titov, au av u t ldc în Un deosebit interes au stir-
Tinerii da la Com binatul
de cauciuc sintetic din
Oneşti, d e sfă şo a ră o mun
ZIDARILOR diferite oraşe şi comune ale
ţă rii 1500 de conferinţe şi
sim pozioane, la care au p a r
n it în întreaga ţa r ă expozi
ţiile volante înfăţişînd foto
grafii despre zborul navei
ticipat peste 26Ö.0ÖÖ p ersoa cosmice „Vostok-2“ .
c ă susţinută pentru ridica Ctnd am sosit pe şantierul de bătuţi brigadierii lui Onolrei. An ne. E x punerile a u fost făcute (Ager preş).
re a continuă a calificării locuinţe din cvartalul străzilor Va
lor profesionale. Comitetul gajamentul luat a fost respectat.
sile Bumbac şi „7 Noiembrie“ Blocul a tost terminat cu 3 luni
sindicatului, sub îndrum a din Suceava, era tocmai ora înainte de termen. Peste clteva
re a organizaţiei de partid,
av în d sprijinul organizaţii
prinzului. Am întrebat unde pot
găsi pe utemistul Onolrei Vasile,
zile vor începe construcţia unui alt
bloc cu 60 de apartamente In a-
A început culesul viilor
lor U.T.M., şi concursul ce responsabilul brigăzii celor 42 de
lor m ai buni ingineri din propiere. Cit priveşte economiile In podgorii a început cu utilaje şi vase pentru depozi
zidari. realizate numai la blocul IV suma tarea vinurilor. Com parativ
com binat, a organizat Cel întrebat Imi tăcu un semn lesul strugurilor p entru vini-
lor este de peste 10.000 lei. ficaţie. La M urfatlar, M edgi cu anul trecut depozitele M i
cursuri d e ridicare a cali din care am înţeles că Onofrei — După cum am auzit, inter
ficării profesionale pentru dia, Valea Călugărească şt în nisterului A griculturii şi M i
Vasile se găseşte la etajul I din venii eu in povestirea interlocuto alte m ari centre viticole m u n nisterului Industriei A lim en
toţi m uncitorii. blocul nr. 4. Am privit in jur cău- rului meu, la blocul IV care a fost ca este în toi. tare pot p rim i anul acesta în
C ursurile au fost organi tind să-mi amintesc ce era mai construit numai de brigada celor
zate diferenţiat p e secţii şi V iticu lto rii s-au pregătit de plus 1.600 de vagoane de vin.
deunăzi pe aceste locuri, unde 42 de zidari, în majoritate ute- A u fost, de asemenea, deschise
secto are, p e profesiuni, pe cules d in vrem e. Instalaţiile
mişti, lucrările sínt de bună cali F o arte a d e se a tinerii din b r ig a d a lui Ivaşcu A nghel d e la Şantierul n av al O lteniţa noi centre de îm buteliere.
g ra d de p reg ă tire tehnică tate. Au fost realizate frumoase au fo st revizuite şi reparate,
a cursanţilor şi chiar pe întîlnesc d u p ă o zi d e m uncă la club. cramele au fo st dotate cu noi O atenţie deosebită se acor
faze d e operaţiuni. economii. Care este cheia acestui dă îm bunătăţirii preparării
succes ? vinurilor. In gospodăriile a-
La fiecare din aceste
cursuri se p re d a u lecţii de — Sínt multe de spus. Bună gricole de stat a .fost organi
specialitate, m enite s ă îm oară, am obiceiul să tac cunos zată producerea de vinuri su
b o g ă ţe a s c ă cunoştinţele
m uncitorilor cu d a te tehni
ce noi, le g a te d e m eserie,
s ă lă m u re a s c ă diferite no
cut fiecărui membru al brigăzii
toate lucrările ce le va executa în
timp de o lună. Niciodată nu-i
Schimb locul de muncă planificat.
