SEPSISUL

1. Care din urmatoarele notiuni despre SEPSIS sunt adevarate:

a. Răspunsul imun inadecvat determină disfuncţie de organ şi, uneori, deces.
b. Reprezintă ultima etapă fiziopatologică la pacienţii care decedează secundar
unei infecţii
c. antibioterapia empirică trebuie prescrisă în interval de o oră de la prezentare
d. antibioterapia empirică trebuie prescrisă in interval de 72 de ore de la
prezentare
e. antibioterapia se administreaza doar dupa ce avem rezultatul la antibiograma

R: A, B, C

2. * Care din urmatoarele caracteristici anamnestice sunt relevante în sepsis:

a. Imunosupresie
b. Istoric de medicaţie imunosupresoare
c. Infecţii cu organisme rezistente la antibiotice în antecedente
d. Tratament antibiotic recent
e. Toate cele de mai sus

R: E

3. Insuficienţă terminală de organ in cadrul Sepsis se caracterizeaza prin:

a. Tensiune arterială sistolică <90 mmHg sau sădere cu >40 mmHg sub valoarea
de bază
b. PaO, (presiunea oxigenului arterial)/Fi02 (fracţia inspiratorie de oxigen) <300
mmHg
c. Lactat seric >2,0 mmol/L
d. Trombocitoza >400 x 109/L
e. Creatinina serică >170 μmol/L sau diureză <0,5 ml/kg pe oră pentru 2 ore
succesive

R: A, B, C, E
 4. Care din urmatoarele reprezinta criterii ale scorul qSOFA:
a. scor de comă Glasgow <15
b. frecvenţa respiratorie ≥22 respiraţii/minut
c. frecvenţa respiratorie < 22 respiraţii/minut
d. presiune arterială sistolică ≤ 100 mmHg.
e. presiune arterială sistolică >100 mmHg.

R: A, B, D

5. *Care din urmatoarele reprezinta definitia corecta a Sepsisului:

a. o disfuncţie de organ ameninţătoare de viaţă provocată de un răspuns anormal
al gazdei la infecţie
b. SIRS asociat cu o disfunctie de organ
c. SIRS asociat cu cel putin 2 disfunctii de organ
d. SIRS asociat cu hemoculturi pozitive
e. Prezenta hemoculturilor pozitive

R: A

6. Scorul qSOFA reprezinta:

a. cel mai bun predictor al decesului la un pacient cu SEPSIS
b. cel mai bun predictor al necesităţii unei durate de spitalizare de 3 sau mai
multe zile în unitatea de terapie intensivă
c. cel mai bun predictor al unei evolutii favorabile in sepsis
d. cel mai bun predictor al unei insuficiente renale
e. cel mai bun predictor al unei insuficiente hepatice

R: A, B

7. *Grupele aflate la risc crescut de a dezvolta sepsis includ:

a. vârstnicii (>65 de ani) şi nou-născuţi
b. pacienţii care au prezentat în antecedente sepsis
 c. pacienţii cu afecţiuni medicale imunosupresoare (HIV, asplenism,ciroză, boli
autoimune)
d. pacienţi imunodeprimaţi iatrogen (cei aflaţi pe tratament
imunosupresor,inclusiv corticoizi sistemici)
e. toate cele de mai sus

R: E

8. Grupele aflate la risc crescut de a dezvolta sepsis includ:

a. pacienţii cu dispozitive medicale permanente, mai ales dacă acestea
traversează barierele normale împotriva infecţiilor
b. gravidele
c. dependenţii de alcool sau droguri intravenoase.
d. pacienţii cu afecţiuni medicale imunosupresoare (HIV, asplenism,ciroză, boli
autoimune)
e. pacientii cu hipotiroidie

R: A, B, C, D

9. Sepsisul asociat asistenţei medicale, se defineşte ca sepsis instalat la:

a. pacienţi externaţi în ultimele 30 de zile
b. pacienti externati in ultimile 3 luni
c. pacienţi din unităţi de îngrijiri cronice dar nu cei care locuiesc în comunităţi
închise
d. pacienţii care accesează tratament medical ambulator (ex. pacienţii care
necesită hemodializă).
e. pacienti internati in spital, în primele 48 de ore de la internare

R: A, C, D

10. Cele mai frecvente origini ale infecţiei din cadrul Sepsisului comunitar sunt:
a. tractul urinar
b. tractul biliar
c. tractul respirator inferior (pneumonie)
 d. tractul respirator superior
e. tractul genital

R: A, B, C

11. Care din urmatorii germeni sunt implicati in etiologia sepsisuslui dobandit in spital:
a. Stenotrophomonas maltophilia
b. Acinetobacter baumannii
c. Streptococcus pneumoniae
d. Neisseria meningitidis
e. Staphylococcus epidermidis

R: A, B

12. Urmatoarele sunt criterii de risc inalt care ajuta la statificarea riscului la pacientii la
care se suspicioneaza Sepsis:
a. Tensiune arterială sistolică: ≤ 90 mmHg
b. Alură ventriculară crescută: peste 130 bătăi/min
c. Frecvenţa respiratorie crescută: ≥ 25 respiraţii/min
d. Tensiune arterială sistolică: 91-100 mmHg
e. Diureza prezenta in ultimile 18 ore

R: A, B, C

13. Urmatoarele sunt criterii de risc inalt care ajuta la statificarea riscului la pacientii la
care se suspicioneaza Sepsis:
a. Dovezi obiective de alterare a statusului mental
b. Fără diureză în ultimele 18 ore
c. Nevoie nou instalată de oxigen (40% sau mai mult) pentru menţinerea
saturaţiei >92%
d. Tegumente marmorate sau cenuşii
e. Tensiune arteriala sistolica normala

R: A, B, C, D
 14. Analizele de laborator in Sepsis pot arata urmatoarele
a. leucocitoză
b. valoarea crescută a CRP
c. creşterea creatininei
d. trombocitopenie
e. valori crescute ale glicemiei

R: A, B, C, D

15. Care este etiologia sepsisului la pacientii dependenţi de droguri injectabile?:

a. Kebsiella pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Neisseria meningitidis
d. Staphylococcus aureus sensibil la meticilină (MSSA)
e. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină

R: D, E

16. Cea mai frecventa etiologie a sepsisului la pacientii netropenici, hemato-oncologici

aflati in chimioterapie este cu:
a. Escherichia coli
b. Neisseria meningitidis
c. Pseudomonas aeruginosa (Pioceanic)
d. Streptococcus pneumoniae
e. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină

R: C

17. * Riscul de sepsis la pacientii imobilizati este reprezentat de :

a. catetere venoase centrale,
b. catetere urinare
c. sonde endotraheale
 d. escare
e. toate cele de mai sus

R: E

18. Campania Surviving Sepsis are urmatoarele recomandari pentru abordarea terapeutică
timpurie:
a. resuscitarea volemică intravenoasă cu soluţii cristaloide 30 ml/kg în primele 3
ore
b. culturi înainte de a începe tratamentul antibiotic
c. administrarea de antibiotice intravenos în prima oră de la recunoaşterea
sepsisului
d. administrarea de antibiotice intravenos doar dupa identificarea agentului
patogen, conform antibiogramei
e. administrarea de antibiotice pe cale orala în prima oră de la recunoaşterea
sepsisului

R: A, B, C

19. Care din urmatoarele recomandari fac parte din Sepsis six din cadrul Campaniei
Surviving Sepsis
a. Administrarea de oxigen pentru a menţine Sp0 2 >94%
b. Administrarea lichidelor rapid in vederea resuscitarii volemice
c. Recoltarea hemoculturilor inainte de initierea tratamentului antibiotic
d. Montarea cateterului urinar
e. Montarea cateterului venos central

R: A, B, C

20. Identificarea moleculară a agentilor infecţioşi care provoacă sepsis se poate face prin:
a. Culturi microbiene
b. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) 16S
c. Spectroscopie în masă prin sistemul MALDI-TOF (matrix-assisted laser
desorption/ionization-time offlight
d. Imunofluorescenta
 e. Latex aglutinare

R: A, B, C

21. * Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic in sepsis
includ:
a. frecvenţa administrării
b. ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică
c. ajustarea dozelor în insuficienţa renală
d. monitorizarea posibilei toxicităţi
e. toate cele de mai sus

R: E

22. In Sepsis, la 72 de ore, când majoritatea culturilor devin disponibile, trebuie luată una
dintre următoarele decizii:
a. Schimbarea tratamentului.
b. Continuarea tratamentului intravenos
c. Dezescaladarea antibioterapiei către tratament per os in infecţiile necomplicate
d. Externarea pacientului cu tratament antibiotic la domiciliu (atunci cand
conditiile permit)
e. Asocierea terapiei cu un antifungic

R: A, B, C, D

23. Principalele avantaje ale dezescaladarii antibioterapiei catre tratamentul per os sunt:
a. alegerea unui antibiotic cu spectru îngust
b. reducerea riscului infecţiei cu Clostridium difficile
c. reducerea riscului colonizării cu organisme multirezistente
d. eficienţa din punct de vedere al costului
e. Nu se obtine nici un avantaj

R: A, B, C, D
 24. * In cazul pacientilor cu sepsis cu Pseudomonas multirezistent cel mai utilizat
antibiotic este:
a. Ciprofloxacina
b. gentamicina,
c. ceftazidima
d. piperacilina/tazobactam
e. colistin

R: E

25. Chemoprofilaxia antibiotică se recomanda in urmatoarele situatii:

a. Splenectomie/disfuncţie splenică
b. Reumatism articular acut
c. Meningita meningococica (profilaxia contactilor)
d. Meningita datorată Haemophilus influenzae tip B (profilaxia contactilor)
e. Intotdeauna la pacienti cu proceduri dentare pentru prevenirea endocarditei

R: A, B, C, D

26. Utilizarea carbapenemelor in Sepsis se face in urmatoarele situatii:

a. infecţii severe cu bacterii Gram-negative producătoare de ESBL
b. infecţii severe cu bacterii Gram-negative producătoare de carbapenemaze
c. infecţii nozocomiale
d. infectii comunitare cu bacterii Gram-negative
e. infecţii mixte cu aerobi şi anaerobi

R: A, C, E

27. Care din urmatoarele sunt reactii adverse la aminoglicozide:

a. nefrotoxicitate dependentă de doză
b. ototoxicitate (vestibulară şi auditivă), mai ales la pacienţii vârstnici
c. blocajul neuromuscular la asocierea cu curarizante (miastenia gravis)
d. hepatotoxicitate
e. fotosensibilitate
R: A, B, C

28. Care din urmatoarele antibiotice sunt recomandate in Sepsis determinat de

Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
a. vancomicina intravenos
b. linezolid
c. aminoglicozide
d. carbapeneme
e. cefalosporine

R: A, B

29. Care din urmatoarele antibiotice sunt recomandate in Sepsis determinat de Enterococi
rezistenţi la vancomicină
a. linezolid
b. daptomicina
c. tigeciclina
d. carbapeneme
e. aminoglicozide

R: A, B, C

30. * Alegerea antibioticului se face in functie de

a. absorbţia antibioticului
b. distribuţia antibioticului ,
c. metabolismul şi excreţia antibioticului
d. capacitatea antibioticului de a omorî bacteriile (bactericid) versus doar de a
inhiba creşterea organismelor (bacteriostatic)
e. toate cele de mai sus

R: E

31. Chimioprofilaxia antibiotică este recomandată în urmatoarele situații cu excepția:

 a. reumatism articular acut
b. tuberculoza
c. disfuncție hepatică
d. meningita meningococică
e. meningita stafilococică

R: C, E

32. Sepsis Six este un pachet de îngrijiri ce nu include:

a. Administrarea de oxigen pentru a menține SaO2>94%
b. Măsurarea diurezei
c. Tratament antibiotic cu spectru îngust
d. Măsurarea nivelului creatininei
e. Recoltarea de hemoculturi

R: C, D

33. Criteriile de risc moderat spre crescut de sepsis nu includ:

a. Tensiunea arterială sistolică 91-100mmHg
b. Alura ventriculară peste 130 bătăi/min
c. Sistem imun deficitar
d. Fără diureză în ultimile 18 ore
e. Temperatura timpanică <360C

R: B, D

34. Pentru calcularea scorului SOFA nu sunt utilizați următorii parametri:

a. Numărul de trombocite
b. Presiunea arteriala diastolică
c. Diureza
d. Scorul de coma Glasgow
e. Valoarea lactatului

R: B, E
35. Care din urmatoarele doze standard de medicamente utilizate în tratamentul sepsisului nu
sunt corecte:
a. Amikacina 5mg/kgc x 1/zi i.v.
b. Linezolid 0.6g x1/zi i.v
c. Ceftazidim 1g x 3/zi i.v.
d. Vancomicina 0.5g x 2/zi i.v
e. Ciprofloxacin 0.2g x 2/zi i.v.

R: A, B, D, E

36. Definiția sepsisului asociat asistenței medicale nu cuprinde:

a. Sepsis instalat in primele 48 de ore de la internarea in spital
b. Sepsisul la pacientii hemodializati ambulator
c. Sepsis la pacienti externati in ultimile 30 de zile
d. Sepsis la pacienti din unitati de ingrijiri cronice
e. Sepsis in primele 24 de ore de la internarea in spital

R: A, E

37. Urmatoarele categorii nu se afla in grupele cu risc crescut de a dezvolta sepsis

a. Copii cu varste intre 5-12 ani
b. Pacienti cu antecedente de sepsis
c. Pacienti in tratament corticoid topic
d. Pacienti cu ciroza
e. Gravidele

R: A, C

38. Urmatoarele afirmatii referitoare la Scorul qSOFA (quick SOFA) nu sunt adevarate:
a. Cel mai bun predictor al decesului
b. Criteriu pozitiv presiunea arterial sistolica < 120mmHg
c. Scor de coma Glasgow <15este un criteriu pozitiv pentru calcularea acestui scor
 d. Este un predictor al duratei de spitalizare in terapie intensivă
e. Frecventa respiratorie >:20 respiratii/min este un criteriu pozitiv pentru calcularea
acestui scor

R: B, E

39. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a. Clindamicina este utilizata in tratamentul Clostridium difficile
b. Linezolidul este antibioticul de elecție in tratamentul infectiilor stafilococice
c. Nitrofurantoina este utilizată pentru tratamentul injectabil al infecțiilor de tract urinar
necomplicate
d. Fosfomicina este utilizata mai ales pentru infecțiile de tract urinar rezistente
e. Ca antibiotic unic, trimetoprim este utilizat în tratamentul empiric al infecțiilor de tract
urinar

R: A, B, C

40. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a. Tratamentul infectiilor cu enterobacteriacee producatoare de ESBL este cu o
carbapenema asociata cu amikacina sau gentamicina
b. ESBL conferă rezistență la antibioticele β- lactamice
c. Enterobacteriile rezistente la carbapeneme provoaca cel mai adesea pneumonii
d. Infecțiile cu stafilococcus aureus rezistent la meticilnă se asociază cu cateterele
intravasculare
e. Metronidazolul este tratamentul de elecție pentru infecția severă cu Clostridium
Difficile

R: A, C, E

41. *Parametrii care trebuiesc evaluați la alegerea initiala a regimului empiric antibiotic sunt
urmatorii cu excepția:
a. Alergii la antibiotic
b. Calea de administrarea
 c. Starea de constiență a pacientului
d. Funcția renală
e. Durata tratamentului

R: C

42. *Urmatoarele afirmații privind vancomicina sunt adevarate cu excepția:

a. Provoacă ototoxicitate
b. Poate provoca sindromul omului roșu la administrare i.v. prea rapidă
c. Este activă împotriva bacteriilor Gram-pozitive
d. Are acțiune bacteriostatică
e. Se poate utiliza în proflaxia infecțiilor cu Gram pozitivi la pacienții cu alergie la
penicilină

R: D

43. *Aminoglicozidele nu au una din urmatoarele caracteristici:

a. Se administrează parenteral
b. Pot produce nefrotoxicitate dependent de doză
c. Prezintă sinergism cu chinolonele împotriva Enterococcus spp
d. Trebuiesc evitate la pacienții cu miastenia gravis
e. În tratamentul endocarditei se folosesc doze mici la fiecare 12 ore

R: C

44.*Din familia macrolidelor nu face parte:

a. Azitromicina
b. Eritromicina
c. Telitromicina
d. Vancomicina
e. Claritromicina

R: D
45. *Chinolonele nu au urmatoarea caracteristica:
a. Au activitate împotriva bacteriilor Gram –negative si a unora Gram-pozitive
b. Pot produce nefrotoxicitate
c. Pot produce leziuni ale tendoanelor
d. Infecțiile nozocomiale cu C. difficile au fost corelate cu prescrierea chinolonelor
e. Sunt utilizate in infectii osoase si articulare

R: B

46. *Din familia carbapenemelor nu face parte:

a. Doripenem
b. Aztreonam
c. Meropenem
d. Ertapenem
e. Imipenem

R: B

47. *Din grupul carbapenemazelor nu face parte:

a. Metalo- β-lactamaza codată în integronul Verona (VIM)
b. ESBL
c. Imipenemaza
d. Oxacilin carbapenemaza
e. Carbapenemaza K. pneumoniae
R: B

48. *Din clasa tetraciclinelor nu face parte:

a. Minociclina
b. Tetraciclina
c. Tigeciclina
d. Doxiciclina
e. Amoxicilina
R: E

49. *Din clasa penicilinelor nu face parte:

a. Ticarcilina
b. Flucloxacilina
c. Temocilina
d. Piperacilina
e. Vancomicina

R: E

50. “Controlul sursei” nu înseamnă

a. Drenarea colecțiilor intraabdominale
b. Lavaj artroscopic al unei infecții intraarticulare
c. Debridarea chirurgicală a țesutului infectat
d. Spălarea cateterului urinar infectat
e. Valvectomia în endocardita infecțioasă cu Stafilococus aureus

R: D

HEMATOLOGIE

1. Absorbția de fier în sarcină este:

A. 10%;

B. 20-30%;

C. 50%;

D. 10-30%;

E. 40-50%.
R: B (pag. 329)

2*. Cauzele deficitului de fier sunt:

A. pierdere de sânge;

B. creșterea absorbției;

C. sarcina;

D. aport redus;

E. sugari născuți prematur.

R: A,C,D,E (pag. 330-331)

3*. În anemia feriprivă, frotiul de sânge periferic evidențiază:

A. eritrocite microcitare cu VEM < 90 fL;

B. eritrocite hipocrome cu HEM < 30 mcg;

C. eritrocite hipocrome, microcitare;

D. eritrocite hipocrome, macrocitare;

E. variația formei si mărimii eritrocitului.

R: C,E (pag. 331)

4*. Următoarele afirmații despre feritină sunt adevărate:

A. nivelul feritinei serice reflectă cantitatea de fier depozitat;

B. feritina este un reactant de fază acută și nivelul ei crește în boli inflamatorii sau maligne;

C. în deficitul de fier simplu, o feritină serică scăzută nu confirmă diagnosticul;

D. la bărbați valorile normale pentru feritina serică sunt 30-300 g/dL;

E. la femei valorile normale pentru feritina serică sunt 5.8-96 nmol/L.

R: A,B,E (pag. 331)

5*. În deficitul de fier îndelungat sunt prezente:

A. unghii cu formă convexă (koilonichie);

B. stomatita angulară;

C. glosita Hunter;

D. sindromul Plummer-Vinson;

E. unghii si păr fragil.

R: B,D,E (pag. 331)

6*. În anemia din bolile cronice:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este crescută;

C. feritina este normală sau crescută;

D. fierul medular absent;

E. CTLF este scăzută.

R: A,C,E (pag. 331)

7*. În talasemie:

A. fierul seric este normal;

B. feritina este crescută;

C. fierul medular este absent;

D. CTLF este crescută;

E. CTLF este normală.

R: A,E (pag. 331)

8*. În anemia sideroblastică:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este crescută;
C. VEM scăzut în tipurile ereditare;
D. feritina crescută;
E. fier medular prezent.
R: C,D,E (pag. 331)

9*. În anemia feriprivă:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este scăzută;
C. fierul medular este absent;
D. feritina scăzută;
E. fierul medular prezent.
R: A,C,D (pag. 331)

10. Următoarele afirmații despre factorii care influențează absorbția fierului sunt false, cu o
excepție:

A. fierul non-heminic este absorbit mai bine decât fierul heminic;

B. fierul feric este absorbit mai bine decât fierul feros;
C. formarea complexelor insolubile cu fitol sau fosfat crește absorbția fierului;
D. aciditatea gastrică ajută păstrarea fierului în stare solubilă în intestinul superior;
E. absorbția fierului este scăzută în contextul creșterii activității eritropoietice.
R: D (pag. 330)

11. Pentru a corecta nivelul de hemoglobină și pentru a reîncărca depozitele, fierul oral
trebuie administrat:
A. 10 zile;

B. 2 săptămâni;

C. o lună;

D. până la 6 luni;

E. 2 ani.

R: D (pag. 332)

12. Următoarele afirmații despre anemia feriprivă sunt false, cu o excepție:

A. este o anemie hipocromă macrocitară;

B. în eritroblaști fierul este prezent;

C. VEM este crescut;

D. fierul seric este scăzut si CTLF este crescută;

E. părul este fragil si unghiile au forma convexă.

R: D (pag. 331)

REUMATOLOGIE
ARTRITA REUMATOIDA

1. Selectați afirmațiile corecte despre Artrita Reumatoidă:

a. Este o boală reumatică inflamatorie cronică
b. Are o patogenie multifactorială, în care sunt implicaţi diverși factori genetici și de mediu
c. Pacienţii dezvoltă de obicei o poliartrită asimetrică cronică cu inflamaţie sistemică
d. Are o preponderenţă feminină de 3:1
e. Cea mai frecventă vârstă de debut este între 50 şi 60 de ani.
R: A, B, D
2. Printre factorii de mediu implicați în patogenia artritei reumatoide se numară:
a. Obezitatea
b. Fumatul
c. Modificari ale microbiomului
d. Bolile cardiovasculare
e. Boala renală cronică
R: B, C

3. Factorii Reumatoizi- FR:

a. Sunt auto-anticorpii ce ţintesc porţiunea Fc a imunoglobulinei
b. Sunt relativ specifici pentru diagnosticarea artritei reumatoide
c. Se întâlnesc la 15-20% dintre pacienții cu artrită reumatoidă
d. Au o valoare predictivă mare în populația generală
e. Sunt mai puțin specifici şi au sensibilitate mai mică decât ACPA pentru diagnosticul de
AR
R: A, B, E

4. Între factorii care prezic un prognostic negativ pentru progresia AR precoce timpurii, se
numară:
a. Sexul masculin
b. Afectarea simetrică a articulațiilor mici
c. Redoarea matinală <30minute
d. Un număr mai mare de 4 articulații tumefiate
e. PCR >20g/dl
R: B, D, E

*5. Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide se poate face cu următoarele, cu excepția:

a. Artritele postvirale (rubeola, hepatită B)
b. Spondilartrita
c. Lupus eritematos sistemic
d. Polimialgia reumatică
e. Acutizarea artrozei nodulare
R: C
6. Artrita reumatoidă:
a. Se prezintă de obicei ca o poliartrită periferică, simetrică
b. Evoluează pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni
c. Apare frecvent la pacienţii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani
d. Foarte des prezintă un debut rapid, instalându-se în curs de câteva zile (sau exploziv peste
noapte)
e. Este de obicei progresivă
R: A, B, E

7. Simptomele și semnele in Artrita Reumatoidă includ:

a. Durere şi redoare a articulaţiilor mici ale mâinilor (MCF, IFP) şi picioarelor (MTF)
b. Articulaţiile IFD sunt de obicei afectate
c. Carpul, coatele, umerii, genunchii şi gleznele sunt de obicei cruțate
d. Durerea şi redoarea sunt mai importante în cursul serii
e. Poate apărea o limitare a mişcării şi hipotrofie musculară locală
R: A, E

8. Afectarea plămânilor în AR include:

a. Afectarea căilor respiratorii
b. Afectare pleurală
c. Leziuni infecțioase la pacienții în tratament cu DMARDs
d. Noduli periferici intrapulmonari
e. Fibroză a lobului superior
R: A, B, C, D

9. Afectarea articulară în Artrita Reumatoidă:

a. La nivelul coatelor provoacă tumefiere și deformare dureroasă în extensie
b. Una din primele manifestări ale artritei reumatoide este tumefierea dureroasă a
articulațiilor MCF
c. Umerii nu sunt afectați
d. Sinovita masivă şi revărsatul articular la nivelul genunchiului apar frecvent, dar răspund
bine la aspiraţie şi injecţie cu glucocorticoizi
e. Șoldurile sunt afectate mai frecvent decât genunchii
R: B, D

10. Manifestările hematologice din Artrita reumatoidă includ:

a. Anemia este prezența aproape constantă
b. Anemia este hipocroma microcitară
c. Poate exista si un deficit de fier, prin pierderile gastrointestinale, in urma ingestiei de
AINS
d. Trombocitopenia apare in cazurile de boala activa
e. Poate exista o pancitopenie din cauza hipersplenismului în sindromul Felty sau ca o
complicaţie a tratamentului cu DMARD
R: A, C, E

11. Artrita reumatoidă seronegativă:

a. Afectează mai des degetele
b. Are un model de afectare articulară mai puţin simetric
c. Are prognostic mai bun pe termen lung
d. Poate fi confundată cu artropatia psoriazică, care are o distribuţie similară
e. Majoritatea cazurilor progresează spre handicap sever
R: B, C, D

12. Nodulii reumatoizi subcutanati:

a. Sunt moi și intradermici
b. Sunt duri
c. Apar in general pe punctele de presiune
d. Aceștia pot fi eliminați chirurgical, fără a se mai forma ulterior
e. Apar în special la pacienții cu boală erozivă seropozitivă
R: B, C, E

13. Afectarea cardiaca din AR cuprinde:

a. Pericardita
b. Stenoza mitrală
c. Endocardita
d. Insuficiența aortică
e. Boala miocardică
R: A, C, E

*14. Medicamentul de bază în terapia AR rămane:

a. Leflunomida
b. Metotrexatul
c. Hidroxiclorochina
d. Sulfasalazina
e. Metformin
R: B

15. Metotrexatul:
a. Rămâne medicamentul de baza în terapia AR
b. Doza săptămânală iniţială este de 7,5-10 mg, pe cale orală
c. Metotrexatul intră în acţiunie de obicei în termen de 1-2 săptămâni
d. Ca și efecte adverse, pot apărea greața, diaree
e. Dă frecvent fibroză pulmonară
R: A, B, D

*16. Tocilizumab este un anticorp monoclonal îndreptat împotriva:

a. TNF alfa
b. Limfocit T
c. Limfocit B
d. Receptorului pentru IL6
e. Neutrofilului
R: D

17. Efectele adverse ale blocanților de TNF alfa sunt următoarele:

a. Reacții la locul injectării
b. Reacții de hipersensibilitate
c. Risc crescut de infecții
d. Insuficiența renală
e. Hipertensiune
R: A, B, C

*18. Dintre blocanții de TNF alfa fac parte, cu excepția:

a. Adalimumab
b. Tocilizumab
c. Infliximab
d. Golimumab
e. Centrolizumab
R: B

19. Scorul DAS28:

a. Este utilizat pe scară largă pentru măsurarea activităţii bolii în LES
b. Se realizează prin numărarea numărului de articulaţii dureroase şi tumefiate, combinate cu
valoare VSH
c. Articulațiile care se numară sunt articulațiile membrelor superioare și gleznele
d. Un scor DAS28 mai mare de 5,1 implică o boală cu activitate înaltă
e. Un scor DAS28 mai mic de 2,6 indică o activitate scazută a bolii
R: B, D

20. Deformările la nivelul mâinii care apar în cadrul artritei reumatoide sunt:
a. Deviere ulnară
b. Subluxaţie palmară a articulaţiilor MCF
c. Deformare „în butonieră”
d. Reumatism Jaccoud
e. Deformare „în gât de lebădă"
R: A, B, C, E
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
1. Lupusul eritematos sistemic:
a. Este o boală autoimună, inflamatorie
b. Este multisistemică
c. Artralgia şi erupţiile cutanate sunt manifestările clinice cele mai rare
d. Boala cerebrală şi renală sunt cele mai serioase probleme
e. Este de aproximativ 9 ori mai frecvent la barbați decât la femei
R: A, B, D

2. Următorii factori au fost incriminați în etiologia LES:

a. Ereditatea
b. Status hormonal
c. Anumite medicamente
d. Razele ultraviolete
e. Infecția cu virusul herpetic
R: A, B, C, D

*3. Cea mai frecventă manifestare clinică a LES este reprezentată de:
a. Afectarea cutanată
b. Afectarea articulară
c. Afectarea renală
d. Afectarea cardiovasculară
e. Afectarea sistemului nervos
R: B

4. Manifestările LES:
a. Majoritatea pacienților prezintă fatigabilitate, artralgii și/sau leziuni cutanate
b. Afectarea organelor vitale este des întalnită
c. Febra este rar întalnită în exacerbări
d. Afectarea articulară este cea mai frecventă manifestare clinică
e. Simptomele nu sunt corelate cu activitatea bolii
R: A, D, E

*5. Autoanticorpi cei mai semnificativi în LES sunt următorii, cu excepția:

a. ANA
b. Anti-ADNdc
c. Anti-Ro
d. Anti-Jo-1 (antisintetază)
e. Anti-Sm
R: D

6. Despre afectarea cutanată în LES sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Tegumentul este afectat în doar 15% din cazuri
b. Eritemul „în fluture" la nivelul obrajilor şi a piramidei nazale este caracteristic
c. Poate să apară fotosensibilitate
d. Fenomenul Raynaud este apare rar şi doar după apariția altor manifestări clinice
e. Expunerea prelungită la razele solare poate determină acutizări ale bolii
R: B, C, E

7. Modificările hematologice ce apar în LES includ:

a. Leucocitoză
b. Trombocitopenie
c. Anemia hemolitică autoimună
d. Anemie feriprivă
e. Trombocitoză
R: B, C

8. Investigațiile ce pot fi folosite pentru diagnosticul Lupusului eritematos sistemic sunt:

a. C3, C4 crescute
b. VSH crescut
c. Ac anti-ADNdc pozitivi
d. Ac anti-Ro pozitivi
e. Ac anti- La negativi
R: B, C, D

9. Afectarea articulară din LES:

a. Este cea mai frecventă manifestare clinică
b. Pacienții prezintă frecvent artralgii asimetrice la nivelul articulațiilor mari
c. Articulațiile sunt dureroase
d. Articulațiile prezintă des deformări și eroziunile osoase
e. Deformarea articulară din LES este cunoscută sub denumirea de artropatia Jaccoud
R: A, C, E

*10. Care din următorii anticorpi este asociat cu lupusul indus medicamentos?
a. anti ADNdc
b. anti histone
c. antiSm
d. antiRo
e. antiLa
R: B

11. PCR crescut în Lupusul eritematos sistemic se corelează cu:

a. Pleurezie lupică
b. Peritonită
c. Infecţie coexistentă
d. Vasculită
e. Este constant crescut
R: A, B, C

12. Raspund bine la dozele standard de AINS administrate in LES urmatoarele:

a. Artralgia
b. Artrita
c. Lupusul cutanat
d. Febra
e. Serozita
R: A, B, D, E

13. Despre medicamentele utilizate în LES sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Medicamentele antimalarice ajută în formele severe de afectare cutanată
b. Corticosteroizii topici sunt eficienţi şi utilizaţi la scară largă în lupusul cutanat
c. Ciclofosfamida a fost înlocuită de micofenolatul de mofetil, care prezintă mai puţine
efecte adverse
d. Azatioprina nu este utilizată pentru obţinerea remisiunii
e. Afectarea renală sau neurologică necesită medicaţie imunosupresoare
R: B, C, E

14. Sunt adevărate următoarele afirmații despre prognosticul LES:

a. LES este caracterizată de o evolutie episodică, cu exacerbări și remisiuni totale
b. LES nu este o afecțiune cronică persistentă
c. Rata de supraviețuire la 10 ani scade atunci când sunt prezente complicații de organ
d. Decesele timpurii sunt cauzate în special de afectarea cutanată
e. Paciețtii cu LES prezintă un risc mai scăzut pe termen lung de a dezvolta un neoplasm
decât populația generală
R: A, C

15. Afectarea pulmonară din LES include:

a. Pleureziile recurente
b. Revărsatele pleurale
c. Pneumonita
d. Atelectazia
e. Disfuncţie respiratorie obstructivă
R: A, B, C, D

16. Sunt manifestări extraarticulare prezente în LES:

a. Pleurezia
b. Insuficiența aortică
c. Glomerulonefrita
d. Necroza septică a soldului
e. Vasculita retiniană
R: A, C, E

17. Afectarea sistemului nervos in LES poate include:

a. Epilepsie
b. Migrenele
c. Meningita aseptică
d. Ataxie cerebeloasă
e. Leziuni ale nervilor cranieni
R: A, B, D, E

*18. Despre afectare oculară în LES sunt adevărate urmatoarele afirmații, cu excepția:
a. Vasculita retiniană poate cauza infarcte
b. Episclerita este întalnita în LES
c. Sindromul Sjogren secundar este întanit în 15% din cazuri
d. Cecitatea apare frecvent
e. Conjunctivita este prezentă in LES
R: D

19. Sunt manifestări musculoscheletale în lupusul eritematos sistemic:

a. Artrita erozivă
b. Artrita neerozivă
c. Necroza aseptică a soldului
d. Nodulii Heberden
e. Artropatia Jaccoud
R: B, C, E

*20. Medicamentele ce se pot folosi în LES sunt, cu excepția:

a. AINS
b. Corticoizii
c. Azatioprina
d. Allopurinol
e. Micofenolatul de mofetil
R: D

ENDOCRINOLOGIE
1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tiroidita Hashimoto sunt adevărate?
a. este o formă de tiroidită autoimună,
b. mai frecventă la femei
 c. apare mai frecvent la vârsta mijlocie
d. evoluează întotdeauna cu guşă
e. se tratează cu antitiroidiene de sinteză

R: A, B, C

2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tiroidita Hashimoto sunt adevărate?

a. are etiologie virală
b. tiroida este de obicei fermă.
c. Anticorpii anti-TPO sunt prezenţi adesea în titruri foarte înalte
d. Pacienţii sunt hipo- sau eutiroidieni, deşi pot parcurge o fază toxică
iniţială, ,,Hashitoxicoza”
e. Terapia cu levotiroxină poate reduce guşa, chiar atunci când pacientul nu este
hipotiroidian

R: B, C, D, E

3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la guşa endemică sunt adevărate?

a. cauzată de deficitul alimentar de iod
b. guşa este uneori masivă.
c. Pacienţii sunt eu- sau hipotiroidieni
d. pacienţii sunt hipertiroidieni
e. se poate preveni prin suplimentarea aportului de iod

R: A, B, C, E

4. Care dintre următoarele elemente clinice sugerează hipotiroidism?

a. lentoare
b. păr uscat
c. piele îngroşată
d. voce groasă
e. tahicardie

R: A, B, C, D
 5. Care dintre următoarele elemente clinice NU sunt caracteristice hipotiroidismului?
a. intoleranţă la frig
b. bradicardie
c. constipaţie
d. nervozitate
e. insomnie

R: D, E

6. Care dintre următoarele elemente pot sugera hipotiroidism la copil?

a. viteză de creştere încetinită
b. performanţe şcolare slabe
c. stagnarea dezvoltării pubertare
d. scădere ponderală
e. insomnie

R: A, B, C

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul hipotiroidismului primar

sunt adevărate?
a. terapia de substituţie cu levotiroxină este administrată pe viaţă
b. tratamentul incepe cu doze mici, care se cresc treptat
c. pacienţii cu boală cardiacă ischemică necesită doze iniţiale mai mici şi crestere
mai lentă a dozelor
d. tratamentul se administrează până la normalizarea parametrilor paraclinici
e. tratamentul se opreşte după dispariţia simptomatologiei

R: A, B, C

8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipotiroidismul congenital sunt

adevărate?
a. Incidenţa hipotiroidismului congenital este de aproximativ 1 la 3.500 de naşteri
 b. Hipotiroidismul sever netratat produce deteriorare neurologică şi intelectuală
permanentă
c. Screeningul de rutină al nou-născutului foloseşte picătura de sânge pentru a detecta
un nivel ridicat de TSH
d. se previne instalarea cretinismului dacă terapia cu T4 este iniţiată în primele luni
de viaţă
e. tratamentul va fi urmat până la vârsta de 5 ani

R: A, B, C, D

9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coma mixedematoasă sunt FALSE?

a. este rar intâlnită
b. hipertermia este adesea prezentă
c. pacientul poate prezenta insuficienţă cardiacă severă
d. pacientul poate prezenta hipoglicemie
e. hipernatremia este constant intâlnită

R: B, E

10. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la hipotiroidia prin dishormonogeneză

sunt adevărate?
a. afecţiune rară
b. se datorează defectelor genetice în sinteza hormonilor tiroidieni
c. bolnavii dezvoltă guşă
d. bolnavii nu dezvoltă guşă
e. nu necesită tratament

R: A, B, C

11. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la boala Graves sunt adevărate?
a. este cea mai frecventă cauză de hipertiroidie
b. se datorează unui proces autoimun
c. anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt patognomonici pentru boala Graves
 d. Nivelurile ridicate ale TRAb persistente prezic recidiva după sistarea tratamentului
medicamentos
e. tratamentul curativ este cel cu iod radioactiv

R: A, B, C, D

12. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la boala Graves sunt adevărate?
a. Afectarea oculară este o caracteristică a bolii Graves
b. dermopatia Graves este foarte rară
c. limfadenopatia şi splenomegalia sunt frecvente.
d. se poate asocia cu alte afecţiuni autoimune (anemia pernicioasă, vitiligo, miastenia
gravis)
e. Istoricul natural este unul fluctuant, cu episoade de remisiune şi recidivă

R: A, B, D, E

13. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la tiroidita de Quervain sunt adevărate?
a. proces inflamator acut, probabil de origine virală
b. pacienţii prezinta febră, stare de rău şi durere la nivelul lojei tiroidiene
c. viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) este crescută
d. scintigrafic - captare crescută
e. cazurile simptomatice grave se tratează cu medicaţie cortizonică

R: A, B, C, E

14. Care dintre enunţurile următoare referitoare la investigaţiile paraclinice în hipertiroidia

primară sunt FALSE?
a. TSH seric este inhibat , nivel de fT4 este crescut/normal
b. TSH seric este crescut , nivel de fT 4 este crescut/normal
c. Anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt specifici pentru boala Graves
d. Anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt specifici pentru adenomul toxic
e. Anticorpii anti-tiroperoxidază (TPO) şi anticorpii anti tiroglobulină (anti-Tg)
sunt prezenţi în 80% din cazurile de boală Graves

R: B, D
 15. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la medicaţia antitiroidiană sunt adevărate?
a. tratamentul se începe cu doze mari care se scad treptat
b. Efectul advers major al terapiei medicamentoase este agranulocitoza,
c. necesită monitorizarea leucogramei in caz de febră sau disfagie
d. Erupţiile cutanate sunt mai frecvente şi necesită de obicei schimbarea medicamentului.
e. tratamentul este urmat toata viaţa

R: A, B, C, D

16. Care dintre afirmaţiile referitoare la terapia cu iod radioactiv în hipertiroidie sunt
adevărate?
a. se prescrie pacienţilor indiferent de vârstă
b. permisă în cursul sarcinii şi în timpul alăptării
c. se acumulează în tiroidă şi distruge glanda prin radiaţie locală, fiind complet eficient
doar după câteva luni.
d. poate avea drept efect advers agravarea tirotoxicozei
e. Persoanele cu oftalmopatie tiroidiană pot prezenta agravarea problemelor oculare după
iod radioactiv

R: A, C, D, E

17. Care dintre enunţurile următoare referitoare la tratamentul chirurgical al hipertiroidiei

sunt adevarate?
a. Tiroidectomia se realizează doar la pacienţii la care s-a obţinut eutiroidia
medicamentoasă
b. preoperator se administrează iodură de potasiu care va reduce vascularizaţia glandei şi
sinteza hormonală prin efectul Wolff-Chaikoff
c. Pareza de nerv laringeu apare în 1% din cazuri
d. Hipocalcemia tranzitorie apare în maxim 10% din cazuri
e. imediat postoperator se reia tratamentul cu anti-tiroidian de sinteză

R: A, B, C, D
 18. Care dintre enunţurile următoare referitoare la criza tireotoxică sunt false?
a. are o mortalitate de 10%
b. evoluează cu hipotermie si bradicardie severă
c. evoluează cu agitaţie extremă, insuficienţă cardiacă şi disfuncţie hepatică
d. poate fi precipitată de stress, infecţii sau chirurgie tiroidiană la un pacient insuficient
pregătit
e. Tratamentul se face ambulatoriu

R: B, E

19. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipotiroidism sunt adevărate?

a. este mai frecvent cauzat de afecţiuni primare ale tiroidei
b. este mai frecvent cauzat de o disfuncţie hipofizară
c. este mai frecvent la femei
d. este mai frecvent la bărbaţi
e. întotdeauna evoluează cu atrofia tiroidei

R: A, C

20. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cancerul tiroidian sunt adevărate?
a. în 90% dintre cazuri se prezintă ca noduli tiroidieni
b. carcinoamele diferenţiate (papilar, folicular) au prognostic bun
c. carcinomul medular tiroidian poate avea caracter familial
d. carcinomul anaplazic răspunde bine la terapia cu iod radioactiv
e. carcinoamele diferenţiate pot metastaza la distanţă în plămân şi os

R: A, B, C, E

21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinomul medular tiroidian sunt
adevărate?
a. se dezvoltă pe seama celulelor C producătoare de calcitonină din tiroidă
b. se poate asocia cu adenom de paratiroidă în cadrul MEN IIa
c. se poate asocia cu tumori pancreatice în cadrul MEN I
 d. pacienţii pot prezenta o mutaţie a proto-oncogenei RET
e. persoanele cu mutaţii ale proto-oncogenei RET au recomandare de tiroidectomie
profilactică

R: A, B, D, E

22. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidism sunt adevărate?