Noua generaţie a uzinei perioare în cantităţi m ari, o-
mogene şi pe sorturi. P otrivit
aprecierii specialiştilor cel p u
ţin jum ătate d in actuala re
ţiuni tehnice, to aie avînd O atenţie deosebită o acord a- int, cu toţii, foar Ion şi Coman Lazăr, m u n ci ceilalţi m uncitori, o întîlneştt Barbu Vasile, Cioc Ştefan, coltă va fi folosită la prepa
un p re g n a n t c a ra c te r p ra c provizionării din timp cu mate te tinerii Sosiţi tori cu o veche experienţă, în toate secţiile uzinei „1 M ai“ Grigore Constantin, Grigore rarea vinurilor de cea m ai
tic. învăţăm intele acum u riale ce le sint necesare pentru o din diferite col au prim it sarcina să se ocupe Ploieşti. Gheorghe, M ihai Gheorghe, bună calitate. In vederea în
late la ac este cursuri au lună întreagă. In fiecare zi fac un ţuri ale ţării, fie îndeaproape d e noii angajaţi, Tom a Nicolae şi toţi ceilalţi ceperii actualei cam panii de
control pe laze de lucru, obser — Este firească această gri vinificaţie în zeci de centre
m en irea să -i ajute p e tine care întreba cină să-i ajute să se obişnuiască jă, ne spunea tovarăşul Leu tineri absolvenţi şi-au luat an
rii m uncitori c a să d e a nu v ed calitatea muncii prestate de ajungea la poartă. cu specificul lucrărilor execu gajam entul să în veţe m ereu, din ţară au fo st încheiate
tovarăşii mei. Victor, şeful atelierului uzi- experim entările pentru pro
m ai p ro d u se de calitate — A ici e uzina „1 M ai“ ? tate în atelier. A legerea m aiş naj I. La noi este nevoie în să respecte cu stricteţe indi
superio ară. Calificarea muncitorilor la locul fiindcă nu m ai fuseseră nicio trilor care să se ocupe de ti caţiile tehnologice. ducerea unor noi sortim ente
de muncă stă în atenţia brigăzii. perm anenţă de m uncitori, de vinuri superioare. De ase
Printre cei care au ră s dată la „fabrica de sonde“ din nerii nou angajaţi nu s-a fă fiindcă sarcinile uzinei spo ...La secţia turnătorie de
puns b in e şi foarte bine la Numai responsabilul brigăzii a ca Ploieşti. cut întî[Link]ător : ei sín t nu oţel l-am găsit în m ijlocul menea, numeroşi viticultori
lificat in timp de 4 ani vreo 15 resc m ereu. De aceea, i-am şi-au îm bogăţit cunoştinţele
exam ene, îi amintim pe — Dar cine eşti dum neata ? num ai b uni m eseriaşi ci şi şi integrat in procesul de pro grupului de noi angajaţi, pe
M anole Anghele, C îndar tineri colegi din şcoala elemen buni pedagogi, capabili să controlorul de calitate Marin profesionale în cadrul unor
(La „inform aţii“ se prezenta ducţie, dîndu-le sarcini ca cursuri de specialitate.
loan, Ş tefănescu lo an de tară. Printre aceştia sint şi ute- se un puştan cu ochii curioşi crească din tre aceşti tineri Ion. A plecat asupra form elor,
miştii Cio/u loan, Nicht! a Ştelan, tuturor m uncitorilor, le-am
la atelierul m ecanic, Torna şi un basc pe vîrfu l capului). viitori specialişti, lucrători cu pus la dispoziţie băieţilor m a cu lanţeta în m ină. el arăta (Agerpres)
Ifrim şi Ion Negodţă de la Aroboaie V., Bogdan Petru, fratele o înaltă conştiinţă m uncito tinerilor M arinescu Paraschiv,
său, Onolrei Mircea şi alţii care — S in t m uncitor. A m absol şini noi, un reglor a fost des
atelierul electric. Cristian v it şcoala profesională la rească, să le sădească în con tinat să se ocupe num ai de Zainea Ion, Sandu Gheorghe
V asile şi M ocanu Ştefan sint astăzi fruntaşi in muncă. A ştiin ţă înaltele trăsături de şi altora, ce calităţi trebuie să
început apoi să-mi vorbească Bucureşti, şi am fo st reparti ei-