a. mai frecvent la femei
b. mai frecvent dupa vârsta de 60 de ani
c. anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt patognomonici pentru boala Graves
d. nivelul scăzut al TRAb dupa remisiunea medicamentoasă a bolii indică risc crescut de
recidivă
e. în primul trimestru de sarcină se preferă tratamentul cu Propiltiouracil

R: A, C, E

23. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinoamele diferenţiate tiroidiene

sunt adevărate?
a. tiroglobulina serică este marker tumoral
b. prognosticul este in general bun
c. nivelul crescut al tiroglobulinei post-tratament cu radioiod indică recidiva
morfologică
d. tratamentul cu iod radioactiv completeaza tratamentul chirurgical
e. tratamentul cu iod radioactiv este prima opţiune terapeutică

R: A, B, C, D

24. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinoamele diferenţiate sunt

adevărate?
a. tiroglobulina serică este marker tumoral
b. invazia macroscopică a capsulei tiroidiene este element de risc
c. tratamentul cu iod radioactiv este prima opţiune terapeutică
d. doza de levo-tiroxină se stabileşte astfel încât nivelul TSH să fie supresat
 e. TSH-recombinant se foloseşte pentru stimularea tiroglobulinei fără întreruperea
tratamentului cu levo-tiroxin

R: A, B, D, E

25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidia din sarcină sunt
adevărate?
a. cea mai frecventă cauză de hipertiroidism adevărat în sarcină este boala Graves
b. PTU (propiltiouracilul) este medicamentul antitiroidian preferat pentru primul
trimestru de sarcină
c. PTU poate determina afectare hepatică
d. PTU poate determina anomalii congenitale
e. Carbimazolul este recomandat în trimestrele doi şi trei de sarcină

R: A, B, C, E

26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidismul din sarcină sunt
adevărate?
a. gonadotropina chorionică (HCG) din sarcina normală cauzează frecvent supresia TSH
în primul trimestru.
b. Hipertiroidismul adevărat al gravidelor (boala Graves) este sever
c. la nevoie, se poate practica tiroidectomia în al doilea trimestru de sarcină
d. se poate administra tratament cu iod radioactiv in al treilea trimestru de sarcină
e. Se vor folosi cele mai mici doze eficiente de PTU sau carbimazol

R: A, C, E

27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fătul/nou-născutul mamei cu boală

Graves sunt adevărate?
a. anticorpii anti-tiroidieni stimulatori materni pot traversa placenta şi determină
hipertiroidie fetală
b. Ritmul cardiac fetal se monitorizeaza trimestrial
c. un ritm cardiac fetal de 100-120/minut este sugestiv pentru hipertiroidismul fetal
 d. în caz de suspiciune de hipertiroidie fetală se instituie mamei tratament cu PTU şi/sau
propranolol
e. Măsurarea TRAb este utilă pentru predicţia tirotoxicozei neonatale

R: A, D, E

28. Care dintre următoarele sunt manifestări ale hipertiroidismului neonatal?

a. iritabilitate
b. absenţa creşterii în greutate
c. scădere ponderală persistentă
d. diaree şi semne oculare
e. constipaţie şi somnolenţă

R: A, B, C, D

29. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratmentul cu iod radioactiv pentru
hipertiroidie sunt adevărate?
a. Hipotiroidismul se instalează la majoritatea pacienţilor în următorii 20 de ani
b. 75% dintre pacienţi se eutiroidizează pe termen scurt
c. poate fi necesară o a doua doză de iod radioactiv
d. evaluare funcţională frecventă în primul an după tratament şi cel puţin anual ulterior
e. riscul neoplazic creşte după tratamentul cu iod radioactiv

R: A, B, C, D

30. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tip “blocare şi substituţie”
din hipertiroidie sunt adevărate?
a. presupune administrarea concomitentă de antitiroidian de sinteză în doză mare şi levo-
tiroxină 100 mcg/zi
b. durează, de obicei, 18 luni
c. permite evitarea supra- sau subdozajului
d. permite utilizarea acţiunii imunosupresive a carbimazolului
e. este varianta de tratament preferată în sarcină

R: A, B, C, D
 DIABET ZAHARAT

1. Criteriile de diagnostic pozitiv pentru diabetul zaharat sînt:

A. Glicemie à jeun ≥ 126 mg/dl
B. HbA1c ≥ 6,5 %
C. Glicemie ≥ 200 mg/dl, în orice moment al zilei
D. Glicemie ≥ 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
E. Glicemia ≥ 180 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
Răspuns: A, B, C, D

2. Criteriile de diagnostic ale tolerantei alterate la glucoza sînt:

A. Glicemie à jeun <126 mg/dl
B. Glicemie intre 140 - 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (in cadrul TTOG)
C. Glicemie > 180 mg/dl, dupa incarcarea cu glucoza (in cadrul TTOG)
D. HbA1c ≥ 7 %
E. Glicemie à jeun intre 126 – 140 mg/dl
Răspuns: A, B

3. Diabetul zaharat de tip 1:

A. Reprezintă 25 % din cazurile de diabet
B. Se caracterizează prin predispozitia catre cetoza
C. De obicei, are cauză autoimună
D. Poate fi idiopatic
E. Uneori se instalează lent
Răspuns: B, C, D, E
4. *Factorii care pot influenta aparitia Diabetului zaharat de tip 2 sint:
A. Factorul genetic
B. Obezitatea
C. Dieta bogata in grasimi saturate
D. Procesul de imbatrinire
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: E

5. *Urmatoarele reprezinta criterii IADPSG(International Association of Diabetes and

Pregnancy Study Groups) de diagnostic pentru diabetul gestaţional:
A. Glicemie à jeun ≥ 100 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
B. Glicemie à jeun ≥ 90 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
C. Glicemie la 1 oră ≥ 180 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
D. Glicemie la 2 ore ≥ 153 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: B, C, D

6. *Cetoacidoza diabetica poate fi intilnita in urmatoarele circumstante:

A. Infecţii
B. Boli intercurente
C. Intreruperea tratamentului insulinic, la un pacient cunoscut cu DZ tip 1
D. Debutul unui DZ tip 1
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: E

7. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin:

A. Deshidratare accentuată
B. Respiraţie Kussmaul
C. Cetonurie
D. Acidoză metabolică
E. Mortalitate ridicată, peste 50 %
Răspuns: A, B, C, D
8. Tratamentul cetoacidozei diabetice înseamnă:
A. Insulină rapidă intravenos
B. Perfuzii cu ser fiziologic
C. Administrarea de bicarbonat de sodiu, indiferent de gradul acidozei
D. Administrarea de clorură de potasiu, la valori ale K > 5.5 mmol/L
E. Administrarea de glucoza intravenos, atunci cînd glicemia ≤ 250 mg/dl
Răspuns: A, B, E

9. Hipoglicemia:
A. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 100 mg/dl
B. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 54 mg/dl
C. Poate fi precipitată de consumul de alcool
D. Poate avea un tablou clinic sarac, la cei cu vechime mare a diabetului
E. Se poate trata cu glucagon injectabil
Răspuns: B, C, D, E

10. Acidoza lactică:

A. Poate fi prevenita prin intreruperea Metforminului la pacientii cu insuficienta hepatica
si/sau renala severa
B. Este întotdeauna însoţită de hiperglicemie importantă, deseori > 1000 mg/dl
C. Apare foarte rar la pacientii tratati cu Metformin
D. Are prognostic rezervat
E. Are mortalitate scăzută

Răspuns: A, C, D

11. Nefropatia diabetica:

A. Este mai rara in diabetul zaharat de tip 2
B. Este o complicatie tardiva care apare dupa 15-25 de ani de la diagnosticarea diabetului
C. Are o contributie insemnata la riscul cardiovascular global
D. Se caracterizeaza prin proteinurie persistenta, inca din stadii precoce
E. Se caracterizeaza printr-o scadere a presiunii intraglomerulare
Răspuns: A, B, C

12. Retinopatia diabetică:

A. Este o macroangiopatie
B. Este o microangiopatie
C. Are o prevalenta direct proporţională cu vechimea diabetului
D. Se diagnostichează prin examinarea fundului de ochi
E. Se poate trata prin fotocoagulare laser
Răspuns: B, C, D, E

13. Neuropatia diabetică autonomă:

A. Afectează mai ales membrele inferioare
B. Afectează mai ales membrele superioare
C. Se poate manifesta prin gastropareză
D. Se poate manifesta prin disfunctie erectila, la pacientii de sex masculin
E. Afecteaza atit sistemul nervos simpatic, cit si pe cel parasimpatic
Răspuns: C, D, E

14. Macroangiopatia diabetică se poate manifesta prin:

A. Cardiopatie ischemică
B. Boală cerebrovasculară
C. Arteriopatie a membrelor inferioare
D. Nefropatie diabetică
E. Retinopatie diabetică
Răspuns: A, B, C

15. Boala vasculara aterosclerotica data de diabetul zaharat:

A. Este de 2-3 ori mai frecventă decît la nediabetici
B. Progreseaza rapid
C. Este mai slab corelata cu hiperglicemia, comparativ cu microangiopatia diabetica
D. Este reversibila, in cazul obtinerii unui control glicemic de lunga durata
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: A, B, C

16. Scaderea riscului cardiovascular, la pacientul diabetic, presupune:

A. Utilizarea sulfonilureicelor in schema terapeutica a acestor pacienti
B. Utilizarea statinelor, inca de la diagnosticarea diabetului
C. Obtinerea unei tensiuni arteriale in tintele terapeutice
D. Includerea I-SGLT2 in schema terapeutica, mai ales la pacientii cu insuficienta
cardiaca
E. Utilizarea minidozelor de aspirina, in preventia primara (conform ghidurilor europene)
Răspuns: C, D

17. Particularităţile “piciorului”arteriopat sînt, de obicei:

A. Puls arterial absent
B. Tegumente afectate cu temperatură scăzută
C. Leziuni dureroase
D. Claudicatia intermitenta
E. Localizare plantara
Raspuns: A, B, C, D

18. Particularităţile “piciorului”neuropat sunt, de obicei:

A. Puls arterial prezent
B. Tegumente afectate cu temperatură normală sau crescută
C. Leziuni nedureroase
D. Localizare ahileana sau digitala
E. Modificari trofice la nivelul unghiilor
Răspuns: A, B, C, E

19. *Ţintele terapeutice ideale pentru reducerea riscului cardiovascular includ:

A. TA < 140/85 mm Hg
B. LDL-colesterol < 4 mmol/L
C. HbA1c < 7 %
D. Colesterol total < 2 mmol/L, la gravidele cu diabet zaharat
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: C

20. Metforminul:
A. Reprezintă prima opţiune în tratamentul diabetului zaharat de tip 2
B. Acţionează prin reducerea producţiei hepatice de glucoză
C. Reduce insulinorezistenţa periferică
D. Creşte secreţia pancreatică de insulină
E. Poate fi folosit în asociere cu orice alt medicament antidiabetic
Răspuns: A, B, C, E

21. *Sulfonilureicele:
A. Cresc secreţia pancreatică de insulină
B. Faciliteaza eliminarea urinara a glucozei
C. Inhiba enzima DPP4
D. Scad absorbţia intestinală de glucoză
E. Sînt agonişti PPAR-Gamma
Răspuns: A

22. Inhibitorii de SGLT-2:

A. Actioneaza prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei
B. Poate fi utilizata in monoterapie
C. Scade productia de corpi cetonici
D. Au fost aprobati ca terapie adjuvanta in DZ tip 1
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: A, B, D
 23. Agonistii de receptor GLP-1:
A. Intensifica efectul incretinic
B. Reduc riscul de infarct de miocard, accident vascular cerbral, insuficienta cardiaca
(efect dovedit doar pentru analogii de GLP-1)
C. Intensifica secretia de glucagon
D. Pot fi utilizati ca prima terapie in tratamentul DZ tip 2
E. Pot da cancer pancreatic sau tiroidian (studii recente)
Răspuns: A, B

24. Insulinoterapia in regim bazal-bolus:

A. Este tratamentul de electie in tipul 1 de diabet
B. Presupune 2 injecţii cu insulină pe zi (din care una este cu actiune lenta)
C. Mimează secreţia fiziologică de insulină
D. Ofera o mai mare flexibilitate celor care lucreaza in ture sau calatoresc
E. Nu permit ajustarea continuă a dozelor de insulină
Răspuns: A, C, D

25. *Printre efectele adverse ale tratamentului cu insulină se numără:

A. Hipoglicemia
B. Creşterea în greutate
C. Lipodistrofia
D. Neuropatia acuta dureroasa
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: E

NEUROLOGIE

1. Conştienţa este o funcţie dependentă de două sisteme separate anatomice şi fiziologice:

a) SRAA, care trimite proiecţii dinspre trunchiul cerebral spre talamus

b) SRAA determină starea de alertă (nivelul de conştienţă)

c) Cortexul cerebral, care determină componentele conştienţei

d) SRAA, care trimite proiecţii dinspre talamus spre trunchiul cerebral

e) SRAA determină componentele conştienţei

R: A, B, C

2. Coma este:

a) starea în care pacientul este aresponsiv

b) definită ca un scor GCS ≤ 8

c) definită ca un scor GCS ≥ 8

d) definită actual de starea de “stupor”

e) definită actual de starea de “obnubilare”

R: A, B

3. Caracteristice deliriumului sunt:

a) o stare de confuzie, cu lipsa atenției

b) tulburările de comportament

c) tulburările de cogniţie

d) coma este prezentă continuu

e) starea de conștiență este prezentă continuu

R: A, B, C

4. Caracteristice deliriumului sunt:

a) o stare de confuzie, cu prezența atenției

b) nu este însoţită de obicei de tulburări de comportament

c) nu este însoţită de obicei de tulburări de cogniție

d) prezintă fluctuaţii ale nivelului de conştienţă

e) de la agitaţie psihomotorie până la un hipoactivitate

R: D, E

5. Alterarea stării de conştienţă este produsă de:

a) trei mecanisme

b) afectarea SRAA din trunchiul cerebral

c) afectarea SRAA din talamus

d) afectarea difuză a funcţiei corticale

e) afectarea localizată a funcţiei corticale

R: B, C, D

6. Alegeți afirmațiile adevărate în legătură cu localizarea leziunilor cerebrale care pot

determina starea comatoasă:

a) Leziuni ale trunchiului cerebral

b) Compresiunea trunchiului cerebral

c) Leziuni cerebrale difuze

d) Leziunile difuze corticale

e) Leziunile localizate corticale

R: A, B, C, D

7. Compresiunea trunchiului cerebral poate fi determinata de:

a) Un proces expansiv la nivel supratentorial

b) Un proces expansiv la nivel spinal

c) O cauză tumorală

d) O cauză hemoragică

e) O leziune din fosa anterioară

R: A, C, D

8. Leziunile difuze corticale:

a) sunt necesare leziuni extinse pentru a induce coma

b) sunt necesare leziuni de dimensiuni mici pentru a induce coma

c) meningita este un reprezentant

d) leziunile hipoxic-ischemice cauzate de un stop cardiac sunt reprezentate

e) meningita nu este un reprezentant

R: A, C, D

9. Cele mai comune cauze de comă sunt:

a) tulburările metabolice

b) drogurile şi toxicele

c) leziunile cu efect de masă

d) limfomul cerebral

e) accidentul vascular cerebral

R: A, B, C, E

10. Cele mai comune cauze de comă sunt:

a) trauma

b) drogurile şi toxicele

c) leziunile cu efect de masă

d) limfomul cerebral

e) infectiile SNC

R: A, B, C, E

11. Evaluarea imediată și tratamentul pacientului inconștient includ:

a) Verificarea căilor aeriene

b) Verificarea respirației

c) Verificarea circulației

d) Verificarea dizabilității

e) Verificarea cogniției

R: A, B, C, D

12. Evaluarea imediată și tratamentul pacientului inconștient includ:

a) Verificarea expunerii la factorii de mediu

b) Verificarea respirației

c) Verificarea circulației

d) Verificarea dizabilității

e) Verificarea cogniției

R: A, B, C, D

13. Evaluarea imediată și tratamentul pacientului inconștient includ:

a) Evaluarea glicemiei

b) Dacă pacientul este hipoglicemic se va administra glucoză (25 ml 50%)

c) Dacă pacientul este normoglicemic se va administra glucoză (25 ml 50%)

d) Dacă există febră şi meningism se vor administra antibiotice intravenos

e) Dacă există febră şi meningism se vor administra antivirale intravenos

R: A, B, D

14. Evaluarea imediată și tratamentul pacientului inconștient includ:

a) Tratarea crizelor convulsive cu midazolam administrat intravenos

b) Dacă crizele persistă se va administra fenitoină intravenos

c) Pentru supradoze se va administra naloxon intravenos

d) Pentru supradoze se va administra flumazenil intravenos

e) În cazul encefalopatiei Wernicke se va administra tiamină

R: B, C, D, E

15. In examenul obiectiv general al pacientului inconștient se includ:

a) Se măsoară temperatura pacientului

b) Se verifică dacă pacientul prezintă semne de iritaţie meningeală

c) Se verifică dacă respiraţia acestuia prezintă urme de cetene, alcool sau fetor hepatic

d) Se verifică lateralizarea patologiei

e) Se verifică funcţia trunchiului cerebral

R: A, B, C

*16. Midriaza unilaterală fixă (pupila este areactivă la lumină) sugerează:

a) compresiunea nervului cranian III

b) comă metabolică

c) intoxicaţia cu barbiturice

d) leziuni pontine

e) consum de opioide

R: A

*17. Pupilele mici şi reactive la lumină pot apărea în:

a) compresiunea nervului cranian III

b) intoxicaţia cu barbiturice

c) hipotermie

d) hemoragii pontine

e) comele datorate abuzului de sedative (cu excepţia opioidelor)

R: E

*18. Midriaza bilaterală fixă, areactivă la lumină poate apărea in:

a) hemoragii pontine

b) comele datorate abuzului de sedative (cu excepţia opioidelor)

c) moartea cerebrală

d) comă metabolică

e) consum de opioide

R: C

*19. Semne de lateralizare sunt, cu exceptia:

a) Răspunsul asimetric la ameninţările vizuale

b) Asimetria tonusului

c) Asimetria reflexelor osteotendinoase

d) Reflex cutanat plantar in flexie bilateral

e) Asimetria posturilor de decerebrare sau decorticare

R: D

*20. Patologii care mimează coma sunt, cu exceptia:

a) Coma psihogenă

b) Sindromul de „locked-in"

c) Sindromul Guillain-Barre sever

d) Criza miastenică

e) Criza epileptică

R: E

21. Accidentul vascular cerebral este definit ca un sindrom de:

a) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct cerebral

b) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct spinal

c) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct retinian focal

d) deficit neurologic brusc instalat cauzat de hemoragie

e) deficit neurologic brusc instalat cauzat de o neoplazie cerebrala

R: A, B, C, D

22. Mecanismul şi fiziopatologia producerii accidentului vascular cerebral ischemic/infarct

cerebral sunt determinate de:
a) evenimente trombotice

b) stenoza unui vas de calibru mare

c) boala microvasculară

d) hiperperfuzie

e) mecanism cardioembolic

R: A, B, C, E

23. Accidentul vascular cerebral hemoragic poate fi determinat de:

a) hemoragia intraparenchimatoasă

b) hemoragia subarahnoidiană

c) hemoragia extraparenchimatoasă

d) hemoragia epidurală

e) hemoragia subdurală

R: A, B

24. Tromboza la nivelul ulceraţiei unei plăci aterosclerotice murale duce la:

a) embolie arterio-arterială

b) ocluzie vasculară

c) embolie venoasă

d) hipertensiune

e) hipotensiune

R: A, B

25. Cauzele accidentului vascular cerebral cardioembolic sunt:

a) tromboza într-un atriu dilatat secundar fibrilaţiei atriale

b) aritmii cardiace

c) valvulopatii

d) afecțiuni valvulare congenitale

e) vasculopatie obstructivă-lipohialinoză

R: A, B, C, D

26. Disecţia arterelor carotide şi vertebrale poate fi determinată de:

a) un traumatism cervical banal

b) o mișcare de hiperextensie a regiunii cervicale

c) o manipulare osteopatică

d) sindromul Marfan

e) osteoporoză

R: A, B, C, D

27. AIT-ul poate fi determinat de:

a) microembolii

b) scăderea presiunii de perfuzie cerebrală

c) hipertensiune ortostatică

d) creșterea fluxului sanguin prin arterele aterosclerotice

e) artimii cardiace

R: A, B, E

28. Ocluzia completă de ACM determină:

a) hemiplegie ipsilaterală

b) pareză facială ipsilaterală de tip central

c) hemianopsie

d) deviaţie oculogiră în direcţia emisferei neafectate

e) sindroame de neglijare

R: C, E

29. Infarctele în teritoriul ACA determină:

a) hemipareză ipsilaterală predominant crurală

b) hemipareză contralaterală predominant crurală

c) simptomatologie de lob occipital

d) apatie

e) apraxie

R: B, D, E

30. Caracteristici clinice ale infarctului de trunchi cerebral sunt:

a) tetrapareza

b) nistagmusul

c) apatia

d) apraxia

e) amauroza fugace

R: A, B

31. Sindromul lateral bulbar cuprinde:

a) Sindrom Horner contralateral

b) Pareză de nerv IX

c) Disfagie

d) Hipoestezie hemifaţă

e) Negarea dizabilităţii

R: C, D

32. Boala Binswanger se asociază cu:

a) hiperatenuarea difuză a substanţei albe cerebrale

b) demență

c) AIT-uri

d) accidente vasculare cerebrale la hipertensivi

e) hipoatenuarea difuză a substanţei cenușii cerebrale

R: B, C, D

33. Investigaţii imediate, de urgenţă, in cazul accidentului vascular cerebral:

a) CTcranian

b) Ultrasonografia Doppler carotidiană

c) RMN cerebral

d) Hemoleucogramă

e) AngioCT sau AngioRMN

R: A, D

34. Prevenția secundară a accidentului vascular acut cuprinde:

a) Terapia antihipertensivă

b) Terapia hiperlipemiantă

c) Chirurgia şi stentarea stenozelor carotidiene

d) Craniectomia decompresivă

e) Terapia antiplachetară şi anticoagularea

R: A, C

35. Criteriile de eligibilitate in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt:

a) Diagnostic clinic al accidentului vascular cerebral ischemic

b) Imagistica exclude hemoragia

c) Momentul debutului nu este absolut necesar sa fie bine stabilit

d) Tromboliza trebuie să înceapă până la maxim 12,5 ore de la debutul accidentului vascular
cerebral ischemic

e) Imagistica include hemoragia

R: A, B

*36. Criteriile de excludere in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt:

a) trauma craniană în ultimele 6 luni

b) Sângerare majoră în ultimele 3 zile

c) Puncţie lombară în ultimele 5 zile

d) Sângerare gastrointestinală sau genitourinară în ultimele 21 de zile

e) Hemoragie intracraniană în ultimele 7 zile

R: D

*37. Doza i.v. de Alteplase in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut este:
a) Doza totală 0,8 mg/kg

b) Maxim 80 mg

c) 10% din doza totală trebuie administrată initial i.v. bolus timp de 5 minute

d) 10% din doza totală trebuie administrată initial i.a. bolus timp de 1 minut

e) Restul trebuie administrat intravenos timp de 60 minute

R: E

*38. Criteriile de excludere in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt,
cu excepția:

a) Simptome de accident vascular cerebral cu ameliorare rapidă

b) Semne neurologice majore sau izolate

c) Simptome sugestive de hemoragie subarahnoidiană

d) Sarcină

e) Fractură

R: B

*39. Caracteristici clinice ale AIT in circulația posterioară:

a) Hemipareză ipsilaterală

b) Afazie globală

c) Pierdere de vedere bilaterală

d) Amauroză fugace

e) Afazie Broca

R: C

*40. Caracteristici clinice ale AIT in circulația anterioară:

a) Amauroză fugace

b) Diplopie, vertij, vărsături

c) Ataxie

d) Tetrapareză

e) Tulburări de deglutiţie şi dizartrie

R: A

1. *Principalele cauze infectioase ale meningitelor in Marea Britanie sunt:

a. Streptococcus pneumoniae;
b. Neisseria meningitidis;
c. Staphylococcus aureus;
d. Streptococcus grup B;
e. Toate cele de mai sus.

R: E

2. *Care dintre urmatoarele semne clinice se intâlnesc în meningita meningococică:

a. Rash sau durere pleuritica;
b. Eruptie petesiala;
c. Fractura de craniu;
d. Imunodepresie;
e. Mialgii cu icter;

R: B

3. *Semnele clinice din meningita pot fi:

a. Febra;
b. Cefalee;
c. Redoare de ceafa;
d. Varsauri;
 e. Toate cele de mai sus.

R: E

4. Tratamentul meningitei meningococice consta in administrarea de:

a. Cefalosporine de generatia a I-a;
b. Dexamethazona;
c. Macrolide;
d. Cefalosporine de generatia a treia;
e. Toate cele de mai sus.

R: B, D

5. *Meningita poate fi determinate de propagarea microorganismelor:

a. Prin extensie directa din urechi sau nazofaringe;
b. De la o leziune craniana;
c. Datorita unui defect meningeal congenital;
d. Prin fluxul sanguin;
e. Toate cele de mai sus.

R: E

6. Chimioprofilaxia contactilor cu un caz de meningita meningococica se poate realiza

cu:
a. Ciprofloxacina;
b. Rifampicina;
c. Acyclovir;
d. Oseltamivir;
e. Toate cele de mai sus.

R: A, B

7. Profilaxia specifica a diferitelor tipuri de meningita se poate realiza cu vaccin:

a. Antimeningococic;
 b. Antipneumococcic;
c. anti Haemophilus influenzae tip b;
d. anti Pneumocystis jirovecii;
e. toate cele de mai sus.

R: A, B, C

8. *Diagnosticul diferential al meningitelor se poate realiza cu:

a. Migrena;
b. Hemoragia subarahnoidiana;
c. Tumori intracraniene;
d. Malaria cerebrala;
e. Toate cele de mai sus.

R: E

9. Meningita cu Listeria se trateaza cu:

a. Cefalosporine de generatia a I-a;
b. Cefalosporine de generatia a III-a;
c. Ampicilina;
d. Cotrimoxazol;
e. Toate cele de mai sus.

R: C, D

10. *Virusurile izolate de la cazurile adulte cu encefalita virala din Marea Britanie sunt:
a. Herpes simplex;
b. Varicela zoster;
c. Enterovirusuri;
d. Adenovirusuri;
e. Toate cele de mai sus.
R: E
 PNEUMOLOGIE
ASTM

1. Asmul bronșic se caracterizază în mod clasic prin:

a. Atopie
b. Infecții virale repetate
c. Obstrucție difuză ireversibilă a căilor respiratorii
d. Inflamație bronșică cu limfocite T, eozinofile și mastocite
e. Hiperreactivitate bronșică pentru o varietate de stimuli

R: D, E

2. Principiile tratamentului astmului sunt următoarele:

a. Pacientul se auto-gestionează
b. Medicația antiinflamatorie este indicată numai în formele severe
c. Medicația bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune ar trebui folosită numai
pentru ameliorarea simptomatologiei persistente
d. Anticolinergicele cu durată lungă de acțiune se folosesc în formele ușoare
e. Corticoterapia sistemică se administrează tuturor formelor de astm

R: A, C

3. Pacienții cu exacerbare severă prezintă următoarele caracteristici:

a. Incapacitatea de a termina o singură propoziție în timpul unei singure respirații
b. Frecvență respiratorie ≥ 25 repirații/minut
c. Tahicardie ≥ 110/minut
d. Hipotensiune
e. PEF ˂ 33% din valoarea prezisă sau valoarea individuală maximală cea mai bună

R: A, B, C

4. Tratamentul exacerbării severe astmatice include:

a. Corticoterapie orală
 b. Corticoterapie parenterală
c. Antimuscarinice în nebulizare
d. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune cu dispositive MDI
e. Sulfat de magneziu iv

R: A, B, C, E

5. Antagoniștii receptorilor de leukotriene prezintă următoarele indicații de administrare:

a. Astm necontrolat cu doze mici-moderate de corticosteroizi inhalatori
b. Astm instabil
c. Astm cu intoleranță la aspirină
d. Astm cu rinită
e. Astm cortico-dependent

R: A, C, D

6. Care din următoarele medicamente pot fi factori declanșatori ai astmului:

a. Indometacin
b. Amiodaronă
c. Atenolol
d. Ibuprofen
e. Ibutin

R: A, C, D

7. *Exacerbările astmatice pot prezenta cel mai frecvent următoarele cauze, cu o

excepție:
a. Infecții virale
b. Infecții bacteriene
c. Expunerea la alergeni declanșatori
d. Expunerea la un medicament declanșator
e. Lipsa aderenței la tratament

R: B
 8. *Pentru diagnosticul astmului sunt utile următoarele investigații paraclinice, cu o
excepție:
a. variația diurnă a PEF
b. spirometria cu test de bronhodilatație
c. TLCO
d. Teste cutanate prick
e. Oxidul nitric din aerul expirat

R: C

9. *Exacerbarea amenințătoare de viață prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție:

a. Silențium respirator
b. Alterarea stării de conștiență
c. Hipertensiune
d. Bradicardie
e. SpO2 ˂ 92%

R: C

10. *Efecte secundare ale corticoizilor inhalatori pot fi următoarele, cu o excepție:

a. Disfonie
b. Candidoză orală
c. Cataractă
d. Sindrom Cushing
e. Osteoporoză

R: D

BPOC
1. Care dintre afirmațiile despre bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt
adevărate?
a. BPOC este o afecțiune caracterizată de obstrucția difuză și reversibilă, a căilor
aeriene
 b. Pacientul cu BPOC prezintă simptome cu predominanță nocturnă precum
wheezing, senzație de constricție toracică, tuse și dispnee
c. BPOC este o afecțiune cauzată de expunerea pe termen lung la particule și gaze
nocive
d. BPOC este o afecțiune caracterizată prin obstrucția difuză a căilor aeriene, care nu
este complet reversibilă
e. Inflamația parenchimului pulmonar este determinată de diverși agenți patogeni
(virusuri, fungi, bacterii)
R: C, D

2. Din punct de vedere structural, se pot observa în cadrul BPOC următoarele modificări:
a) Apariția emfizemului
b) Afectarea căilor aeriene mari si mijlocii
c) Afectarea cailor aeriene mici
d) Apariția fibrozei pulmonare
e) Scăderea numărului de celule caliciforme
R: A, C

3. Următoarele afirmații despre emfizemul pulmonar sunt adevărate, cu excepția:

a) Reprezintă distensia anormală și permanentă a spațiilor aeriene aflate distal de
bronhiola terminală, asociată cu distrugerea pereților acestor spații
b) Reprezintă distensia anormală și reversibilă a spațiilor aeriene aflate proximal de
bronhiola terminală.
c) În cadrul emfizemului are loc creșterea capacității pulmonare totale și pierderii
reculului elastic al plămânului
d) O consecință a emfizemului este limitarea inspiratorie a debitului de aer și air-
trapping
e) Clasificarea emfizemului se face în funcție de distribuție în emfizem: centro-
acinar, pan-acinar și neregulat.
R: B, D

4. Factorii favorizanți ai apariției BPOC sunt:

a) fumatul
b) infecțiile respiratorii recurente
 c) aerul rece și efortul fizic intens
d) deficitul de alfa1-antitripsină
e) expunerea la azbest
R: A, B, D

5. Simptomele caracteristice ale BPOC sunt următoarele :

a) tuse cu expectorație sero-mucoasă
b) tuse seacă
c) dispnee
d) wheezing
e) anorexie
R: A, C, D

6. Următoarele afimații despre semnele și simptomele în BPOC sunt adevărate:

a) În formele severe, pacienții prezintă polipnee și expir prelungit
b) În formele ușoare, pacienții prezintă inspir prelungit
c) În mod obișnuit se poate observa folosirea mușchilor respiratori accesori precum și
tiraj intercostal inspirator și expir cu buzele pensate
d) În formele avansate de boală, pacienții pot dezvolta insuficiență respiratorie,
hipertensiune pulmonară și cord pulmonar
e) Simptomele se agravează de obicei în timpul nopții, cu episoade frecvente de tuse
nocturnă
R: A, C, D

7. *Pentru evaluarea gradului de dispnee în BPOC se utilizează:

a) scara mMRC
b) scorul CAT
c) chestionarul ACT
d) scorul CURB-65
e) clasificarea NYHA
R: A

8. Următoarele afirmații despre testele funcționale respiratorii în BPOC sunt false, cu

excepția:
 a) Raportul VEMS/CVF și PEF sunt crescute
b) Raportul VEMS/CVF este scăzut și PEF redus
c) Obstrucția este complet reversibilă
d) Volumele pulmonare pot fi normale sau crescute
e) Obstrucția este parțial reversibilă (o modificare a VEMS<15% )
R: B, D, E

9. Tratamentul BPOC presupune utilizarea de :

a) Anticorpi monoclonali
b) Antibiotice
c) Agenți mucolitici
d) Bronhodilatatoare
e) Inhibitori de fosfodiesterază de tip 4
R: B, C, D, E

10. Contraindicațiile absolute ale ventilației non-invazive pe secție sunt următoarele, cu

excepția:
a) Arsuri faciale
b) Tulburări cognitive
c) Vărsături
d) Astm
e) Stare confuzională sau depresie
R: B, E

PNEUMONIA

1.* Care dintre următoarele afecțiuni nu reprezintă un factor de risc pentru pneumonia
comunitară?

a. Tuberculoza pulmonară
b. Fibroza chistică
c. Bronho-pneumopatia cronică obstructivă
d. Bronșiectazii
 e. Diabetul zaharat

R: A

2.* Care dintre următorii germeni reprezintă cea mai frecventă cauză de pneumonie
comunitară?

a. Streptococcus pneumoniae
b. Streptococcus viridans
c. Klebsiella pneumoniae
d. Pseudomonas aeruginosa
e. Mycoplasma pneumoniae

R: A

3.* Care dintre următoarele bacterii nu este implicată în etiologia pneumoniei nozocomiale?

a. Streptococcus viridans
b. Klebsiella spp
c. Escherichia spp
d. Enterobacter spp
e. Acinetobacter spp

R: A

4. Care dintre următoarele simptome sunt specifice pneumoniei comunitare?

a. Tusea
b. Expectorația purulentă
c. Dispneea
d. Febra
e. Hematemeza

R: A, B, C, D
5. Selectați manifestările extrapulmonare ale pneumoniei comunitare

a. Mialgii
b. Artralgii
c. Miocardita
d. Sindromul Stevens Johnson
e. Bronșiectazia

R: A, B, C, D

6. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă o posibilă complicație a pneumoniei?

a. Abcesul pulmonar
b. Pleurezia
c. Insuficiența respiratorie
d. Sepsis
e. Tuberculoza

R: A, B, C, D

7. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se caracterizează prin:

a. Apare la pacienții imunodeprimați

b. Febră înaltă, dispnee și tuse seacă
c. Desaturare rapidă la efort
d. Răspuns terapeutic favorabil la cotrimoxazol
e. Răspuns terapeutic favorabil la penicilină

R: A, B, C, D

8. Manifestările clinice ale abcesului pulmonar sunt:

a. Cantitate mare de spută fetidă

b. Febră oscilantă
c. Alterarea stării generale
 d. Scădere ponderală
e. Paralizie facială

R: A, B, C, D

9. Pneumonia asociată ventilației se caracterizează prin:

a. Apariția în contextul ventilației mecanice în unitățile de terapie intensive

b. Este indusă de bacterii Gram negative cu multiple rezistențe la antibiotice
c. Necesită selecția atentă a antibioticelor în colaborare cu un microbiolog clinician
d. Necesită tratament antituberculos
e. Necesită tratament cortizonic de lungă durată

R: A, B, C

10. Prin ce se caracterizează scorul CURB-65?

a. Evaluează severitatea pneumoniei

b. Orientează asupra riscului probabil de deces
c. Impune îngrijire într-o unitate de terapie intensivă când scorul este 3+
d. Pacienții cu scor 0-1 pot fi tratați în ambulator
e. Indiferent de valuarea scorului se recomandă internarea tuturor bolnavilor cu
pneumonie comunitară

R: A, B, C, D

TUBERCULOZA

1. * Care sunt simptomele tuberculozei pulmonare?

a. Tusea
b. Hemoptizia
c. Transpirații nocturne
d. Scăderea ponderală
e. Toate de mai sus
R: E

2. *Care dintre medicamentele anti-tuberculoase poate determina polineuropatie

secundară deficitului de vitamină B6?
a. Izoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutolul
d. Pirazinamida
e. Streptomicina

R: A

3. *Care dintre medicamentele anti-tuberculoase poate determina nevrită optică

retrobulbară?
a. Izoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutolul
d. Pirazinamida
e. Streptomicina

R: C

4. Selectați factorii asociați cu riscul crescut de tuberculoză (TB) rezistentă la

medicamente
a. Co-infecția HIV avansată și tratament anterior TB
b. Contact cu un caz cu TB rezistentă
c. Istoric de tratament anterior pentru TB (în special nesupravegheat sau autoadministrat)
d. Hemoptizia
e. Atopia

R: A, B, C
 5. Care sunt factorii implicați în reactivarea tuberculozei latente?
a. Co-infecția HIV
b. Diabetul zaharat
c. Terapia imunosupresoare
d. Malnutriția
e. Corticoterapia inhalatorie în doză mică

R: A, B, C, D

6. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă factori de risc ai tuberculozei?

a. Infecția HIV
b. Diabetul zaharat
c. Boala cronică de rinichi
d. Abuzul de droguri/alcool
e. Bronșiectazia

R: A, B, C, D

7. Diagnosticul microbiologic al tuberculozei include următoarele metode:

a. Cultura pe mediul solid Lowenstein Jensen
b. Cultura pe mediul lichid
c. Testul amplificării acizilor nucleici
d. GeneXpert
e. Colorația Gram

R: A, B, C, D

8. Testul cutanat tuberculinic semnifică:

a. O reacție de hipersensibilitate întârziată evidentă la 48-72 ore după injectarea
intradermică a PPD
b. Metodă de diagnostic al infecției TB latente (ITBL)
c. Metodă de diagnostic pozitiv al leprei
d. Metodă de diagnostic pozitiv al infecțiilor cu micobacterii netuberculoase
e. Metodă de diagnostic pozitiv al TB multidrogrezistente
R: A, B

9. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Testul cutanat tuberculinic fals negativ este frecvent la pacienții cu imunosupresie
datorată infecției HIV (CD4+ <200/mm3)
b. Testul cutanat tuberculinic fals pozitiv apare datorită reactivității încrucișate cu
micobacteriile netuberculoase și cu vaccinarea BCG
c. BCG este un vaccin viu atenuat derivat din M bovis
d. Testele de eliberare a interferon gamma detectează interferon gamma secretat de
limfocitele T după expunerea la antigene specific M tuberculosis
e. BCG este un vaccin viu atenuat derivat din M Kansasii

R: A, B, C, D

10. Indicațiile chimioprofilaxiei la persoanele cu infecție tuberculoasă latentă (ITBL) sunt:

a. Pacienți imunodeprimați, cum ar fi cei cu infecție HIV
b. Persoanele care urmează să înceapă un tratament cu agenți biologici (ex
infliximab)
c. Imigranți recenți din țări cu risc înalt de TB
d. Persoanele care urmează să primească un transplant de celule stem sau organ solid
e. Bolnavii cu TB multidrogrezistentă

R: A, B, C, D

NEOPLAZIILE TRACTULUI RESPIRATOR

1. Efectele locale ale cancerului bronhoplumonar sunt următoarele:

a. Osteoartropatie hipertrofică pulmonară
b. Obstrucția venei cave superioare
c. Hemoptizia
d. Sindroame paraneoplazice
e. Dispneea
R: B, C, E

2. *Manifestările pulmonare non-metastatice ale cancerului pulmonar sunt următoarele, cu o

excepție:
a. Anemie normocitară și microcitară
b. Sindromul de secreție ectopică de adrenocorticotropină
c. Purpura trombocitopenică
d. Meningită carcinomatoasă
e. Acanthozis nigricans

R: D

3. *În legătură cu investigațiile din cancerul pulmonar se pot afirma următoarele, cu o

excepție:
a. Radiografia toracică poate fi normală dacă leziunea este mică sau boala
este limitată la structurile centrale
b. CT-ul indică extinderea bolii
c. RMN-ul este obligatoriu în diagnosticul tumorilor primare
d. Hemograma completă poate indica prezența anemiei
e. La examenul biochimic se pot evidenția hipercalcemie și hiponatremie

R: C

4. În legătură cu tratamentul cancerului pulmonar sunt adevărate:

a. Radioterapia curativă are rol în ameliorarea simptomelor cauzate de
cancerul pulmonar
b. Intervenția chirurgicală se efectuează în stadiul incipient al NSCLC
c. Radioterapia paliativă este intervenția de elecție dacă intervenția
chirurgicală nu este posibilă din cauza comorbidităților
d. Laserterpia și crioterapia sunt utilizate în îngrijirea paliativă a pacienților
cu cancer pulmonar inoperabil
e. Chimioterapia și radioterapia adjuvantă prelungesc rata de supraviețuire
medie în NSCLC

R: B, D, E
 5. *Despre mezoteliomul pleural se pot afirma următoarele, cu o excepție:
a. Reprezintă o tumoră malignă cu originea în celulele mezoteliale de la
nivelul pleurei
b. Este corelat cu expunerea la azbest
c. Se dezvoltă de obicei din plăcile pleurale preexistente
d. Cea mai frecventă manifestare este revărsatul pleural
e. Revărastul pleural nu este însoțit în acest caz de durere toracică

R: E

6. Despre tumorile secundare pulmonare sunt adevărate următoarele:

a. Tumora primară poate fi localizată la nivelul rinichiului, prostatei, sânului,
oaselor
b. Se întâlnesc foarte rar
c. Carcinomul poate disemina la nivelul sistemului limfatic al ambilor
plămâni
d. Metastazele pulmonare multiple pot fi îndepărtate chirurgical
e. Înaintea intervenției chirurgicale este necesară realizarea unui PET-CT

R: A, C, E

7. *Diagnosticul diferențial al nodulului pulmonar solitar se face cu următoarele, cu o

excepție:
a. Carcinom bronșic primar
b. Mezoteliom pleural
c. Tumoră pulmonară benignă
d. Chist hidatic
e. Nodul reumatoid