d e la secţiile fenol-ace- zat să lucrez la „1 Mai". Iată caracter specifice clasei noas întrunească form ele de turna Cinematografe
despre acei 12 tineri din brigadă tre m uncitoare. După cîtva Şi biroul U.T.M. d in secţia
tonă. Radu H aralam bie de actele... Mă num esc Nicolae uzinaj I s-a îngrijit de tinerii re necesare p en tru piesele in
la se c ţia d e fabricare a care şi-au construit in ultimul tim p, conducerea atelierului, stalaţiilor de foraj. Secretarul
timp case noi, despre cei care Neacşu (şi subliniază apoi cu m uncitori nou angajaţi. El a C arm en de la R o n d a : P a
izopropilbenzenului şi a l m în d r ie ): strungar... m aiştrii, reprezentanţii or com itetului U.T.M. pe uzină, tria, B ucureşti. în fră ţire a în
şi-au cumpărat aparate de radio, ganizaţiei sindicale şi U.T.M., propus conducerii atelierului
ţii. ca ei să fie încadraţi de la tovarăşul Neacşu A ndrei, ur tre popoare, Gh. Doja, Vol
biciclete, haine şi altele amintind L -a prim it un om cu o faţă au organizat o scurtă consfă m ărea şi el discuţia, se in te
TOMA CONSTANTIN din nou de Ciolu loan, Nichita început în brigăzi de pro ga ; P rim ul raid spre stele :
severă, preocupată — ingine tuire, p en tru a analiza rezul resa de m odul cum lucrează M agheru, I. C. Frim u ; Am
m ecanic Ştefan, Aroboaie Vasile, Ivanov- rul D um itru M oldoveanu, ducţie ale tineretului. Brigada
tatele o bţinute în m uncă de noii angajaţi, de cunoştinţele fost ti n e r i : Al. Popov, Popu
schi Mircea etc. şeful atelierului uzinaj II. cei m ai proaspeţi m uncitori. constituie m ijlocul cel mai
eficace de a-i educa pe noii pe care le au, de atitudinea la r ; G enevieve : Republica ;
Membrii brigăzii lui Onolrei Erau de faţă şi tovarăşii B ă trîn u l m a istru Ion D um i- lor fa ţă de m uncă.
Vasile nu sint insă împreună nu angajaţi în spiritul răspun S-a fu ra t un tram vai : V.
Spirea Vasile, secretarul or triu, care s-a ocupat de un
Duminica mai aici pe şantier... Tot împreu
nă ai să-i înfî/neşfi şi după orele
ganizaţiei de partid şi Gheor-
ghe Bucătaru. secretarul or
grup de tineri, spunea, ds p il
dă, despre Neacşu Nicolae :
derii colective p entru produc
ţia uzinei, p entru lucrări de
— P en tru a dezvolta în rîn
durile celor m ai tineri m unci
tori dragostea p en tru uzina în
Roaită, Al. Sahia, M o şilo r;
Dragoste de septem brie : V.
A lecsandri, Elena Pavel, Li
cultural - de muncă. Mai deunăzi au făcut
împreună o excursie la Lacul Ro
şu, acum au în plan o excursie
ganizaţiei U.T.M. din atelier.
A u discutat cu Neacşu mai — H arnic b ă ia t! Şi ştie m e
serie...
calitate, p entru păstrarea şi
îngrijirea uneltelor. care lucrează, spunea secreta
rul com itetului U.T.M., zilele
bertăţii, D rum ul Serii ; Sec
ţiunea a 5-a : L um ina, N. Băl-
m ultă vrem e : ce şcoală a ab — U nul dintre băieţi, ne
sportivă la Constanţa. La film îi poţi ve
dea aproape în fiecare săptămînă
solvit, cu ce profesori a în
văţat, ce i-a plăcut m ai m u lt,
—- La m in e însă — spunea
u n alt m uncitor vîrstn ic —
spunea tovarăşul Gheorghe
Domnica, secretarul organiza
viitoare vo m organiza o fe sti
vita te închinată noilor anga
jaţi, la care vo m in vita să ia
cescu ; Vietnam p atria m e a :
Olga Banele ; El H akîm : Cen
tra l ; A lba Regia : Victoria.
acum se Inalfă cvartalul de Io-' m ai sín t şi u n ii tineri care m ai
a tineretului cuin/e cu peste 300 de aparta
mente. Aici, pe partea aceasta a
împreună. Seara de vei vizita
dormitorul lor nu te vei plictisi.
Vei avea prilejul să asculţi co
ce n o te a obţinut, ce piese a
m ai lucrat, pe ce maşini... au încă nevoie de ajutor, tre
buie să în veţe serios p entru
ţiei U.T.M. din atelierul u zi
n aj I, a stricat, din greşeală,
c u v în tu l tovarăşi din condu
cerea uzinei, m uncitori fr u n
8 M artie; T racul unui actor t
M. Gorki, A rta, M ioriţa, G.
In zilele urm ătoare au v e n it o unealtă destul de im portan taşi. Tinerilor le vom prezen Coşbuc ; P rinţesa cu steaua
O rganizarea în m od plăcut străzii „7 Noiembrie" erau două mentarii pe marginea articolelor ca să poată lucra piesele de tă. Noi i-am convocat pe toţi
sau trei case tară etaj, un chioşc în secţie alţi tineri, absolvenţi precizie de care a vem nevoie. ta apoi fiecare secţie, le vom de au r — B ărcuţa : T im puri
Si educativ a tim pului liber publicate în presă, sau discuţii ai altor şcoli profesionale. noii angajaţi şi am discutat arăta sondele fabricate de noi noi ; Program special pen tru
al tin e rilo r colectivişti consti Aprozar, mai încolo pe strada Va aprinse pe marginea unui roman, De G herghescu Radu, de pildă, cu ei. Le-am arătat m ai în tîi
sile Bumbac, un rlnd de case M ieu Petre din Bucureşti, va treb u i să n e ocupăm mai care sânt apreciate pe plan copii (dimineaţa), Escrocii
tu ie o preocupare de seam ă a pentru că toii membrii brigăzii G herghescu Radu d in G iur o lozincă mare, afişată în a- m ondial. A sta cu scopul de a-i
mici, îndesate, cu un aspect ne sint cititori pasionaţi. Cit pri m u lt, să-l a ju tă m îndeaproa (după am iază) 13 Septem brie;
com itetului U.T.M. de la giu, P u fu lete Gh. şi Cazan telier. „Utem işti şi tin e r i!, ajuta să înţeleagă răspunde V îrsta d ra g o ste i: T ineretului;
G. A. C. din com una S că- plăcut şi în rest numai teren vi veşte pe conducătorul brigăzii, el pe. La fe l şi de Cazan, de spunea lozinca. N u uita ţi că
ran. Gheorghe din Tirgovişte. Con Pufulete... rea ce revine tu tu ro r m unci C erasella : C ultural ; Raidul
rişoreanu, raionul N egru Vo învaţă cu siguranţă pentru admi ducerea atelierului, m em brii ne-am angajat să economisvm torilor pentru prestigiul u zi
In fine, am dat de Onolrei. Un terea la şcoala de maiştri din v ă r g a t: G riviţa, Unirea. Don-
dă. în acest scop com i biroului organizaţiei U.T.M., în urm a acestor concluzii, în 1961 m ateriale şi u n elte în nei. F aptul că ne vom îngriji ca Si mo, G. Bacovia ; Oameni
tetu l U.T.M. organizează în tlnăr mic de stat, cu ochi sclipi Bucureşti. Toată brigada îl ajută secretarul organizaţiei U.T.M. valoare de peste 200.000 lei“.
tori. au discutat cu fiecare dintre ca noii m uncitori să intre în pe pod: C. David: S ăritură în
fiecare lu n ă cîte o dum inică să-şi îndeplinească această do noii m uncitori. Apoi li s-au a propus Ca, pe lîngă celelal — Acesta este angajam entul viaţa organizaţiei U.T.M. va
Povestea sa şi a brigadierilor rinţă. zori: Flacăra: Vikingii: 8 Mai;
a tin e retu lu i cu u n bogat şi încredinţat m aşinile pe care te cursuri de ridicare a cali tinerilor din atelier, le-am contribui, de asemenea, la a- Revista visurilor : Floreasca ;
v a ria t p rogram cultural-spor- săi se aseamănă cu aceea a su S. SONTAG vor lucra. M aiştrii Dumitri-a ficării, să se creeze un curs spus noilor angajaţi. Voi fa
telor de tineri care animafi de ceasta. E datoria noastră, a Clinele din m laştină : T. Vla-
tiv. Ia tă de pildă, cum s a funcţionar special p en tru tinerii nou ceţi acum parte din colecti organizaţiei U.T.M. să contri dim irescu, M. Éminescu, 16
d esfăşu rat u ltim a dum inică a dorinţa de a deveni folositori pa angajaţi. vu l nostru. O rice'n ea ten ţie a buim cu toate forţele, sub F ebruarie ; Im periul soarelui:
tin eretului. D im ineaţa, tin erii
organizaţi în brigăzi d e m u n
triei au învăţat o meserie apoi
au pornit pe şantierele patriei.