R: B

8. Despre tumorile carcinoide bronșice se pot afirma următoarele:

a. Sunt neoplasme cu grad înalt de malignitate
 b. Au creștere lentă
c. Sunt frecvente
d. Provin din tumorile neuroendocrine
e. Majoritatea pot fi asimptomatice

R: B, D, E

9. Investigațiile utilizate în cancerul bronhopulmonar pentru obținerea rezultatelor

histologice sunt:
a. Fibrobronhoscopia
b. Laserterapia
c. Mediastinoscopia
d. Toracoscopie video-asistată
e. Crioterapia

R: A, C, D

10. Despre stadializarea TNM a cancerului pulmonar sunt adevărate:

a. T1- Tumoră ≤ 3 cm în cea mai mare dimensiune, înconjurată de ţesut pulmonar
sau pleură viscerală, fără evidenţa bronohoscopică a invaziei proximal de
bronşia lobară
b. N2- Metastaze în ganglionii mediastinali ipsilaterali şi/sau subcarinari
c. T2- Tumoră > 5 cm, dar < 7 cm în cea mai mare dimensiune sau care
invadează direct oricare dintre următoarele: pleura parietală, peretele toracic
(inclusiv sindromul Pancoast-Tobias), nervul frenic, pericardul parietal; sau
noduli tumorali în acelaşi lob cu tumora primară
d. T4- Tumoră > 7 cm sau de orice dimensiune care invadează oricare dintre
următoarele: diafragmul, mediastinul, cordul, vasele mari, traheea, nervul
laringeu recurent, esofagul, corpul vertebral, carina
e. M1- Absența metastazelor la distanță

R: A, B, D

CARDIOLOGIE
ARITMIILE CARDIACE SI INSUFICIENTA CARDIACA

1. Fibrilatia atriala poate fi clasificata astfel:

A. persistentă - discontinuă, durată >1 luna

B. paroxistică - convertită electric în cel mult 7 zile

C. paroxistică - convertită medicamentos în cel mult 7 zile

D. persistentă - continuă, durată >1 luna

E. persistentă îndelungată - continuă, durată >1 an

R:E

[Link] afirmatii legate descorul CHA2DS2VASc sunt adevarate cu exceptia:

A. Insuficienţa cardiacă congestivă primeste 1punct

B. Hipertensiunea arterială primeste 1 punct

C. Vârsta peste 65 de ani primeste 2 puncte

D. Diabet zaharat primeste 1 punct

E. Vârsta peste 65 de ani primeste 1 punct

R: C

3. Urmatoarele pot fi cauze de sindrom de QT lung:

A. Hipocalcemia

B. Hipercalcemia

C. Hiperpotasemia
 D. Hipermagnezemia

E. Metoprololul
R:A

4. Modificarile fiziopatologice in insuficienta cardiaca pot fi:

A. Secreţie scazută de peptid natriuretic atrial

B. Stimulare parasimpatică

C. Vasoconstricţie periferică

D. Vasodilatatie periferică

E. Eliminare crescută de sare si apă

R: C

5. Urmatoarele pot fi simptome ale insuficientei cardiace:

A. Raluri pulmonare subcrepitante

B. Fatigabilitate

C. Ascită

D. Revărsat pleural

E. Edeme periferice gambiere

R: B

6. Cauze ale blocului atrioventricular complet pot fi:

A. Digitala

B. betablocante

C. blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice

D. amiodarona

E. diuretice tiazidice

R: A,B,D

7. Anticoagulantele orale directe se clasifica in:

A. inhibitorii direcţi ai trombinei (ex. apixaban)

B. inhibitorii direcţi ai trombinei (ex. dabigatran)

C. inhibitori orali direcţi ai factorului Xa (ex. rivaroxaban)

D. inhibitori orali direcţi ai factorului Xa (ex. apixaban)

E. antivitamina K

R: B,C,D

8. Clasificarea Vaughan Williams a medicamentelor antiaritmice cuprinde:

A. Antiaritmicele de clasă IA - flecainida

B. Antiaritmicele de clasă IB- disopiramida

C. Antiaritmicele de clasă III - amiodarona

D. Antiaritmicele de clasă IV - verapamil

E. Antiaritmicele de clasă IC – propafenona

R: C,D,E

9. Sindroame clinice în insuficienţa cardiacă acută sunt:

A. Edem pulmonar acut

 B. ICA hipertensivă

C. Soc cardiogen

D. Insuficienta cardiaca cu debit cardiac crescut

E. Soc anafilactic

R:A, B, C, D

10. Sunt bete-blocante urmatoarele medicamente:

A. Meroprolol

B. Amlodipina

C. Nebivolol

D. Lercanidipina

E. Nifedipina
R: A, C

BOALA CORONARIANA. ANGINA. SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE

1.*Următoarele investigații fac parte din evaluarea inițială a anginei pectorale stabile, cu o
EXCEPȚIE:

a. Electrocardiograma

b. Ecocardiografia

c. Profilul lipidic

d. Angiografia coronariană

e. Dozarea hormonilor tiroidieni

R: D
2.*Următoarele medicamente sunt antianginoase, cu o EXCEPȚIE:

a. Bisoprolol

b. Digoxin

c. Verapamil

d. Ivabradină

e. Isosorbid mononitrat

R: B

3.* Următoarele medicamente sunt utile în tratamentul infarctului miocardic acut fără
supradenivelare de segment ST, cu o EXCEPȚIE

a. Aspirina

b. Ticagrelor

c. Atorvastatină

d. Reteplază

e. Enoxaparină

R: D

4.*Următoarele sunt complicații ale infarctului miocardic acut, cu o EXCEPȚIE:

a. Insuficiența cardiacă

b. Ruptura peretelui liber al ventriculului stâng

c. Endocardita

d. Sindromul Dressler

e. Tahicardia ventriculară

R: C
5.*Următoarele medicamente sunt utile în tratament cronic pentru reducerea mortalității post-
infarct, cu o EXCEPȚIE:

a. Aspirină

b. Metoprolol

c. Rosuvastatină

d. Amlodipină

e. Ramipril

R: D

6. Următorii sunt factori de risc pentru boala coronariană:

a. Fumatul

b. Diabetul zaharat

c. Hipotensiunea arterială

d. Bronhopneumopatia cronică obstructivă

e. Dislipidemia

R: A, B, E

7. Următoarele entități clinice fac parte din sindroamele coronariene acute:

a. Infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment ST

b. Angina agravată

c. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

d. Angina pectorală stabilă de efort

e. Angina pectorală cu debut recent (<24 ore)

R: A, B, C, E
8. Tipul 2 de infarct miocardic poate apare în următoarele condiții:

a. Embolie coronariană

b. Tromboză de stent

c. By-pass aorto-coronarian

d. Anemie severă

e. Aritmii

R: A, D, E

9. Următoarele medicamente antiplachetare pot fi folosite în tratamentul sindroamelor

coronariene acute:

a. Clopidogrel

b. Aspirină

c. Prasugrel

d. Rivaroxaban

e. Ticagrelor

R: A, B, C, E

[Link]ătoarele categorii de pacienți cu sindroame coronariene acute fără supradenivelare de

segment ST sunt cu risc foarte înalt și necesită coronarografie de urgență (<2 ore):

a. Pacienții angină persistentă sau recurentă care nu răspunde la tratamentul medicamentos

b. Pacienții cu creștere progresivă a troponinei

c. Pacienții cu șoc cardiogen

d. Pacienții cu aritmii ventriculare maligne

e. Pacienții cu antecedente de angioplastie cu implantare de stent sau by-pass aorto-coronarian

R: A, C, D
VALVULOPATII. ENDOCARDITA INF.

1. Auscultația în stenoza aortică se caracterizează prin:

a) suflu holosistolic apical

b) uruitură diastolică apicală
c) suflu sistolic aspru, focar aortic
d) suflu diastolic, focar aortic
e) Accentuarea suflului la inspirul profund

R: C

2. Endocardita infecţioasă tardivă de valve protetice survine: (pg 1104)

a) după 7 zile de la protezare

b) după 30 zile de la protezare
c) după 60 zile de la protezare
d) după 10 zile de la protezare
e) niciun răspuns de mai sus corect

R: C

3. Etiologia cea mai frecventă a stenozei mitrale este:

a) degenerativă
b) congenitală
c) reumatismală
d) carcinoid malign
e) toate răspunsurile de mai sus corecte

R: C

4. Următoarele pot fi semne extracardiace (datorate vasculitelor autoimune sau metastazelor

septice) într-o endocardită infecţioasă:
 a) Nodulii Osler
b) Nodulii Meynet
c) Nodulii Aschoff
d) Leziunile Janeway
e) Petele Roth

R: A, D, E

5. Germenii cel mai frecvent implicaţi în etiologia endocarditei infecţioase sunt:

a) Stafilococi
b) Mycobacterii
c) Streptococi
d) Clostridii
e) Enterococi

R: A, C, E

6. Următoarele pot caracteriza stenoza aortică valvulară:

a) Dispneea
b) angina pectorală
c) sincopa indusă de efort
d) puls celer et altus
e) bradicardie

R: A, B, C

7. Decelarea unui suflu diastolic la examinarea cordului poate sugera: (pg 1092, 1099)
a) Stenoza mitrală
b) Stenoza aortică
c) Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
d) Regurgitarea mitrală
e) Regurgitarea aortică
R: A, E
8. Care dintre următoarele sunt criterii majore pentru diagnosticul de endocardită bacteriană?

a. Febră - temperatură≥38°C
b. Hemoculturi persistent pozitive
c. Faringita streptococică în urmă cu 2-4 săptămâni
d. Masa intracardiaca cu mobilitate proprie pe valve, evidenţiata ecografic
e. Titrul ASLO mult crescut
R: B, D

9. Tratamentul anticoagulant oral al protezelor mecanice include:

a. warfarină

b. anticoagulante orale directe

c. heparina nefractionata

d. heparina cu greutate moleculara mica

e. diltiazem

R: A

10. Se recomanda interventia chirurgicala în cazul stenozei aortice în urmatoarele situații:

a. stenoza aortica severa, simptomatica

b. stenoza aortica severa asimptomatica, cu FEVS>50%

c. cresterea tensiunii la testul de efort

d. stenoza aortica moderata

e. pacientii cu indicatie de IBCG (by-pass aorto-coronarian) si stenoza aortica moderata

R: A, E

PERICARDITE
[Link] în revărsatul pericardic poate arăta următoarele aspecte, cu excepţia:

a) Microvoltaj
b) Alternanţă electrică
c) Tahicardie sinusală
d) Unda Q patologică în DI, aVL
e) Subdenivelare extinsa de segment ST
R: D, E

2. În etiologia pericarditelor sunt incriminate:

a) infecţiile virale (cocsackie, echovirus, HIV, herpes)
b) infecţia tuberculoasă
c) sindromul Marfan
d) infarctul miocardic acut
e) defectul septal interatrial
R: A, B, D

3. Tabloul clinic caracteristic al pericarditei acute include:

a) durerea toracică
b) frecătura pericardică
c) edemul pulmonar acut
d) şocul cardiogen
e) puseul hipertensiv
R: A, B

4. Pentru tratamentul pericarditei acute se poate administra:

a) aspirina 75-100 mg pe zi
b) aspirina 75-100 mg de 3 ori pe zi
c) aspirina 750-1000 mg pe zi
d) aspirina 750-1000 mg de 3 ori pe zi
e) toate cele de mai sus
R: D
5. Tratamentul pericarditei acute poate include:
a) aspirina
b) heparina
c) colchicina
d) statina
e) enoxaparina
R: A, C

6. Tabloul clinic al revărsatului pericardic poate include:

a) zgomote cardiace accentuate
b) zgomote cardiace diminuate
c) şoc apexian accentuat
d) şoc apexian diminuat
e) puls celer et altus
R: B, D

7. În tamponada cardiacă poate apare:

a) puls parvus et tardus
b) puls celer et altus
c) puls paradoxal
d) toate cele de mai sus
e) niciun răspuns corect
R: C

8. Cea mai utilă investigaţie paraclinică pentru evidenţierea revărsatului pericardic este:
a) ECG
b) Radiografia cardiopulmonară postero-anterioară
c) Ecocardiografia
d) Coronarografia
e) Toate cele de mai sus
R: C

9. Tratamentul de elecţie al tamponadei cardiace este:

a) pericardiocenteza
b) toracocenteza
c) paracenteza
d) amniocenteza
e) toate cele de mai sus
R: A

10. Diagnosticul diferenţial al pericarditei constrictive se face cu:

a) cardiomiopatia dilatativă
b) cardiomiopatia restrictivă
c) cardiomiopatia hipertrofică
d) toate cele de mai sus
e) niciun răspuns corect
R: b

BOLILE MIOCARDULUI

Dispneea din cardiomiopatia hipertrofică se produce prin:

a) Relaxarea alterată a miocardului

b) Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng

c) Reducerea contractilității ventriculare

d) Subțierea peretelui liber al ventriculului drept

e) Obstrucția arterelor coronare

R: A, B

Factori de risc ai morții subite în cardiomiopatia hipertrofică sunt

a) Hipertrofia ventriculară stângă masivă

b) Istoric familial de moarte subită cardiacă

c) Creșterea tensiunii arteriale la efort

d) Istoric de sincopă inexplicabilă

e) Prezența suflului sistolic de ejecție

R: A, B, D

Tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice include:

a) Beta blocante

b) Verapamil

c) Disopiramida

d) Vasodilatatoare

e) Rezecția chirurgicală a miocardului septal

R: A, B, C, E

Aritmiile din cardiomiopatia aritmogenă se pot trata cu:

a) Amiodarona

b) Amlodipina

c) Sotalol

d) Beta blocante

e) Implantare de cardiodefibrilator (ICD)

R: A, C, D, E

Cardiomiopatia dilatativă se poate manifesta cu:

a) Insuficiență cardiacă

b) Aritmii

c) Suflu sistolic prin obstrucție în tractul de golire al ventriculului stâng

d) Moarte subită

e) Evenimente embolice

R: A, B, D, E

Noncompactarea ventriculară stângă se poate diagnostica prin

a) Examen fizic cardiopulmonar

b) Electrocardiogramă

c) Ecocardiografie

d) Radiografie cardiopulmonară

e) Imagistica prin rezonanță magnetică

R: C, E

Boli asociate cu cardiomiopatie restrictivă sunt

a) Hipertensiunea arterială

b) Amiloidoza

c) Boala coronariana ischemică

d) Sarcoidoza

e) Fibroza endomiocardică

R: B, D, E

Anomaliile electrocardiografice din cardiomioptia hipertrofică includ

a) Unde epsilon

b) Hipertrofie ventriculară stângă

c) Modificări ale segmentului ST și undei T

d) Unde Q patologice

e) Unde delta

R: B, C, D

*Următoarele sunt potențiale cauze de moarte subită cardiacă non-coronariană, cu excepția:

a) Cardiomiopatia hipertrofică

b) Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept

c) Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST

d) Sindromul QT lung congenital

e) Stenoza aortică

R: C

*Agentul etiologic al miocaditei din boala Chagas este:

a) Toxoplasma gondii

b) Treponema pallidum

c) Trypanosoma cruzii

d) Streptococcus hemolyticus grup A

e) Staphylococcus aureus

R: C

*Cardiomiopatia de stress (Takotsubo) se manifestă prin următoarele, cu excepția:

a) Durere toracică

b) Modificări EKG

c) Biomarkeri cardiaci reacționați

d) Akinezia segmentelor medioventriculare și apicale ale ventriculului stâng

e) Obstrucții semnificative ale arterelor coronare

R: E

RESUSCITAREA CARDIACA

Majoritatea deceselor care survin rapid după debutul simptomatologiei cardiace, sunt cauzate
de:

a) Tahicardia sinusală

b) Tahicardia paroxistică supraventriculară rapidă

c) Tahicardia ventriculară rapidă

d) Fibrilația ventriculară

e) Bradiaritmii

R: C, D

Suportul vital de bază în cadrul resuscitării cardiopulmonare implică:

a) Compresia ritmică a sternului la o adâncime de 5-6 cm

b) Compresia sternului cu o frecventa de 100-120 pe minut

c) Prevenirea revenirii complete a sternului la poziția inițială între două compresiuni

d) Respirații de salvare în raport de 1 la 5 cu compresiile sternale

e) Perfuzia de fluide intravenos

R: A, B
In contextul resuscitării cardiace, ritmurile șocabile sunt:

a) Tahicardia ventriculară

b) Activitatea electrică fără puls

c) Blocul atrio-ventricular de grad înalt

d) Fibrilația ventriculară

e) Tahicardia sinusală

R: A, D

Cauze reversibile ce trebuie excluse sau tratate în decursul resuscitării cardiace sunt

a) Hipotermia

b) Tromboza coronariană sau pulmonară

c) Tamponada

d) Pneumotoracele

e) Hipertensiunea

R: A, B, C, D

In timpul resuscitării cardiace, clorura de calciu se administrează intravenos în caz de

a) Hipercalcemie

b) Hipocalcemie

c) Hiperpotasemie

d) Hipopotasemie

e) Hipoxie

R: B, C
Un cardiostimulator de tip DDD-R are următoarele caracteristici

a) Stimuleaza unicameral

b) Stimulează bicameral

c) Stimulează tricameral

d) Defibrilează intern în caz de aritmii ventriculare maligne

e) Adaptează frecvența cardiacă la efortul fizic

R: B, E

*UrMătoarele tulburări de ritm reprezintă indicații tipice de cardioversie cu curent direct, cu

o excepție

a) Fibrilația atrială

b) Tahicardia ventriculară susținută

c) Flutterul atrial

d) Tahicardia joncțională

e) Asistola

R: E

*Stimularea cardiacă terapeutică este indicată în

a) Bradicardii simptomatice susținute

b) Tamponada cardiacă

c) Tahiaritmii nesusținute

d) Activitatea electrică fără puls

e) Tahicardia sinusală

R: A
*Balonul de contrapulsație aortică este indicat în

a) Infarct miocardic vechi, în absența unei cause reversibile de disfuncție cardiacă

b) Insuficiența cardiacă acută cu cauză reversibilă de scădere a funcției ventriculare stângi

c) Regurgitare aortică severă asociată cu anevrism al aortei ascendente

d) Disecție de aortă

e) Boală vasculară arterială periferică severă

R: B

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
1.* Următoarele medicamente sunt antihipertensive, cu o EXCEPȚIE:

a. Losartan

b. Ramipril

c. Spironolactonă

d. Digoxin

e. Bisoprolol

R: D

2.* Următoarele sunt efecte secundare ale diureticelor tiazidic-like, cu o EXCEPȚIE:

a. Hiposodemia

b. Hipopotasemia

c. Hiperuricemia

d. Hiperglicemia
e. Hipoproteinemia

R: E

3.* Metildopa este antihipertensivul recomandat în:

a. Depresie

b. Sarcină

c. Insuficiență cardiacă

d. Feocromocitom

e. Hiperaldosateronismul primar

R: B

4.* Investigația paraclinică utilă în evaluarea pacienților hipertensivi cu suspiciune de

feocromocitom este:

a. Dozarea TSH-ului

b. Dozarea potasiului seric

c. Dozarea metanefrinelor plasmatice

d. Dozarea activității reninei plasmatice

e. Dozarea cortizolului seric

R:C

5.* Următoarele clase de antihipertensive sunt indicate în tratamentul inițial al majorității

cazurilor de hipertensiune, cu o EXCEPȚIE:

a. Diuretice tiazidic-like

b. Inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei

c. Blocante de canale de calciu

d. Alfa-Blocante
e. Blocanții receptorilor angiotensinei II

R: D

6. Următoarele sunt organe țintă afectate de hipertensiunea arterială:

a. Ochii

b. Plămânii

c. Rinichii

d. Inima

e. Ficatul

R: A, C, D

7. Următoarele afecțiuni pot fi cauză de hipertensiune arterială secundară:

a. Acromegalia

b. Boala Addison

c. Hipertiroidia

d. Hipotiroidia

e. Sindromul de apnee de somn

R: A, C, D, E

8. În următoarele situații pacienții hipertensivi trebuie trimiși către medical specialist

cardiolog/ centre specializate în tratamentul hipertensiunii arteriale:

a. Pacienții cu hipertensiune rezistentă

b. Toți pacienții hipertensivi la inițierea tratamentului

c. Vârstnicii

d. Tinerii sub 30 de ani

e. Valori normale ale tensiunii arteriale dar cu leziuni ale organelor țintă
R: A, D, E

9. Următoarele reprezintă urgențe hipertensive:

a. Valori ale tensiunii arteriale > 180 / 110mmHg fără leziune de organ țintă

b. Encefalopatia hipertensivă

c. Pre-eclampsia

d. Edemul pulmonar acut

e. Tromboembolismul pulmonar

R: B, C, D

10. Următoarele reprezintă contraindicații ale utilizării inhibitorilor enzimei de conversie ai

angiotensinei:

a. Stenoza bilaterală de arteră renală

b. Blocul atrio-ventricular de grad înalt

c. Stenoza unilaterală de arteră renală

d. Astmul bronșic

e. Angioedemul

R: A, E

GASTROENTEROLOGIE
1. Esofagul Barrett:
a. este o complicaţie a BRGE
b. se asociază aproape întotdeauna cu hernia hiatală
c. este un segment de „esofag cu mucoasă scuamoasă"
 d. oferă un risc crescut de dezvoltare a adenocarcinomului esofagian
e. diagnosticul se stabileşte în contextul obiectivării endoscopice a deplasării proximale a
joncţiunii mucoasei scuamo-columnare

R: A, B, D, E

2. Notaţi care sunt factorii asociaţi refluxului gastro-esofagian:

a. Obezitatea
b. Ingerarea de crudităţi
c. Prânzuri copioase
d. Blocante ale canalelor de calciu
e. Colecistectomia

R: A, C, D

3. Care sunt caracterele clasice ale durerii din refluxul gastroesofagian?

a. Este însoţită de dispnee
b. Iradiază la baza gâtului sau în membrul superior stâng
c. Iradiază rareori către membrele superioare
d. Se agravează la efort
e. Se agravează la ingestia de alimente picante, băuturi fierbinţi sau alcool

R: C, E

4. Urmatoarele medicamente fac parte din tratamentul bolii de reflux gastroesofagian:

a. Preparatele pe bază de alginat
b. Rabeprazol
c. Famotidina
d. Domperidona
e. Rifaximina

R: A, B, C, D

5. lndicaţiile unei intervenţii chirurgicale în cazul BRGE sunt:

 a. intoleranţa la tratamentul medicamentos
b. dorinţa pacientului de a opri tratamentul medicamentos
c. asocierea de tulburări funcţionale intestinale
d. îngrijorarea pentru reacţiile adverse pe termen lung
e. dismotilitatea esofagiană fără relaţie cu refluxul acid

R: A, B, D

6. Clasificarea Los Angeles a esofagitei cuprinde:

a. Grad C = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei care se continuă între vârfurile
pliurilor, circumferenţiale
b. Grad B = cel puţin o discontinuitate (eroziune) a mucoasei mai lungă de 5 mm
c. Grad D = discontinuităţi (eroziuni) confluente ale mucoasei, interesând sub 75% din
circumferinţa esofagului
d. Grad A = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei limitate la pliuri, care depăşesc 5 mm
e. Grad C = discontinuităţile (eroziunile) nu sunt circumferenţiale

R: B, E

7. * Care este simptomul principal al bolii de reflux gastroesofagian:

a. Regurgitarea
b. Pirozisul
c. Tusea
d. Disfagia
e. Hipersalivaţia

R: B

8. * Despre strictura peptică sunt adevarate următoarele, cu excepţia:

a. Este o complicaţie a bolii de reflux gastroesofagian
b. Survine de obicei la pacienţii cu vârsta peste 60 de ani
c. Se exprimă clinic prin disfagie intermitentă pentru solide
d. Cazurile uşoare pot răspunde numai la tratament cu antiacide
 e. Cazurile mai severe necesită dilatare endoscopică şi terapie cu IPP pe termen lung

R: D

9. Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate despre Helicobacter pylori:

a. Este o bacterie cu formă spiralată
b. Colonizeaza submucoasa gastrica
c. Are o prevalenta de 80-90% in tarile in curs de dezvoltare
d. Ureaza bacteriana produce bicarbonat
e. Transmiterea poate fi fecal-orală sau oral-orală

R: B, D

10. Despre epidemiologia bolii ulceroase peptice, notati afirmatiile adevarate:

a. UD sunt frecvente la tineri şi UG sunt frecvente la vârstnici
b. UD afectează aproximativ 10% din populaţia adultă
c. UD sunt de 2-3 ori mai frecvente decât UG
d. Ulcerul peptic este mai răspândit în ţările dezvoltate
e. În ţările în curs de dezvoltare prevalenţa infecţiei cu H. pylori este în scădere

R: B, C

11. Sunt metode non-invazive pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori:

a. Testul respirator cu uree marcată cu 13C
b. Realizarea de culturi
c. Dozarea antigenului fecal
d. Testele serologice
e. Testul rapid pentru activitatea ureazică din proba bioptică de mucoasă gastrică

R: A, C, D

12. Complicaţiile bolii ulceroase peptice cuprind:

a. Limfomul gastric cu celule B
 b. Hemoragia
c. Insuficienţa evacuatorie gastrică
d. Sindromul dumping
e. Perforaţia

R: B, C, E

13. Urmatoarele afirmaţii legate de terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori

sunt adevarate:
a. Metronidazolul, claritromicina, ampicilina, tetraciclina şi bismutul sunt agenţii cei mai
utilizaţi.
b. Regimurile de eradicare includ, de regulă, două antibiotice, administrate împreună cu
o doză dublă de IPP.
c. Terapia cvadruplă care conţine bismut nu este recomandată ca tratament de primă
linie.
d. Terapiile standard de eradicare din ţările dezvoltate au succes la aproximativ 75%
dintre pacienţi.
e. Terapia cvadruplă care conţine bismut este recomandată ca tratament de primă linie
din cauza creşterii rezistenţei la claritromicină.

R: B, E

14. Urmatoarele afirmaţii legate de tabloul clinic al bolii ulceroase peptice sunt adevarate:
a. Durerea din UD apare în mod clasic în timpul zilei.
b. Vărsăturile sunt rare, dar pot ameliora durerea.
c. Anorexia şi pierderea în greutate pot să apară, în special în cazul UD.
d. Manifestarea clinică specifică ulcerului peptic este durerea epigastrică recurentă.
e. Durerea persistentă şi severă sugerează complicaţii,cum ar fi penetrarea în alte organe.

R: B, D, E

15. *Consecintele infectiei cu Helicobacter pylori sunt toate, cu o exceptie:

a. Gastrită antrală
 b. Metaplazie intestinală a mucoasei gastrice
c. Ulcer peptic
d. Hemoragia digestiva superioara
e. Cancer gastric

R: D

16. *Din categoria semnelor şi simptomelor „de alarmă", în boala ulceroasă peptică, fac
parte următoarele, cu excepţia:
a. vărsături persistente
b. anemie feriprivă
c. ascita
d. pierdere involuntară din greutate
e. hematemeză sau melenă

R: C

17. Urmatoarele afirmaţii legate de etiologia bolilor inflamatorii intestinale sunt adevarate:
a. Istoricul familial pozitiv este cel mai mare factor de risc independent pentru
dezvoltarea BII
b. Există un risc crescut de CU la fumători.
c. Consumul de AINS este asociat atât cu debutul BII cât şi cu perioadele de acutizare.
d. Pacienţii cu BC au mai multe şanse să fie fumători.
e. Familiile sărace şi numeroase trăind într-un habitat aglomerat au un risc crescut de a
dezvolta BC

R: A, C, D

18. Caracteristicile macroscopice şi microscopice ale bolilor inflamatorii intestinale sunt

urmatoarele:
a. În CU: ulcerele profunde şi fisurile de la nivelul mucoasei produc aspectul de „piatră
de pavaj”
b. În BC: un semn precoce este ulceraţia aftoidă
c. În CU: la 50-60% dintre pacienţi sunt prezente granuloame
d. În BC: inflamaţia se extinde la toate straturile (transmural) intestinului
 e. În CU: se observă o inflamaţie superficială limitată la mucoasă

R: B, D, E

19. Despre tabloul clinic al bolii Crohn sunt adevărate următoarele afirmatii:
a. Simptomul major este diareea cu sânge şi mucus.
b. Deficitul de creştere şi întârzierea pubertăţii pot fi principalele manifestări cu care se
prezintă copii.
c. BC poate debuta cu durere acută în fosa iliacă dreaptă, mimând apendicita
d. Astenia, anorexia, greaţa, vărsăturile şi febra uşoară pot fi prezente.
e. Steatoreea poate fi prezentă în boala de intestin subţire.

R: B, C, D, E

20. Despre investigaţiile paraclinice în boala Crohn sunt adevărate următoarele, cu

excepţia:
a. Hiperalbuminemia este prezentă în formele severe de boala.
b. Anemia este frecventă şi poate fi anemie cronică simplă, normocitară, normocromă.
c. Testele serologice pot releva anticorpi perinucleari ANCA (pANCA) negativi şi
anticorpi ASCA pozitivi.
d. Valori ridicate ale vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) şi proteinei C-reactive
(PCR) sunt întâlnite.
e. Calprotectina fecală şi lactoferina sunt crescute chiar şi în boala intestinală inactivă.

R: A, E

21. Opţiunile disponibile pentru inducţia remisiei în boala Crohn sunt următoarele, cu
excepția:
a. Glucocorticoizii oral sau i.v.
b. Azatioprina
c. Anticorpi al factorului de necroză anti-tumoral (TNF)
d. Mercaptopurina
e. Ciprofloxacina
R: B, D, E

22. Despre tabloul clinic al colitei ulcerative sunt adevărate următoarele afirmatii:
a. Simptomele majore sunt diareea, durerea abdominală şi pierderea în greutate.
b. Tahicardia şi febra sunt semne de colită severă.
c. Diareea apare şi noaptea, cu un caracter urgent şi incontinenţă.
d. Megacolonul toxic este o complicaţie majoră asociată colitei severe acute.
e. Manifestări generale includ indispoziţia, astenia şi anorexia cu scădere în greutate,
acestea fiind mai severe decât în BC.

R: B, C, D

23. Despre investigaţiile paraclinice în colita ulcerativă sunt adevărate următoarele:

a. Leucocitele şi trombocitele sunt în mod obişnuit crescute în atacurile moderat-severe.
b. pANCA este negativ
c. Endoscopia cu biopsii din mucoasă este standardul de aur pentru diagnosticul CU.
d. Colonoscopia completă trebuie efectuată în atacurile severe.
e. O radiografie abdominală pe gol este esenţială la pacienţii cu atacuri severe acute
pentru a exclude dilatarea colonică.

R: A, C, E

24. *Definiţia episodului sever de colită ulcerativă cuprinde, cu o excepție:

a. Febra: >37,5'C
b. Frecvenţa scaunelor: >4 scaune/zi cu sânge
c. Tahicardie: >90 bătăi/min
d. Anemie: hemoglobină <100 g/L
e. Albumina: <30 g/L

R: B
 25. *Dintre manifestările extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale fac parte
urmatoarele, cu exceptia:
a. Eritemul nodos
b. Spondilita anchilozantă
c. Uveita
d. Ciroza biliară primitivă
e. Nefrolitiaza

R: D

*1. Transmiterea virusului hepatitic B nu se poate realiza prin:

a. Transfuzii sanguine.

b. Lenjerie, haine.

c. Contact sexual.

d. Ace contaminate.

e. Contaminarea fătului de la mamă în timpul nașterii.

R: B

*2. Vindecarea hepatitei cronice virale C este confirmată de:

a. Absența anticorpilor anti VHC.

b. Normalizarea valorilor transaminazelor.

c. ARN VHC negativ, evaluat la 6 luni de la sfârșitul terapiei.

d. ADN VHC negativ, evaluat la 6 luni de la sfârșitul terapiei.

e. Regresia gradului de fibroză hepatica dar persistența ARN VHC.

R: C

*3. Hepatita autoimună de tip II, se caracterizează din punct de vedere serologic prin:
a. Anticorpi anti-nucleari (ANA) prezenți.

b. Anticorpi anti-muşchi neted (anti-actină) prezenți.

c. Anticopri anti-ficat/rinichi de tip microzomal (antiLKM1) prezenți.

d. Valori normale ale transaminazelor.

e. Inflamație și fibroză hepatică evidențiată la examenul histopatologic.

R: C

*4. Nu reprezintă o cauză a cirozei hepatice:

a. Consumul cronic de alcool.

b. Hepatitele cronice virale.

c. Hepatita autoimună.

d. Hipertensiunea arterială.

e. Hemocromatoza ereditară.

R: D

*5. Nu reprezintă un parametru al scorului Child-Pugh:

a. Albumina

b. Bilirubina

c. Creatinina

d. Ascita

e. Encefalopatia

R: C

*6. Terapia vasoconstrictoare a hemoragiei digestive variceale se realizează cu:

a. Terlipresină

b. Propranolol

c. Noradrenalină

d. Dopamină

e. Tamsulosin

R: A

7. Tratamentul ascitei din ciroza hepatică presupune:

a. Restricție hidrică.

b. Administrarea de diuretice.

c. Restricție dietetică de sodiu.

d. Ortostatismul prelungit.

e. Administrarea de antibiotic intestinal.

R: A, B, C

8. Profilaxia primară a sângerării variceale din ciroza hepatică se poate realiza prin:

a. Administrarea de Beta-blocante nonselective (propranolol).

b. Terapie endoscopică- Ligatura elastică a varicelor.

c. Paracenteze evacuatorii repetate.

d. Şuntul portosistemic transjugular intrahepatic.

e. Tamponamentul cu balon- montarea sondei Sengstaken-Blakemore.

R: A, B

9. Administrarea diureticelor care economisesc potasiul utilizate în tratamentul ascitei trebuie

întreruptă temporar atunci când:
a. Apare o creştere a creatininei serice.

b. Se constată hiperkaliemie.

c. Se produce o agravare a encefalopatiei hepatice .

d. În caz de hipovolemie.

e. Terapia cu diuretice a ascitei nu trebuie întreruptă niciodată.

R: A, B, C, D

10. Gradientul albumină ser-ascită scăzut (sub 1g/dL) este întâlnit în următoarele situații:

a. Carcinomatoză peritoneală.

b. Tuberculoză peritoneală.

c. Pancreatită.

d. Sindrom nefrotic.

e. Ciroza hepatica.

R: A, B, C, D

11. Care din următoarele măsuri sunt recomandate în terapia encefalopatiei hepatice:

a. Administrarea de purgative si clisme.

b. Administrarea de antibiotic intestinal.

c. Administrarea diureticelor.

d. Adoptarea unei diete bogate în carne.

e. Paracenteză evacuatorie.

R: A, B

12. Peritonita bacteriană spontană:

a. Reprezintă o complicație gravă a cirozei hepatice.

b. Agentul etiologic frecvent este Escherichia Coli.

c. Este recomandată antibioterapia cu spectrul larg.

d. Reprezintă o cauză frecventă a decompensării cirozei.

e. Durerea și febra sunt frecvent prezente.

R: A, B, C, D

13. Alegeți factorii de risc pentru carcinomul hepatocelular:

a. Ciroza hepatica.

b. Hepatitele cronice virale.

c. Expunerea la aflatoxină.

d. Steatohepatita non alcoolică (NASHD).

e. Dieta bogată în fibre.

R: A, B, C, D

14. Boala Wilson:

a. Este o afecțiune autozomal recesivă.

b. Se caracterizează prin depunerea cuprului în diferite organe: ficat, nuclei bazali, cornee.

c. Valorile ceruloplasminei serice sunt scăzute.

d. Valorile ceruloplasminei serice sunt crescute.

e. Valorile cuprului urinar sunt scăzute.

R: A, B, C

15. Hepatita alcoolică se caracterizează prin următoarele anomalii biologice:

a. Valori crescute ale transaminazelor.

b. Valori crescute ale bilirubinei serice.

c. Valori normale ale gamma-glutamil-transpeptidazei.

d. Leucopenie.

e. Timp de protrombină normal.

R: A, B

16. Terapia hepatitei alcoolice presupune:

a. Suprimarea consumului de alcool.

b. Administrarea de corticosteroizi.

c. Administrarea de vitamine (Tiamină).

d. Nutriție parenterală.

e. Transplantul hepatic.

R: A, B, C

17. Colangita biliară primitivă:

a. Se caracterizează prin prin distrugerea progresivă a micilor canale biliare interlobulare.

b. Se caracterizează prin prezența anticorpilor anti-mitocondriali serici (AMA).

c. Este mai frecventă la sexul masculin.

d. Apare la femeile tinere (20-30 de ani).

e. Se recomandă administrarea de Penicilamină în doze de 1-1,5 g zilnic.

R: A, B

18. Ciroză biliară secundară poate fi cauzată de următoarele patologii:

a. Hepatitele cronice virale.

b. Consumul cronic de alcool.

c. Stenozele căii biliare principale.

d. Calculii biliari.

e. Colangita sclerozantă.

R: C, D, E

19. Encefalopatia hepatică se poate manifesta clinic prin:

a. Fetor hepatic.

b. Flapping tremor.

c. Apraxie.

d. Comă.

e. Creșterea calității funcției intelectuale

R: A, B, C, D

20. Cirozea hepatică poate determina apariția următoarelor complicații:

a. Ascita.

b. Hemoragia variceală.

c. Encefalopatia hepatică.

d. Insuficiența renală (sindrom hepato renal).

e. Fibroza hepatică si prezența nodulilor de regenerare.

R: A, B, C, D

21. Transplantului hepatic este contraindicat în următoarele situații:

a. Sepsis-ul activ în alt teritoriu decât arborele hepatobiliar.

b. Tumori maligne extrahepatice.

c. Metastazele hepatice (cu excepția celor neuroendocrine).

d. Lipsa complianței pacientului.

e. Ciroza hepatică.

R: A, B, C, D

22. Alegeți cauzele de hipertensiune portală posthepatică:

a. Insuficiența cardiacă dreaptă.

b. Pericardita constrictivă.

c. Obstrucția venei cave inferioare.

d. Tromboza venei porte.

e. Sarcoidoză.

R: A, B, C

23. Selectați afirmațiile corecte legate de sindromul hepatorenal:

a. Apare la pacienții cu ciroză avansată, icter, ascită.

b. Pacienții prezintă diureza scăzută, cu o concentrație crescută a sodiului urinar.

c. Pacienții prezintă diureza scăzută, cu o concentrație scăzută a sodiului urinar.

d. Transplantul hepatic este contraindicat.

e. Tratamentul este reprezentat de administrarea de diuretice antialdosteronice.

R: A, C

24. Deficitul de alfa1 -antitripsină:

a. Poate fi o cauză a cirozei hepatice.

b. Se poate asocia cu emfizem pulmonar.

c. Se poate asocia cu astm bronșic.

d. Reprezintă o boală genetică.

e. Poate apare în urma infecției acute cu virus hepatitic C.

R: A, B, D

25. Alegeți parametrii Scorul Glasgow pentru hepatita alcoolică:

a. Vârstă.

b. Leucocite.

c. Bilirubină.

d. Albumină.

e. Colinesterază.

R: A, B, C

NEFROLOGIE
BOLILE GLOMERULARE

1. Bolile glomerulare sunt boli în care:

a) Rinichii sunt implicaţi simetric,
b) Pot exista leziuni funcţionale glomerulare asociate inflamaţiei,
c) pot apărea mecanisme secundare de leziune glomerulară în urma unei insulte
imune iniţiale, de ex. agregarea plachetară,
d) afectarea renală interstiţială apare rar,
e) Pot exista leziuni structurale glomerulare fără inflamaţie.

R: A, C, E
 2. Sindroamele glomerulare cel mai adesea descrise sunt:
a) Sindromul nefritic,
b) Sindromul hemolitic uremic
c) Sindromul nefrotic
d) Hematurie asimptomatică, proteinuria,
e) Prezentări mixte nefritice/nefrotice

R: A, C, D, E

3. Afectările glomerulare secundare asociate cu sindromul nefrotic sunt:

a) Nefropatia diabetică,
b) Nefropatia membranoasă,
c) Nefropatia cu leziuni minime,
d) Glomeruloscleroza focală şi segmentară,
e) Amiloidoza

R: A, E

4. Tratamentul sindromului nefrotic include:

a) Diuretic de ansa (ex. spironolactona),
b) Inhibitorii ACE şi/sau antagoniştii receptorilor angiotensinei lI(ARA lI)
c) inhibitor al HMG-CoA reductazei,
d) profilaxia cu antibiotice pe termen lung,
e) anticoagularea permanentă în caz de tromboză a venei renale

R: B, C, E

5. Nefropatia cu leziuni minime se caracterizează prin:

a) În imunofluorescenţă se evidenţiază complexe imune,
b) Proteinurie de obicei „neselectivă';
c) este întâlnită cel mai frecvent la copii, în special la băieţi
d) reprezintă 40% din cazurile de sindrom nefrotic la adulţi,
e) unele medicamente au fost implicate în producerea bolii, de ex. Ampicilina,
cefalosporine, AINS.
R: C, E

6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul nefropatiei cu leziuni minime:

a) Corticoterapia în doze mari reduce proteinuria la mai mult de 95% dintre
copii,
b) Rituximab-ul reduce numărul de recurenţe în boala cu recăderi frecvente,
c) Ciclosporina nu şi-a dovedit eficienţa,
d) Ciclofosfamida se administreaza la copii în cel puţin 3 cure,
e) La adulţi, răspunsul la corticoterapie poate apărea numai după mai multe luni

R: A, B, E

7. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre glomeruloscleroza focală şi segmentară

primară:
a) Sindromul nefrotic asociat este de obicei corticosensibil,
b) Sunt afectate grupele de vârstă înaintate
c) se prezintă de obicei printr-o proteinurie masivă , hematurie, hipertensiune şi
insuficienţă renală,
d) nu recidivează pe rinichiul transplantat,
e) Un factor circulant de permeabilitate provoacă proteinuria.