G rija p en tru ca cei m ai ti voastră înseam nă un insucces conducerea organizaţiilor de 23 A ugust ; L ibelula: A. Vlai- I
neri m uncitori, proaspeţi ab p entru colectiv. Şi, dim po partid, la educaţia com unistă cu; Omul nu se predă: Mun
că p atrio tică au p articip a t la Încă de pe băncile şcolii elemen so lven ţi ai şcolilor profesiona trivă : orice lucru bun făcut
tare din comuna Vlădeni, raio a noii generaţii de m uncitori ca, 30 D ecem b rie; Acţiunea
acţiunea d e înfru m u seţare a le, să se integreze cât mai re de voi ne va bucura pe toţi, ai uzinei. Cobra : Ilie P intilie ; Feuix :
com unei. D upă-am iază, la că nul Botoşani, Onolrei Vasile pede în procesul de producţie, va constitui un succes p entru
avea dorinţa de a deveni zi B. Delavrancea.
m inul cu ltu ral, tin erii au asis d în d acelaşi randam ent ca şi toţi. EUGEN FLORESCU
ta t la un frum os spectacol dar. Aşa a ajuns la şcoala profe
prezentat d e form aţiile a rtis sională de construcţii din Cimpu-
tice de am ato ri din com ună. lung. Apoi a colindat şantierele
Apoi un m a re n u m ă r de co
lectivişti, tin e ri şi vîrstnici, au
lu a t p a rte la se rb a re a cîm pe-
nească şi la întâlnirea am icală
de construcţii ale ţării. In anii
următori el putea fi înfî/nif la
Pădurea Verde din regiunea Ti
mişoara, lucrind la construcţia ha
Totul pentru om:Pâmîntul
(Urmare din pag. l-a) tăţii psiho-tizice ale acelora care primeşte comenzi pentru corpuri lui sovietic de a-şi înfăptui visu
de fotbal d in tre echipa gospo lelor de turnătorie, la Bicaz unde cutează să ia cerul cu asalt. Pe
a participat la construcţia halei cereşti“ I Printr-un efort colectiv rile, devenite planuri, iar acestea
dăriei colective d in com una carei l-a
I-a dus pini In ceruri fi toţi li uneşte ceva mai mult decit fără precedent in istoria ştiinţei devenite certitudini ştiinţifice,
n o astră şi echipa com unei Co- de locomotive de la fabrica de înapoi... sănătatea de oţel a organismu
ciment şi a gării din localitate, la şi tehnicii universale, muncitorii, Cred că nu greşesc gîndindu-mă
m ana. Da, viaţa unui om simplu. lui : conştiinţa că uimitoarea ex inginerii, savanţii sovietici au a- la această imagine ca la un sim
Paşcani, ridicind blocurile de lo Dar e simplitatea sintezei. Omul pediţie pentru care se pregătesc
ANETA MĂCIUCĂ cuinţe şi din anul 1956 pe melea juns demiurgi. bol al nestrămutatei convingeri
colectivistă acesta care îşi ia In braţe copi serveşte omului. Candidatul la Acestea sini laptele. a Uniunii Sovietice de a realiza
gurile regiunii Suceava. lul nou-născut cu tradiţionala zborul cosmic petrece cîfeva Cu o măiestrie demnă de tema fapte uluitoare, ca acelea pe care
In oraşul Botoşani s-a înfîln/f cu sffngăcie paternă a tuturor băr sapfămîni de zile intr-o izolare şi care i-a inspirat, realizatorii fil le prevede Proiectul de Program
mai mulţi colegi de şcoală şi baţilor, mînuieşfe cu o înaltă tăcere completă ; probă obliga mului (scenariştii Gh. Kublíski, E. al P.C.U.S., programul fericirii.
prieteni de copilărie şi tot aici a dexteritate comenzile maşinii torie, căci să admitem ipoteza Reapcicov, regizorii D. Bogole In fiecare an se scriu şi apar
luat fiinţă brigada pe care o con cosmice, se adinceşte In studiul întreruperii legăturii radioIonice pov, I. Kopalin, G. Koncenko şi mii de cărţi, se scriu şi se audiazS
Expoziţii duce şi astăzi. Brigada' sa se bucu
ră de o bună reputaţie pe aceste
astronomiei, geofizicii şi altor
ramuri ale ştiinţei, se dovedeşte
cu pămînful în timpul unui zbor : o echipă de mulţi, foarte mulţi mii de lucrări muzicale, se fău
rezistă nervii! In slirşit, uşa ma operatori) au pus in lumina evi resc şi se expun mii de opere
volante locuri, iar prin anul 1958 a lost
solie Hală să participe la lucrările
capabil de o colosală concentrare
a inteligenţei şi voinţei, spiritu
sivă e dată la o parte, şi omul, cu
barba crescută peste măsură, vine
denţei aceste fapte. Legendă e-
roică şi sobru poem ştiinţific, ope
plastice, se toarnă şi se vizionea
ză milioane de metri de peliculă.
de construcţie a Fabricii de za lui şi muşchilor. El, şi la lei ca în întlmpinarea medicului. Surîde. ra tor subliniază cu ascuţime sen Am cunoscuf multe creaţii bune
■ . uzeul de artă plastică din el, toţi tovarăşii săi, cosmonauţii. în spiritul lui, oamenii au tost sul universal al zborului navei şi despre multe am gindlt : vor
l \ J Ploieşti desfăşoară o hăr „Şiretul" din Bucecea. Aici,
Căci cererea lui de primire in necontenit prezenţi, cu dragostea Vosfok. Cu toţii vrerb un cer al rezista timpului. Dar nici o dată,
~LT~i largă m uncă de popu brigadierii lui Onolrei Vasile au acest colectiv s-a amestecat cu şi exigenţa lor — iată suportul păcii, spune comentariul, chiar înţelegeţi: nici o dată nu am avut
larizare a celor m ai frum oase legat de numele lor construcţia cererile lor. Gagarin a fost ales, victoriei. dacă el (imaginea : un credincios, certitudinea că văd un film nemu
opere de artă in rîndurile oa silozului de zahăr, blocurile de dar toţi erau gata pentru zbor. Este „Primul raid spre stele" o- in genunchi, rugindu-se) vede ce ritor ca atunci cind, om în miliő
m enilor m uncii din regiunea înainte şi după aflarea acestei a- magiul adus pionierului Cosmosu rul altfel decit dînsa (imaginea : éül omenirii, am văzut, copleşit
locuinţe şi altele. Mai tirziu, sim-
Ploieşti. legeri, a muncit ca toţi ceilalţi, lui ? Da, este. Insă în gloria lui o cercetătoare ştiinţifică la teles fiind, „Primul raid spre stele“.