R: C, E

8. Despre tratamentul glomerulosclerozei focale şi segmentare primare se pot afirma

toate cu exceptia:
a) Ciclofosfamida este utilizată ca terapie de primă linie la adulţi,
b) Prednisolon 0,5-2 mg/kg pe zi este utilizat la majoritatea pacienţilor şi
continuat timp de 6 luni
c) Ciclosporina reduce proteinuria
d) Recidiva după reducerea sau oprirea tratamentului cu Tacrolimus este foarte
rară
e) azatioprina este utilizată ca terapie de linia a doua la adulţi
R: A, D

9. Glomerulonefrita membranoasă se caracterizează prin:

a) autoanticorpii de tip imunoglobulină G4 (lgG4) împotriva receptorului de fosfolipazei
A2 (PLA2R, A2 receptor) de tip M sunt prezenţi în forma secundară,
b) proteinurie asimptomatică sau sindrom nefrotic franc,
c) forma secundară are printre cauze: sarcoidoza, limfomul, carcinomul mamar,
captopril,
d) La microscopia electronică sunt vizibile depozite mici, electronodense, pe versantul
subendotelial al pereţilor capilari,
e) Aproximativ 40% dezvoltă BCR
R: B, C, E

10. Despre tratamentul Glomerulonefritei membranoase se pot face următoarele afirmaţii:

a) O treime dintre pacienţi prezintă remisiuni spontane
b) Toţi pacienţii trebuie să primească inhibitori ai ECA la doza maximă tolerate
c) Rituximab-ul nu este eficient în inducerea remisiunii, menţinerea sau
îmbunătăţirea funcţiei renale.
d) Schema eficientă: ciclofosfamida 1,5-2,5 mg/kg pe zi timp de 6-12 luni cu 1
mg/kg pe zi de prednisolon pe cale orală în zile alternative în primele 2 luni
e) În cazul terapiei cu Ciclosporina sau Tacrolimus recidivele sunt rare.
R: A, B, D

11. Despre amiloidoza AL se poate spune că:

a) Este secundară inflamației cronice

b) Este înrudită cu mielomul multiplu
c) Este o cauză de sindrom nefrotic
d) Pentru diagnostic este necesară testarea genetică
e) In urină se izolează proteine Bence-Jones

R: B, C, E
 12. Renoprotecția la pacienții cu nefropatie diabetică cu boală cronică de rinichi și
proteinurie peste 1g/24 ore include:

a) Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei în doză maximă

b) Diuretice
c) Atrasentan
d) Pentoxifilină
e) Verapamil

R: A, B, E

13. Glomerulonefrita se poate prezenta ca:

a) Afecţiune urinară asimptomatică

b) Nefrită acută (sindrom nefritic)
c) Glomerulonefrita rapid progresivă
d) Anasarcă
e) Sindrom cardio-renal

R: A, B, C

14. Sindromul Alport este o nefrită ereditară rară ce se manifestă cu:

a) Hematurie
b) Sindrom nefrotic
c) Hipertensiune arterială severă
d) Surditate neurologică
e) Boală renală progresivă

R: A, D, E

15. Histologia renală din glomerulonefritele asociate cu ANCA poate descrie următoarele
tipuri de leziuni:

a) Membranoase
b) Semilune în peste 50% din glomeruli
c) Scleroză globală în peste 50% din glomeruli
 d) Mezangio-proliferative
e) Leziuni glomerulare minime

R: B, C

16. Tratamentul glomerulonefritelor ANCA pozitive poate include:

a) Antiinflamatorii non-steroidiene
b) Colchicina
c) Corticosterozi orali în doze mari
d) Ciclofosfamidă
e) Rituximab

R: C, D, E

17. Criteriile pentru un prognostic bun în nefrita lupică sunt următoarele:

a) Glomeruloscleroza
b) Normalizarea proteinuriei după tratament
c) Peristența hematuriei după tratament
d) Nefrita lupică tip II
e) Normalizarea funcției renale după tratament

R: B, D, E

18. Testele de laborator necesare pentru identificarea afecțiunilor asociate cu boala renală
crioglobulinemică includ următoarele:

a) ARNm pentru virusul hepatic C

b) Factorul reumatoid
c) Anticorpi anti-streptolizina O
d) ANCA
e) Anticorpi antivirali

R: A, B, E
 19. Preeclampsia se caracterizează prin:

a) Trombocitopenie severă
b) Hipertensiune arterială
c) Debut în trimestrul I de sarcină
d) Proteinurie
e) Lombalgii recurente

R: B, D

20. *Nefropatia cu IgA se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

a) Este cea mai rară formă de sindrom nefritic

b) Este o GN proliferativă focală şi segmentară
c) Microscopic prezință predominant depozite mezangiale de lgA1 polimerice
d) 5% din cazuri pot fi cu proteinurie nefrotică
e) Apare mai frecvent la copii şi bărbaţi tineri,

R: A

NEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE

1. Printre cauzele medicamentoase de nefrită tubulo-interstițială acută se pot enumera:

a) Rifampicina
b) Alopurinol
c) Diuretice antialdosteronice
d) Inhibitori de pompă de protoni
e) Imunoglobuline

R: A, B, D

2. Manifestările clinice ale nefropatiei tubulo-interstițiale acute, indusă de medicamente

pot fi:

a) Absente
 b) Artrită
c) Febră
d) Edeme
e) Oligurie

R: A, C, E

3. *NTI acută de cauză infecţioasă are următoarele caracteristici:

a) Apariția unui infiltrat inflamator bogat în limfo-plasmocite

b) Nu apare niciodată pe grefa renală
c) Pot fi cauzate de herpes simplex la pacienții imunocompromiși
d) Tratamentul implică doze crescute de imunosupresoare
e) Nu apar niciodată ca o complicație a infecţiile sistemice cu virusuri de tip Epstein-
Barr, HIV, etc

R: C

4. Nefrita tubulointerstiţială cronică se caracterizează prin:

a) Poliurie, nicturie
b) Proteinurie (de obicei uşoară, <1 g/zi)
c) Uneori, piurie sterilă
d) Hematurie cu hematii dismorfe și cilindri eritrocitari
e) La diabetici se poate însoți de necroză papilară

R: A, B, C, E

5. *Cauze frecvente ale Nefritei tubulointerstiţiale cronice sunt următoarele, cu excepția:

a) Diabetul zaharat
b) Hiperuricemia
c) Nefropatia cu IgG4
d) Virusul imunodeficientei umane
e) Streptococul beta-hemolitic grup A Lancefield, tulpina nefritigenă
R: E

6. Nefropatia analgetică:

a) Poate apare şi după consum cronic de AINS

b) Apare mai frecvent la bărbați tineri
c) Poate determina necroză papilară
d) Tabloul clinic al bolii constă în anemie, hematurie, infecții de tract urinar
e) Predispune la apariția de tumori uroepiteliale

R: A, C, D, E

7. Necroza papilară acută din Nefropatia analgetică :

a) Poate determina obstrucţie de tract urinar

b) Apare chiar și ca urmare a consumului de analgezice/AINS în doze mici/moderate
c) Se poate manifesta cu durere colicativă în flanc
d) Se manifestă cu ameliorarea paradoxală a insuficienței renale pre-existente
e) În colică, necesită ecografie abdominală de urgență pentru excluderea obstrucției

R: A, C, E

8.* În Nefropatia endemică balcanică sunt adevărate următoarele, cu o excepție:

a) Este o NTI endemică observată într-o zonă geografică limitată la bazinul Dunării
b) Este asociată cu apariția de carcinoame uroteliale
c) Are un debut brusc, cu proteinurie nefrotică
d) Nu există un tratament curativ
e) Proteinuria este uşoară

R: C

9. Nefropatia hiperuricemică acută se caracterizează prin:

a) Colică renală
 b) Insuficiență renală acută de cauză prerenală
c) Hematurie macroscopică
d) Consecință a sindromului de liză tumorală
e) Nivele serice crescute de urați

R: A, D, E

10. Nefropatia hiperuricemică cronică se caracterizează prin:

a) Este o entitate controversată

b) Apare în sindromul de liză tumorală
c) reducerea uratului plasmatic cu alopurinol ar avea un efect benefic
d) Nivele serice mari de acid uric cresc, în mod independent, riscul de apariţie a bolii
renale cronice
e) Se manifestă întotdeauna prin colică renală cu hematurie

R: A, C, D

BOALA CRONICA DE RINICHI

1. Bolile tubulo-interstițiale responsabile de BCR sunt:

a) Nefropatia de reflux
b) Vasculite ale vaselor mici si medii
c) Nefrite datorate medicamentelor
d) Nefrită lupică
e) Nefropatia la ierburi chinezești
R: A, C, E

2. Alegeti variantele corecte privind clasificarea bolii renale cronice:

a) G 1: RFG>90mL/min/1,73m2 (RFG normală sau crescută)

b) G 4: RFG 15-29mL/min/1,73m2 (RFG foarte scăzută)
c) G 2:RFG30-59mL/min/1,73m2 (RFG moderat scăzută)
 d) G 5: RFG<15mL/min/1,73m2 (boală renală terminală)
e) G 3: RFG 30-59mL/min/1,73m2 (RFG moderat scăzută)
R: A, B, D, E

3. Prognosticul BCR se corelează cu:

a) Hipertensiune arteriala
b) Proteinurie
c) Sindromul anemic
d) Sindrom edematos
e) Gradul de lezare histologica a interstițiului
R: A, B, E

4. Mecanismele anemiei din cadrul BCR sunt reprezentate de:

a) Deficit de eritropoietină
b) Deficit de vitamine și minerale necesare pentru eritropoieză
c) Sangerare activă
d) Hipersplenism
e) Distrugere crescută de eritrocite cauzată de mediul uremic
R: A, B, E

5. Printre tulburările mineral-osoase asociate BCR se enumeră:

a) Anomalii ale morfologiei osoase

b) Consecințe vasculare
c) Modificări ale Mg
d) Modificări ale Ca, P
e) Hiperparatiroidism
R: A, B, D, E
 6. Reducerea fosforului și incărcăturii excesive cu calciu din cadrul tulburărilor mineral-
osoase în BCR se pot obține prin:

a) Restricție dietetică
b) Chelatori intestinali de fosfor (Sevelamer)
c) IECA
d) Chelatori intestinali de fosfor ce contin aluminiu
e) Diuretic de ansă
R: A, B, D

7. Controlul PTH-ului și obținerea unui nivel normal al Ca seric din cadrul tulburărilor
mineral-osoase în BCR se poate realiza prin:

a) Calcitriol
b) Analogi al vitaminei D
c) Agenți calcimimetici
d) Blocant de canale de Ca
e) Statine
R: A, B, C

8. Pruritul din cadrul BCR este cauzat de:

a) Sindromul anemic
b) Hipercalcemie și hiperfosfatemie
c) Acumularea produșilor rezultați din catabolismul proteic
d) Hiperparatiroidism
e) Hiperkaliemie
R: B, C, D

9. Printre complicațiile specifice BCR se regăsesc:

a) Hiperkaliemia
b) Hiponatremia
 c) Acidoza metabolica
d) Alcaloza metabolica
e) Hipernatremia
R: A, C

10. *Nefrotoxicele ce ar trebui evitate la pacienții cu BCR sunt următoarele, cu o

excepție:

a) Blocante canale de calciu

b) Gentamicina
c) Tetraciclinele
d) AINS
e) Medicamente ce economisesc potasiu
R: A

III BCR (Kumar p 1398 de la TSFR 1405)

1. Dializa încearcă să îndeplinească funcţia excretorie prin:

a). eliminând reziduuri (azotate şi alte molecule cu masă moleculară mică)

b). menţinând concentraţia electroliţilor în limite normale

c). prevenind apariţia acidozei sistemice

d). prevenind eliminarea reziduurilor (azotate şi alte molecule cu masă moleculară mică)

e). menţinând un volum extracelular normal.

R: A, B, C, E

2. Care dintre următoarele afirmații referitoare la dializă sunt adevărate?

a). Momentul optim pentru începerea tratamentului prin hemodializă la pacienţii cu BCR în
stadiul 5 nu este universal acceptat
b). Este stabilit momentul de a începe dializa la o RFG în jur de 20 ml/min

c). Există o tendinţă generală de a începe dializa la o RFG în jur de 10 ml/min

d). Iniţierea precoce este asociată cu o ameliorare a supravieţuirii sau a evoluţiei clinice

e). Decizia inițierii este adaptată fiecărui pacient în parte, ţinând cont de simptome şi de
preferinţele pacientului.

R: A, C, E

3. Hemodializa este caracterizată de următoarele, cu excepția:

a). În dializor, dializantul ultra pur, care curge în direcţia opusă fluxului sanguin prin dializor,
vine în contact cu sângele

b). Pe parcursul unei şedinţe standard de 4 ore, pot fi circulaţi până la 80 de litri de sânge

c). Sângele (anticoagulat) al pacientului este pompat printr-un circuit extracorporeal şi printr-
o membrană biocompatibilă, semipermeabilă (dializorul sau „rinichiul artificial") şi, ulterior,
readus în circulaţia sanguine a pacientului

d). Pe parcursul unei şedinţe standard de 2 ore, pot fi circulaţi până la 80 de litri de sânge

e). O dializă eficientă necesită un debit sanguin sub 250 mL/min

R: D, E

4. Abordul vascular pentru hemodializă:

a). Pentru majoritatea pacienţilor, o fistula funcţională este disponibilă imediat sau reprezintă
o opţiune adecvată

b). O dializă eficientă necesită un debit sanguin între 250 şi 450 mL/min.

c). Un cateter venos central tunelizat (“long-life ” ;,, semi-permanent"), cu lumen dublu, poate
fi inserat la nivelul venelor jugulare sau femurale.

d). Cateterele nu prezintă risc de bacteriemie (dispozitivul protetic/corpul străin fiind în

contact direct cu torentul sanguin), malfuncţie (tromboză) sau stenoză venoasă şi ocluzie.
e). Pentru tratamentul dialitic de urgenţă, un cateter venos central temporar (netunelizat), de
calibru mare, biluminal poate fi inserat într-o venă centrală - de obicei la nivelul venelor
subclavie, jugulară sau femurală.

R: B, C, E

[Link] din următoarele sunt scopuri ale hemodializei?

a). Menţinerea echilibrului electrolitic

b). Menţinerea euvolemiei

c). Pentru prevenirea acidozei dializantul poate fi tamponat cu bicarbonat , care va difuza în
sânge în timpul tratamentului pentru a corecta alcaloza.

d). Echilibrul între frecvenţa şi durata şedinţelor de dializă şi calitatea vieţii

e). Obţinerea unei dialize eficiente

R: A, B, D, E

6. Care din următoarele afirmații despre dializa peritoneală sunt false?

a). Lichidul de dializă peritoneală este schimbat neregulat pentru repetarea procesului

b). Utilizează membrana peritoneală ca membrană semipermeabilă

c). Un cateter (dintr-un material flexibil) este plasat printr-un tunel subcutan în cavitatea
peritoneală la nivelul liniei mediane a peretelui abdominal anterior

d). Dializantul este introdus în cavitatea retro-peritoneală, de obicei gravitaţional.

e). Ureea, creatinina, fosfatul şi alte toxine uremice trec în dializant în sensul gradientului de
concentraţie.

R: A, D
7. Următoarele sunt complicații specifice ale dializei peritoneale, cu excepția:

a). Infecţia orificiului de ieşire a cateterului de sub tegument

b). Peritonita bacteriană, manifestată ca febră, durere abdominală şi drenajul unui lichid
peritoneal tulbure (<50 leucocite/mm3 la microscopie,este înalt sugestiv)

c). Peritonita sclerozantă este o complicaţie inofensivă a CAPD, când pacienţii trataţi prin
dializă peritoneală timp îndelungat pot dezvolta subțierea progresivă a membranei peritoneale

d). Peritonita bacteriană, manifestată ca febră, durere abdominală şi drenajul unui lichid
peritoneal tulbure (>100 leucocite/mm3 la microscopie, este sugestiv)

e). Herniile

R: B, C

8. Aspecte legate de transplantul renal de succes sunt:

a). Este preferată compatibilitatea ABO (antigenele de grup sanguin) între donator şi gazdă.

b). Transplantul de la donator viu, înrudit sau nu, oferă cel mai bun prognostic renal

c). Realizarea transplantului înaintea iniţierii dializei (transplant preemptiv) nu oferă beneficii
primitorului sau grefei.

d). Inhibiţia pe termen lung a sistemului imun al gazdei este necesară pentru prevenţia
afectării mediate imun a grefei (recunoscute ca non-self).

e). Transplantul renal ABC-incompatibil (în care donatorul şi gazda au grupe sanguine
diferite) poate fi funcţional dacă se realizează imunosupresie direcţionată

R: A, B, D, E

[Link] din următoarele nu sunt complicații precoce ale transplantului renal?

a). Osteoporoza post-transplant

b). Disfuncţia precoce (tehnică)

c). Necroza tubulară acută. NTA reprezintă cauza cea mai comună de disfuncţie de grefă
renală

de la donator decedat (până la 40-50%),

d). Tulburări limfoproliferative post-transplant

e). Rejetul acut

R: A, D

10. Care din următoarele sunt complicații tardive ale transplantului renal?

a). Recurenţa bolii renale

b). Osteoporoza post-transplant

c). Tulburări limfoproliferative post-transplant

d). Tratamentul imunosupresor creşte riscul tumorilor cutanate, inclusive al carcinoamelor

bazocelular şi spinocelular. Alte malignităţi care pot apărea cu frecvență scăzută includ
cancerul renal, cervical şi vaginal.

e). Bolile cardiovasculare cauzează 90% din decese după transplant.

R: A, B, C

INFECTII TRANSMISIBILE PE CALE SEXUALA

1. Care dintre urmatoarele afectiuni sunt definitorii pentru stadiul SIDA:
a. Retinita CMV (cu afectarea acuitatii vizuale)
b. Candidoza esofagiana
c. Limfom Burkitt
d. Carcinom bronhopulmonar
e. Candidoza orala
R: A, B, C

2. Care dintre comorbiditatile oncologice de mai jos, sunt asociate infectiei HIV:
a. Carcinom invaziv cervical
b. Sarcon Kaposi
c. Limfom cerebral primar
d. Toxoplasmoza cerebrala
e. Nici unul din cele de mai sus

R: A, B, C

3. * Care dintre urmatoarele afirmatii este cea corecta:

a. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala creste, numarul de
limfocite CD 4 scade;
b. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala scade, numarul de
limfocite CD4 creste;
c. Pe masura ce infectia HIV pogreseaza, incarcatura virala creste, numarul de
limfocite CD4 creste;
d. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala scade, numarul de
limfocite CD4 scade;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: A

4. Care dintre urmatoarele manifestari cutaneo-mucoase se asociaza cu infectia HIV:

a. Candidoza orala;
b. Candidoza vulvo-vaginala;
c. Pitiriazis versicolor;
d. Dermatita atopica;
e. Ulceratie cutanata

R: A, B, C
 5. Care dintre urmatoarele complicatii hematologice sunt frecvente in stadii avansate ale
infectiei HIV:
a. Limfocitoza;
b. Neutropenie;
c. Pancitopenie;
d. Trombocitoza;
e. Anemie.

R: B, C, E

6. Care dintre urmatoarele bacterii se asociaza infectiei HIV:

a. Salmonella spp.
b. Candida spp.
c. Histoplasma capsulatum
d. Moraxella catarhalis
e. Nocardia

R: A, D, E

7. * Urmatoarele protozoare se asociaza cu infectia HIV:

a. Leishmania donnovani;
b. Isospora belli;
c. Microsporidia spp.;
d. Toate variantele sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: D

8. * Pacientii au risc crescut de a dezvolta afectiuni specifice HIV, cand:

a. Limfocitele scad sub 200/mm3;
b. Limfocitele scad sub 350/ mm3;
c. Limfocitele cresc peste 200/ mm3;
 d. Limfocitele au valoare sub 400/ mm3;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: A

9. * Cand are indicatie initierea imediata a terapiei cu ARV:

a. La CD 4 intre 350-400/ mm3;
b. La CD 4 < 350/mm3;
c. La CD 4 <200/ mm3;
d. La CD 4 intre 200 si 400/ mm3;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: B

10. * Care dintre urmatoarele tehnci se folosesc pentru detectarea ARN HIV:
a. Catene neramificate de ADN- branched-chain DNA (b DNA);
b. Reactia de polimerizare in lant cu revers-transcriptaza (RT-PCR);
c. Amplificarea bazata pe secvente de acid dezoxiribonucleic (NASBA);
d. Toate variantele de mai sus sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: B

11. * Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia HIV sunt adevarate:
a. Primele 2-6 saptamani dupa infectia cu HIV pot fi silentioase, atat clinic
cat si serologic;
b. Dupa 3-6 saptamani de la expunere, poate sa apara o boala virala acuta care
se poate confunda cu mononucleoza infectioasa;
c. Majoritatea persoanelor cu HIV nu dezvolta anticorpi in primele 2-4
saptamai de la infectie, nedetectabili la testele serologice;
d. Toate variantele sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: B
 12. * Efectele HIV asupra diferitelor organe si sisteme sunt:
a. Afectiuni neurologice;
b. Afectiuni oculare;
c. Complicatii cardiace;
d. Toate variantele sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: D

13. Mecanismele care cresc susceptibilitatea la infectia cu HIV sunt reprezentate de:
a. Functia crescuta a limfocitelor T impotriva fungilor si virusurilor;
b. Alterarea functiei macrofagelor care actioneaza impotriva bacteriilor
intracelulare;
c. Imunitate crescuta mediata de limfocitele B impotriva bacteriilor capsulate
ca Mycobacterium si Salmonella;
d. Imunitate deficitara mediata prin limfocite B impotriva bacteriilor
capsulate;
e. Functia deficitara a limfocitelor T impotriva protozoarelor, fungilor si
virusurilor.

R: B, D, E

14. * Consecintele clinice ale afectarii sistemului imun prin HIV pentru fiecare pacient
depind de 3 factori:
a. Expunerea pacientului la microorganisme de-al lungul vietii;
b. Efectul patogen al microorganiselor cu care pacientul a venit in contact;
c. Gradul de imunodepresie a gazdei;
d. Toate variantele sunt corecte;
e. Variante corect a si b.

R: D

15. Care sunt agentii patogeni cu grad ridicat de virulenta:

 a. Mycobacterium tuberculosis;
b. Candida;
c. Virusul varicelo-zosterian;
d. Virusurile herpetice;
e. Virusul citomegalic.

R: A, B, D

16. Care sunt investigatiile biochimice de baza pentru un pacient nou diagnosticat cu
infectie HIV asimptomatic:
a. Functia hepatica;
b. Functia renala;
c. Examen de urina;
d. HDL- colesterol;
e. Anticorpii anti-HIV (pentru confirmare).

R: A, B, C, D

17. Investigatiile de baza microbiologice, la un pacient nou diagnosticat cu HIV,

asimptomatic sunt:
a. Serologie pentru sifilis;
b. Citologie cervicala;
c. Screening pentru alte infectii cu transmitere sexuala;
d. Incarcatura virala HIV;
e. Serologie Toxoplasma gondii.

R: A, C, E

18. Medicamentele antiretrovirale sunt:

a. Tenofovir;
b. Lamivudina;
c. Maraviroc;
d. Aciclovir;
e. Oseltamivir.
R: A, B, C

19. Medicamentele antiretrovirale care fac parte din clasa inhibitori de proteaza sunt:
a. Atazanovir;
b. Maraviroc;
c. Efavirenz;
d. Darunavir;
e. Lopinavir.

R: A, D, E

20. Medicamentele antiretrovirale care fac parte din clasa de inhibitori de integraza sunt:
a. Raltegravir
b. Dolutegravir
c. Elvitegravir;
d. Tenofovir;
e. Darunavir.

R: A, B, C

21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Raltegravir se administreaza de 2 ori pe zi;
b. Tenofovir se poate asocia cu disfunctie renala;
c. Abacavir ar trebui utilizat doar cand viremia la initierea terapiei este
>100.000 copii/mL;
d. Efavirenz poate determina toxicitate SNC (limitata in timp);
e. Ritonavir se administreaza de obicei in doze mari.

R: A, B, D

22. Despre Enfuvirtide este adevarat:

a. Face parte din clasa inhibitori de CCR5;
 b. Face parte din clasa inhibitori de fuziune;
c. Se administreaza oral de 2 ori/zi;
d. Are un cost scazut;
e. Se utilizeaza atunci cand nu mai exista alte optiuni terapeutice.

R: B, E

23. * Cu ce medicamente se initiaza terapia ARV:

a. Tratementul trebuie initiat cu 2 medicamente;
b. Un inhibitor nucleozidic/ nucleotidic de revers- transcriptaza (INRT) cu un
inhibitor de integraza;
c. Intotdeauna tratamentul trebuie initiat cu 3 medicamente;
d. Nici un raspund nu este corect;
e. Raspunsurile a si b sunt corecte.

R: C

24. * Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, in ceea ce priveste profilaxia post-expunere:

a. Tratamentul se administreaza timp de 4 saptamani;
b. Pacientul trebuie monitorizat pentru reactii adverse;
c. Pacientii trebuie testati HIV inainte de inceperea profilaxiei;
d. Toate variantele sunt corecte;
e. Variantele corecte sun a si b.

R: D

25. Vaccinarea la adulti, cu infectie HIV se face pentru:

a. Hepatita A;
b. Hepatita B;
c. Hepatita C;
d. Gripa;
e. Varicela.

R: A, B, D, E
 26. * Medicamentele care fac parte din clasa de inhibitori CCR5 sunt:
a. Enfuvirtide;
b. Maraviroc;
c. Ritonavir;
d. Tate variantele sunt corecte;
e. Variantele corecte sunt a si b.

R: B

27. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere ale infectiei HIV:
a. Pe cale sexuala
b. Transmitere verticala;
c. Prin sange;
d. Pe cale respiratorie;
e. Pe cale digestiva.

R: A, B, C

28. * Virusul imunodeficientei umane face parte din clasa:

a. Retrovirusuri;
b. Dezoxiribovirusuri;
c. Mixovirusuri;
d. Picornavirusuri;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: A

29. Urmatoarele afirmatii legate de HIV sunt adevarate:

a. Este un lentivirus din familia retrovirusuri;
b. Sunt 3 tipuri de HIV: HIV1, HIV 2, HIV 3;
c. HIV 1 are o evolutie mai rapida catre SIDA;
d. HIV 2 are o evolutie mai lenta catre SIDA;
 e. Unele medicamente antiretrovirale utilizate in HIV1 sunt ineficiente pentru
HIV2.

R: A, C, D, E

30. * Primoinfectia cu HIV se refera la:

a. Primele 6 luni de la contactarea HIV;
b. Primele 2-4 saptamani;
c. Primele 3-6 saptamani;
d. Primele 2 saptamani;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: A

31. Care dintre urmatoarele, nu preprezinta manifestari cutanate in infectia HIV:

a. Tegumente uscate;
b. Prurit;
c. Condiloame orale;
d. Boala parodontala;
e. Ulceratii aftoase.

R: C, D, E

32. * Care dintre urmatoarele medicamente nu sunt nefrotoxice:

a. Foscarnet;
b. Amfotericina B;
c. Pentamidina;
d. Sulfadiazina;
e. Lopinavir.

R: E

33. Care dintre urmatoarele virusuri nu se asociaza cu Infectia HIV:

 a. Virusul papiloma;
b. Herpes simplex
c. Virus citomegalic;
d. Virusul Epstein Barr;
e. Clamydia Trachomatis.

R: D, E

34. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia HIV nu sunt adevarate:
a. Infectia HIV are o evolutie acuta;
b. Infectia HIV are o progresie pe termen scurt;
c. Infectia HIV poate fi fatala in absenta tratamentului;
d. Toate raspunsurile sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: A, B

35. * Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile ARV-urilor nu sunt adevarate:

a. Aderenta pe termen lung este cheia succesului;
b. Nu trebuie sistate brusc;
c. Pot determina efecte adverse ce pot fi confundate cu alte patologii;
d. Toate raspunsurile sunt corecte;
e. Nici un raspuns nu este corect.

R: E

36. * Care dintre urmatoarele reactii alergice nu se regasesc in tratamentul cu ARV:

a. Eruptii cutanate;
b. Febra;
c. Stare de rau general;
d. Simptome respiratorii;
e. Mialgii si artralgii.

R: E
 37. * Sindromul lipodistrofic descris la pacientii cu HIV aflati sub ARV nu cuprinde
urmatoarele caracteristici:
a. Lipoatrofie;
b. Acumulare de tesut adipos la nivelul abdomenului;
c. Cresterea valorilor colesterolului total, HDL-colesterol si trigliceride;
d. Cresterea transaminazelor;
e. Rezistenta la insulina si hiperglicemie.

R: D

38. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul osos in infectia HIV sun false:
a. Densitate minerala scazuta;
b. Fracturile sunt frecvente;
c. Initierea terapiei cu ARV duce la o crestere a densitatii osoase;
d. Tenofovir creste densitatea osoasa;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.

R: C, D

39. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. Infectia cu Candida este frecventa in infectia HIV;
b. Candidoza diseminata este frecventa la pacientii cu infectie HIV;
c. Toxoplasma gondii determina cel mai frecvent encefalita si abcese
cerebrale in contextul infectiei HIV;
d. Criptosporidiaza in infectia HIV poate determina constipatie cronica;
e. Aspergiloza este rara la pacientii cu infectie HIV.

R: B, D

40. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la asocierea cancerelor
cu infectia HIV:
a. Infectia HIV este asociata cu un risc crescut de cancere;
 b. Cancerele frecvente in HIV sunt: sarcomul Kaposi, limfoame non-
Hodgkin;
c. Cancerul anal, hepatic si limfomul Hodgkin sunt neoplazii definitorii
stadiului SIDA.
d. Cresterea duratei de viata in infectia HIV duce la scaderea riscului de
aparitie a cancerelor;
e. Terapia cu ARV poate avea efecte favorabile la prevenirea anumitor
cancere.

R: C, D

ATI
1. Urmatoarele afirmatii in legatura cu reactia febrila non-hemolitica aparuta cu ocazia
transfuziei sunt adevarate, cu exceptia:
a. reprezinta cea mai frecventa reactie transfuzionala;
b. se manifesta clinic prin stare de rau, febra, frison;
c. necesita administrarea de adrenalina, repletie volemica agresiva si adesea, suport ventilator;
d. este produsa de citokinele eliberate din celulele sanguine in cursul perioadei de stocare;
e. reprezinta o reactie transfuzionala intalnita extrem de rar in clinica.
R: C, E

2. Indicatia transfuziei de masa eritrocitara resuspendata este:

a. supradozajul de anticoagulante orale tip antivitamina K;
b. deficitele specifice de factori de coagulare (hemofilie);
c. trombocitopenia produsa prin distructii plachetare rapide;
d. corectarea hematocritului scazut produs de pierderea de sange/anemie;
e. corectarea presiunii coloidosmotice a plasmei.
R: D

3. Care dintre urmatoarele conditii patologice sunt posibile cauze de febra postoperatorie:
a. infectia la plaga;
b. atelectazia pulmonara;

c. tromboza venoasa profunda;

d. pneumonia postoperatorie;

e. ileusul postoperator.

R: A, C, D

4. Masurile terapeutice care se impun in tratarea hipertermiei maligne sunt:

a. administrarea antibioterapiei cu spectru larg;
b. indepartarea agentului cauzator (halotanul);
c. administrarea produselor de sange si derivate;
d. administrarea dantrolenului;
e. administrarea heparinelor cu greutate moleculara mica.
R: B, D

5. Volumul-bataie, definit ca volumul de sange eliberat dupa o contractie unica este

determinat de urmatorii factori interdependenti:
a. presarcina;
b. presiunea partiala a oxigenului din sangele venosc amestecat;
c. contractilitatea miocardica;
d. postsarcina;
e. capacitatea vitala.
R: A, C, D

6. Printre posibilele complicatii ale canularii arterei radiale nu se numara:

a. tromboza venoasa profunda;
b. ischemia distala (de exemplu necroza digitala);
c. deconectarea accidentala cu pierdere rapida de sange;
d. infectia locala;
e. edemul pulmonar acut.
R: A, E
7. Parametri care definesc alcaloza respiratorie sunt:
a. scaderea PaCO2;
b. scaderea hematocritului;
c. scaderea concentratiei hidrogen ionilor;
d. reducerea usoara a concentratiei bicarbonatului;
e. cresterea secretiei de prolactina.
R: A, C, D

8. Socul cardiogen poate fi definit prin urmatoarele semne:

a. vasodilatatie periferica severa;
b. presiune venoasa crescuta;
c. febra/hipotermie;
d. debit cardiac scazut;
e. mentinerea debitului cardiac in limite normale.
R: B, D

9. Tratamentul standard al pacientilor cu insuficienta respiratorie include urmatoarele masuri:

a. administrarea oxigenului suplimentar printr-o cale respiratorie libera;
b. tratamentul obstructiei cailor aeriene distale;
c. tratarea diabetului zaharat;
d. tratarea infectiilor pulmonare si controlul secretiilor;
e. controlul tulburarilor hidroelectrolitice.
R: A, B, D

10. Printre complicatiile imediate si precoce ale intubatiei traheale se numara:

a. edemul mucoasei si ulceratii;
b. traumatismul caii aeriene superioare;
c. leziunea laringiana;
d. migrarea canulei de intubatie intr-o bronsie principala;
e. cicatricea traheala stenozanta.
R: B, D
11. Tratamentul ARDS-ului poate include urmatoarele masuri:
a. ventilatia mecanica in pronatie;
b. asigurarea balantei hidrice pozitive prin repletie volemica agresiva;
c. restrictia fluidelor si utilizarea diureticelor;
d. administrarea steroizilor;
e. transfuzia de masa trombocitara.
R: A, C, D

12. Complicatiile cardiovasculare asociate ventilatiei mecanice sunt:

a. scaderea intoarcerii venoase;
b. anemia feripriva;
c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare;
d. cresterea intoarcerii venoase;
e. anemia megaloblastica.
R: A, C

13. Printre complicatiile precoce ale traheostomiei se numara:

a. hemoragia;
b. incapacitatea de vindecare a stomei;
c. emfizemul subcutanat;
d. granulomul traheal;
e. reducerea presiunii partiale a oxigenului in sangele arterial.
R: A, C

14. Pacientii cu risc de a dezvolta insuficienta multipla de organ perioperator sunt:

a. cei cu patologii asociate cu rezerva cardiorespiratorie functionala limitata;
b. pacientii tineri supusi unor interventii chirurgicale minore;
c. pacientii supusi unor interventii chirurgicale majore;
d. pacientii supusi unor interventii chirurgicale de urgenta pentru afectiuni
intra-abdominale/intra-toracice grave;
e. pacientii fara comorbiditati supusi interventiilor chirurgicale de amploare medie.
R: A, C, D

15. Urmatoarele informatii cu privire la efectele noradrenalinei sunt neadevarate, cu exceptia:

a. este predominant un agonist alfa-adrenergic;
b. produce cresterea rezistentei vasculare sistemice;
c. produce vasodilatatie renala;
d. creste performanta contractila a miocardului;
e. produce vasodilatatie splanhnica.
R: A, B

16. Care dintre urmatoarele afirmatii privind necesarul de macronutrienti sunt adevarate:
a. carbohidratii furnizeaza 4kcal energie/g;
b. proteinele reprezinta 20-30% din necesarul caloric zilnic;
c. arginina reprezinta principala sursa de energie pentru enterocite;
d. lipidele asigura 50% din necesarul caloric zilnic;
e. proteinele reprezinta 5-15% din necesarul caloric zilnic.
R: A, B

17. Care dintre afirmatiile cu privire la nutritia enterala sunt adevarate:

a. este asociata cu reducerea permeabilitatii digestive;
b. initierea sa este recomandata in primele 5-7 zile de la internarea in spital sau admisia in
sectia de terapie intensiva;
c. suplineste pierderile generate de injuria hipermetabolica;
d. creste probabilitatea episoadelor de hiperglicemie chiar si la non-diabetici;
e. se insoteste de o rata crescuta a complicatiilor hepatice.
R: A, C

18. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la compartimentele hidrice sunt inexacte:
a. apa corporala totala la adult nu difera in functie de varsta, sex si masa corporala totala;
b. compartimentul extracelular contine 2/3 din apa totala;
c. apa intracelulara reprezinta aproximativ 2/3 din apa totala;
d. spatiul interstitial si cel intravascular se gasesc in echilibru osmotic;
e. compartimentul intravascular inglobeaza 75% din apa totala.
R: A, B, E

19. Urmatoarele afirmatii cu privire la hipokaliemie sunt adevarate, cu o exceptie:

a. pierderile gastrointestinale sunt o cauza majora de hipokaliemie;
b. hipokaliemia provoaca slabiciune musculara, parestezii, paralizii;
c. hipokaliemia devine semnificativa clinic pentru o valoare mai mare de 3,5 mEq/l a
potasiului seric;
d. scaderea rapida a potasiului seric poate duce la stop cardiac;
e. hipokaliemia este clinic semnificativa pentru o valoare a potasiului seric mai mica de 3,5
mEq/l.
R: C

20. Cresterea concentratiei serice a sodiului >160 mEq/l se asociaza cu urmatoarele semne si
simptome:
a. spasme musculare;
b. cresterea debitului urinar;
c. convulsii, coma;
d. tahicardie;
e. hemoragie intracraniana.
R: A, C, D, E

CHIRURGIE
TRAUMATISME TORACICE - TRAUMATISME ABDOMINALE - LEZIUNI SPECIFICE
DE ORGAN

1. Dintre leziunile cu risc vital decelate la examinarea primară enumerăm:

a) Pneumotoraxul în tensiune
b) Pneumotoraxul deschis
c) Hemotoraxul minim-moderat
d) Voletul costal
 e) Tamponadă cardiacă

R: A, B, D, E

2. Cele trei semne clinice din TRIADA lui BECK întâlnite în tamponadă cardiaca sunt:

a) Turgescenta venelor jugulare

b) Hipotensiune arteriala
c) Colabarea venelor cervicale
d) Hipertensiune arteriala
e) Zgomotelor cardiace de intensitate scăzută

R: A, B, E

3. În hemotoraxul masiv următoarele afirmații sunt corecte:

a) Apare matitate la percuţie

b) Murmurul vezicular este absent
c) Radiografia toracica confirma diagnosticul
d) Apare timpanism la percuție
e) Tratamentul implica drenajul pleural și resuscitarea volemica \

R: A, B, C, E

4. Dintre leziunile potențial severe, decelate la examinarea secundara enumeram:

a) Tamponadă cardiacă
b) Pneumotoraxul închis
c) Hemotoraxul minim - moderat
d) Toracele moale
e) Pneumotoraxul deschis

R: B, C

[Link] în pneumotoraxul închis posttraumatic se poate stabili prin:

 a. Examen clinic: timpanism percuție, murmur vezicular diminuat sau absent
b. Radiografia toraco-pulmonara
c. Echografia toracica
d. Examenul tomograf computer toracic
e. Nici una dintre cele de mai sus

R: A, B, C, D

6. Despre fracturile costale următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

a) Fractura primelor trei coaste poate fi asociata frecvent cu leziuni ale splinei și
ficatului
b) Fractura coastelor de la mijlocul toracelui se asociază frecvent cu leziuni ale
splinei și ficatului
c) Fracturile costale se pot evidenția sau nu pe radiografia toraco-pulmonara
d) CT toracic are o sensibilitate crescuta pentru diagnosticul fracturilor costale.
e) Analgezia adecvata încearcă să asigura oxigenarea corespunzătoare, ventilația
și evacuarea secrețiilor

R: A, B

7. Următoarele afirmații despre contuziile aotice sunt adevărate:

a. Se produc prin mecanism de decelerare rapida (rezultat al forțelor de forfecare)

sau prin compresie directa asupra aortei
b. Semnele radiologice pot include: lărgirea mediastinului, condensare apicala,
ștergerea conturului aortei, deplasarea traheii spre dreapta
c. CT cu substanță de contrast este indicat pentru un diagnostic mai precis
d. Tehnicile endovasculare exclud riscul de obstrucție al vaselor intecostale și
paraplegie secundara
e. Anevrisme aortice secundare contuziilor aortice nu au soluție chirurgicala

R: A, B, C
8. Următoarele informaţii despre toracotomia în departamentul de urgenta în traumatismele
toracice sunt adevărate:

a. Nu trebuie efectuata în lipsa unui chirurg cu experiență în tratamentul

leziunilor toracice complexe
b. Aceasta procedura trebuie luata în considerare la pacienții cu traumatisme
deschise, ce au încetat să prezinte semne vitale cu mai puțin de 15 minute
înainte de sosirea în departamentul de urgenta
c. Poate avea printre obiective realizarea unui masaj cardiac intern, administrarea
intracardiaca a medicamentelor
d. Pericardiotomia poate fi, de asemenea, o măsură salvatoare
e. Nici o varianta nu este corecta

R: A, B, C, D

[Link]ătoarele noțiuni, în ceea ce privește evaluarea primară în traumatismele abdominale,

sunt adevărate:

a. Istoricul și mecanismul de producere al unei leziuni traumatice sunt extrem de

importante în stabilitrea diagnosticului
b. Identificarea cicatricilor vechi este importanta
c. Trebuiesc identificate posibile echimoze, plăgi, escoritii
d. Tușeul rectal nu se efectuează în evaluarea primara a pacientului
e. Palparea abdomenului la pacienții traumatizați este esențială, dar poate fi
înșelătoare

R: A, B, C, E

10. Organele cel mai frecvent afectate în traumatisme abdominale sunt:

a) Splina
b) Rinichii
c) Pancreasul
d) Intestinul
e) Ficatul
R: A, E

11. Dintre afirmațiile despre leziunile intestinului subțire și mezenterului în traumatismele

abdominale, următoarele sunt adevărate:

a. Contuzia peretelui intestinal poate determina o perforație întârziată

b. Intestinul subțire și mezenterul sunt frecvent lezate în traumatismele produse
prin înjunghiere sau împușcare.
c. Prezenta semnelor contuzive datorate centurii de siguranță la nivelul peretelui
abdominal exclud riscul unor leziuni intestinale
d. În lipsa unor leziuni ale organelor parenchimatoase la examenul CT, care
evidențiază lichid intra-abdominal, trebuie să suspectam o hemoragie cu
origine în arcadele vasculare mezenterice
e. Avulsia mezenterului poate fi incriminata în apariția perforației intestinului
subțire

R: A, B, D, E

12. Următoarele afirmaţii despre leziunile splinei în traumatismele abdominale sunt adevărate:

a. Splina este frecvent afectata în contuziile abdominale

b. Conservarea splinei este un deziderat, tratamentul nonchirurgical fiind de
preferat la pacienții stabili hemodinamic, cu leziuni splenice de grad scăzut
c. Pacienți cu extravazarea substanței de contrast IV la scanarea CT în dinamica
pot fi tratanti prin angioembolizare
d. Laparotomie exploratorie este obligatorie la pacienții cu leziuni splenice
e. Este bine că pacienții splenectomizati să fie vaccinați împotrivă bacteriilor
încapsulate, pentru a reduce riscul de infecții potențial fatale

R: A, B, C, E

13. Leziunile renale în traumatismele toraco-abdominale:

a. Contuziile renale necesita rareori intervenție chirurgicala

b. Leziunile bazinetului renal impun intervenție chirurgicala
c. Nefrectomie este necesara în leziunile penetrante renale
 d. Interesarea hilului renal impune nefrectomia
e. Cateterul Foley trebuie menținut până când hematuria se remite, în leziunile
autolimitate.

R: A, B, D, E

14. Leziunile pancreasului în traumatismele abdominale:

a. Sunt rare datorita localizării retroperitoneale

b. Managementul terapeutic cuprinde controlul sângerării și drenajul
peripancreatic
c. Leziunile pancreatice cu interesarea ductului pancreatic necesita drenajul
acestuia
d. Leziunile localizate la stangă arterei mezenterice superioare pot fi rezolvate
prin pancreatectomie distala
e. Pancreasului poate fi lezat și în plăgi înjunghiate penetrante lombare

R: A, B, D, E

15. Despre leziunile colonului următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Leziuni ale colonului sunt des întâlnite în contuziile abdominale

b. Traumatismele colonului produse de proiectile pot fi reparate adesea prin sutura primara

c. Riscul de fistula anastomotica este cresut la pacienții ce asociază leziuni multiple organice
sau soc

d. Colostoma temporară poate fi o metodă terapeutică preferată în unele situații

e. Leziunile extinse colo-mezenterice necesita rezecție

R: B, C, D, E

1. *În voletul costal următoarele afirmații sunt corecte cu excepţia:

a. Într-un volet costal apare respiraţia paradoxală

b. O leziune frecvent asociata este contuzia parenchimului pulmonar subiacent
 c. Intubația și ventilația mecanica sunt indicate la pacienții cu insuficienta
respiratorie acuta severa
d. Prin ventilaţie mecanică mobilitatea anormală a peretelui creste
e. Lichidele intravenoase se administrează cu precauție

R: D

2. *La pacienţii instabili hemodinamic cu traumatisme abdominale închise este de preferat să

se efectueze:

a. Examen CT abdominal de urgenţă

b. Examenul echografic FAST
c. Rezonanta magnetica nucleara
d. Lavajul peritoneal diagnostic
e. Toate cele de mai sus

R: B

3. *Următoarele afirmaţii despre rupturile diafragmatice în traumatisme sunt adevărate cu

excepția:

a. Deseori întâlnim avulsia completa a inserției musculare posterioare.

b. Leziunile de mici dimensiuni ale hemidiafragmului drept pot fi tratate
nonchirurgical (riscul de herniere fiind minim)
c. Ruptura diafragmului stâng este urmată de risc crescut de herniere intratoracică
a viscerelor abdominale
d. Leziunile asociate ale splinei, stomacului, colonului trebuie recunoscute și
rezolvate corect
e. Existenţa unor leziuni concomitente intratoracice pot impune diagnostic și
tratament chirurgical

R: A

4. *Despre leziunile hepatice posttraumatice următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

 a. Majoritatea leziunilor hepatice posttraumatice sunt autolimitate.
b. Gradul IV lezional este reprezentat de avulsia hepatica
c. Gradul VI lezional necesită tratament chirurgical de maximă urgență
d. Tomografia computerizată este modalitatea preferată de diagnostic la pacienții
stabili hemodinamic
e. Tomografia computerizată stabilește cu precizie gradul lezional hepatic

R: B

5. *Următoarele afirmații sunt adevărate despre trauatismele abdominale cu excepția:

a. Se refera la contuzii sau plăgi abdominale
b. Plăgile pot fi produse prin înjunghiere sau împușcare
c. În plăgile prin împușcare gloanțele pot ricoșă și se pot fragmenta și determina
leziuni multiple secundare
d. Splina și ficatul având o mobilitate crescuta sunt frecvet lezate comparativ cu
organele cavitare.
e. Examenul computer tomograf nu influențează necesitatea realizării
laparotomiilor exploratorii în plăgile abdominale penetrante

R: E

PERETELE ABDOMINAL ȘI HERNIILE

1*. Cea mai frecventă hernie întalnită la femei este:

a. hernia Spiegel

b. hernia hiatală

c. hernia inghinală indirecta

d. hernia femurală

e. hernia ombilicală

R: C
2*. Herniile peretelui abdominal sunt următoarele, cu excepția:

a. ombilicală

b. epigastrică

c. hernia Spiegel

d. hernia incizională

e. hernia inghino-scrotală

R: E

3*. O plasă poate fi montată în diverse moduri, cu excepția:

a. în maniera ,,onlay”

b. în maniera ,,underlay”

c. ,,onlay” în profunzimea mușchilor

d. ,,underlay” cu plasa montată în spațiul preperitoneal

e. ,,underlay” cu plasa montată în spațiul intraperitoneal

R: C

4*. În complicațiile postoperatorii frecvente ale herniilor, infecția de plagă este:

a. o complicație problematică, care poate necesita excizia plasei

b. factor favorizant in vindecarea plagii

c. factor ce scade riscul de recidivă herniară

d. o indicație pentru montarea unei plase imediate

e. o urmare a administrării antibioticelor preoperator

R: A
5*. Despre tehnicile minim-invazive putem afirma:

a. sunt recomandate pentru herniile bilaterale

b. sunt recomandate pentru herniile recidivate

c. sunt recomandate pentru herniile incizionale

d. anestezia de elecție este rahianestezia

e. îmbunătățesc viteza de recuperare a pacientului

R: E

6. Din punct de vedere anatomic peretele abdominal poate fi împărțit în:

a. zona superioară

b. zona inferioară

c. zona mediană

d. zona centrală

e. zona laterală

R: D, E

7. Hernia Spiegel:

a. apare intr-o zonă caracteristică

b. poate să nu fie vizibilă

c. poate să nu fie palpabilă

d. în mod normal implică straturile anterioare ale peretelui abdominal

e. reprezintă una din cele două excepții ale herniilor de perete abdominal

R: A, B, C, E
8. Din punct de vedere clinic, putem întalni hernii:

a. asimptomatice

b. acute

c. simptomatice

d. subacute

e. cronice

R: A, B, C, D

9. Despre încarcerarea herniei cunoaștem?

a. este definită ca o ,,blocare “ a conținutului

b. poate fi nedureroasă

c. necesită intervenție chirurgicală de urgență

d. poate evolua catre o posibilă strangulare

e. nu necesită intervenție chirurgicală de urgență

R: A, B, D, E

10. În hernii, strangularea poate fi sugerată de:

a. prezența peritonitei localizate de acidoză

b. leucocitoză

c. modificarea de culoare a tegumentului

d. leucopenia

e. semne imagistice normale

R: A, B, C
11. Care sunt factorii de risc modificabili în indicația chirurgicală de reparare a herniei?

a. consumul de tutun

b. consumul de alcool

c. obezitate

d. diabet zaharat

e. hipertensiune arterială

R: A, C, D

12. Tehnicile de reparare a herniilor includ:

a. tehnici alloplastice

b. tehnica Hartmann

c. tehnici de separare a componentelor

d. tehnici anatomice

e. tehnica reprezentată de taxis

R: A, C, D

13. Plasa chirurgicală utilizată în hernii poate provoca:

a. apariția seroamelor

b. apariția flictenelor

c. reacții tisulare locale

d. apariția cicatricilor

e. apariția necrozei țesutului

R: A, C, D
14. Avantajele abordului minim invaziv în cura chirurgicală a herniei, sunt:

a. morbiditate crescută

b. reluarea tardivă a activităților sociale

c. morbiditate redusă

d. scăderea perioadei de spitalizare

e. recuperare mai rapidă

R: C, D, E

15. Complicațiile postoperatorii frecvente în cazul herniilor sunt:

a. accidentul vascular cerebral

b. seromul

c. infecția

d. recidiva postoperatorie

e. neuropatii postoperatorii

R: B, C, D, E

16. Procedeul alloplastic Lichtenstein reprezintă:

a. tehnica procedeului tisular

b. o operație pe cale anterioară, efectuată cu plasă

c. o operație pe cale anterioară, clasică

d. o operație pe cale laparoscopică

e. fixarea unei plase care acoperă suprafața anterioară a peretelui posterior al canalului
inghinal

R: B, C, E
17. Abordarea posterioară a herniilor poate fi efectuată:

a. robotic

b. laparoscopic

c. clasic

d. endoscopic

e. bronhoscopic

R: A, B

18. Despre hernia obturatorie putem infirma:

a. reprezintă hernii ale peretelui abdominal

b. reprezintă hernii ale orificiului miopectineal

c. reprezintă o categorie distinctă de hernii

d. reprezintă o hernie des intalnită

e. diagnosticul este ușor de pus și necesită un nivel scăzut de suspiciune

R: D, E

19. Hernia sportivului:

a. este de obicei cauzată de tensiune la nivelul mușchilor adductori

b. mișcarile bruște pot atenua durerea

c. mai este cunoscută sub denumirea de ,,hernia Gilmore”

d. mai este cunoscută sub denumirea de ,,hernia de volei”

e. la examenul clinic, pacientul poate să nu prezinte o hernie clară

R: A, C, E
20. Care sunt tipurile de hernii ale peretelui abdominal?

a. hernii incizionale

b. hernii ombilicale

c. hernii crurale

d. herniile orificiului miopectineal

e. hernii ventrale

R: A, B, E

ESOFAG

1*. Inervația esofagului este asigurată de :

a) Esofagul proximal este inervat de autonom prin nervul vag și lanțul toracic simpatic

b) Esofagul mijlociu este inervat de nervul vag prin nervii laringieni recurenți și de lanțul
simpatic cervical.

c) Lezarea nervului laringeu recurent perturba doar activitatea corzilor vocale

d) In musculara propria, între straturile musculare circular și longitudinal, nu se află plexul

nervos intramural

e) Inervația esofagului este asigurată de sistemul nervos autonom prin fibre simpatice și
parasimpatice care actionează antagonic.

R: E

2*. Alegeți afirmațiile corecte despre herniile hiatale :

a) Cel mai rar tip de hernie hiatală este cea prin alunecare

b) In tipul I, exista un prolaps izolat al stomacului printr-un ligament frenoesofagian slăbit

c) Tipul IV este o combinație între o hernie de alunecare și una paraesofagiană

d) Herniile hiatale de tip pot fi asimptomatice, deoarece nu există nici un risc pentru
încarcerare

e) Există cinci tipuri de hernii hiatale.

R: D

3*. Alegeți excepția din următoarele afirmații :

a) Simptomatologia principală a pacienților cu achalazie constă în disfagie

b) Pacienții cu achalazie acuză regurgitații

c) Achalazia este diagnosticată prin tranzit baritat, arată semnul clasic de 'nișă'

d) Endoscopia în achalazia cardiei este întotdeauna efectuată pentru a exclude alte cauze de
obstrucție distală

e) Tratamentul achalaziei este limitat la intervenții paliative.

R: C

4*. Alegeți excepția din urmatoarele afirmații :

a) Esofagul se împarte în patru segmente

b) Esofagul traversează toracele în mediastinul posterior

c) Aorta este situată de partea dreapta a esofagului

d) Esofagul începe la nivelul cartilajului cricoid

e) Esofagul se termină la nivelul vertebrei toracice T11

R: C

5*. Esofagul traversează toracele :

a) Mediastinul posterior
b) Mediastinul mijlociu

c) Mediastinul anterior

d) La stânga de aorta

e) Anterior de trahee

R: A

1. Ce investigații sunt utilizate în evaluarea patologiei esofagiene :

a) Computer tomograf

b) Imagistica prin rezonanța magnetică

c) Tranzit baritat

d) Endoscopie digestivă inferioară

e) Ecografie endoscopică

R: A, B, C, E

2. Ce investigații se recomandă in BRGE?

a) Ph-metria esofagiana

b) Tranzit baritat

c) Endoscopie digestiva superioară

d) Ecografia abdominala

e) Computer tomograf

R: A, B, C

3. Enumerați simptomele atipice ale BRGE :

a) Pirozis
b) Dureri retrosternale

c) Tuse

d) Disfonie

e) Regurgitare

R: B, C, D

4. Enumerați procedurile chirurgicale folosite în BRGE :

a) Procedura Nissen

b) Belsey-Mark

c) Whipple

d) Dorr

e) Hill

R: A, B, D, E

5. Intervențiile paliative pentru pacienții cu cancer esofagian sunt :

a) Dilatația endoscopică

b) Stenturile esofagiene

c) Terapia cu laser și terapia fotodinamică

d) Toracotomie

e) Radioterapia și chimioterapia

R: A, B, C, E

6. Investigarea suspiciunii de perforație esofagiană toracică presupune :

a) Radiografia toracică standard

b) Esofagograma

c) Tomografia computerizată cu substanța de contrast oral

d) Ecografia abdominală

e) Radiografia abdominală simplă

R: A, B, C

7. Clasificarea herniilor hiatale :

a) Hernia hiatală de alunecare (tip I)

b) Hernie paraesofagiană adevarată tip II

c) Hernia de tip III (alunecare și paraesofagiană)

d) Hernia ce implică hernierea altor organe (tip IV)

e) Hernie ce implică hernierea altor organe (tip V)

R: A, B, C, D

8. Ingestia de corpi străini :

a) Tranzitul baritat este indicat

b) CT cervico-toracic nu are indicație

c) Tratamentul presupune extragerea cu ajutorul esofagoscopului

d) Se poate asocia cu perforația esofagului

e) Tratamentul chirurgical poate fi necesar

R: C, D, E

9. Algortimul de tratament în ingestia caustică :

a) cateter intravenos
b) sonda nazo-gastrică

c) regim NPO (nimic per os)

d) nu este necesară esofagoscopia

e) nu este necesară menținerea căilor aeriene libere

R: A, C

10. Evaluarea paraclinică în cancerul esofagian :

a) Tranzit baritat

b) Tomografia computerizată

c) Endoscopia digestivă superioară

d) Eco endoscopia nu este necesară

e) PET-CT nu este util

R: A, B, C

11. Modificarile ale stilului de viață în tratamentul BRGE :

a) Creșterea în greutate

b) Evitarea clinostatismului după masă

c) Evitarea consumului de alcool

d) Mese reduse cantitativ

e) Evitarea ortostatismului dupa masă

R: B, C, D

12. Simptomele tipice în BRGE sunt :

a) Disfonia
b) Tuse

c) Durere retrosternala

d) Pirozis

e) Regurgitare

R: D, E

13. Proceduri chirurgicale anti-reflux

a) Procedura Nissen - plicatură 360 grade

b) Procedura Belsey-Mark - plicatură 360 grade

c) Procedura Dor - plicatură 180 grade

d) Procedura Nissen - plicatură 240 grade

e) Procedura Belsey-Mark - plicatură 240 grade

R: A, C, E

14. Tratamentul chirurgical în cancerul esofagian :

a) Rezectia chirurgicală cea mai buna metodă de vindecare

b) Morbiditate și mortalitate chirurgicală scazute

c) În cazurile incipiente supraviețuirea >50%

d) Supraviețuirea la 5 ani - 20%

e) Pentru reconstrucția esofagiană se folosesc stomac, rect, colon

R: A, C, D

15. Diverticuli esofagieni

a) Diverticulii de pulsiune sunt asociați cu disfuncția motilitații esofagiene

b) Diverticulii de tracțiune sunt diverticuli adevărați ce implică toate straturile

c) Diverticulii de tracțiune se dezvoltă de la o adenopatie inflamatorie

d) Diverticulii Zenker sunt diverticuli de pulsiune

e) Diverticulii de pulsiune sunt diverticuli adevărați

R: A, B, C, D

STOMACUL ȘI DUODENUL

1. Ulcerele gastrice de tip I:

a. Sunt cel mai puțin frecvente
b. Apar pe curbura mică a stomacului în zona de deasupra antrului
c. Apar în combinație cu ulcerele duodenale
d. Sunt cele mai frecvente
e. Apar în regiunea prepilorică

R: B, D

2. Ulcerele gastrice de tip IV:

a. Apar superior pe mica curbură, în apropierea joncțiunii gastroesofagiene
b. Sunt asociate cu producția normală sau scăzută de acid
c. Se dezvoltă în regiunea prepilorică
d. Sunt cel mai puțin frecvente
e. Apar în combinație cu ulcerele duodenale

R: A, B, D

3. Manifestările clinice ale ulcerelor gastrice benigne în formele necomplicate pot fi:
a. Durere epigastrică cu caracter de arsură
b. Vărsături incoercibile
c. Anorexie
 d. Durerea poate iradia posterior
e. Scădere ponderală

R: A, C, D, E

4. Esofagogastroduodenoscopia în boala ulceroasă peptică:

a. Se realizeaza prin examen radiologic
b. Implică trecerea unui aparat optic din cavitatea bucală în esofag, stomac și duoden
c. Nu permite efectuarea de biopsii
d. Confirmă prezența unui ulcer
e. Biopsia se realizează doar în ulcerul duodenal

R: B, D

5. Biopsia în ulcerele gastrice:

a. Se realizează prin radiografie baritată
b. Se realizează prin esofagogastroduodenoscopie
c. Stabilește prezența sau absența carcinomului
d. Stabilește prezența hemoragiei sau stenozei
e. Nu este obligatorie

R: B, C

6. Caracteristicile endoscopice care sugerează malignitate în ulcerele gastrice sunt:

a. Dimensiunea mare > 3 cm a ulcerului
b. Marginile subdenivelate
c. Dimensiunile ulcerului între 1 și 3 cm
d. Marginea supradenivelată
e. Prezența hiperclorhidriei

R: A, D

7. În boala ulceroasă peptică tranzitul baritat reprezintă:

a. O investigație endoscopică
b. O investigație fluoroscopică a esofagului, stomacului și duodenului
 c. Permite biopsia
d. Este o investigație superioară endoscopiei
e. Vizualizează de obicei un crater mic, în afara conturului extern al stomacului

R: B, E

8. Tratamentul medical pentru ulcerul gastric necomplicat include:

a. Întreruperea tutunului
b. Terapia de supresie a acidității gastrice
c. Chirurgie de urgență
d. Tratamentul infecției cu H. pylori
e. Întreruperea AINS

R: A, B, D, E

9. *Tratamentul medical pentru ulcerul gastric necomplicat include următoarele, cu

excepția:
a. Întreruperea alcoolului
b. Terapia de supresie a acidității gastrice
c. Întreruperea AINS
d. Rezecție gastrică de urgență
e. Administrarea de agenți citoprotectori

R: D

10. Continuitatea digestivă după antrectomie în ulcerul gastric se realizează:

a. Cu o ansă jejunală proximală (reconstrucția Billroth II)
b. Cu un segment de colon
c. Cu duodenul proximal (reconstrucția Billroth I)
d. Cu duodenul distal (reconstrucția Billroth II)
e. Cu o ansă ileală (Roux-en-Y)

R: A, C

11. Gastrita de stres include apariția ulcerului:

 a. La pacienții cu traumatisme toracice minore
b. La pacienții cu arsuri grave (ulcerul Curling)
c. La pacienții cu leziuni ale SNC (ulcerul Cushing)
d. La pacienții cu arsuri moderate (ulcerul Cushing)
e. La pacienții cu traume severe sau insuficiență multiplă de organe

R: B, C, E

12. Factorii de risc pentru adenocarcinomul gastric includ:

a. Infecția cu H. Pylori
b. Polipii adenomatoși gastrici
c. Hiperclorhidria
d. Polipii gastrici hiperplastici
e. Gastrita cronică

R: A, B, E

13. *Linita plastică se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

a. Infiltrează stomacul în întregime
b. Este un tip bine circumscris de cancer
c. Are prognostic deosebit de rezervat
d. Stomacul poate avea aspectul unui tub rigid
e. Infiltrează difuz porțiuni din peretele gastric

R: B

14. Examenul fizic în adenocarcinomul gastric poate evidenția:

a. Prezența ascitei
b. Nodul limfatic supraclavicular drept
c. Nodul ombilical palpabil (semnul Sister Mary Joseph)
d. Nodul limfatic supraclavicular stâng (nodulul lui Virchow)
e. Palparea unei formațiuni tumorale epigastrice

R: A, C, D, E
 15. Gastrectomia subtotală radicală în adenocarcinomul gastric:
a. Îndepărtează 50% din stomac
b. Se efectuează pentru leziunile proximale
c. Îndepărtează aproximativ 85% din stomac și marele epiploon
d. Este indicată în leziunile distale
e. Este urmată de anastomoză Billroth I

R: C, D

16. Tratamentul chirurgical al unei perforații ulceroase implică următoarele, cu excepția:

a. Frecvent rezecții gastrice extinse
b. Sutura ulcerului cu omentoplastie
c. Intervenții chirurgicale deschise
d. Intervenții chirurgicale laparoscopice
e. Doar tratament medicamentos

R: A, E

17. *Un pacient cu ulcer hemoragic va prezenta următoarele, cu excepția:

a. Melenă
b. Rectoragii
c. Scaune diareice multiple
d. Hematemeză
e. Sângerare masivă cu semne de șoc

R: C

18. *Contraindicațiile relative pentru chirurgia bariatrică includ următaorele, cu excepția:

a. Boala pulmonară în stadiu final
b. Ciroza cu hipertensiune portală
c. Dependența necontrolată de alcool
d. Apneea în somn
 e. Boala coronariană instabilă

R: D

19. Gastrectomia longitudinală ca intervenție chirurgicală bariatrică se caracterizează prin,

cu excepția:
a. Este o intervenție chirurgicală rar folosită
b. Este o procedură restrictivă
c. Nu este reversibilă
d. Stomacul ia forma unui tub
e. Chirurgul îndepărteză laparoscopic aproximativ 85% din stomac

R: A

20. Cele mai frecvente operații bariatrice din Statele Unite sunt:
a. Gastrectomia longitudinală
b. Diversia biliopancreatică cu switch duodenal
c. Bandarea gastrică ajustabilă
d. Gastrectomia totală
e. By-pass-ul gastric Roux-en-Y

R: A, B, C, E

INTESTINUL SUBȚIRE ȘI APENDICELE

1*.Care din următoarele, nu reprezintă un diagnostic diferențial al apendicitei acute?

a) ITU

b) Sarcina ectopica;

c) Pneumonia;

d) Colecistita Acuta;

e) Neoplasm Colon ascendent.

R: C

2*.Din tabloul clinic al OIS, care din următoarele nu face parte:

a) Durere abdominala;

b) Vărsături;

c) Disfagie;

d) Absenta tranzitului intestinal pentru gaze;

e) Sensibilitate la palpare;

R: C

3*.Care din următoarele afirmații este falsa, în legătură cu Boala Crohn de la nivelul IS:

a) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie acuta;

b) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează pielea;

c) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează ochii

d) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează gura;

e) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează articulaţiile şi sistemul biliar

R: A

4*.Triada bolii Crohn de la nivelul ÎS, cuprinde:

a) Scădere ponderala, diaree, dureri abdominale;

b) Scădere ponderala, dureri abdominale,vărsături;

c) Diaree, scădere ponderala,dureri articulare;

d) Dureri abdominale, diaree, febra;

e) Febra,vărsături,diaree.

R: A

5*.Leiomioamele apar cel mai frecvent :

a) La femei;

b) La bărbați;

c) La nivelul jejunului;

d) Vârstă cuprinsa intre 20-30 de ani;

e) La copii.

R: C

6. Diagnosticul diferenţial al durerii localizate în cadranul abdominal inferior drept include o

varietate de afecţiuni :

a) Enterice;

b) Urologice;

c) Musculoscheletale;

d) Ginecologice;

e) Pulmonare.

R: A, B, C, D

7. Tumorile apendicelui pot include:

a) Mucocelul;

b) Leiomiomul;

c) Carcinoidul;
d) Sarcomul;

e) Carcinomul.

R: A, C, E

8. Pregătirea preoperatorie adecvată în cazul apendicitei acute, trebuie să includă reechilibrare

hidro-electrolitică intravenoasă şi tratament antibiotic adecvat florei colonice, care dintre
următoarele antibiotic, se pot utiliza?

a) Cefalosporină de generația a III-a;

b) Cefalosporină de generaţia a doua;

c) Cefalosporină de generația I-A;

d) Penicilină cu spectru larg;

e) Fluoroquinolona.

R: B, D, E

9. Dacă apendicele nu a fost perforat, antibioticele pot fi întrerupte :

a) Imediat post-operator;

b) La 6 ore post-operator;

c) La 72 de ore post-operator;

d) Nu se administrează antibiotic;

e) în primele 24 de ore postoperator.

R: B, E

10. Entităţile comune care pot imita apendicita acută includ :

a) Pielonefrita;

b) Durerea ovulatorie (Mittelschmerz);

c) Chistul ovarian rupt sau hemoragic;

d) Diverticulită cecală sau sigmoidiană;

e) Ulcer gastric.

R: A, B, C, D

11. Care din următoarele enunțuri, sunt adevărate în legătură cu Ischemia mezenterică acută
(IMA) :

a) Este o urgenţă chirurgicală;

b) Este reprezentată de compromiterea vascularizaţiei mezenteronu¬lui, precursorul

intestinului subţire şi al colonului proximal;

c) Nu reprezintă o urgenta chirurgicala;

d) Tratamentul iniţial constă în reechilibrare şi corectarea rapidă a oricăror anomalii

metabolice.

e) Standardul de aur este reprezentat de arteriografia mezenterică.

R: A, B, D, E

12. Necroza intestinului subţire poate fi cauzată :

a) De compromiterea directă a mezenterului (precum în volvulus);

b) De compromiterea directa a mezenterului (Precum în ulcer);

c) Carcinomatoza peritoneala;

d) O creştere a presiunii intraluminale, cu scăderea perfuziei peretelui intestinal;

e) O scădere a presiunii intraluminale,cu scăderea perfuziei peretelui intestinal.

R: A, D

13. Care din următoarele reprezintă cauze extrinseci ale OIS:

a) Volvulus;

b) Carcinomatoza;

c) Aderentele postoperatorii;

d) Hernia inghinala/ombilicala;

e) Apendicita acuta.

R: A, B, C, D

14. Cele mai importante examinări iniţiale în OIS sunt reprezentate de:

a) Radiografia abdominala în clinostatism;

b) Radiografia abdominala în ortostatism;

c) Radiografia toracică în ortostatism;

d) Ecografia abdomino-pelvina;

e) Computerul tomograf de abdomen și pelvis.

R: A, B, C

15. Cauze frecvente de ileus:

a) Narcoticele;

b) Repausul la pat;

c) Hipotiroidismul;

d) Anestezia;

e) AINS

R: A, B, C, D

16. Alegeți afirmațiile adevărate despre tratamentul OIS.

a) Începe cu reechilibrarea hidro-electrolitică;

b) Monitorizarea frecventă a diurezei;

c) Decompresia nazogastrică ;

d) Pacientului nu i se oferă nimic per os ;

e) Pacientului i se oferă hrana și apa per os;

R: A, B, C, D

17. Indicaţiile chirurgicale în boala Crohn:

a) Ocluzie completă acută a intestinului ;

b) Ocluzie parţială cronică a intestinului ;

c) Fistulă (ex. enterocutanată, enterovezicală, enterovaginală) ;

d) Perforaţie;

e) Melena.

R: A, B, C, D

18. Terapia biologica în boala Crohn se efectuează cu :

a) AINS;

b) Adalimumabul;

c) Antibiotice;

d) Infliximabul;

e) Certolizumabul.

R: B, D, E

19. Cele mai frecvente manifestări asociate diverticulului Meckel sunt:

a) Hemoragia;

b) Fistula recto-vaginala;

c) Fistula ombilicală;

d) Inflamaţia;

e) Ocluzia .

R: A, C, D, E

20. Sindromul intestinului scurt este, în general, rezultatul uneia sau mai multor rezecţii ale
intestinului subţire , precum în următoarele patologii:

a) Boala Crohn;

b) Enterocolită necrozantă;

c) Volvulus;

d) Multiple OIS ;

e) Constipație cronica.

R: A, B, C, D

COLON,RECT,ANUS

1. Despre diverticulită sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Este o inflamație a unuia sau a mai multor diverticuli ce se poate extinde la
țesuturile de vecinatate
b. Inflamația este inițiată de obstrucția coletului diverticular de către un coprolit
c. Fistula colo-vezicală este cea mai rară complicație fistulară provocată de
diverticulită
d. În 85% din cazuri tratamentul diverticulitei acute este inițial chirurgical
e. Pacienții necesită hidratare parenterală și antibioterapie
R: A, B, E
 2. Despre tabloul clinic și evaluarea colitei ulcerative sunt adevărate următoarele
afirmații :
a. Variază în funcție de extensia leziunilor la nivelul colonului și de severitatea bolii
b. Debutul afecțiunii este întotdeauna insidios, cu evoluție lent progresivă
c. Pacienții pot prezenta scădere ponderală, deshidratare, dureri abdominale și febră
d. Manifestările extraintestinale precum spondilita anchilopoetică și artrita periferică
sunt foarte frecvente
e. Investigația de referință pentru diagnostic este endoscopia cu biopsie
R: A, C, E

3. *Tratamentul chirurgical în colita ulcerativă este indicat în :

a. Colita fulminantă
b. Megacolonul toxic
c. Boala refractară la tratament
d. Pacienți ce au dezvoltat displazie sau cancer
e. Toate raspunsurile sunt corecte
R: E

4. În tratamentul chirurgical al colitei ulcerative :

a. Proctocolectomia cu rezervor ileoanal este considerată intervenția chirurgicală de
elecție
b. Ileostomiile definitive sunt realizate cu precădere
c. Proctocolectomia se poate realiza în I,II sau III timpi
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns correct
R: A, C

5. Tratamentul medical actual al colitei ulcerative cuprinde :

a. Antibiotice – ciprofloxacina, metronidazol
 b. Terapie biologică cu agenți antifactor de necroză tumorală – Infliximab
c. Imunomodulatoare – Metotrexat, Ciclosporina
d. 5-aminosalicilati – Mesalazina
e. Corticosteroizi exclusiv cu administrare sistemică – metilprednisolon
R: A, B, C, D

6. Despre evaluarea în ocluzia intestinului gros se poate spune :

a. Semnele și simptomele includ absența tranzitului intestinal și distensia abdominală
b. Evenimentul obstructiv intestinal acut este sugerat de debutul insidios al
simptomatologiei
c. Prezența pneumoperitoneului subdiafragmatic poate sugera o perforație diastatică
asociată
d. Tușeul rectal nu prezintă valoare diagnostică
e. Debutul simptomatologiei este întotdeauna brusc
R: A, C, E

7. Despre investigațiile imagistice utilizate în diagnosticul ocluziei intestinale sunt

adevărate următoarele afirmații:
a. Prezența de aer liber subdiafragmatic indica perforatia asociata
b. Radiografia abdominală simplă nu este utilă în stabilirea sediului ocluziei
c. Radiologic, volvulusul are aspect de ‘’boaba de cafea’’
d. Pneumatoza decelată radiologic sugerează ischemia colonului
e. Utilizarea substanței de contrast este indicată în diagnosticul perforațiilor
R: A, C, D

8. Despre cancerul colorectal sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Reprezintă a 3-a cauză de deces la nivel Mondial

b. Majoritarea apar sporadic, fără o mutație genetică cunoscută

 c. Majoritatea sunt cauzate de un sindrom de cancer familial, cu o mutație cunoscută

d. Sindromul PAF, cauzat de o mutație a genei APC, este responsabil de 1% din

cancerele colorectale

e. Adenocarcinomul este o formă rară de cancer colorectal

R: B, D

9. Despre screeningul cancerului colorectal se poate spune :

a. Rata de supraviețuire a cancerului colorectal la 5 ani este de doar 20%
b. Pacienții sunt clasificați ca fiind cu risc mediu sau ridicat
c. Printre testele de screening ce identifică atât polipoza cât și cancerul se numără
sigmoidoscopia flexibilă la 5 ani
d. Testul de hemoragii oculte din materii fecale reprezintă principala probă de
screening pentru cancer
e. Pacienții cu BII nu au indicație de colonoscopie anuală cu biopsie
R: B, C, D

10. Despre tabloul clinic în cancerul colorectal sunt adevărate :

a. Cancerele de colon drept sunt leziuni exofitice, asociate cu constipație
b. Tumorile colonului drept sunt asimptomatice o lungă perioadă de timp
c. Hemoragiile oculte însoțite de anemie sunt principala manifestare a cancerului de
colon drept
d. Cancerele colonului stâng se manifestă prin rectoragii macroscopice
e. Tenesmele rectale sunt semne ale cancerului rectal
R: B, C, D, E

11. Sistemul de stadializare TNM în cancerul colorectal :

a. T1 – tumora invadează submucoasa
b. N2-metastaze în peste 2 ganglioni pericolici
 c. N1- metastaze în 1-3 ganglioni pericolici
d. M1- metastaze la distanță prezente
e. T4 – tumora invadeaza structuri de vecinatate
R: A, C, D, E

12. În tratamentul cancerului colorectal :

a. Radioterapia reprezintă întotdeauna prima fază a tratamentului
b. Includerea mezenterului în rezecția chirurgicală facilitează excizia ganglionilor
limfatici tributari
c. Hemicolectomia dreaptă este intervenția chirurgicală electivă pentru cancerele
colonului drept
d. Cancerele rectale evidențiate minim T3 în stadializarea preoperatorie beneficiază
în prima fază de tratament chirurgical
e. Laparoscopia este contraindicată în chirurgia cancerului colorectal
R: B, C

13. Hemoroizii :
a. Sunt ectazii venoase situate la nivelul canalului anal
b. Sunt localizați în 3 poziții constante și clasificați în externi și interni
c. Hemoroizii interni au originea sub linea pectinee
d. Hemoroizii externi au originea deasupra liniei pectinee
e. Toate răspunsurile corecte
R: A, B

14. Despre tratamentul hemoroizilor sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Tratamentul nu se alege în funcție de gradul bolii hemoroidale
b. Hemoroizii asimptomatici necesită tratament chirurgical
c. Evitarea constipației este principala recomandare igienodietetică
d. Ligatura cu benzi elastice se poate utiliza pentru hemoroizii interni de grad 1 si 2
e. Nici un răspuns corect
R: C, D
 15. Despre tratamentul abceselor anorectale :
a. Drenajul chirurgical prin incizie este principala formă de tratament
b. Cateterul Pezzer poate fi introdus cu rezultate terapeutice bune în cavitate
c. Antibioterapia nu este indicată
d. Nici un răspuns corect
e. A,b,c corecte
R: A, B

16. * După o naștere pe cale naturală, o femeie tânără în vârstă de 30 de ani reclamă
apariția unei tumefacții dureroase perianale, de 2 cm, consistență elastică.
Tratamentul indicat este :
a. Excizie
b. AINS
c. Hidrocortizon topic
d. Biopsie
e. Băi de șezut
R: A

17. *Care este cea mai recomandată metodă de screening pentru o femeie de 50 de ani
cu mama cunoscută cu cancer de colon în antecedente?
a. Test pentru hemoragiile oculte din materiile fecale
b. Test ADN din materiile fecale
c. Colonografie CT
d. Sigmoidoscopie flexibilă
e. Colonoscopie
R: E
 18. *Scopul ileostomiei de protecție derivative după o rezecție anterioară joasă de rect
cu anastomoză colorectală primară la un pacient cu cancer rectal este :
a. Reduce recurența locală a cancerului
b. Evită o intervenție chirurgicală ulterioară
c. Reduce riscul fistulei anastomotice
d. Evită necesitatea chimioterapiei postoperatorii
e. Reduce utilizarea radiațiilor
R: C

19. *Stadializarea postoperatorie la un pacient cu colectomie dreaptă pentru cancer

cecal relevă T3N1MO. Care este atitudinea ulterioară?
a. Colonoscopia
b. Chimioterapia
c. Radiațiile
d. CT abdomino-pelvin
e. IRM hepatică
R: B

20. *Cea mai adecvată investigație pentru un bărbat de 45 de ani ce acuză rectoragii
intermitente și fatigabiligate este :
a. CEA
b. HLG completa
c. THOMF
d. Colonoscopie CT
e. Colonoscopie
R: E

CAILE BILIARE

1. Adevărat despre embriologia arborelui biliar:

a) Arborele biliar îşi are originea la nivelul unui diverticul al proenteronului;
b) Din diverticulul proenteronului iau naştere are 4 muguri;
c) Din diverticulul proenteronului iau naştere ficatul, pancreasul ventral şi vezicula biliară;
d) Vezicula biliară se localizează în hipocondrul stâng sub diviziunea lobilor drept şi stâng ai
ficatului;
e) Cu excepţia suprafeţei ataşate în patul hepatic, vezicula biliară este acoperită de peritoneu;
R: A, C, E

2. Anatomia arborelui biliar:

a) Canalele hepatice drept şi stâng se unesc şi formează calea biliară principală;

b) Canalul cistic prezintă în interior valvele spiralate a lui Heister;
c) În ligamentul hepatoduodenal, CBP se găseşte la dreapta, artera hepatică proprie la stânga,
iar vena portă în posterior;
d) Artera hepatică proprie este situată în triunghiul Callot;
e) CBP după ce se uneşte cu ductul pancreatic se deschide în prima porţiune a duodenului
prin ampula Vater;
R: B, C

3. FALS despre litiaza biliară:

a) Incidenţa calculilor biliari creşte cu vârsta;
b) Femeile sunt de circa 3 ori mai frecvent afectate decât bărbaţii;
c) Litiaza biliară nu tinde la agregare familială;
d) Formarea de calculi poate fi prevenită prin dietă săracă în fibre, consum de alimente cu
conţinut în acizi graşi saturaţi;
e) Calculii micşti reprezintă circa 25 % dintre toate tipurile de calculi;
R: C, D, E

4. Despre examenul clinic în litiaza biliară:

a) Dacă pacientul este icteric, anamneza poate să sugereze o afecţiune hepatocelulară, un
obstacol mecanic sau o neoplazie subiacentă;
b) Elementul central al afecţiunii biliare este durerea;
c) În colica biliară, durerea este constantă, destul de severă, localizată în hipocondrul drept;
d) Iradierea durerii în colica biliară este frecventă în umărul stâng;
e) Durerea tinde să apară a jeun;
R: A, B, C

5. Colecistita acută NU prezintă:

a) Durerea se menţine peste 3-4 ore şi poate continua pe parcursul a câteva zile
b) Poate fi însoţită de greaţă, vărsături şi febră;
c) În formele severe poate prezenta manifestări sistemice febră, tahicardie şi chiar instabilitate
hemodinamică;
d) Durerea surdă, vagă în abdomenul superior sugerează un obstacol pe căile biliare
extrahepatice;
e) Pruritul apare la concentraţii tisulare scăzute de acizi biliari neconjugaţi;
R: D, E

6. Examinarea clinică în litiaza biliară:

a) Pulsul poate fi ridicat secundar durerii, inflamaţiei sau infecţiei;

b) Semnul Murphy este pozitiv în colecistita acută;
c) Semnul Murphy reprezintă continuarea respiraţiei la palparea profundă în hipocondrul
drept;
d) Semnul Courvoisier reprezintă prezenţa veziculei biliare în hipocondrul drept dar fără
sensibilitate la palpare, împreună cu icter sclero-tegumentar;
e) Iradierea durerii în colica biliară este frecvent în umărul stâng;
R: A, B, D

7. Investigaţii paraclinice în litiaza veziculară:

a) Testele funcţiei hepatice furnizează informaţii despre procesul patologic cauzator;
b) Fosfataza alcalină serică creşte mai frecvent în colestaze induse medicamentos decât în
cele obstructive;
c) Nivelul seric al bilirubinei conjugate (directe) creşte în bolile hemolitice;
d) Nivelul seric al bilirubinei neconjugate (indirecte) este crescută în prezenţa unui obstacol
pe căile biliare extrahepatice;
e) Creşterea concomitentă a gama-glutamil transferazei (GGT) si a fosfatazei alcaline indică
ca sursă a creşterii calea biliară;
R: A, E

8. FALS despre analizele de laborator în colelitiază:

a) Hemoglobina sau hematocritul pot fi crescute dacă pacientul este deshidratat;
b) Hiperleucocitoza cu devierea la stânga a formulei leucocitare sugerează inflamaţie acută şi
infecţie;
c) În icterele obstructive bilirubina conjugată este excretată în urină;
d) În caz de un obstacol incomplet, bilirubina serică creşte şi fosfataza alcalină rămâne
normală;
e) Nivelurile serice ale AST şi ALT sunt normale în diferite tipuri de hepatite;
R: D, E

9. Adevărat despre diagnosticul colelitiazei:

a) Imagistica nu este utilă în diagnosticul definitiv al afecţiunii biliare;
b) Examenele imagistice sunt utile într-o varietate de intervenţii terapeutice;
c) Explorarea iniţială de elecţie în caz de afecţiuni biliare este colecistografia;
d) Ecografia este mai puţin utilă în evidenţierea calculilor de la nivelul căilor biliare;
e) Calculii veziculari sunt vizibili frecvent pe radiografia abdominală simplă (90%);
R: B, D

10. Examinarea imagistică a litiazei biliare:

a) Tomografia computerizată reprezintă investigaţia de elecţie;

b) Ecografia poate detecta cu succes calculi cu diametrul de până la 3 mm;
c) Radiografia abdominală poate detecta aer în calea biliară ca urmare a unei soluţii de
continuitate între tractul biliar şi cel gastro-intestinal;
d) Colangio-pancreatografia prin rezonanţă magnetică (MRCP) este utilă în demonstrarea
prezenţei calculilor la nivelul căii biliare principale;
e) ERCP – colangiopancreatografia endoscopică retrogradă are ca avantaj faţă de MRCP că
nu este invazivă şi nu implică utilizarea radiaţiilor;
R: B, C, D