A stfel, sute de tineri au ţindu-se nevoia de zidari pri s-a odihnit la lei. Au trecut toţi Gagarin este celebrat triumful copul observatorului astrono Ştiu că nici atunci cind, peste
avut posibilitatea să asculte cepuţi la construcţia locuinţelor prin complexele probe de re poporului sovietic, luptător pen mic)... Este, in acest documentar multe veacuri, oamenii vor veni
prelegeri însoţite de proiecţii din Suceava, Onolrei şi brigada zistenţă, bătăile inimii tuturor au tru raţiune şi pace. „Vrem să care imortalizează evenimentul pe Pămînt ca spre planefa-muzeu
despre N. Grigorescu, Lu- apărut vizibile pe electrocardio plecăm în Cosmos de pe un pă- secolului un lirism fin şi pătrun a galaxiei lor locuite, nici atunci
sa tac popas şi aici. grame şi circuitul nervos al fie
chian, Mirea, Leca, Th. A m an mîn( care a uitat de război şi zător (o, cit de frumos eşti, pă- nu vor uita să multiplice cu grijă
După ce termină lucrările de căruia a avut echivalenţe în silnicie“, spune această cronică a
şi alţii. Cele m ai m ulte din mintule, leagăn al raţiunii...) şi un copiile acestui documentar, ade
conferinţe au fost prezentate construcţie la cvartalul de locuin pulsaţiile ochiului magic. Nu nu măreţiei umane. Este glasul ce dramatism de înaltă tensiune, .Ul văratul certificat de naştere al
în sala de conferinţe a Pala ţe „Ana Ipătescu" de la începu mai Gagarin a ieşit biruitor din lor ce construiesc comunismul. Pe trát prin deplina încredere în noii ere. Ei vor ti împins hotarul
tului C ulturii unde se află $i tul acestui an i se repartizează încercările grele. Scaunul vibra ecranele televizoarelor speciale, victoria celor îndrăzneli. lată-l cunoaşterii pînă dincolo de lumile
sediul m uzeului, iar altele Ia Pe locurile u nde a ltă d a tă nu se cultivă decit hrişcă la tor, camera de presiune, maşina la 12 aprilie 1961, între orele pe Gagarin pe cosmodromul Bai imaginaţiei noastre. Dar nici nouă,
şcolile m edii şi tehnice din construcfia blocului IV cu 48 de Roznov, s-a ridicat în anii noştri un m odern com binat centrifugală, camera tăcerii, sínt 9,10—10,55, ora Moscovei, s-a konur : un om în cosmicul costum celor de azi, strămoşii lor, nu ne
oraş. apartamente de pe strada „7 No d e în g răşăm in te azo to ase. In fotografie : o vedere a tur doar cîfeva (dar ce edificatoare I) zărit clar chipul maiorului I. A. portocaliu păşeşte neşovăitor spre este ruşine. Noi am trăit ziua de
Pe lingă această form ă de iembrie“. Nici aici nu s-au dat nurilor d e g ran u läre, d e la secţia d e azotat d e amoniu. din examenele severe ale capaci- Gagarin, la bordul navei Răsări rampa de lansare. Totul e filmat 12 aprilie 1961.
popularizare a operelor de tul. El concentra chipul milioane de harte de sus, probabil din „După prima rîndunică cosmică
artă s-a luat iniţiativa de a lor de muncitori-consfructori a însuşi vîrful rachetei. Şi aşa, in sovietică, vor urma mereu altele“ .
se trim ite în uzine şi pe şan Căror strădanie i-au permis cos imaginea aceea de neuitat, pare
monautului să se ridice la 300 că pe Gagarin îl priveşte de sus Acestea sînf ultimele cuvinte din
tierele din regiune expoziţii
RĂSPUNDEM LA SCRISORILE TINERILOR
pol ante. De pildă pînă acum. km depărtare de planeta natală şi cerul, uimit de hoflrîrea pe care „Primul raid spre stele".
au fo st prezentate expoziţiile să se rotească cu 27.000 km/oră, o citeşte în el. In sală se tace lumină, iar fe
de re p ro d u ce ri: Picturile lui într-o navă ale cărei şase motoa In paşii decişi ai unui fînăr ţele noastre seînteiază : vedeţi,
N. Grigorescu, M aeştrii artei re au o torfă de 20.000.000 cai membru al partidului lui Lenin ina-
ALEXANDRU DUMITRU - aduce la tim p brigăzilor de putere I Ce splendid poem In a- intînd spre formidabila rampă de Ulmul e deja vechi, noi l-am cu
rom îneşti — la Uzinele _ „I GHEORGHE MANUCA S.M.T. Ploieşti p en tru a ţi se
Mai“ din Ploieşti, Rafinăria Tazlău, raio n u l Buhuşi indica noul loc d e muncă. com una B istriţa, raio n u l Tr. tractorişti - chiar pe ogoare ceste cîfeva cuvinte ilustrate de lansare in Cosmos, se poate sin noscut între timp şi pe Gherman
n r. 1, Centrul m inier Filipeştii Severin. — ziarele şi revistele la care realitate : „industria septenalului tetiza întreaga hofărîre a poporu Stepan ovid Titov...
de Pădure, Gospodăria agri Secţiunea de în v ă ţă m în t şi M. ERNEST - O raşul Oţelul sín t abonaţi.