11. Tratamentul litiazei veziculare:

a) Majoritatea pacienţilor cu litiază veziculară rămân asimptomatici;

b) Două treimi nu vor dezvolta complicaţii timp de 20 de ani;
c) Colecistectomia profilactică la adulţi este indicată deoarece simptomele complicaţiilor apar
tardiv;
d) La pacienţii cu colici biliare repetate nu creşte riscul de complicaţii;
e) Colecistectomia pentru litiaza veziculară asimptomatică este justificată de riscul crescut de
carcinom al colecistului;
R: A, B

12. Evoluţia colecistitei acute:

a) Patogenia implică existenţa obstrucţiei persistente a canalului cistic, asociat cu inflamaţie

şi infecţie;
b) Inflamaţia nu depăşeşte peritoneul visceral ce acoperă colecistul;
c) Progresia procesului infecţios duce la complicaţii ca empiemul, gangrena şi perforaţia
colecistului;
d) Durerea este deobicei inconstantă, cu localizare variabilă în etajul superior şi fără iradiere;
e) Dacă boala evoluează către perforaţie poate fi întâlnită peritonita generalizată;
R: A, C, E

13. Diagnosticul diferenţial al colecistitei acute se poate face cu:

a) Abcesul splenic;
b) Hepatita acută;
c) Esofagita de reflux;
d) Ulcerul perforat;
e) Apendicita acută;
R: B, D, E

14. FALS despre diagnosticul colecistitei acute:

a) Ocazional pacientul va prezenta o creştere discretă a amilazei serice;

b) Ecografia este foarte utilă în diagnosticul definitiv;
c) Pereţii sub 3 mm este semnul ecografic specific pentru colecistita acută;
d) Ecografia nu aduce informaţii suplimentare despre pancreas şi ductele biliare intrahepatice;
e) Dacă există suspiciune de perforaţie intestinală trebuie efectuate o radiografie abdominală
simplă şi una toracică;
R: C, D

15. Forme evolutive anatomoclinice ale colecistitei acute:

a) Ileus biliar;
b) Litiază coledociana primară;
c) Colecistită acută gangrenoasă;
d) Colecistită acută flegmonoasă;
e) Colecistită acută edematoasă;
R: C, D, E

*16. FALS despre colecistita cronică:

a) Colica biliară este cel mai frecvent simptom asociat colecistitei cronice litiazice;

b) Diagnosticul diferenţial se face cu refluxul gastro-esofagian, obstrucţia ureterală şi angina

pectorală;

c) Ultrasonografia este investigaţia de elecţie pentru confirmarea calculilor biliari;

d) Tratamentul non-chirurgical este frecvent utilizat datorită ineficienţei colecistectomiei;

e) Tratamentul chirurgical standard este reprezentat de colecistectomia laparoscopică;

R: D

*17. Tabloul clinic al colangitei implică:

a) Icterul este un semn inconstant;
b) Colangita se instalează în prezenţa infecţiei concomitente, deobicei E. Coli sau K.
Pneumoniae;
c) Colangita acută supurativă nu dezvoltă şoc septic;
d) Triada Charcot este specifică colecistitei cronice;
e) Deobicei apare sensibilitatea la decompresie în prezenţa colangitei acute;
R: B

*18. Pancreatita acută biliară:

a) Apare din cauza obstrucţiei tranzitorii sau persistente a canalului pancreatic deobicei la
nivelul ampulei Vater;
b) Tabloul clinic este reprezentat de durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept;
c) Tabloul clinic nu include iritaţia peritoneală ce simulează abdomenul acut;
d) În formele de pancreatită severă se efectuează colecistectomie laparoscopică în siguranţă;
e) Colangiografia intraoperatorie nu aduce beneficii şi nu este indicată în momentul
colecistectomiei;
R: A

*19. Ileusul biliar:

a) Reprezintă ocluzia dinamică din colecistita acută;

b) Reprezintă o complicaţie obişnuită prin care un calcul pătrunde în tubul digestiv;
c) Calcului migrează în tubul digestiv până la impactarea în cea mai îngustă porţiune a
intestinului subţire;
d) Pacienţii se prezintă cu semne de ocluzie joasă şi absenţa tranzitului intestinal;
e) Radiografia abdominală simplă nu are nici un beneficiu diagnostic;
R: C

*20. Colecistectomia laparoscopică:

a) Prin abord laparoscopic se elimină riscul de leziuni ale căilor biliare;

b) Colangiografia intraoperatorie se efectuează de elecţie în colecistectomia
laparoscopică;
 c) Durata spitalizării după colecistectomia laparoscopică este de 5-7 zile;
d) Colecistectomia laparoscopică nu se poate efectua la pacienţii cu comorbidităţi;
e) Aduce beneficii prin reducerea durerii postoperatorii şi a complicaţiilor de plagă
postoperatorie;
R: E

PANCREASUL

1. În ceea ce privește anatomia pancreasului, următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Este un organ mixt, parenchimatos și cavitar

b. Pancreasul este situat în cavitatea peritoneală

c. Este împărțit în patru părți distincte: cap, istm, corp și coadă

d. Este un organ retroperitoneal

e. Vena mezenterică superioară marchează joncțiunea dintre capul s istmul glandei

R: C, D, E

2. Funcția endocrină pancreatică este asigurată de:

a. Celulele capului pancreatic

b. Insulele Langerhans de la nivelul procesului uncinat

c. Hormoni peptidici neactivați

d. Insulele Langerhans situate la nivelul cozii pancreatice

e. Numai de glucagon

R: D

3. Pancreatita acută apare prin:

a. Lezarea celulelor acinare

b. Distrucția țesutului pancreatic și peripancreatic

c. Modificări histologice care pot varia de la edem interstițial pana la necroză

d. Impregnare neoplazică

e. Mecanisme preponderent bazate pe factori genetici

R: A, B, C

4. Clasificarea Atlanta definește pancreatita acută ca:

a. Un proces cronic acutizat

b. Un proces inflamator acut al pancreasului cu implicarea variabilă a țesuturilor regionale

c. Un proces de inflamație pancreatica cu origine bacteriană

d. Un proces neoplazic benign

e. Un proces degenerativ sau toxic

R: B

5. Diagnosticul de pancreatită acută este cert atunci când se îndeplinesc două din următoarele
criterii:

a. Prezența semnelor și simptomelor care sunt în concordanță cu diagnosticul

b. Amilazele sau lipazele prezintă valori crescute

c. Examenul CT fără modificări tipice

d. Hiperecogenitate peripancreatică la examinarea ecografică

e. Leucocitoză cu subfebrilitate

R: A, B

6. Complicațiile locale peripancreatice ale pancreatitei acute sunt:

a. Colecțiile fluide acute

b. Necroza splenica ca urmare a implicării arterei splenice în procesul inflamator

c. Necroza pancreatica
d Necroza duodenală extinsă

e. Abcesul pancreatic

R: A, C, E

7. Pancreatita acută este determinată în proporție de 85% de:

a. Litiaza căii biliare principale

b. Consumul de tutun

c. Consumul de alcool

d. Procese infecțioase

e. Calculi biliari

R: C, E

8. Cauzele mecanice ale pancreatitei acute includ:

a. Procese infecțioase multi-drog rezistente

b. Calculi biliari

c. Tumori de vecinătate

d. Boli parazitare

e. Calculi renali

R: B, C, D

9. Tabloul clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:

a. Durere severă, constantă, necolicativă

b. Icter

c. Grețuri și vărsături
d. Ileus și distensie abdominală

e. Adenopatie supraclaviculară stângă

R: A, C, D

10. Factorii etiologici ai pancreatitei acute pot fi:

a. Metabolici

b. Mecanici

c. Postoperatori sau traumatici

d. Idiopatici

e. Neolplazici

R: A, B, C, D

11. Criteriile Ranson de prognostic pentru complicații majore sau deces sunt:

a. Sexul feminin

b. Concentrația hemoglobinei

c. Vârsta

d. Numărul de leucocite

e. LDH-ul

R: C, E

12. Complicațiile sistemice asociate pancreatitei severe sunt:

a. Șoc

b. Insuficiență respiratorie

c. Hemoptizie
d. Encefalopatie

e. Tulburări metabolice severe

R: A, B, E

13. Tumorile maligne pancreatice sunt reprezentate de:

a. Adenom mucinos

b. Adenocarcinom

c. Limfom

d. Chistadenom mucinos

e. Chistadenom seros

R: A, C, D

14. Tumorile pancreatice neuroendocrine maligne sunt:

a. Gastrinoame

b. Glucagonoame

c. Somatostatinoame

d. Insulinoame

e. Hamartoame

R: A, B, C

15. Confirmarea diagnosticului de insulinom se face prin:

a. IRM de abdomen și pelvis

b. Ecografie Doppler si test de rezistență la insulină

c. Monitorizare 72h si CT abdominal

d. Scintigrafie

e. Triada Whipple

R: C

16. Semnele și simptomele carcinomului pancreatic sunt:

a. Icter

b. Semnul Courvoisier

c. Durere constantă

d. semne biochimice de citoliză și colestază

e. Nivel seric de presepsină crescut

R: A, B, C, D

17. Tabloul clinic al pancreatitei cronice conține:

a. Icter sclero-tegumentar

b. Durere intensă șocogenă

c. Durere cronică

d. Sindrom emetic persistent

e. Hematemeză

R: C

18. Factorii de risc implicați in apariția adenocarcinomului sunt:

a. Sexul masculin

b. Boala polichistică renală

c. Fumatul
d. Vârsta înaintată

e. Boala de reflux gastro-esofagiană

R: C, D

19. In cazul unei tumori cefolo-pancreatice rezecabile, intervenția chirurgicală de elecție poate
fi:

a. Pean-Billroth

b. Milles

c. Whipple

d. Dixon

e. Reybard

R: C

20. Diagnosticul diferențial al pancreatitei acute include urătoarele patologii, cu excepția:

a. Colecistita acută

b. Ulcerul peptic perforat

c. Ischemia acută mezenterică

d. Edemul pulmonar

e. Infarctul miocardic

R: D

FICATUL SI SPLINA

1. *Cât la suta din fluxul sanguin hepatic este asigurat de artera hepatica?

a. 35%
b. 15%

c. 20%

d. 25%

e. 30%

R: D

2. *În cate zile hepatocitul poate regenera întreagă masa celulara hepatica?

a. 40 zile

b. 50 zile

c. 60 zile

d. 90 zile

e. 100 zile

R: B

3. Notați afirmațiile adevărate despre hemangiomul hepatic:

a. este gigant daca este mai mare de 8 cm

b. este cea mai frecventa tumora hepatica benigna

c. este de 3 ori mai frecvent la femei

d. probabil reprezintă o leziune congenitala

e. își mărește dimensiunile în timpul sarcinii

R: B, D, E

4. Notați afirmațiile adevărate despre adenomul hepatic:

a. este frecvent întâlnit la bărbați intre 30 și 50 de ani

b. este frecvent întâlnit la femei intre 50 și 70 de ani

c. apare la paciente cu istoric de expunere la estrogeni

d. sunt leziuni solitare, neincapsulate

e. complicațiile apar mai frecvent la tumori mai mari de 5 cm

R: C, D, E

5. Notați afirmațiile adevărate despre carcinomul hepato-celular (CHC):

a. CHC reprezintă 70-80% din tumorile maligne primare hepatice

b. în proporție de 90% apar la pacienții cu boala hepatica cronica

c. are incidenta crescuta în regiunile endemice cu virus hepatic B

d. trebuie suspectat la orice pacient cu ciroza și decompensare clinica brusca

e. alfa-fetoproteina este crescuta la 50-70% din pacienții cu CHC

R: C, D

6. Care sunt complicațiile hipertensiunii portale?

a. encefalopatia hepatica

b. sindromul hepato-renal

c. sindromul hepato-pulmonar

d. peritonita bacteriana secundara

e. hidrotoracele

R: A, B, C, E

7. Care sunt cauze hepatice de hipertensiune portala?

a. colangită sclerozanta primara

b. ciroza biliara primitiva

c. sindromul Budd-Chiari

d. distrofia grasoasa hepatica

e. tromboza venei porte

R: A, B, D

8*. La ce valoare a gradientului presional portosistemic apare hemoragia variceala?

a. 5 mmHg

b. 10 mmHg

c. 10-12 mmHg

d. 12 mmHg

e. > 12 mmHg

R: E

9. Notați afirmațiile adevărate despre terapia endoscopica în hemoragiile variceale:

a. este reprezentata de scleroterapie

b. trebuie aplicata în primele 24 de ore de la prezentare

c. este eficace la ~ 70% din cazuri

d. este reprezentata de ligatura cu benzi elastice

e. este eficace la ~ 85% din cazuri

R: D, E

10. Ce complicații determina utilizarea sondei Sengstaken-Blackmore în tratamentul

varicelor?

a. ulcerație esofagiana
b. necroza esofagiana

c. disfagie

d. ruptura esofagiana

e. obstrucția cailor aeriele

R: A, B, D, E

11*. Stadiul B din clasificarea Child-Pugh are un scor total de :

a. 4-5

b. 5-6

c. 6-7

d. 7-9

e. >9

R: D

12*. La ce cantitate de ascită sunt prezente semnele clinice?

a. 500 ml

b. 1000 ml

c. 1200 ml

d. 1400 ml

e. > 1500ml

R: E

13. Ce factori sunt precipitanți ai encefalopatiei hepatice?

a. șunturile porto-sistemice
b. constipația

c. deshidratarea

d. hemoragia digestivă

e. diareea

R: A, B, C, D

14. Care sunt contraindicații absolute ale transplantului hepatic?

a. insuficiența hepatică fulminantă

b. abuzul de alcool

c. encefalopatia

d. neoplazii extrahepatice

e. sepsis necontrolat

R: B, D, E

15. Notați afirmațiile adevărate despre insuficienta hepatica fulminanta:

a. apare în intoxicații cu ciuperci sălbatice

b. este determinata de administrare de acetaminofen

c. disfuncția hepatica apare la 4-8 săptămâni

d. disfuncția hepatica apare la 8-12 săptămâni

e. în evoluție apare malnutriția și hipertensiunea portala

R: A, B, D

16. Funcțiile splinei sunt:

a. imunonodulare
b. sinteza protica

c. hematopoieza

d. filtrarea sângelui

e. reglarea metabolismului lipidic

R: A, C, D

17. Splenectomia este indicată în:

a. anevrism de arteră splenică

b. sindromul Budd-Chiari

c. hipersplenism asociat cu alte patologii

d. sferocitoză ereditară

e. eliptocitoză ereditară

R: A, C, D, E

18. Splenomegalia moderată poate apare în:

a. ciroza hepatică

b. scorbut

c. amiloidoză

d. leucemia mielocitară cronică

e. mononucleoza infecțioasă

R: A, B, C, E

19. Ce patologii pot fi asociate cu hipersplenism ?

a. amiloidoză
b. tromboza de vena splenică

c. hipertensiune portala

d. mononucleoza infecțioasă

e. sarcoidoză

R: A, B, C, E

20. Ce complicații pot apare după splenectomie?

a. pancreatita cronică

b. atelectazie pulmonară stangă

c. insuficiență hepatică acută

d. pseudochist pancreatic

e. abces subfrenic

R: A, B, D, E

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE
1. Despre fracturile deschise sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Exista o lezare a tegumentului care inconjoara fractura
b. Exista o lezare a mucoasei care inconjoara fractura
c. Sunt fracturi potential contaminate
d. Tegumentele sau mucoasele supraiacente sunt intacte
e. Necesita tratament de urgenta pentru a preveni infectia
R: A, B, C, E

2. Care sunt factorii care influenteaza deplasarea unei fracturi ?

a. Presiunea atmosferica
b. Forta unui traumatism
 c. Gravitatia
d. Tractiunea musculara
e. Alimentatia
R: B, C, D

3. O evaluare radiologica completa cuprinde:

a. Stitching de membre inferioare
b. Stitching de coloana vertebrala
c. Trebuie realizate doua radiografii ale membrului, in unghi drept una fata de
cealalta
d. O singura incidenta este suficienta
e. Trebuie vizualizata articulatia proximala si cea distala fata de focarul de
fractura
R: C, E

4. Care sunt proprietatile unei atele gipsate?

a. Previne miscarea in focarul de fractura
b. Reduce afectarea suplimentara a tesuturilor moi din jur
c. Articulatiile nu trebuie imobilizate niciodata
d. Scade durerea generata de traumatism
e. Nu trebuie sa depaseasca articulatia de deasupra focarului de fractura
R: A, B, D

5. Care sunt situatiile in care se practica reducerea deschisa a unei fracturi?

a. La cererea pacientului
b. Cand fractura este fara deplasare
c. Cand esueaza metodele de reducere inchisa
d. In fracturile cu traiect intraarticular
e. Daca au trecut mai putin de 24 de ore de la producerea fracturii
R: C, D

6. Care sunt indicatiile pentru fixarea interna a unei fracturi ?

a. Fractura fara deplasare
b. Fractura pe os patologic
 c. Fractura in lemn verde
d. Reducerea anatomica a fracturilor intraarticulare
e. Esecul metodelor non-operatorii de reducere
R: B, D, E

7. Care sunt indicatiile pentru fixarea externa a unei fracturi ?

a. Fracturile fara deplasare
b. Fracturile infectate
c. Fracturile pelvine instabile
d. Fracturile deschise, instabile
e. Fracturi cominutive severe sau instabile la care nu se poate practica fixarea
interna
R: B, C, D, E

8. Sindromul de compartiment poate aparea secundar urmatoarelor traumatisme:

a. Fracturi de col femural
b. Contuzii musculare severe
c. Fracturi deschise de falange
d. Sindromul de strivire
e. Leziuni vasculare ocluzive acute, urmate de revascularizare
R: B, D, E

9. Semnele clasice ale sindromului de compartiment produs prin ischemie sunt:

a. Durere
b. Parestezie
c. Paralizie
d. Paloare
e. Echimoza
R: A, B, C, D

10. Tratamentul conservator al fasceitei plantare include:

a. Repaus
b. Medicatie
c. Scadere ponderala
 d. Incaltaminte adecvata
e. Interventie chirurgicala
R: A, B, C, D

11. Pentru reconstructia LIA, sunt folosite autogrefe:

a. Tendon patelar
b. Fascia lata
c. Tendoanele semitendinos si gracilis
d. Tensonul semimembranos
e. Tendonul scurtului peronier
R: A, B, C

12. Cel mai mare grad de vulnerabilitate la osteonecroza il are:

a. Talusul
b. Humerusul
c. Scafoidul carpian
d. Peroneul
e. Colul femural
R: A, C, E

13. Luxatia posterioara a umarului poate apareacel mai frecvent ca si consecinta a:

a. Crizei de epilepsie
b. Sevrajului alcoolic
c. Solurilor electrice
d. Lovirii de un corp dur
e. Accidentelor rutiere
R: A, B, C

14. La pacientii tineri, fracturile de femur apar ca si consecinta a:

a. Accidentelor rutiere
b. Caderilor de la inaltime
c. Caderilor de la acelasi nivel
d. Lovirilor de corpuri dure
e. Alunecarilor pe gheata
R: A, B

15. Cele doua obiective ale chirurgiei de urgenta in fracturile de bazin sunt:
a. Mobilizarea precoce
b. Preventia escarelor de decubit
c. Controlul hemoragiei
d. Recuperarea pulmonara
e. Previne calusul vicios
R: C, D

1. Carui factor se datoreaza deplasarea fracturii de olecran ?

a. Contractiei muschiului triceps brahial
b. Contractiei musculaturii antebratului
c. Contractiei muschiului biceps brahial
d. Contractiei muschiului anconeu
e. Contractiei muschiului deltoid
R: A

2. Care este cea mai fecventa categorie de pacienti la care apare fractura de sold in urma
unui traumatism cu energie minima ?
a. Pacientii sub 35 de ani
b. Pacientii varstnici
c. Copiii sub 16 ani
d. Sportivii
e. Pacienti care practica effort fizic sustinut
R: B

3. Care este considerat tratamentul ideal pentru fracturile deschise de glezna ?

a. Imobilizarea in atela gipsata gambiero-podala
b. Imobilizarea in atela gipsata femuro-podala
c. Reducerea anatomica deschisa si fixarea interna
d. Reducerea inchisa si fixarea externa
e. Aparat gipsat gambiero-podal
R: C

4. In tendinita coafei rotatorilor, cel mai frecvent afectat este:

a. Muschiul subscapular
b. Muschiul rotund mic
c. Muschiul supraspinos
d. Muschiul infraspinos
e. Muschiul trapez
R: C

5. Care dintre urmatoarele leziuni meniscale sunt intalnite la pacientii mai in varsta ?
a. Leziuni “in toarta de cos”
b. Leziuni longitudinale
c. Leziuni orizontale
d. Dezinsertii de corn posterior
e. Leziune radiala
R: C

UROLOGIE
*1. Incidența maximă a litiazei urinare, se afla in grupa de vârstă :

a. 18-25 ani;

b. 30-50 ani;

c. 60-80 ani;

d. 20-70 ani;

e. 10-15 ani.

R: B

*2. Litiaza fosfato-amoniaco-magneziană implică un istoric de :

a. tumori;

b. infecții urinare recurente;

c. boli metabolice;

d. cardiopatii ischemice;

e. accidente vasculare ischemice.

R: B

*3. Compoziția minerală predominantă in litiaza urinară, este :

a. Oxalatul de calciu;

b. Cistina;

c. Uratul;

d. Toate răspunsurile sunt corecte;

e. Toate răspunsurile sunt greșite.

R: A

*4. Calculii care ocupă intreg sistemul colector, se numesc:

a. calculi joncționali;

b. calculi vezicali;

c. calculi coraliformi;

d. calculi pielici;

e. toate răspunsurile sunt corecte.

R: C

*5. Situaţiile selective de litiază ureterală pot fi gestionate prin:

a. ESWL(Litotriție extracorporeală cu unde de șoc)

b. NLP (Nefrolitotomie percutanată);

c. chirurgie deschisă;

d. Ureteroscopie;

e. Toate răspunsurile sunt greșite.

R: A

6. Tratamentul litiazei urinare, depinde de:

a. mărimea calculului;

b. localizarea calculului;

c. compoziția calculului;

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. toate răspunsurile sunt greșite.

R: A, B, C

7. Tratamentul in pielonefrita obstructivă, trebuie sa includă :

a. dezobstrucția rinichiului afectat;

b. montare de urgență a unui stent ureteral intern (plasat cistoscopic);

c. chirurgie deschisă de prima intenție;

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. sunt corecte doar variantele a si c.

R: A, B

8. Calculii ureterali mai mari de 5mm, se pot rezolva chirurgical prin:

a. chirurgie deschisă de prima intenție;

b. ureteroscopie flexibilă sau rigidă;

c. ESWL(litotriție extracorporeală cu unde de soc);

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. toate răspunsurile sunt gresite.

R: B, C

9. Factorii de risc ce duc la depunerea calciului in calculi, sunt :

a. tulburările metabolice;

b. cistinuria;

c. imobilizarea prelungită;

d. hiperuricozuria;

e. deshidratarea.

R: A, C, E

10. Pentru măsurarea calciului si a concentrației electroliților in evaluarea metabolică pentru

litiaza renală, se dozează:

a. valorile serice ale calciului;

b. hormonul paratiroidian;

c. pH-ul urinar;

d. colectarea urinii pe 24 ore;

e. toate răspunsurile sunt gresite.

R: A, B, C, D
11. Pacienții cu litiază obstructivă, se prezinta in camera de gardă, cu urmatoarele semne și
simptome:

a. durere in flanc;

b. febră și frison;

c. hipertensiune arterială;

d. insuficiență cardiacă;

e. toate răspunsurile sunt corecte.

R: A, B

12. Tratamentul calculilor de acid uric, constă in :

a. chimioterapie sistemică;

b. alcalinizare urinară;

c. aport crescut de lichide;

d. intervenție chirurgicală de primă intenție;

e. toate răspunsurile sunt corecte.

R: B, C

13. Gestionarea și tratamentul chirurgical pentru calculii din sistemul colector, este realizată
prin:

a. Litotriție cu unda de șoc extracorporeală;

b. intervenție chirurgicală percutanată,in special pentru litiaza multiplă;

c. creșterea aportului de proteine;

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. toate răspunsurile sunt greșite.

R: A, B
14. Factorii de risc pentru calculii de acid uric, includ:

a. aport alimentar ridicat in purine;

b. acidoza tubulară;

c. antecedente de guta;

d. hiperparatiroidism;

e. hiperuricozurie.

R: A, C, E

15. Cistinuria reprezintă o tulburare metabolică mostenintă, ce afectează reabsorbția renală, a :

a. cisteinei, ornitinei;

b. testosteron, parathormon;

c. lizină, arginină;

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. toate răspunsurile sunt greșite.

R: A, C

16. Factori de risc pentru calculii de struvit (fosfat amoniaco-magnezian), sunt :

a. hiperparatiroidism;

b. cistinuria;

c. infecții cronice de tract urinar;

d. pacienți cu catetere permanente;

e. toate răspunsurile sunt corecte.

R: C, D
17. Colica renală este insoțită de :

a. greață;

b. tulburări de memorie;

c. impotență funcțională a membrelor;

d. vărsături;

e. iradiere către organele genitale externe.

R: A, D, E

18. Evaluarea imagistică a litiazei obstructive in urgență, este reprezentată de :

a. Computer tomografie (CT);

b. echografie renală;

c. IRM (imagistică prin rezonanță magnetică);

d. toate răspunsurile sunt corecte;

e. toate răspunsurile sunt greșite.

R: A, B

19. Hidronefroza rezultă prin :

a. obstrucția joncțiunii pielo-ureterale;

b. obstrucția colonului sigmoid;

c. litiaza biliară;

d. obstrucția ureterului;

e. toate răspunsurile sunt corecte.

R: A, D
20. Pielonefrita obstructivă, determină :

a. acumularea de „puroi sub presiune”;

b. dureri in flanc;

c. febră;

d. infecție urinară;

e. ocluzie intestinală.

R: A, B, C, D

DERMATOLOGIE
INFECTII CUTANATE

1. Factorii de risc pentru celulita sunt urmatorii:

A. Disfunctie venoasa
B. Diabet zaharat
C. Difunctie limfatica si arteriala
D. Consum intranazal de droguri
E. Sepsis

R: A, B

2. Urmatoarele afirmatii despre celulita sunt FALSE:

A. Zona afectata este edematiata, rece
B. Pacientul cu celulita prezinta frisoane
C. Pielea este dureroasa
D. Nu sunt prezente semne celsiene
E. Recurenta este de pana la 30%

R: A, D, E
 3. Complicatiile celulitei cutanate sunt:
A. Septicemie
B. Emfizem subcutanat
C. Mialgii si frisoane
D. Disfunctie limfatica
E. Abces

R: A,E

4. Tratamentul pentru o celulita necomplicata, usoara NU presupune:

A. Cefalosporine orale
B. Linezolid
C. β-lactami rezistenți la penicilinază iv
D. Vancomicina iv
E. Dicloxacilin pentru cazurile severe

R: B,C,D,E

5. Urmatoarele afirmatii despre culturile bacteriene de la nivelul pielii in celulita, sunt

ADEVARATE:
A. Rezultatele culturilor bacteriene pot contine flora normala si rezultatele pot fi fals
negative
B. Rezultatele culturilor bacteriene sunt rareori utile, deoarece contin flora patogena
C. Nu prezinta niciodata rezultate fals negative
D. Rareori utile
E. Si-au dovedit eficacitatea

R: A, D

6. Urmatoarele afirmatii despre abcesul cutanat, sunt ADEVARATE:

A. Cel mai frecvent agent patogen incriminat este SBHB
B. Foarte rar se evidentiaza MRSA
C. Poate aparea ca un carbuncul
D. Reprezintă ocluzia foliculară acuta și inflamația glandelor apocrine
 E. Infecția cronică duce la cicatrizare

R: C, E

7. Bacteriile anaerobe sunt mai frecvent o cauza a abceselor in urmatoarele regiuni:

A. Dorsala
B. Lombara
C. Faciala
D. Inghinala
E. Perineala

R: B, E

8. Ce modificari biologice sunt prezente in fasceita necrozanta?

A. Leucocitoza cu eozinofilie
B. Probe inflamatorii crescute
C. Hipernatremie
D. Hiponatremie
E. Cultura pozitiva

R: B,D

9. Urmatoarele manifestari clinice sunt prezente in fasceita necrozanta, CU EXCEPTIA:

A. Durere
B. Raluri crepitante
C. Febra
D. Hipopigmentare tegumentara
E. Emfizem subcutanat

R: B,D,E

10. Urmatoarele afirmatii despre gangrene, sunt ADEVARATE:

A. Gangrena umeda este cauzata de o ocluzie vasculara cronica sau infectie
 B. La RX sau CT se deceleaza emfizem subcutanat
C. Gangrena uscata se datoareaza unei insuficiente vasculare
D. Frecvent se poate decela pe culturi Clostridium perfringens
E. Se poate decela hipertensiune la examenul obiectiv

R: B,C

11. In care dintre urmatoarele infectii cutanate se poate observa Emfizemul subcutanat?
A. Celulita
B. Fasceita necrozanta
C. Gangrena umeda
D. Impetigo
E. Erizipel

R: B,C

12. Urmatoarele afirmatii despre impetigo sunt ADEVARATE:

A. Apare mai frecvent la copii
B. Este cauzat cel mai frecvent de catre SBHA
C. Mupirocina este un tratament oral folosit pentru cazurile severe
D. Prezinta leziuni cu scuame grăsoase, galbene
E. Cefuroxim se poate administra in puseu

R: A,D

13. Urmatoarele afirmatii despre acneea vulgara sunt ADEVARATE:

A. Creste în severitate de obicei odată cu sfârșitul adolescenței
B. S-a dovedit o asociere între acneea vulgară și anumite tipuri de alimente
C. Tulburările de formare a androgenilor sunt cauze frecvente ale puseelor la vârsta
adultă
D. Femeile ar trebui să prezinte cel puțin trei teste de sarcină negative înainte de a se
administra izotretinoin oral
E. Săpunurile au un efect redus asupra acneei vulgaris
R: C,E

14. Urmatoarele afirmatii despre acneea vulgara sunt ADEVARATE:

A. Estrogenii sunt incriminati in aparitia acesteia
B. Clinic, se prezinta ca pustule, papule sau noduli eritematoși, predominant localizați
la nivelul regiunii fetei si la nivelul regiunii inghinale
C. Retinoizii sunt folositi ca tratament de prima linie
D. Peroxidul de benzoil aplicat topic are proprietăți antimicotice
E. Antibioticele sunt folosite ca terapia de linia a doua

R: C,E

15. Izotretinoinul:
A. Este terapia de linia a doua, adesea utilizată în asociere cu un tratament antibiotic
B. Este analog de vitamină A
C. Necesită o monitorizare atentă a constantelor biologice renale
D. Pentru femei este recomandată contracepția obligatorie și testarea lunară a hCG
E. Se administreaza in cazurile moderate de acnee vulgara

R: B,D

16. Virusul herpes simplex prezinta urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:

A. HSV-1 cauzează, în primul rând, afectare genitala
B. După infecția primară, materialul genetic viral rămâne cantonat la nivelul
ganglionilor spinali
C. La pacienții imunosupresați poate duce la nefrita
D. Stresul va determina reactivarea bolii
E. HSV poate fi transmis prin contactul cu secreții genitale

R: A,B,C

17. Infectia cu virusul herpes simplex la pacienții imunosupresați, poate duce la:
 A. Pneumothorax
B. Encefalita
C. Retinita
D. Pneumonita
E. Zona zoster

R: B,D

18. Despre infectia cu virusul varicelo-zosterian, urmatoarele afirmatii sunt

ADEVARATE:
A. In varicela distributia este limitata la un singur dermatom
B. Infectia primara afecteaza mai mult copiii
C. In infectia primara, mialgiile si febra preced leziunile cu peste 7 zile
D. In infectia primara, leziunile sunt contagioase până în momentul când sunt
acoperite cu crustă
E. Nu s-a dovedit transmiterea infectiei de la mama infectata la fătul nenăscut

R: B,D

19. Complicatiile Zonei Zoster sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A. Neuralgie postherpetică
B. Neuropatie trigeminală
C. Durere de lungă durată la nivelul erupției
D. Pneumonie variceloasă
E. Encefalopatie

R: D,E

20. Urmatoarele afirmatii despre veruca vulgara sunt ADEVARATE:

A. Tratamentul topic consta in acid salicilic
B. Sunt intotdeauna elevate
C. Tipurile de HPV 1 și 33 cauzează verucile genitale si sunt asociate cu cancerul de
col uterin
 D. Prezintă sensibilitate ocazională la palpare
E. Se poate trata cu laser-terapie

R: A,D

21. Urmatoarele afirmatii despre infectia cu Molluscum Contagiosum sunt

ADEVARATE:
A. Clinic, se pot observa macule eritematoase
B. Colorația Nielsen relevă corpi mari de incluziune
C. Diagnosticul se face adesea in functie de examenele paraclinice
D. Este o infecție cutanata virală observată cel mai frecvent la copii
E. Este data de un poxvirus

R: D,E

22. Urmatoarele afirmatii despre despre infecția cu sarcoptes scabiae sunt ADEVARATE:
A. pacienții acuză un prurit ușor
B. șanțul acarian este la distanță față de papule
C. crema cu permetrin poate fi folosită ca tratament
D. aglomerația este citată ca fiind factor de risc
E. o igiena riguroasă nu ajută la prevenția împotriva scabiei

R: C,D

23. Urmatoarele afirmatii despre Tinea versicolor, sunt ADEVARATE :

[Link] mai numeste si Pitiriazis versicolor
B. Agentul patogen este Malaessezia furfur
C. Maculele sunt de culoarea neagră
D. Sunt prezente și papule hipopigmentate
E. Leziunile se bronzează

R: A,B
 24. Tinea corporis poate fi cauzată de:
[Link] furfur
[Link] albicans
[Link]
[Link]
[Link]

R: C,D,E

25. Cauze frecvente ale dermatitei de contact alergice sunt reprezentate de contactul cu:
A. Crom
B. Cobalt
C. Săpunuri
D. Latex
E. Iederă otrăvitoare

R: C,D,E

26. Eritemul multiform (polimorf):

A. Este o reacție de hipersensibilitate cutanată gravă
B. Clinic pot apărea macule, plăci sau vezicule
C. Bazofilele au o valoare crescută
D. Biopsia cutanată arată PMN uri în număr mare
E. Biopsia cutanată arată keratinocite necrozate

R: A,B,E

27. Cauze infecțioase incriminate frecvent în apariția eriemului mulitform (polimorf) sunt:
A. Stafilococcus aureus
B. Diverse specii de streptococ
C. HPV
D. HSV
E. Mycoplasma pneumoniae
R: D,E

1. Keratoza actinică:
a) este o tumoră benignă alcătuită din keratinocite imature, cu aspect hiperpigmentat
b) 0,1% dintre carcinoamele scuamocelulare se dezvoltă din keratoze actinice
c) examenul clinic este suficient pentru a exclude un carcinom scuamocelular
d) ca tratament, se utilizează 5-fluorouracil topic/imiquimod sau crioterapie
e) biopsia relevă epiteliu displazic, cu celule profunde polimorfe și nuclei hipercromi

R: D,E

2. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la porfiria cutanată tardivă:

a) se caracterizează prin leziuni buloase cronice, dureroase, la nivelul tegumentului
expus la soare
b) clinic, apare piele hiperpigmentată
c) clinic, apare hipetricoză
d) hepatita B reprezintă un factor de risc
e) flebotomia periodică poate fi o metodă de tratament

R: B,C,E

3. Chirurgia reconstructivă:
a) poate fi folosită pentru repararea cheiloschizisului
b) lambourile musculare pot fi folosite pentru reconstrucția sânului
c) presupune utilizarea mai multor tipuri de țesuturi
d) este mai frecvent utilizată pentru modificarea aspectului fizic
e) presupune modificarea chirurgicală a aspectului

R: A,B,C

4. La examinarea unui melanom, putem observa:

a) margini neregulate
b) culoare omogenă
c) creștere rapidă
 d) simetrie
e) durere la atingere

R: A,C

5. * Următoarele patologii sunt însoțite de prurit, cu excepția:

a) dermatita atopică (eczema)
b) molluscum contagiosum
c) psoriazisul
d) pitiriazisul rozat
e) pemfigoidul bulos

R: B

6. Despre melanom, putem afirma:

a) biopsia excizională evidențiază melanocite tipice și, uneori, invazie dermică
b) cel mai important factor de prognostic este reprezentat de grosimea tumorii
c) biopsia shave nu este indicată
d) dacă tumora are o grosime sub 2 mm, se practică excizie chirurgicală cu margine de
siguranță de 1 cm
e) cel mai frecvent, metastazarea are loc în plămân și ovare

R: B, C, D

7. Alegeți afirmațiile false cu privire la pemfigusul vulgar:

a) semn Nikolsky este pozitiv
b) semn Nikolsky este negativ
c) biopsia arată separarea celulelor epidermice (acantoliză)
d) tratamentul implică azatioprină
e) tratamentul implică hidroxicloroquină în doză mică

R: B,E
8. Porfiria cutanată tardivă se caracterizează prin, cu excepția:
a) porfirină plasmatică crescută
b) porfirină urinară scăzută
c) uroporfirinogen-decarboxilază hepatică crescută
d) ALT crescut
e) porfirină urinară crescută

R: B, C

9. Despre tratamentul dermatitei atopice, sunt adevărate următoarele, cu excepția:

a) se evită factorii agravanți
b) în cazul formelor ușoare, se utilizează corticosteroizi orali și antihistaminice
c) în cazul formelor severe, se utilizează fototerapia, metotrexat, ciclosporina
d) în cazul formelor ușoare, se utilizează corticosteroizi topici și emoliente
e) se recomandă folosirea iodurii de potasiu

R; B,C,E

10. Următoarele afirmații despre dermatita seboreică sunt adevărate:

a) este cel mai frecvent întâlnită la adolescenţi şi sugari, asociat cu Malassezia
b) se caracterizează printr-o proliferare scăzută a epidermului
c) seleniul și ketoconazolul sunt adesea folosite în tratamentul dermatitei seboreice de la
nivelul scalpului
d) se caracterizează prin prezența de vezicule și bule pe fond eritematos
e) puseele de dermatită seboreică sunt rare

R: A, C

11. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la eritemul polimorf:

a) reprezintă o patologie buloasă a pielii
b) este determinat de virusul Herpes simplex și Mycoplasma pneumoniae
c) în cazul investigațiilor de laborator, întâlnim eozinofilie
d) biopsia evidențiază multe limfocite și keratinocite necrotice
 e) biopsia evidențiază multe leucocite și keratinocite necrotice

R: B,C,D

12. Următoarele afirmații despre grefe și lambouri sunt adevărate, cu excepția:

a) lamboul muscular are ca locuri donatoare uzuale tensorul fasciei lata, muschii gluteali,
sartorius, dreptii abdominali, marele dorsal
b) grefa compozită este indicată în defecte mari care necesită acoperire cu țesut bine
vascularizat
c) grefa split skin necesită supliment de grefă de piele
d) autogrefele reprezintă țesut transplantat de la același pacient
e) lamboul fascio-cutanat are ca locuri donatoare uzuale fruntea, zona inghinală, zona
deltopectorală, coapse

R: B,C

13. *Despre acneea vulgară este adevărat, cu excepția:

a) severitatea acneei scade la sfârșitul adolescenței
b) utilizarea corticosteroizilor, Propionibacterium acnes și obstrucția foliculară sunt
adesea asociate cu apariția acneei
c) isotretinoinul oral are risc de hepatotoxicitate
d) retinoizii topici se folosesc ca unic tratament de linia II-a
e) acneea poate determina cicatrici permanente

R: D

PEDIATRIE

PROBLEME PEDIATRICE PULMONARE (Sinopsis de Medicina, 215-219)

1. *Crupul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a. Apare mai frecvent la categoria de varsta 5-10 ani
b. Se caracterizeaza prin dispnee, stridor inspirator, congestie nazala, limfadenopatie
 c. Este cauzat in principal de virusurile parainfluenza tip 1 si 2
d. Cazurile severe sunt tratate cu epinefrina in aerosoli si corticosteroizi
e. Radiografia gatului arata ingustarea cailor aeriene subglotice

R: A

2. Urmatoarele afirmatii cu privire la epiglotita sunt adevarate

a. Frecvent intalnita in trecut la copiii cu varste intre 2 si 7 ani
b. Incidenta a scazut datorita vaccinarii eficiente impotriva Haemophilus influenzae
tip b
c. Reprezinta o infectie rapid progresiva a epiglotei si a tesuturilor adiacente
d. Cea mai frecventa cauza este reprezentata de streptococ
e. Frecvent intalnita la categoria de varsta 5 luni- 2 ani.