colă colectivă din comuna C ultură a S fatului popular r e Roşu, raionul Caransebeş Sesizarea dum itale a fost pe
Baba A na şi alte unităţi in gional Bacău d înd curs sesi deplin întem eiată. Sfatul CIUDOESCU SCARLAT -
dustriale şi agricole. De cu zării trim ise redacţiei a ho Sesizarea d u m itale a fost în p opular raional Tr. Severin a M angalia
rând în cadrul regiunii a tărât în fiin ţarea pe lîngă tem eiată. P en tru rezolvarea ei dispus ca la m oara mecanică
fost prezentată o altă expo şcoala Tazlău a unei noi cla S fatul popular a l regiunii B a din com una dum neavoastră să Casa de Economii şi Con-
ziţie foarte interesantă for se a 8-a — curs seral - pen n a t a lu a t m ăsuri ca centrele se construiască un şopron pen sem naţiuni Bucureşti ne co
m ată din 60 de gravuri ori tru tinerii m uncitori d in lo de pîine din localitate să fie tru adăpostul carelor ce vin m unică că a d a t dispoziţii A-
ginale intitulată „Din lupta calitate. Acum credem că aprovizionate la tim p cu un la moară. L a m oara acţionată genţiei sale din oraşul Tulcea
şi realizările poporului nos vei avea posibilitatea să-ţi larg sortim ent de produse de hidraulic, de asemenea, s-a fă să-ţi elibereze u-n duplicat
tru". Lucrările sint puse îndeplineşti pe deplin dorinţa panificaţie de cea m ai b ună cut o rep araţie generală a în după lib re tu l de economii pe
la dispoziţie de către Uniunea de a-ţi com plecta studiile m e calitate. tregii clădiri. care l-ai pierdut.
A rtiştilor Plastici din R.P.R. dii. îţi u răm succes ! A cum tran sp o rtarea pîinii
Expoziţia ,,Din realizările şi se face cu autocam ioane spe P. MARINESCU — A gnita CÎRŢALĂ GHEORGHE VA
lupta poporului nostru" e pre ENACHE ION — com una cial am enajate. SILE şi IONESCU ION ie
zentată pe rină câte 15 zile Pogoanele, raionul Buzău T ru stu l regional GOSTAT Tîrgu Jiu.
la G.A.S. din M ovila Vulpii, ION ALEXANDRINA - G a Braşov a dispus în u rm a sesi
raionul Cimpina, la G.A.C. P entru a te în cad ra intr-un laţi, POPESCU N. EUGEN zării trim ise d e către dum nea M inisterul Economiei Fores
Baba Ana, la G.A.S. Valea post de m aistru agricol, con I.C.S.M. Brazi ta redacţiei noastre ca la tiere cercetând situ aţia despre
Călugărească, let Şcoala tehni form calificării pe care o ai, G.A.S. Cincu M are să fie- în care ne-aţi scris a co n statat
că de petrol şi chim ie din M inisterul A griculturii a d at In u rm a sesizărilor voastre.
dispoziţie Serviciului regional Consiliile sindicale orăşeneşti cadrat în postul de mecanic justeţea celor sesizate. În con
Ploieşti, la clubul Uzinelor
„1 M ai“ Ploieşti, la Rafinăria S.M.T.-Ploieşti, de a fi rep ar G alaţi şi Ploieşti ne-au com u şef un cadru cu calificare su secinţă a d a t dispoziţie condu
nr. 3 Teleajen şi la clubul tizat la o staţiu n e d e m aşini nicat că vi s-au aprobat de perioară cu o bogată experi cerii în trep rin d erii u nde lu
Depoului C.F.R. Ploieşti. către în trep rin d erile u n d e lu enţă. craţi să v ă încadreze în func
şi
Şi tractoare din cadrul regiu craţi concediile d e studii la N eagu A ngela, ţe săto are frun ta şe la secţia relon a ţesăto riei de relon „T. Vladimi-
nii. U rm ează ca dum neata să care aveţi dreptul. Vă u răm De asemenea s-au lu a t m ă ţia de m ecanici d e întreţinere, rescu “ din Bucureşti d ă p ro d u se d e b u n ă calitate şi îşi d e p ă şe şte lunar sarcinile de
FLORIAN IOAN
profesor te prezinţi la serviciul regional spor la în v ă ţă tu ră I suri necesare pentru a se p en tru care sînteţi calificaţi. plan.