R: A, B, C

3. *Manifestarile clinice in epiglotita sunt:

a. Hipersalivatie
b. Disfagie
c. Stridor discret
d. Tiraj inspirator
e. Toate cele de mai sus

R: E

4. Tratamentul bronsiolitei consta in:

a. Aspiratie nazala
b. Umidifierea aerului
c. Hidratare adecvata
d. Administarea de glucocorticoizi sistemici
e. Antibioterapie

R: A, B, C
 5. Urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta sunt adevarate:
a. Reprezinta o reactie inflamatorie a bronhiolelor
b. Etiologia este reprezentata in principal de virusul sincitial respirator
c. Cel mai des apare vara
d. Este mai des intalnita la copiii cu varste sub 2 ani
e. Radiografia pulmonara arata hiperinflatie pulmonara si infiltrate parcelare

R: A, B, D, E

6. Faza catarala din tusea convulsiva se caracterizeaza prin:

a. Febra usoara
b. Tuse usoara
c. Rinoree
d. Conjunctive injectate
e. Febra la valori mari

R: A, B, C, D

7. * Faza paroxistica din tusea convulsiva se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o

exceptie:
a. Apare dupa 2 saptamani de evolutie a bolii
b. Sincopa
c. Apare dupa 3 saptamani de evolutie a bolii
d. Emeza
e. Episoade paroxistice de tuse urmate de un sunet inspirator ”convulsiv”

R: C

8. Sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului se manifesta prin:

a. Cianoza
b. Batai ale aripioarelor nazale
c. Frecventa respiratorie >60 respiratii/min
 d. Diminuarea sonoritatii pulmonare
e. Frecventa respiratorie <60 respiratii/min

R: A, B, C, D

9. *Tratamentul sindromului de detresa respiratorie a nou nascutului consta in:

a. Internare in sectia de terapie intensiva neonatala
b. Administrarea de corticosteroizi mamei inainte de nastere
c. Terapia de substitutie a surfactantului
d. Suplimentare cu O2
e. Toate cele de mai sus

R: E

10. Complicatiile sindromului de detresa respiratorie neonatala sunt reprezentate de:

a. Pneumotorax
b. Pneumomediastin
c. Displazie bronhopulmonara
d. Nu exista risc de a dezvolta astm in copilarie
e. Risc crescut de a dezvolta astm in copilarie comparativ cu alti copii

R: A, B, C, E

11. Tratamentul sindromului de aspiratie de meconiu consta in:

a. Antibioterapie empirica
b. Aspirarea gurii si a nasului la nastere
c. Suplimentare cu O2
d. Corticoterapie orala
e. Terapia cu surfactant

R: A, B, C, E
 12. Urmatoarele afirmatii legate de Sindromul de aspiratie de meconium sunt adevarate:
a. Cauzeaza obstructia cailor aeriene si pneumonie
b. In timpul nasterii se observa lichid amniotic de culoare normala
c. Radiografia pulmonara evidentiaza atelectazie
d. Hipertensiunea pulmonara poate apare daca nu se trateaza prompt
e. La nastere sunt prezente: cianoza, tahipnee, tiraj intercostal

R: A, C, D, E

13. * Manifestarile clinice din fibroza chistica sunt reprezentate de:

a. Tuse, cianoza
b. Ileus meconial la nastere
c. Steatoree
d. Deficit de crestere
e. Toate cele de mai sus

R: E

14. Fibroza chistica:

a. Afectiune autozomal dominanta
b. Cauzata de un defect al canalului pompei de clor al glandelor exocrine
c. Se manifesta in copilarie si este in general fatala
d. Afecteaza ambii plamani si sistemul gastrointestinal
e. Incidenta la caucazieni este mai scazuta comparativ cu alte rase si etnii

R: B, C, D

15. Investigatiile din fibroza chistica evidentiaza:

a. Cresterea sodiului seric
b. Testul genetic poate localiza mutatia in gena reglatoare a conductantei
transmembranare a FC (CTFR)
c. Scaderea sodiului seric
 d. Testul sudorii arata cresterea Na si Cl (>60mEq/L la copii)
e. Testul sudorii arata scaderea Na si Cl (<60mEq/L la copii)

R: B, C, D

16.*Tratamentul fibrozei chistice consta in:

a. Administrarea de bronhodilatatoare

b. Antibioterapie in caz de exacerbari pulmonare sau infectii

c. Suplimentare cu enzime pancreatice

d. Suplimentare cu vitamine A, D, E si K

e. toate cele de mai sus

R: E

17. * Investigatiile de laborator din tusea convulsiva sunt reprezentate de urmatoarele:

a. testare PCR

b. Hemoleucograma: leucopenie marcata cu limfocitoza

c. Cultura din tractul respirator

d. Hemoleucograma: leucocitoza marcata cu limfocitoza

e. Cultura din tractul respirator nu este necesara diagnosticului

R: A, C, D

18. Urmatoarele afirmatii referitoare la epiglotita sunt adevarate:

a. Frecvent intalnita la copiii cu varsta intre 2 si 7 ani

b. Copilul prezinta stridor discret, hipersalivatie, disfagie

c. Cultura din exudatul epiglotic poate identifica bacteria cauzatoare

 d. Radiografia gatului arata epiglota de dimensiuni normale

e. Este necesara administrarea de antibiotice (ceftriaxona) timp de 7 pana la 10 zile.

R: A, B, C, E

19. Tratamentul bronsiolitei include:

a. Umidifierea aerului

b. Glucocorticoizii sistemici sunt recomandati de rutina

c. Aspiratie nazala

d. Hidratare adecvata

e. Bronhodilatatoarele inhalatorii sunt indicate de rutina

R: A, C, D

20. *Sindromul aspiratiei de meconiu se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. In timpul nasterii nou nascutul prezinta cianoza, tiraj intercostal

b. In timpul nasterii nou nascutul prezinta distensie toracica, tahipnee

c. Radiografia pulmonara evidentiaza zone de hiperinflatie, atelectazie sau

pneumotorax

d. Hipertensiunea pulmonara poate aparea ca si complicatie

e. Toate cele de mai sus

R: E

TULBURARI GASTROINTESTINALE (pag 219-221, Sinopsis de medicina)

1.*Modificarile echilibrului acido-bazic in stenoza de pilor la sugar sunt reprezentate de:

a. Acidoza metabolica hiperpotasemica

b. Alcaloza metabolica hipercloremica

 c. Acidoza metabolica hipopotasemica

d. Alcaloza metabolica hipocloremica

e. Alcaloza metabolica hiperpotasemica

R: D

2. Urmatoarele afirmatii cu privire la stenoza hipertrofica de pilor sunt adevarate:

a. Simptomele apar imediat dupa nastere

b. Varsaturile sunt bilioase
c. Tranzitul baritat arata ingustarea canalului piloric
d. Varsaturile nu au aspect bilios
e. Pilorotomia este tratamentul de electie

R: C, D, E

3. Sugarii cu enterocolita necrotica beneficiaza de urmatoarele masuri de tratament:

a. Antibiotice cu spectru larg

b. Aspirare nazogastrica
c. Preparate de lapte fara lactoza
d. Rezectie chirurgicala a intestinului afectat
e. Corticoterapie

R: A, B, D

4*Manifestarile clinice ale enterocolitei necrotice sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Varsaturi bilioase

b. Mucus cu sange in scaun (scaun cu aspect de “jeleu de coacaze”)

c. Alimentatie deficitara

d. Semne clinic de soc

e. Distensie abdominala
R: B

5. Urmatoarele afirmatii despre boala Hirschsprung sunt adevarate:

a. Aspect histologic de necroza idiopatica a mucoasei intestinale

b. Se manifesta prin diaree cronica
c. Biopsia intestinala arata absenta ganglionara
d. Tratamentul consta in colostomie si rezectia zonei afectate
e. Absenta inervatiei autonome intestinale

R: C, D, E

6.*Factorii de risc ai invaginatiei intestinale la copil sunt urmatorii, cu o exceptie:

a. Diverticul Meckel
b. Purpura Henoch-Schonlein
c. Infectia cu Adenovirus
d. Prematuritatea
e. Fibroza chistica

R: D

7. *Manifestarile clinice ale invaginatiei intestinale la sugar sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a. Durere abdominala brusca, episodica, durata sub 1 minut

b. Diaree
c. paloare
d. Varsaturi
e. Masa abdominala palpabila

R: B

8. *Urmatoarele afirmatii, cu privire la diverticulul Meckel sunt adevarate, cu o exceptie:

a. Contine tesut ectopic (gastric, pancreatic)

 b. Scanarea radionucleara cu Technetiu vizualizeaza mucoasa gastrica
c. Ischemia intestinala este o complicatie
d. Se poate manifesta prin sangerare rectala nedureroasa
e. Necesita tratament chirurgical in cazurile simptomatice

R: C

9. *Prima suspiciune de diagnostic in cazul varsaturilor bilioase la un nou nascut este:

a. Invaginatia intestinala
b. Stenoza de pilor
c. Fibroza chistica
d. Malrotatia cu volvulus
e. Boala Hirschsprung

R: D

10. Hemoliza crescuta reprezinta o cauza a urmatoarelor tipuri de icter la nou nascut:

a. Incompatibilitatea in sistem ABO

b. Deficit de G6PD
c. Sindrom Gilbert
d. Atrezie biliara
e. Sindrom Crigler-Najjar

R: A, B

11. Icterul neonatal nonfiziologic are urmatoarele caracteristici:

a. Apare in primele 24 ore de viata

b. Bilirubina totala > 15 mg/dl
c. Bilirubina directa > 2 mg/dl
d. Nu se insoteste niciodata de icter nuclear
e. Exsanguinotransfuzia este contraindicate

R: A, B, C
12. *Sugar in varsta de 2 luni, fost prematur, cu greutatea la nastrere 1500g, se interneaza
pentru varsaturi bilioase, letargie, hematochezie, aparute de 24 ore. Investigatiile arata acidoza
metabolica si hiponatremie iar radiografia abdominala arata distensie intestinala, aer liber
subdiafragmatic. Cel mai probabil diagnostic este:

a. Invaginatia intestinala

b. Enterocolita acuta virala

c. Stenoza de pilor

d. Enterocolita necrotica

e. Diverticul Meckel

R: D

13. *Nou nascut in varsta de 5 zile se interneaza pentru varsaturi bilioase, distensie
abdominala. Radiografia abdominala arata semnul “double bubble” si aer liber
subdiafragmatic. Cel mai probabil diagnostic este:

a. Malrotatie intestinala cu volvulus

b. Stenoza de pilor

c. Malrotatie intestinala cu volvulus si perforatie

d. Invaginatie intestinala

e. Enterocolita necrotica

R: C

14. *Icterul nuclear se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a. Depozitarea bilirubinei in ganglionii bazali si hipocamp

b. Afectarea neurologica este tranzitorie

c. Apare consecutive unor valori mari ale bilirubinei

 d. Aparitia convulsiilor si a crizelor de apnee

e. Apare in cazul anomaliilor hepatice

R: B

PROBLEME HEMATOLOGICE (224-227)

1. *Urmatoarele afirmatii privind boala hemolitica a nou-nascutului sunt adevarate cu o

exceptie:

a. daca celulele Rh+ fetale intra in circulatia mamei Rh- pot apare anticorpi anti-Rh

b. anticorpii nu afecteaza sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului

c. anticorpii afecteaza intotdeauna sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului

d. anticorpii cauzeaza hemoliza severa a eritrocitelor fetale la sarcinile urmatoare cu

feti Rh+

e. hemoliza va cauza cel mai probabil decesul fatului

R: C

2. *Urmatoarele afirmatii privind anemia Fanconi sunt adevarate cu exceptia:

a. patologie autozomal-recesiva asociata cu insuficienta medulara, pancitopenie si risc

crescut de leucemie

b. frecvent asociata cu statura mica, pigmentari tegumentare anormale, rinichi in

potcoava si anomalii ale degetelor

c. se caracterizeaza prin alfa-fetoproteina serica scazuta si leucocite crescute

d. analiza cromozomiala detecteaza multiple rupturi ale benzilor

e. decesul in copilarie este frecvent datorat insuficientei medulare sau leucemiei

R: C

3. *Urmatoarele afirmatii privind neuroblastomul sunt adevarate cu exceptia:

 a. tumora cu origini in celulele crestei neurale

b. posibil acid vanil mandelic si homovanilic scazute in urina colectata/24 h

c. CT-ul poate localiza tumora adrenala sau ganglionara

d. tratamentul consta in rezectie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie

e. prognostic prost daca apare dupa varsta de 1 an

R: B

4. Urmatoarele afirmatii privind anemia Fanconi sunt false:

a. patologie autozomal-dominanta asociata cu insuficienta medulara, bicitopenie si risc

crescut de leucemie

b. frecvent asociata cu statura mica, pigmentari tegumentare anormale, rinichi in

potcoava si anomalii ale degetelor

c. se caracterizeaza prin alfa-fetoproteina serica scazuta si leucocite crescute

d. analiza cromozomiala detecteaza multiple rupturi ale benzilor

e. decesul in copilarie este frecvent datorat insuficientei medulare sau leucemiei.

R: A, C

5. Urmatoarele afirmatii privind neuroblastomul sunt adevarate:

a. tumora cu origini in celulele crestei neurale

b. posibil acid vanil mandelic si homovanilic scazute in urina colectata/24 h

c. CT-ul poate localiza tumora adrenala sau ganglionara

d. tratamentul consta in rezectie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie

e. prognostic prost daca apare sub varsta de 1 an

R: A, C, D
6. Urmatoarele afirmatii privind rabdomiosarcomul sunt false:

a. tumora a muschilor netezi la copil

b. tumorile mari cauzeaza frecvent efect de masa asupra structurilor adiacente

c. biopsia stabileste diagnosticul

d. CT-ul sau IRM-ul arata extinderea tumorii

e. tratamentul consta doar in rezectie chirurgicala

R: A, E

7. Urmatoarele afirmatii privind anemia Diamond -Blackfan sunt adevarate:

a. anemie congenitala pura

b. oboseala, dispnee, paloare, cianoza cu debut tardiv

c. asociaza anomalii cranio-faciale, anomalii ale degetelor, sufluri cardiace, dizabilitate

intelectuala

d. hipergonadism

e. Hb, Ht scazute, Reticulocite crescute, eritropoietina scazuta

R: A, C

8. Urmatoarele afirmatii privind boala hemolitica a nou-nascutului sunt false:

a. daca celulele Rh pozitive fetale intra in circulatia mamei cu Rh negativ pot aparea
anticorpi anti-Rh

b. anticorpii nu afecteaza sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului

c. anticorpii afecteaza intotdeauna sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului

d. anticorpii produc hemoliza severa a eritrocitelor fetale la sarcinile urmatoare cu feti

Rh pozitivi

e. tratament: administrare de imunoglobulina Rh(D) dupa primele 72 de ore de la

nastere la feti Rh pozitivi
R: C, E

PROBLEME NEUROLOGICE (Sinopsis de medicina, pag. 224-227)

1. *La ce varsta a copiilor se incadreaza convulsiile febrile:

a. 2 luni-10 luni
b. 4 luni-10 luni
c. 6 luni- 5 ani
d. 6 luni- 10 ani
e. 6 luni-12 luni
R: C

2. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. Dureaza mai mult de 15 minute
b. Dureaza mai putin de 15 minute
c. Multiple crize in 24 de ore
d. Revenire la normal dupa convulsie
e. Convulsii generalizate tonico-clonice
R: A, C

3. *Convulsiile febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Sunt crize focale
b. Status postcriza prelungit sau deficit focal
c. Dureaza mai putin de 15 minute
d. Sunt corecte variantele a,b,c
e. Sunt corecte variantele a,b
R: E

4. *Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile simple sunt adevarate cu exceptia:

a. sunt convulsii generalizate tonico-clonice
b. sunt crize focale
c. dureaza mai putin de 15 minute
d. nu mai mult de 1 episod/24 h
 e. revenire la normal dupa convulsie

R: B

5. *Urmatoarele afirmatii privind convulsiile complexe sunt adevarate cu exceptia:

a. convulsii generalizate tonico-clonice
b. dureaza mai mult de 15 minute
c. multiple crize in 24 h
d. status post-criza prelungit sau deficit focal
e. convulsii focale

R: A

6. Urmatoarele afirmatii privind convulsiile complexe sunt adevarate:

a. convulsii generalizate tonico-clonice
b. dureaza mai mult de 15 minute
c. multiple crize in 24 h
d. revenire la normal dupa convulsie
e. convulsii focale

R: B, C, E

7. Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile simple sunt adevarate:

a. sunt convulsii generalizate tonico-clonice
b. sunt crize focale
c. dureaza mai putin de 15 minute
d. multiple crize /24 h
e. revenire la normal dupa convulsie

R: A, C, E

8. Punctia lombara se efectueaza:

a. La toate convulsiile febrile
b. Daca se suspicioneaza meningita
c. Trebuie avuta in vedere la copiii <12 luni care nu sunt deplin imunizati
d. Doar la copiii >5 ani
 e. Daca se suspcioneaza infectie
R: B, C, E

9. Electroencefalograma (EEG) se recomanda in urmatoarele situatii:

a. La toate convulsiile febrile
b. Se face de rutina in caz de febra la copii
c. Nu este necesar de rutina pentru convulsiile febrile
d. In caz de convulsii atipice se va efectua EEG si RMN
e. In caz de convulsii atipice
R: C, D, E

10. Hidrocefalia se caracterizeaza prin:

a. Cresterea excesiva a capului
b. Bombarea fontanelei
c. Asociaza varsaturi si iritabilitate
d. Fontanela anterioara deprimata
e. Asociaza edem papilar
R: A, B, C, E

11. Diagnosticul de laborator si imagistic in hidrocefalie cuprinde urmatoarele:

a. Ecografie transfontanelara
b. CT cranian va arata ventriculi mariti in dimensiuni
c. Ecografie abdominala
d. RMN cranio-cerebral
e. Examenul bacteriologic al LCR
R: A, B, D

12. Hidrocefalia copilariei se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

a. Este cauzata de obstructia circulatiei LCR-ului in al patrulea ventricul cerebral
b. Poate fi comunicanta sau necomunicanta
c. Suntarea chirurgicala se face doar in 5% din cazuri
d. Aceteazolamida se poate folosi temporar pentru ameliorarea simptomelor
e. 70% mortalitate inainte de varsta de 3 ani in lipsa tratamentului
R: C, E
 13. *Defectele de tub neural pot fi urmatoarele:
a. Spina bifida oculta
b. Meningocel
c. Mielomeningocel
d. Anencefalie
e. Toate variantele sunt corecte
R: E

14. Tratamentul in defectele de tub neural cuprind urmatoarele:

a. Corectia chirurgicala este necesara in toate cazurile, cu exceptia defectelor usoare
b. Suntarea nu este o solutie terapeutica
c. Suntarea se practica in toate cazurile
d. Suntarea este frecvent necesara pentru meningocel si mielomeningocel in vederea
rezolvarii hidrocefaliei
e. Suplimentul de folat la femeile gravide nu reduce riscul de aparitia defectelor de
tub neural
R: A, D

15. Botulismul infantil se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

a. De obicei apare ca urmare a ingestiei sporilor dupa expunerea la miere neprocesata
b. Tratamentul include antibioterapie si corticoterapie
c. Tratamentul include imunoglobulina botulinica intravenos
d. Apare ca urmare a ingestiei sporilor de la ciuperci
e. In lipsa tratamentului pot aparea complicatii precum insuficienta respiratorie
R: B, D

16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Botulism cu exceptia:

a. Se caracterizeaza prin constipatie, plans slab, hipotonie, reflex de inghitire slab,
letargie
b. In cazul complicatiilor apar si dificultati de respiratie
c. Scaunele diareice apar in toate cazurile de botulism
d. Tratamentul include imunoglobulina umana intravenos
e. Printre complicatii se numara si insuficienta hepatica
R: C, D, E

17. Tratemetnul in retinoblastom cuprinde urmatoarele aspecte:

a. Enuclearea este efectuata pentru tumorile mari
b. Radioterapia poate fi utilizata pentru tumorile bilaterale sau adiacente nervului
optic
c. Crioterapia sau fotocoagularea laser este utilizata pentru tumorile mari
d. Chimioterapia este utilizata pentru metastaze
e. Chimioterapia este utilizata pentru salvarea vederii
R: A, B, D, E

18. Urmatoarele afirmatii sunt false despre retinoblastom:

a. Examinarea oftalmologica poate detecta reflexe slabe rosii luminoase la ochiul
afectat
b. Exista si o componenta genetica in unele cazuri: mutatii in gena RBI
c. Nu este necesar CT inainte de a incepe orice terapie pentru retinoblastom
d. Prognostic bun chiar in prezenta metastazarii
e. Risc mare de pierdere a vederii daca tumora este adiacenta corneei
R: C, D

19. *Printre factorii de risc implicati in aparitia paraliziei cerebrale se numara:

a. Prematuritatea
b. Retardul de crestere intrauterina
c. Hemoragia cerebrala
d. Asfixia perinatala
e. Toate variantele de mai sus
R: E

20. Urmatoarele situatii nu fac parte din factorii de risc in aparitia paralizei cerebrale:
a. Infectie intrauterina
b. Icterul neonatal fiziologic
c. Convulsii neonatale
d. Nasteri multiple
e. Prima nastere
R: B, E

21. *Tipurile de paralizie cerebrala se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Poate fi spastica
b. Pareza spastica a mai multor membre
c. Poate fi diskinetica
d. Sunt corecte variantele a, b, c
e. Sunt corecte variantele a, b
R: D

22. In paralizia cerebrala tratamentul cuprinde:

a. Benzodiazepine
b. Fizioterapie
c. Montare de sunt ventriculo-peritoneal in toate cazurile
d. Suport social si psihologic al pacientului si al familiei
e. Imunoglobulina umana
R: A, B, D

23. Urmatoarele afirmatii despre defectele de tub neural sunt false:

a. Anencefalia se caracterizeaza prin absenta creierului anterior, a meningelui si a
unor portiuni ale cutiei craniene
b. Severitatea simptomelor depinde de severitatea defectului
c. Pacientii cu spina bifida forma grava pot avea smocuri de par la nivelul defectului
d. Apar la persoanele cu factori de risc precum diabetul zaharat la mama
e. Formele usoare asociaza intotdeauna si anomalii neurologice
R: C, E

24. Boala Tay-Sachs se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

a. Este o patologie autozomal recesiva cauzata de absenta hexozaminidazei A
b. Este o patologie autozomal dominanta cauzata de absenta enzimei necesare pentru
metabolismul gangliozidelor lipidice
c. Sunt specifice pete galbene pe retina la fundul de ochi
d. Sunt specifice pete rosii-ciresii pe retina la fundul de ochi
e. Apare la evreii Ashkenazi si canadienii francezi
R: B, C

RAHITISMUL (Sinopsis de medicina, pag 229)

1.*Următoarele afirmații despre rahitismul hipocalcemic la copil sunt adevărate, cu o

excepție:

a) determină o calcificare vicioasă a osului

b) este cauzat de aportul, absorbția sau metabolismul deficitar de vitamina D
c) este determinat de lipsa expunerii la soare
d) în rahitism, cartilajele de creștere devin hipertrofice, fără calcificare
e) este determinat de o dietă bogată în vitamina D

R: E

2. Manifestările clinice în rahitism sunt următoarele:

a) durere osoasă
b) picioare deformate
c) statură înaltă
d) mers precoce
e) cifoscolioză

R: A, B, E

3. În rahitism pot apare:

a) cifoscolioză
b) slăbiciunea membrului proximal
c) fracturi
d) întărirea oaselor craniene
e) statură înaltă

R: A, B, C
4. Investigațiile de laborator în rahitismul hipocalcemic arată:

a) fosfatază alcalină scăzută

b) fosfor crescut
c) 25 hidroxicolecalciferol scăzut
d) parathormonul crescut
e) 1,25 dihidroxi colecalciferol scăzut

R: C, D, E

5. Radiografiile osoase în rahitismul hipocalcemic arată:

a) curbarea oaselor lungi

b) linii translucide în os
c) îngustarea cartilajelor de creștere
d) turtirea craniului
e) calcificare crescută a diafizelor oaselor lungi

R: A, B, D

6. *Tratamentul rahitismului constă în următoarele, cu o excepție:

a) expunere la soare
b) dietă bogată în vitamina D
c) suplimentare cu vitamina D în caz de aport deficitar
d) scăderea aportului de fosfor
e) creșterea aportului de calciu

R: D

MONITORIZAREA DEZVOLTARII (Sinopsis de Medicina, pag 231-237)

1. Urmatoarele afirmatii privind greutatea la nastere sunt adevarate:

a. Se dubleaza pana la ̴6 luni
 b. Se dubleaza pana la ̴12 luni
c. Se tripleaza pana la ̴12 luni
d. Se tripleaza pana la ̴24 luni
e. Se cvadrupleaza pana la ̴24 luni

R: A, C, E

2. *Pierderea initiala a greutatii, in primele zile dupa nastere, este de:

a. ̴1% din greutatea de la nastere
b. ̴10% din greutatea de la nastere
c. ̴5% din greutatea de la nastere
d. ̴15% din greutatea de la nastere
e. ̴7% din greutatea de la nastere

R: B

3. *Pierderea initiala a greutatii, in primele zile dupa nastere, este recastigata pana la
varsta de:
a. 7 zile
b. 2 saptamani
c. 1 luna
d. 2 luni
e. 3 saptamani

R: B

4. *De la varsta de 2 ani pana la adolescenta (varsta de 13 ani), cresterea anuala a

greutatii este:
a. ̴1 kg
b. ̴5 kg
c. ̴10 kg
d. ̴2 kg
e. ̴3 kg

R: D
 5. Cresterea ponderala inadecvata la sugar si copil poate rezulta din:
a. Varsaturi sau diaree cronica
b. Aport dietetic deficitar sau abuz alimentar
c. Malabsorbtie
d. Patologii congenitale
e. Infectii virale

R: A, B, C, D

6. Inaltimea (sau lungimea la nastere):

a. Creste cu 50% la varsta de ̴1 an
b. Creste cu 1 cm/luna in primul an
c. Se dubleaza la ̴4 ani
d. Se tripleaza la ̴13 ani
e. Se tripleaza la ̴18 ani

R: A, C, E

7. *Cresterea anuala in inaltime de la varsta de 2 ani pana la adolescenta este de:

a. ̴10 cm/an
b. ̴1 cm/an
c. ̴5 cm/an
d. ̴15 cm/an
e. ̴8 cm/an

R: C

8. Inaltimea mai mare decat normal poate fi asociata cu:

a. Pubertate precoce
b. Hipotiroidism
c. Sindrom Marfan
d. Sindrom Klinefelter
 e. Statura familiala inalta

R: A, C, D, E

9. Inaltimea mai mica decat normal poate fi asociata cu:

a. Neglijare
b. Hipotiroidism
c. Dispalzii scheletale
d. Insuficienta renala acuta
e. Sindrom Turner

R: A, B, C, E

10. Circumferinta capului creste in primul an de viata astfel:

a. ̴5 cm intre 0 si 3 luni
b. ̴4 cm intre 3 si 6 luni
c. ̴1 cm/luna
d. ̴2 cm intre 6 si 9 luni
e. ̴1 cm intre 9 si 12 luni

R: A, B, D, E

11. Macrocefalia la sugar poate fi asociata cu:

a. Boli metabolice cerebrale (ex. Tay-Sachs, boala urinilor cu miros de sirop de
artar)
b. Infectii congenitale (infectii TORCH)
c. Sindroame neurocutanate (ex. neurofibromatoza, scleroza tuberoasa)
d. Expunerea fetala la toxine (sindromul alcoolic fetal)
e. Acromegalia

R: A, C, E

12. Principalele repere de dezvoltare la varsta de 2 luni sunt:

 a. Social/cognitiv: zambet social
b. Social: anxietate la persoane straine
c. Miscare grosiera: ridica capul la 45 grade
d. Miscare fina: ochii urmaresc obiectul pana la linia mediana
e. Limbaj: gangureste

R: A, C, D, E

13. Principalele repere de dezvoltare la varsta de 12 luni sunt:

a. Anxietate de separare (9-15 luni)
b. Umbla cu ajutor (merge sustinut)
c. Prinde ca un cleste
d. Urca/coboara scari
e. Vocabular de 5-10 cuvinte

R: A, B, C, E

14. Principalele reflexe ale copilariei (primitive sau arhaice), prezente in primele 3 luni de
viata, sunt:
a. Reflexul Moro
b. Reflexul de apucare
c. Reflexul tonic al gatului
d. Reflexul automat de mers
e. Reflexul de supt

R: A, B, C, D

15. Reprezinta contraindicatii pentru vaccinuri:

a. Alergii severe la doza precedenta
b. Prezenta febrei
c. Prezenta unei boli usoare
d. Alergii severe la componentele vaccinului
 e. Vaccinurile cu virus viu la pacientii imunocompromisi

R: A, D, E

16. Semne fizice care sugereaza trauma neaccidentala (abuzul copilului) includ:
a. Fracturi ”in lemn verde”
b. Hemoragii retiniene
c. Tipuri specifice de fracturi (fracturi ale coastelor posterioare, fracturi ale
metafizei, fracturi in diferite stadii de vindecare)
d. Arsuri cu demarcatii imprecise sau cu forme specifice (tigara, fier)
e. Leziuni purpurice la membrele inferioare

R: B, C, D

17. Adolescentii prezinta un risc crescut pentru:

a. Comportamente periculoase (droguri, activitate sexuala neprotejata, violenta)
b. Alcoolism cronic
c. Depresie
d. Ideatie suicidala
e. Tulburari de alimentatie

R: A, C, D, E

18. Programul de vaccinare din Romania (Recomandari 2018) cuprinde pentru varsta de 2
luni:
a. Hep B (Vaccin hepatitic B), DTP (Difterie, Tetanos, Pertusis acelular), Hib
(Hemophilus influenzae tip b), IPV (vaccin anti-polio-inactivat)
b. PCV (vaccin pneumococic)
c. MCV4 (vaccin meningococic)
d. Rota (vaccin contra rotavirus)
e. VZV (vaccin contra Varicella-Zoster)

R: A, B, D
 19. Controalele de rutina sunt importante in timpul copilariei pentru:
a. A efectua analize de laborator
b. A detecta intarzierile de crestere si dezvoltare
c. A efectua vaccinarile
d. A oferi indrumare anticipata
e. A evalua cresterea

R: B, C, D, E

20. *Stadiile Tanner apreciaza:

a. Modificarile fizice asociate pubertatii
b. Dezvoltarea genitala si aprecierea pilozitatii
c. Problemele dermatologice ale pubertatii
d. Cresterea adecvata in greutate si inaltime
e. Probleme comportamentale asociate adolescentei

R: B

PATOLOGIE INFECTIOASA PEDIATRICA (Sinopsis de medicina, pag. 241-242)

1. Urmatoarele afirmatii privind rubeola sunt adevarate:

a. asociata cu adenopatii posterioare, cervicale si occipital, petele Forchheimer

b. debut cu IACRS usoara, febra, rash maculopapular

c. rash maculopapular present numai la nivelul fetei

d. tratament: suportiv

e. tratament: antibioterapie

R: A, B, D

2. Urmatoarele afirmatii privind rujeola sunt false:

a. se caracterizeaza prin febra, tuse, coriza, conjunctivita, pete KopliK, rash

 b. cauzata de virusul rubeolic

c. laborator: testare PCR

d. tratament: antibioterapie de prima linie

e. complicatii: pneumonie, encefalita, otita medie acuta

R: B, D

3. Urmatoarele afirmatii privind roseola infantum sunt false:

a. cauzata de human herpes virus 6

b. cauzata de virusul rujeolic

c. precedata de 3-5 zile de febra inalta dupa care incepe rash-ul si febra dispare

d. debut brusc cu rash palmo-plantar si afebrilitate

e. tratament: suportiv

R: B, D

4. Urmatoarele afirmatii privind otita sunt adevarate:

a. infectie a urechii medii comuna la copiii sub 6 ani

b. durere auriculara cu debut acut, febra, membrana tympanica in tensiune, lichid in

urechea medie

c. debut insidios cu subfebrilitate, varsaturi, durere auriculara

d. tratament: analgezice, cefalosporinele in doze mari de prima linie

e. complicatii: pierderea auzului, perforatia MT, mastoidita, abces temporal

R: A, B, E

5. Urmatoarele afirmatii privind conjunctivita neonatala sunt adevarate:

a. conjunctivita chimica: apare dupa a 7-a zi de viata, eritem, secretie purulenta

 b. conjunctivita gonococica: intra ziua a 2-a si a 7-a zi de viata, secretie in cantitate
mare purulenta

c. conjunctivita cu chlamydia: apare in prima zi de viata, secretie seroasa

d. conjunctivita gonococica necesita administrare de antibiotic i.v.

e. conjunctivita cu chlamydia poate fi tratata p.o cu macrolide

R: B, D, E

*6. Urmatoarele afirmatii privind scarlatina sunt adevarate cu exceptia:

a. febra si rash asociate cu o infectie virala

b. febra si rash associate cu o infectie streptococica

c. febra, rash difuz eritemato-papular, limba zmeurie, descuamari ale palmelor si

plantelor

d. paraclinic- test rapid pentru streptococ, cultura din secretia faringiana

e. complicatii: cardita reumatica, glomerulonefrita post-streptococica

R: A

*7. Urmatoarele afirmatii privind infectia de tract urinar sunt adevarate, cu exceptia:

a. cel mai comun microorganism este klebsiella

b. se manifesta prin: varsaturi, hematurie, febra inalta, iritabilitate

c. tratament cu antibiotic, cefalosporinele sunt prima linie

d. complicatii: pielonefrita, cicatrici renale, urosepsis

e. laborator: sumar de urina si urocultura

R: A

8. Urmatoarele afirmatii privind infectia de tract urinar sunt adevarate:

 a. cel mai comun microorganism este Klebsiella

b. se manifesta prin: varsaturi, hematurie, febra inalta, iritabilitate

c. tratament cu antibiotic, cefalosporinele sunt indicatie de linia a II-a

d. complicatii: pielonefrita, cicatrici renale, urosepsis

e. laborator: sumar de urina si urocultura

R: B, D, E

GINECOLOGIE - OBSTETRICA

1. Factorii de risc pentru fibromul uterin sunt:

a. Nuliparitatea
b. Descendența afro-americană
c. Consumul de alcool
d. Antecedente familiale de fibrom
e. Obezitatea
R: A, B, C, D

2. * Tratamentul cancerului de endometru cuprinde următoarele, cu EXCEPȚIA:

a. Histerectomia totală
b. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterala si prelevarea de ganglioni
limfatici
c. Radioterapie adjuvanta
d. Chimioterapie
R: A

3. Conduita terapeutică în ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude

HSIL) este următoarea:
a. Screening HPV
b. Colposcopie
c. Biopsie endocervicală
d. Histerectomie totală
 e. Tratament antibiotic
R: A, B, C

4. *Caracteristicile chistului dermoid (teratom chistic benign) sunt următoarele cu

EXCEPȚIA:
a. Este compus din țesuturi dermice multiple
b. Dinți
c. Corpi psammoma
d. Fire de păr
e. Glande sebacee
R: C

5. Originea tumorilor ovariene cu celule stromale sunt:

a. Celulele de granuloasă
b. Celulele tecale
c. Foliculul ovarian
d. Celulele Sertoli-Leydig
e. Celulele epiteliale
R: A, B, D

6. Factorii de risc implicați în etiologia cancerului de ovar sunt:

a. Multiparitatea
b. Istoric familial
c. Infertilitatea
d. Contracepția orală combinată
e. Mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2
R: B, C, E

7. Conduita terapeutică în tumorile ovariene benigne cuprinde următoarele:

a. Histerectomie totală cu anexectomie bilaterală pentru chisturile funcționale
b. Chistectomie
c. Ovarectomie
d. Supraveghere in chisturile functionale
 e. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală trebuie luată în considerare la
pacientele în menopauză
R: B, C, D, E

8. Conduita terapeutică în tumorile maligne ovariene cu celule germinale este

următoarea cu EXCEPȚIILE:
a. Anexectomia unilaterală efectuată pentru boala limitată
b. Citoreducţiechirurgicalăefectuatăpentrutumoriavansate
c. Supraveghere
d. Histerectomie totală
e. Chimioterapieadministrată de obiceipostoperator
R: C, D

9. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene chistice cu un contur regulat şi
septuri puţine este sugestivă pentru tumorile ovariene benigne
b. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene cu un contur neregulat, vegetaţii,
septuri multiple şi extensie pelvină sunt sugestive pentru malignitate.
c. Cancerul ovarian este simptomatic din stadiile incipiente
d. Cel mai frecvent cancer ovarian este cel cu celule germinale
e. Rezecţia chirurgicală este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic citologic
precis când există suspiciunea de neoplasm ovarian.
R: A, B, E

10. Care din următoarele forme anatomo-patologice aparțin cancerului de col

uterin:
a. Cancerul cu celule scuamoase
b. Cancerul cu celule germinale
c. Coriocarcinomul
d. Adenocarcinomul
e. Carcinomul adenoscuamos mixt
R: A, D, E
 11. Reprezintă factori de risc pentru vaginită:
a) Vârstă înaintată la primul contact sexual
b) Dușurile intravaginale
c) Fumatul
d) Partener sexual unic
e) Diabet zaharat
R: B, C, E

12. Reprezintă factori de risc pentru vaginită, cu excepția:

a) Vârstă înaintată la primul contact sexual
b) Dușurile intravaginale
c) Fumatul
d) Partener sexual unic
e) Diabet zaharat
R: A, D
13. *Flora bacteriană saprofită vaginală este reprezentată de:

a) LactobaciliiDoderlain
b) NeisseiriaGonorrhoeae
c) GardnerellaVaginalis
d) TrichomonasVaginalis
e) Nici un răspuns nu este corect
R: A

14. Dintre medicamentele uzuale pentru tratamentul Candidozei fac parte:

a) Metronidazol
b) Clotrimazol
c) Miconazol
d) Nistatin
e) Doxiciclină
R: B, C, D

15. Dintre medicamentele uzuale pentru tratamentul Candidozei fac parte următoarele,
cu excepția:
 a) Metronidazol
b) Clotrimazol
c) Miconazol
d) Nistatin
e) Doxiciclină
R: A, E

16. Dintre bacteriile ce determină boala inflamatoriepelvină, cel mai des sunt
incriminati următorii germeni:
a) GarderellaVaginalis
b) StreptoccocusAgalactiae
c) TrichomonasVaginalis
d) NeisseiriaGonorrhoeae
e) ChlamydiaTrachomatis
R: D, E

17.* Cele mai incriminate tulpini HPV pentru apariția Cancerului de Col sunt:
a) 12 și 5
b) 6 și 11
c) 16 și 18
d) 9 și 21
e) 27 și 48
R: C

18. Indicațiile biopsiei de endometru sunt:

a) Metroragia în climax.
b) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani
c) Metroragia disfuncțională peste 45 de ani.
d) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani expuse la estrogen exogen
e) Celule glandulare atipice pe frotiul Babeș-Papanicolau
R: A, C, D, E
 19.* Indicațiile biopsiei de endometru sunt următoarele, cu excepția:
a) Metroragia în climax.
b) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani
c) Metroragia disfuncțională peste 45 de ani.
d) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani expuse la estrogen exogen
e) Celule glandulare atipice pe frotiul Babeș-Papanicolau
R: B

20. Factorii de risc pentru cancerul de endometru sunt:

a) Multiparitate
b) Subponderabilitate
c) Diabetzaharat
d) Hipertensiunearterială.
e) Hipoestrogenism
R: C, D

21. Reprezintă metode definitive de tratament pentru fibromul uterin:

a) Miomectomia
b) Histerectomiatotală
c) Histerectomia subtotal
d) Agoniștii GnRH
e) Embolizarea arterei uterine
R: A, B, C

22. Factorii de risc pentru cancerul de col uterin sunt următorii, cu excepția:
a) Pacientănefumătoare
b) Contracepția
c) Contact sexual după 20 de ani
d) Infecția HPV cu tipurile 16 și 18
e) Partener sexual unic
R: A, C, E
 23. Reprezintă afirmații adevărate despre endometriomul ovarian, cu excepția:
a) Histologic asemănător cu epiteliul tubar
b) Compus din celuledermice multiple
c) Reprezintă extinderea endometriozei la nivelul ovarului
d) Secretăhormoniînfuncție de celulele de origine
e) Poate forma corpi psammoma
R: A, B, D, E

24* Sunt cauze de sângerare uterină anormală:

a) Cancerul endometrial
b) Cancerul de col uterin
c) Fibromul uterin
d) Sarcina molară
e) Toate răspunsurile sunt adevărate*
R: E

25. Următoarele afirmații despre sângerarea anormală sunt adevărate:

a) Sunt sângerări regulate pe cale vaginală
b) Sunt sângerări cu durată anormală. *
c) Sunt sângerări neregulate *
d) Poartă numele de menoragii când au o durată crescută
e) Poartă numele de menoragii când au un flux excesiv *
R: B, C, E

26*.Lactobacilii reprezintă:
a. floră microbiană vaginală normală a căror prezență pe frotiul vaginal nu este
sugestivă pentru infecție
b. floră bacteriană anormală
c. candidoză vaginală
d. toate răspunsurile sunt corecte
e. nici un răspuns corect
R: A
 [Link]ția vaginitei include următoarele elemente:
a. iritație vaginală
b. prurit
c. secreție vaginală normală
d. disurie
e. polakiurie
R: A, B

[Link] pentru sindromul de șoc septic include:

a. tratament suportiv pentru hipotensiune
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de antimicotice
d. administrarea de antivirale
e. toate răspunsurile sunt corecte
R: A, B

29*.Sindromul de șoc toxic este determinat de:

a. exotoxina produsă de Candida albicans
b. endotoxina produsă de Staphylococcus aureus
c. exotoxina produsă de Gardnerellavaginalis
d. exotoxina produsă de Staphylococcus aureus
e. exotoxina produsă de Escherichia coli
R: D

[Link] de șoc toxic poate apărea în caz de:

a. infecții postpartum
b. infecții postabortum
c. contracepție intravaginală prelungită
d. utilizarea prelungită a tampoanelor intravaginale
e. administrarea de antibiotice
R: A, B, C, D
 [Link] punct de vedere paraclinic sindromul de șoc toxic se caracterizează prin:
a. trombocitoză
b. scăderea alaninaminotransferazei
c. trombocitopenie
d. creșterea ureei și a creatininei
e. absența în cultura din fluidul vaginal a S. Aureus
R: C, D

[Link] punct de vedere clinic clinic sindromul de șoc septic se caracterizează prin:
a. disurie
b. anurie
c. diaree
d. hipertensiune arterială
e. hipotensiune arterială
R: C, E

33. Vaginita determinată de GardnerellaVaginalis are următoarele caracterisitici:

a. miros de pește sau amoniu
b. secreție albă, brânzoasă
c. diaree
d. inflamație vaginală redusă
e. se tratează cu antivirale
R: A, D

[Link] cauzată de TrichimonasVaginalis are următoarele caracteristici:

a. secreție vaginală verzuie, urât mirositoare
b. peteșii cervicale
c. inflamație vaginală redusă
d. nu se administrează tratament și partenerului
e. se tratează cu antimicotice
R: A, B

35. Vaginita cauzată de Candida Albicans are următoarele caracterisitici:

 a. secreție urât mirositoare, verzuie
b. miros de pește sau amoniu
c. celule de tip "clue" pe frotiul proaspăt
d. inflamație vaginală importantă
e. secreție vaginală densă, brânzoasă
R: D, E

36*. Tratamentul partenerilor este necesar:

a. în infecția cu Candida Albicans
b. în infecția cu Trichomonasvaginalis
c. în infecția cu Staphylococcus aureus
d. în infecția cu Escherichia coli
e. toate răspunsurile sunt corecte
R: B

37*.Tratamentul pentru vaginita cauzată de Candida Albicans este reprezentat de:

[Link]
[Link]
c. Fluconazol
d. Metronidazol
e. Clindamicină
R: C

[Link] antibiotic al șocului toxic include:

a. Gentamicină
b. Clindamicină
c. Vancomicină pentru tulpinile rezistente la Meticilină
d. Metronidazol
e. Fluconazol
R: B, C

[Link] severe de șoc toxic prezintă:

a. hipertensiune
 b. hipotensiune
c. tulburări respiratorii
d. șoc anafilactic
e. disurie
R: B, C

40.Măsurile necesare pentru remiterea șocului toxic sunt următoarele:

a. îndepărtarea tamponului intravaginal
b. administrarea de vasopresoare
c. antibioterapie cu clindamicină
d. administrarea de antimicotice
e. chiuretajul cavității uterine
R: A, B, C

41. *Următoarele modificări au loc in săptămâna 17 de gestație:

a. Aspectul de corp dolofan
b. Pancreasul începe să funcționeze
c. Incepe să se formeze cordul
d. Perceperea primelor miscări fetale
e. Se dezvoltă părul
R: D

42.*In primul trimestru de sarcină, pentru evaluarea vârstei gestationale se va folosi:

a. Înălțimea fundului uterin
b. Lungimea femurului
c. Circumferința abdominală
d. Ultrasonografia
R: D

43. *Vârsta gestaţională este calculată în funcţie de:

a. Ovulație
b. Vârsta mamei
c. Durata ciclului menstrual
 d. Data ultimei menstruații
e. Numărul de embrioni
R: D

44. Sunt adevărate despre vârsta gestaționala următoarele:

a. Se calculează după data ultimei menstruații
b. Este mai mică cu 2 săptămâni decât vârsta embrionară
c. Este mai mare cu 2 săptămâni decât vârsta embrionară
d. Data ultimei menstruații este cu 14 zile înaintea momentului fertilizării
e. Data ultimei menstruații este cu 14 zile după momentului fertilizarii
R: A, B, D

45. Sunt adevărate despre regula lui Naegele următoarele cu EXCEPTIA:

a. poate fi folosită pentru a estima data naşterii
b. poate fi folosită pentru a estima vârsta gestatională
c. poate fi folosită pentru a estima vârsta embrionară
d. formula de calcul este DUM(data ultimei menstruații)+7 zile-3 luni+ 9 luni
e. formula de calcul este DUM(data ultimei menstruații)+7 zile-3 luni+ 1 an
R: B, C, D

46. Factorii teratogeni au urmatoarele efecte:

a. Ucid fătul în primele 2 săptămâni
b. Nu au niciun efect în primele 2 săptămâni
c. Pot determina organogeneză anormală între 2 si 12 săptămâni
d. Pot determina organogeneza anormala între 4 si 10 săptămâni
e. Ucid fatul în primele 5 săptămâni
R: A, B, C

47. Pseudocieza (sarcina falsă)implică:

a. Somatizarea stresului
b. Modificări ale axei hipotalamo-hipofizare-ovariene
c. Semene și simptome ale sarcinii la femeile care nu sunt gravide
d. Modificări ale axei hipotalamo-hipofizare
e. Paciente cu boli psihice
R: A, B, C

48. *În timpul sarcinii sunt încurajate următoarele activități cu risc scăzut :
a. Exerciții fizice de intensitate mare
b. Relații sexuale
c. Înot
d. Echitație
e. Relații sexuale chiar dacă mama are risc de avort
R: B

49. În săptămâna a 6-a de gestație au loc următoarele modificări:

a. Începe sa se dezvolte cordul
b. Sistemele de reproducere încep să se diferențieze
c. Membrele încep să se dezvolte
d. Perceperea primelor mișscărifetale
e. Grasp palmar ferm
R: B, C

50. În săptămâna a 24-a de gestație au loc următoarele modificări cu excepția:

a. Începe producția de surfactant
b. Unghiile sunt prezente
c. Primele șanse de supraviețuire în caz de naștere prematură
d. Se dezvoltă rinichii
e. Ochii se deschid
R: D, E

51. Aparatul cardiovascular suferă următoarele modificări în timpul sarcinii:

a. Debitul cardiac crește cu 50%
b. Se poate auzi un murmur diastolic
c. Crește cererea de O2 miocardic
d. Debitul cardiac crește cu 40%
e. Uterul determină ascensionareausoară a cordului
R: C, D, E
 52. *Aparatul renal suferă următoarele modificari cu exceptia:
a. Crește fluxul plasmatic renal
b. Scade porțiunea azotată a ureei
c. Crește porțiunea azotată a creatinei
d. Crește excreția renală de proteine
e. Crește volum sanguin și lichidul interstitial
R: C

53. *Sunt adevărate despre modificările endocrinologice în sarcină următoarele cu

excepția:
a. Hiperinsulinism non-diabetic ce asociază intoleranţăuşoară la glucoză
b. Creşte nivelul trigliceridelor a jeun
c. Creşte nivelul de cortizol
d. TSH creste uşor în timpul sarcinii incipiente
e. Creşte globulina de legare a tiroxinei
R: D

54. Din punct de vedere hematologic apar următoarele modificări in sarcină:

a. Hipercoagulabilitate
b. Creşteproducţia de eritrocite
c. Hematocritul scade ca urmare a volumului crescut de sânge
d. Cresc trombocitele
e. Hipocoagulabilitate
R: A, B, C

55. *În primul trimestru de sarcină cea mai precisă masurătoareultrasonografică pentru
determinarea vârstei gestaționale este:
a. Diametrul biparietal
b. Diametrul sacului gestațional
c. Lungimea cranio-caudală
d. Circumferința craniană
e. Lungimea femurului
R: C
 56. *În săptămânile 7-14, acurateţea estimării vârstei gestaţionale este:
a. ±3-5 zile
b. ±3 zile
c. -5 zile
d. ±4-6 zile
e. -6 zile
R: A

57. În al doilea trimestru de sarcină varsta gestaționala este determinată prin:

a. diametrul biparietal
b. Lungimea cranio-caudală
c. circumferinţa abdominală fetală
d. circumferinţa craniană
e. lungimea femurului
R: B
58. *Măsurarea vârstei gestaţionale în al doilea trimestru are ca precizie:
a. ±1-2 săptămâni
b. ±1-2zile
c. ±2-4săptămâni
d. ±3-4săptămâni
e. ±5zile
R: A

59. Despre înălțimea fundului uterin sunt adevărate următoarele:

a. Este utilizat pentru măsurarea vârstei gestaționale după 10 săptămâni
b. Măsurarea înălţimii fundului uterin are o precizie de ±3 săptămâni
c. Fibroamele uterine afectează precizia măsurătorii
d. Obezitatea afectează precizia măsurătorii
e. Măsurarea înălţimii fundului uterin are o precizie de ±2 săptămâni
R: B, C, D

60. *Despre modificările aparatului respirator sunt adevărate următoarele cu excepția:

a. Consumul total de 02 al corpului creşte cu 20%
b. Uterul ascensionează diafragma
 c. Volumul respirator curent creşte cu 40%
d. Volumul respirator curent creşte cu 50%
e. Pco2 scade până la ~30 mm Hg
R: D

61. Factorii de risc pentru fibromul uterin sunt:

a. Nuliparitatea
b. Descendența afro-americană
c. Consumul de alcool
d. Antecedente familiale de fibrom
e. Obezitatea
R: A, B, C, D
62. Tratamentul cancerului de endometru cuprinde următoarele:
a. Histerectomia totală
b. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterala si prelevarea de ganglioni
limfatici
c. Radioterapie adjuvanta
d. Chimioterapie
e. Histerectomia subtotal
R: B, C, D

63. Conduita terapeutică în ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude
HSIL) este următoarea:
a. Screening HPV
b. Colposcopie
c. Biopsie endocervicală
d. Histerectomie totală
e. Tratament antibiotic
R: A, B, C

64. *Caracteristicile chistului dermoid (teratom chistic benign) sunt următoarele cu

EXCEPȚIA:
a. Este compus din țesuturi dermice multiple
b. Dinți
 c. Corpi psammoma
d. Fire de păr
e. Glande sebacee
R: C

65. Originea tumorilor ovariene cu celule stromale sunt:

a. Celulele de granuloasă
b. Celulele tecale
c. Foliculul ovarian
d. Celulele Sertoli-Leydig
e. Celulele epiteliale
R: A, B, D

66. Factorii de risc implicați în etiologia cancerului de ovar sunt:

a. Multiparitatea
b. Istoric familial
c. Infertilitatea
d. Contracepția orală combinată
e. Mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2
R: B, C, E

67. Conduita terapeutică în tumorile ovariene benigne cuprinde următoarele:

a. Histerectomie totală cu anexectomie bilaterală pentru chisturile funcționale
b. Chistectomie
c. Ovarectomie
d. Supraveghere in chisturile functionale
e. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală trebuie luată în considerare la
pacientele în menopauză
R: B, C, D, E

68. Conduita terapeutică în tumorile maligne ovariene cu celule germinale este

următoarea cu EXCEPȚIILE:
a. Anexectomia unilaterală efectuată pentru boala limitată
b. Citoreducţie chirurgicală efectuată pentru tumori avansate
 c. Supraveghere
d. Histerectomie totală
e. Chimioterapie administrată de obicei postoperator
R: C, D

69. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene chistice cu un contur regulat şi
septuri puţine este sugestivă pentru tumorile ovariene benigne
b. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene cu un contur neregulat, vegetaţii,
septuri multiple şi extensie pelvină sunt sugestive pentru malignitate.
c. Cancerul ovarian este simptomatic din stadiile incipiente
d. Cel mai frecvent cancer ovarian este cel cu celule germinale
e. Rezecţia chirurgicală este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic citologic
precis când există suspiciunea de neoplasm ovarian.
R: A, B, E

70. Care din următoarele forme anatomo-patologice aparțin cancerului de col

uterin:
a. Cancerul cu celule scuamoase
b. Cancerul cu celule germinale
c. Coriocarcinomul
d. Adenocarcinomul
e. Carcinomul adenoscuamos mixt
R: A, D, E

Grile in plus

Boli valvulare si pericardita

1*. Stenoza mitrală este considerată critică atunci când aria orificiului mitral este:
A. sub 4 cm²
B. sub 2 cm²
C. sub 1 cm²
D. sub 5 cm²
E. Nici una dintre cele de mai sus
R= C (pg 233)

2*. Etiologia predominantă a stenozei mitrale este:

A. degenerativă
B. reumatismală
C. congenitală
D. remodelare valvulară în colagenoze sistemice
E. toate cele de mai sus
R= B (pg 233)

3*. Metoda diagnostică de prima linie pentru endocardita infecţioasă este:

A. ecocardiografia
B. imagistica prin rezonanţă magnetică
C. tomografia computerizată
D. scintigrama
E. electrocardiograma
R=A (pg 248)

4*. Pericardita cronică reprezintă inflamația pericardică persistentă timp de:

A. sub 2 luni
B. peste 1 an
C. peste 3 luni
D. peste 3 luni, dar sub 1 an
E. nici una dintre cele de mai sus
R= C (pg 252)

5*. Auscultaţia în stenoza aortică se caracterizează prin:

A. suflu holodiastolic apical
B. uruitura diastolică apical
C. suflu sistolic rugos iradiat pe vasele gâtului
D. suflu diastolic la baza cordului
E. A si B
R= C (pg 239)

6. Complicaţii ale stenozei mitrale sunt:

A. Tahicardia ventriculară
B. Fibrilaţia atrială
C. Hipertensiunea arterială
D. Embolii sistemice
E. Hipertensiunea pulmonară
R= B, D, E (pg 236)

7. Care dintre următoarele reprezintă criterii Duke majore de diagnostic al endocarditei

infecţioase?
A. Febra
B. Probe biologice inflamatorii crescute
C. Două hemoculturi pozitive
D. Boală valvulară preexistentă
E. Dovada ecocardiografică de injurie endocardică (vegetații, abcese, dehiscență parțială de
proteză, regurgitări valvulare nou apărute)
R= C, E (pg 248)

8. Tratamentul medical al pericarditei acute exudative include:

A. dublă antiagregare plachetară
B. antiinflamatoare nesteriodiene (ibuprofen)
C. colchicina
D. anticoagulant oral
E. beta-blocant
R= B, C (pg 252)

9. Simptomele cardinale ale stenozei aortice sunt:

A. angina pectorală
B. febra
C. dispneea
D. sincopa
E. tusea hemoptoică
R= A, C, D (pg 239)

10. Etiologia stenozei aortice include leziuni de tip:

A. congenital
B. degenerativ
C. reumatismal
D. post infarct miocardic
E. post traumatic
R= A, B, C (pg 239)

11. Insuficienţa mitrală acută poate fi determinată de:

A. traumatism toracic
B. infarct miocardic acut
C. pericardită
D. dehiscenţă de proteză mitrală
E. endocardită acută infecţioasă
R= A, B, D, E (pg 237)

12. Insuficienţa mitrală poate apare în:

A. cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
B. prolaps de valvă mitrală
C. ischemia muşchilor papilari
D. cleft de valvă mitrală
E. endocardita infectioasă a cordului drept
R= A, B, C, D (pg 237)

13. Manifestările clinice ale insuficienţei mitrale cronice includ:

A. dispnee de efort
B. tromboză venoasă profundă
C. suflu holosistolic apical
D. suflu sistolic iradiat pe vasele gâtului
E. palpitatii
R= A, C, E (pg 237)
14. Insuficienţa mitrală cronică poate avea următoarele etiologii:
A. dilatarea inelului valvular mitral
B. prolaps de valvă mitrală
C. stenoză pulmonară strânsă
D. disfuncţie de proteză mitrală
E. lupus eritematos sistemic
R= A, B, D, E (pg 237)

15. Complicaţiile stenozei mitrale pot fi:

A. fibrilaţia atrială
B. infarct miocardic acut embolic
C. accident vascular cerebral embolic
D. hipertensiune arterială
E. infarct splenic embolic
R= A, B, C, E (pg 236)

16. Contraindicaţiile tratamentului intervenţional al stenozei mitrale sunt:

A. aria orificiului mitral sub 1 cm²
B. trombi în atriul stâng
C. regurgitare mitrală minimă
D. calcificări severe ale valvelor mitrale
E. boală coronariană asociată ce impune by-pass aortocoronarian
R= B, D, E (pg 236)

17. Care afirmații sunt false în ceea ce priveşte ecografia transtoracică Doppler color în
insuficienţa mitrală:
A. flux turbulent diastolic dinspre venticulul stâng spre atriul stâng
B. flux turbulent sistolic dinspre venticulul stâng spre atriul stâng
C. flux turbulent sistolic dinspre venticulul drept spre atriul drept
D. flux turbulent diastolic dinspre venticulul drept spre atriul drept
E. flux turbulent sistolic dinspre ventriculul drept spre ventriculul stâng
R= A, C, D, E (pg 238)
18. Cele mai frecvente complicaţii ale endocarditei infecţioase sunt:
A. insuficienţa cardiacă
B. accidente embolice
C. insuficienta renală
D. cresterea probelor biologice de inflamatie
E. febra
R= A, B, C (pg 248)

19. Sunt consideraţi cu risc înalt de endocardită infecţioasă (si necesită profilaxia pentru
procedurile cu risc crescut), subiecţii cu:
A. antecedente de endocardită infecţioasă
B. antecedente de reumatism articular acut
C. antecedente de faringoamigdalită cu streptococ betahemolitic de grup A
D. antecedente de boli cardiace congenitale cianogene incomplet corectate
E. proteze valvulare
R= A, D, E (pg 249)

20. Profilaxia endocarditei infecţioase în cazul procedurilor cu risc crescut se face la pacienţii
cu risc înalt folosind următoarele antibiotice:
A. penicilina
B. gentamicina
C. amoxicilina
D. clindamicina
E. oxacilina
R= C, D (pg 249)

21. Etiologia pericarditei acute exudative (lichidiene) poate fi:

A. virală
B. autoimună
C. bacteriană
D. prin hipertrigliceridemie
 E. prin hipercolesterolemie
R= A, B, C (pg 251)

22. Următoarele explorări paraclinice sunt utile în diagnosticul pericarditei acute exudative
(lichidiene):
A. electrocardiograma
B. ecocardiografia
C. RMN
D. coronarografia
E. pericardiocenteza
R= A, B, C, E (pg 251-252)

*
21. Care dintre următoarele grupe de pacienți nu prezintă risc crescut pentru dezvoltarea
sepsisului:
f. pacienții cu dispozitive medicale permanente care traversează barierele normale împotriva
infecțiilor;
g. pacienții dependenți de droguri și alcool;
h. pacienții tineri fără comorbidități;
i. pacienții cu vârsta mai mare de 65 ani;
j. pacienții nou-născuți.
R: C

22. Care dintre următoarele afirmații nu caracterizează șocul septic:

f. apare la pacienții cu sepsis;
g. se însoțește de un risc semnificativ crescut de deces;
h. se caracterizează prin funcție circulatorie normală;
i. se însoțește de o concentrație normală a lactatului seric;
j. tratamentul include suport vasopresor pentru menținerea tensiunii arteriale medii mai mari
de 65 mmHg.
R: C, D
 23. Menționați care dintre următoarele microorganisme sunt agenți etiologici ai infecțiilor
dobândite comunitar:
a. Acinetobacter baumanii;

b. Streptococcus pneumoniae;

c. Escherichia coli;

d. Neisseria meningitidis;

e. Stenotrophomonas maltophilia.

R: B, C, D

24. Analiza gazometriei sângelui arterial/venos furnizează următoarele date:

f. pH-ul sangvin;
g. presiunile parțiale ale oxigenului și dioxidului de carbon;
h. proteina C reactivă;
i. hematocritul;
j. excesul de baze, bicarbonatul și electroliții sangvini.
R: A, B, E

25. Care dintre următoarele condiții ar putea produce hiponatremie cu euvolemie:

f. administrarea în exces a soluției de glucoză 5% cu potasiu;
g. consumarea unui volum exagerat de apă per os, în cazul alergătorilor la maraton;
h. pierderea excesivă de apă;
i. perfuzarea lichidelor hipotone în perioada postoperatorie;
j. administrarea soluțiilor perfuzabile saline hipertone.
*
R: A, B, D

26. Care dintre următoarele afirmații este falsă:

f. lichidul intracelular conține în principal ioni de K+;
g. majoritatea ionilor de Mg2+ din mediul intracelular sunt legați și inactivi osmotic;
h. sărurile de Na+ predomină în spațiul interstițial;
i. presiunea hidrostatică este factorul determinant al distribuției apei între cele 3
compartimente majore;
j. în plasmă predomină proteinele.
R: D

27. Parametrii care definesc alcaloza respiratorie sunt:

f. scăderea PaCO2;
g. scăderea hematocritului;
h. scăderea concentrației hidrogen ionilor;
i. reducerea ușoară a concentrației bicarbonatului;
j. creșterea secreției de prolactină.
R: A, C, D

28. Printre complicațiile nutriției parenterale nu se numără:

f. hipertrigliceridemia;
g. tromboza venoasă profundă;
h. creșterea valorii transaminazelor;
i. edemul pulmonar acut;
j. creșterea susceptibilității la infecții nozocomiale.
R: B, D

29. Tratamentul standard al pacienților cu insuficiență respiratorie include următoarele

măsuri:
f. administrarea oxigenului suplimentar printr-o cale respiratorie liberă;
g. tratamentul obstrucției căilor aeriene distale;
h. tratarea diabetului zaharat;
i. tratarea infecțiilor pulmonare și controlul secrețiilor;
j. controlul tulburărilor hidroelectrolitice.
R: A, B, D

30. Printre complicațiile imediate și precoce ale intubației traheale se numără:

f. edemul mucoasei și ulcerații;
g. traumatismul căii aeriene superioare;
h. leziunea laringiană;
i. migrarea canulei de intubație într-o bronșie principală;
j. cicatricea traheală stenozantă.
R: B, D

31. Tratamentul ARDS-ului poate include următoarele măsuri:

f. ventilația mecanică în pronație;
g. asigurarea balanței hidrice pozitive prin repleție volemică agresivă;
h. restricția fluidelor și utilizarea diureticelor;
i. administrarea steroizilor;
j. transfuzia de masă trombocitară.
R: A, C, D

32. Complicațiile cardiovasculare asociate ventilației mecanice sunt:

f. scăderea întoarcerii venoase;
g. anemia feriprivă;
h. creșterea rezistenței vasculare pulmonare;
i. creșterea întoarcerii venoase;
j. anemia megaloblastică.
R: A, C

33. Printre complicațiile precoce ale traheostomiei se numără:

f. hemoragia;
g. incapacitatea de vindecare a stomei;
h. emfizemul subcutanat;
i. granulomul traheal;
j. reducerea presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial.
R: A, C

34. Pacienții cu risc de a dezvolta insuficiență multiplă de organ perioperator sunt:

f. cei cu patologii asociate cu rezervă cardiorespiratorie funcțională limitată;
g. pacienții tineri supuși unor intervenții chirurgicale minore;
h. pacienții supuși unor intervenții chirurgicale majore;
i. pacienții supuși unor intervenții chirurgicale de urgență pentru afecțiuni
intra-abdominale/intra-toracice grave;
j. pacienții fără comorbidități supuși intervențiilor chirurgicale de amploare medie.
R: A, C, D

35. Următoarele informații cu privire la efectele noradrenalinei sunt neadevărate, cu excepția:

f. este predominant un agonist alfa-adrenergic;
g. produce creșterea rezistenței vasculare sistemice;
h. produce vasodilatație renală;
i. crește performanța contractilă a miocardului;
j. produce vasodilatație splanhnică.
R: A, B

36. Volumul-bătaie este determinat de următorii factori interdependenți:

f. presarcina;
g. postsarcina;
h. frecvența cardiacă;
i. presiunea parțială a oxigenului la nivel alveolar;
j. contractilitatea miocardică.
R: A, B, E

37. Printre semnele șocului cardiogen nu se numără:

f. bronhospasm;
g. creșterea presiunii venoase jugulare;
h. edem facial, faringian, laringian;
i. puls alternant;
j. raluri bazale și edem pulmonar.
R: A, C

38. Printre dezavantajele terapiei cu bicarbonat de sodiu nu sunt incluse următoarele:

 f. deplasarea la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei;
g. scăderea presarcinii;
h. exacerbarea acidozei intracelulare;
i. supraîncărcarea cu sodiu;
j. producerea gangrenei periferice.
*
R: A, B, E

39. Următoarele afirmații cu privire la hipokaliemie sunt adevărate, cu o excepție:

f. pierderile gastrointestinale sunt o cauză majoră de hipokaliemie;
g. hipokaliemia provoacă slăbiciune musculară, parestezii, paralizii;
h. hipokaliemia devine semnificativă clinic pentru o valoare mai mare de 3,5 mEq/l a
potasiului seric;
i. scăderea rapidă a potasiului seric poate duce la stop cardiac;
j. hipokaliemia este clinic semnificativă pentru o valoare a potasiului seric mai mică de 3,5
mEq/l.
R: C

40. Care dintre următoarele afirmații cu privire la terapia vasodilatatoare sunt adevărate:
f. dozele mici de nitroglicerină au efect predominant venodilatator;
g. efectele nitroprusiatului de sodiu se instalează lent;
h. nitroprusiatul de sodiu dilata arteriolele si vasele de capacitanță venoasă;
i. nitroglicerina în doze crescânde determină dilatație arterială;
j. efectul nitroprusiatului de sodiu se reversează spontan la câteva minute de la întreruperea
perfuziei.
R: A, C, D, E

Sindroame coronariene acute fără supradenivelare ST

1. Termenul general de ”sindroame coronariene acute” include:
A. Angina pectorală stabilă de efort
B. Angina pectorală agravată
C. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST
D. Angina pectorală precoce post-infarct
E. Infarctul miocardic acut fără supradenivelare ST
R = B, C, D, E (pag 134-135)

2. Diagnosticul de infarct miocardic acut se poate stabili pe baza creşterii/ scăderii troponinei,
împreună cu cel puţin unul dintre următoarele:
A. Simptome de ischemie miocardică
B. Modificări noi de segment ST
C. Dovada imagistică a unei pierderi recente de miocard viabil
D. Dovada de tromb proaspăt in artera pulmonară la angiografie
E. Bloc de ramură stângă nou apărut
R = A, B, C, E (pag. 135)

3. *Posibile cauze ne-aterosclerotice de sindrom coronarian acut sunt următoarele, cu

EXCEPȚIA:
A. Traumatisme toracice cu disecţie coronariană sau aortică
B. Anomalii coronariene
C. Vasculite coronariene (boala Takayasu)
D. Tromboza coronariană acută suprapusă pe o placă de aterom ruptă
E. Embolii coronariene la pacienţii cu fibrilaţie atrială
R = D (pag. 137)

4. Următoarele pot reprezenta manifestări clinice atipice de sindrom coronarian acut:

A. Angina agravată sau crescendo
B. Angina precoce post-infarct
C. Fatigabilitatea neexplicată
D. Dispneea progresivă
E. Angina de repaus prelungită
R = C, D (pag. 137-138)
5. Manifestări atipice de sindrom coronarian acut apar mai frecvent la:
A. Femei
B. Bărbaţi
C. Persoane peste 75 ani
D. Pacienţi cu boală renală cronică
E. Diabetici
R = A, C, D, E (pag. 138)

6. Elemente clinice care sugerează risc înalt în sindroamele coronariene acute sunt:
A. Galop ventricular
B. Suflu sistolic de regurgitare mitrală ischemică
C. Aritmii ventriculare
D. Absenţa durerii anginoase de repaus în ultimele 48 ore
E. Instabilitatea hemodinamică
R = A, B, C, E (pag. 138)

7. *Una dintre afirmaţiile de mai jos privind sindroamele coronariene acute, este falsă:
A. Electrocardiograma iniţială poate fi normală
B. Examenul fizic este frecvent normal în afara episoadelor anginoase
C. Modificările dinamice ST-T reprezintă un criteriu de risc înalt
D. Troponina este de regulă crescută în angina instabilă
E. Derivaţiile electrocardiografice posterioare (V7-V9) sunt frecvent necesare pentru
diagnosticul ischemiei în teritoriul arterei circumflexe
R = D (pag. 138-139)

8. Troponina poate creşte în următoarele circumstanţe:

A. Infarct miocardic acut
B. Insuficienţa cardiacă congestivă severă
C. Insuficienţa renală
D. Insuficienţa hepatică
E. Pacienţi cu sepsis
R = A, B, C, E (pag 139)

9. Următoarele sunt contraindicaţii la administrarea beta-blocantelor:

A. Bradicardia severă
B. Blocuri atrio-ventriculare de grad înalt
C. Hipertensiunea arterială
D. Sindroamele coronariene acute
E. Bronhospasmul activ
R = A, B, E (pag. 142)

10. Care dintre următoarele sunt adevărate privind ticagrelor-ul?

A. Este un inhibitor al glicoproteinei IIb/IIIa
B. Are efect rapid, intră în acţiune după 30 minute de la administrare
C. Este indicat doar la pacienţii cu sindrom coronarian acut trataţi invaziv precoce
D. Are eficienţă superioară clopidogrel-ului
E. Se administrează oral
R = B, D, E (pag. 144)

11. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false în ce priveşte enoxaparina în sindroamele
coronariene acute:
A. Se poate administra subcutanat
B. Necesită monitorizarea coagulării în laborator
C. Are risc mai mare de a induce trombocitopenie, comparativ cu heparina nefracţionată
D. Are biodisponibilitate redusă comparativ cu heparina nefracţionată
E. Nu se poate administra la pacienţii revascularizaţi intervenţional
R = B, C, D, E (pag. 145)

12. Coronarografia de mare urgenţă (în primele 2 ore) este indicată la pacienţii cu sindrom
coronarian acut fără supradenivelare ST care asociază:
A. Hipertensiune arterială şi diabet zaharat
B. Instabilitate hemodinamică
C. Modificări ST
D. Aritmii ventriculare maligne
E. Creştere a troponinei
R = B, D (pag. 146)
13*. Prevenţia secundară după un sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST include
următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Aspirina 75-100 mg/zi, toată viaţa
B. Trament antiplachetar dual timp de 1 an
C. Administrarea de statine
D. Administrarea de nitraţi
E. Administrarea de beta-blocant la pacienţii cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng
R = D (pag. 147)

Insuficienţa cardiacă cronică

1. Disfuncţia cordului drept în insuficienţa cardiacă cronică se manifestă prin:

A. Dispnee
B. Ortopnee
C. Edeme periferice
D. Hepatomegalie de stază
E. Turgescenţa venelor jugulare
R = C, D, E (pag. 173)
2. Care dintre următoarele afirmaţii privind insuficienţa cardiacă cronică sunt adevărate?
A. Insuficienţa cardiacă cronică cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng (VS) se referă la
cazurile în care fracţia de ejecţie a VS este crescută
B. Insuficienţa cardiacă cronică cu funcţie sistolică VS păstrată se asociază de regulă cu
dilatarea de VS
C. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică aflaţi în clasa funcţională III NYHA au simptome
la efort minim şi în repaus
D. Stadiul D (ACC/AHA) al insuficienţei cardiace cronice include pacienţii cu boală cardiacă
structurală avansată şi simptome severe în pofida terapiei medicale maximale
E. Există forme de insuficienţa cardiacă cronică, cu funcţie sistolică de VS prezervată
R = D, E (pag. 173-174)

3. Suprasolicitarea de presiune constituie mecanismul principal al insuficienţei cardiace

cronice din:
A. Stenoza aortică
B. Hipertensiunea arterială
C. Regurgitarea mitrală
D. Defectul septal interventricular
E. Fistulele arterio-venoase
R = A, B (pag 174)

4. Scăderea umplerii cardiace constituie mecanismul principal al insuficienţei cardiace cronice

din
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Miocarditele virale
C. Pericardita constrictivă
D. Tahiaritmii excesive
E. Bolile miocardice infiltrative cu restricţie
R = C, D, E (pag 174)

5. Care dintre următoarele circumstanţe sunt potenţiali factori precipitanţi extracardiaci ai

insuficienţei cardiace cronice?
A. Infarctul miocardic acut
B. Blocul atrio-ventricular total
C. Anemia
D. Insuficienţa renală
E. Infecţiile respiratorii
R = C, D, E (pag 175)

6*. Care dintre următoarele modificări nu sugerează insuficienţă cardiacă?

A. Galop protodiastolic
B. Sufluri cardiace
C. Nivel scăzut al peptidelor natriuretice în ser
D. Turgescenţa jugularelor
E. Raluri subcrepitante la bazele pulmonare
R = C (pag. 176-177)
7*. Care dintre următoarele nu reprezintă o măsură utilă în tratamentul insuficienţei cardiace
cronice?
A. Reducerea aportului de sare
B. Restricţia aportului de apă la pacienţii cu hipernatremie
C. Vaccinarea anti-pneumococică
D. Vaccinarea anti-gripală (anti-influenza)
E. Reducerea sau oprirea consumului de alcool
R = B (pag. 179)

8. Care dintre următoarele clase terapeutice îmbunătăţesc evoluţia insuficienţei cardiace

cronice cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng?
A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Corticoizii
D. Beta-blocantele
E. Antagoniştii receptorilor pentru mineralocorticoizi (antialdosteronicele)
R = A, D, E (pag. 179)

9. Care dintre următoarele reprezintă contraindicaţii la administrarea inhibitorilor enzimei de

conversie a angiotensinei?
A. Bradicardia
B. Disfuncţia sistolică a ventriculului stâng
C. Stenoza bilaterală de arteră renală
D. Istoricul de angioedem
E. Hiperpotasemia
R = C, D, E (pag. 180)

10. Efecte adverse ale spironolactonei pot fi:

A. Hipernatremia
B. Hipopotasemia
C. Disfuncţia renală
D. Ginecomastia
E. Hipertensiunea arterială
R = C, D (pag. 181)
11*. Care dintre următoarele intervenţii nu are efect de reducere a mortalităţii în insuficienţa
cardiacă cronică NYHA III-IV cu disfuncţie sistolică importantă de ventricul stâng (fracție de
ejecție a ventriculului stâng sub 35%)?
A. Administrarea de eplerenonă
B. Administrarea de digoxin
C. Implantarea unui defibrilator
D. Terapia de resincronizare cardiacă la pacienţii cu ritm sinusal şi bloc major de ram stâng
E. Transplantul cardiac, dacă celelalte metode terapeutice nu mai sunt eficiente
R = B (pag. 181-185)

Aritmii + tulburări de conducere. Stopul cardiac

Un singur răspuns corect

1*. Tratamentul curativ (definitiv) al tahicardiei paroxistice supraventriculare este:

A. Adenozina
B. Ablaţia cu radiofrecvenţă
C. Șocul electric
D. Manevre vagale sub control EKG
D. Verapamil
R = B (pg 211)

2*. Tahicardia ventriculară poate genera următoarele manifestări clinice, cu EXCEPȚIA:

A. Palpitaţii
B. Sincopă
C. Edem unilateral al piciorului
D. Dispnee
E. Angină pectorală
R = C (pg 219)
3*. Care dintre afirmaţiile ce urmează este corectă privind fibrilaţia atrială?
A. Frecvenţa QRS este 350-600/min
B. Ritmul ventricular este neregulat
C. Undele P sunt prezente şi normale
D. Sunt prezente unde Q patologice în cel puţin două derivaţii contigue
E. Segmentul ST este supradenivelat în cel puţin două derivaţii contigue
R : B (pg 215)

4*. Următoarele reprezintă potenţiale consecinţe ale fibrilaţiei atriale, cu EXCEPȚIA:

A. Insuficienţa cardiacă
B. Tahicardiomiopatia
C. Accidentele tromboembolice
D. Stenoza aortică
E. Infarctul cerebral
R = D (p 214-215)

5*. Următoarele sunt utilizate pentru controlul frecvenţei ventriculare în fibrilaţia atrială, cu
EXCEPȚIA:
A. Heparina
B. Digoxin
C. Verapamil
D. Diltiazem
E. Betablocante
R = A (p 216)

6*. Prevenirea accidentelor embolice în fibrilaţia atrială se realizează cu:

A. Digoxin
B. Betablocante
C. Amiodarona
D. Anticoagulante
E. Blocante ale canalelor de calciu
R = D (p 215)
7*. Următoarele reprezintă cauze potenţial reversibile de bloc atrio-ventricular, cu
EXCEPȚIA:
A. Infarctul miocardic acut
B. Antagoniştii vitaminei K
C. Tulburările electrolitice
D. Digoxinul
E. Betablocantele
R = B (p 228)

8*. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac?
A. Tahicardia supraventriculară
B. Tahicardia ventriculară
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Activitatea electrică fără puls
E. Bradiaritmii severe
R = C (p 229)

9*. Care dintre următoarele nu reprezintă o cauză structurală de stop cardiac:

A. Infarctul miocardic acut
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Acidoza
E. Displazia aritmogenă de ventricul drept
R = D (p 229)

10*. Care este tratamentul curativ în flutterul atrial cu recurenţe frecvente şi sever
simptomatice?
A. Socuri electrice repetate
B. Adenozina
C. Ablaţia prin curenţi de radiofrecvenţă
D. Anticoagularea orală
E. Masajul sinusului carotidian
R = C (p 213)
11*. Cât durează un atac de fibrilaţie atrială paroxistică?
A. Maxim 30 secunde
B. Mai puţin de 7 zile
C. Minimum 24 ore
D. Mai mult de o lună
E. Mai mult de un an
R = B (p 214)

Complement multiplu:
12. Următoarele reprezintă tulburări de conducere:
A. Blocul atrioventricular
B. Sindromul Brugada
C. Blocul sinoatrial
D. Fibrilaţia atrială cu răspuns ventricular înalt
E. Blocul de ramură
R = A, C, E (pg 208)

13. Următoarele sunt adevărate privind electrocardiograma în tahicardia paroxistică

supraventriculară:
A. Frecvenţă înaltă (150-200/min)
B. Ritm regulat
C. Unde P normale
D. Debut gradat al aritmiei
E. Complex QRS larg
R = A, B (pg 210-211)

14. Blocantele canalelor de calciu utilizate ca medicaţie antiaritmică sunt:

A. Propafenona
B. Diltiazem
C. Amiodarona
D. Sotalol
E. Verapamil
R = B, E (p 209)
15. Următoarele afirmații sunt adevărate privind tahicardia ventriculară:
A. Complex QRS larg
B. Este o cauză potenţială de moarte subită cardiacă
C. Reprezintă succesiunea a minimum 3-4 complexe QRS de origine ventriculară
D. Poate degenera în fibrilaţie ventriculară
E. Frecvenţa cardiacă este sub 100/min
R = A, B, C, D (pg 220)

16. Electrocardiograma în fibrilaţia atrială evidenţiază:

A. O frecvenţă atrială de 350-600/min
B. Ritm ventricular regulat
C. O frecvenţă atrială de 120-150/min
D. Scurtarea segmentului PR
E. Unde „f’’ de fibrilaţie care îşi schimbă continuu amplitudinea, durata şi direcţia
R = A, E (pg 215)

17. Următoarele sunt folosite în tratamentul pe termen lung în tahicardia ventriculară:

A. Implantarea unui cardiostimulator (pacemaker)
B. Medicaţia antiaritmică
C. Ablaţia pe cateter
D. Implantarea defibrilatorului cardiac automat
E. Medicaţia anticoagulantă
R = B, C, D (p 220)

18. Următoarele sunt adevărate privind cardiostimularea permanentă:

A. Stimulatorul cardiac este plasat într-un buzunar subcutan
B. Impulsurile electrice sunt conduse către inimă
C. Impulsurile electrice sunt conduse prin catetere electrod endovenoase
D. Electrozii sunt conectaţi la un generator de pulsaţii extracorporal
E. Electrozii sunt poziţionaţi în contact cu endocardul cavităţilor cardiace drepte
R = A, B, C, E (pg 222)

19. Următoarele sunt corecte privind codificarea pacemaker-elor:

A. Poziţia I arată camera unde are loc stimularea
B. Poziţia III arată camera unde are loc detecţia
C. Poziţia II arată răspunsul la detecţie (declanşare sau inhibiţie)
D. Poziţia IV arată prezenţa (R) sau absenţa (O) unui mecanism de modulare a frecvenţei
E. Poziţia V arată dacă este prezent sau nu (O) pacing-ul multisite în atriu (A), ventricul (V)
sau ambele (D)
R = A, D, E (p 223)

20. Care dintre următoarele afirmaţii privind aritmia respiratorie sunt adevărate?
A. Frecvenţa de descărcare a nodului sinusal este mai mare în expir, comparativ cu inspirul
B. Reprezintă un aspect normal la tineri
C. Incidența ei crește odată cu vârsta
D. Pulsul este neregulat
E. Necesită terminarea prin şoc electric
R = B, D (pg 223)

21. Manifestările de boală a nodului sinusal includ:

A. Bradicardie sinusală
B. Oprire sinusală
C. Tahiaritmii supraventriculare
D. Extrasistole ventriculare
E. Tahicardie ventriculară
R = A, B, C (p 225)

22. Etiologia bolii de nod sinusal poate fi:

A. Familială
B. Degenerativă
C. Ischemică
D. Administrarea de medicamente antiaritmice
E. Torsada de vârfuri
R = A, B, C, D (pg 225)

23. Care dintre afirmaţiile privind blocurile atrio-ventriculare sunt corecte?

A. Blocul atrioventricular de grad trei se caracterizează printr-o disociere completă între
activitatea atrială şi cea ventriculară
B. Blocul atrioventricular de grad trei prezintă trei unde P în faţa fiecărui complex QRS
C. Blocul atrioventricular de grad trei poate să apară în prezenţa fibrilaţiei atriale
D. Blocul atrioventricular de grad unu generează frecvenţe ventriculare foarte joase
E. Blocul atrioventricular de grad unu este caracterizat de scurtarea intervalului PR
R = A, C (pg 227-228)

24. Care dintre următoarele sunt posibile cauze reversibile de bloc atrioventricular?
A. Infarctul miocardic acut
B. Tulburările electrolitice
C. Congenital
D. Hipotermia
E. Administrarea de digoxin, verapamil, betablocante
R = A, B, D, E (p 228)

25. Cauze dobândite de bloc atrioventricular total sunt:

A. Leziuni degenerative
B. Ischemia miocardică
C. Post ablaţie cu radiofrecvenţă
D. Efort excesiv
E. Consumul de băuturi cu conţinut de cafeină
R = A, B, C (p 227)

26. Cardiostimularea permanentă este indicată în:

A. Bradicardia sinusală asimptomatică
B. Tahicardia paroxistică supraventriculară
C. Boala de nod sinusal simptomatică
D. Blocul atrioventricular de grad trei, indiferent de prezenţa simptomelor
E. Blocul atrioventricular de grad unu, asimptomatic, cu funcţie ventriculară normală
R = C, D (p 224, 225, 228)

Hipertensiunea arterială
1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la blocanţii receptorilor alfa1 adrenergici utilizaţi în
tratamentul antihipertensiv:
A. Reduc rezistenţa periferică
B. Sunt reprezentaţi de prazosin, doxazosin
C. Sunt indicaţia de primă intenţie la pacienţii care asociază adenom de prostată
D. Sunt indicaţia de primă intenţie în HTA de sarcină
E. Sunt reprezentaţi de clonidină, metildopa
R: A,B,C (pag. 166)

2. Medicamentele aprobate în HTA de sarcină sunt:

A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Blocanții receptorilor de angiotensină (sartani)
C. Blocanţii receptorilor adrenergici de tip alfa1
D. Inhibitori centrali adrenergici
E. Betablocante de tip labetalol
R: D,E (pag. 168)

3*. La pacienţii cu tahiaritmii supraventriculare şi hipertensiune arterială se vor alege ca

medicaţie antihipertensivă de primă intenţie:
A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Betablocante
C. Blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice
D. Blocanti ai receptorilor de angiotensină (sartani)
E. Diuretice de ansă
R: B (pag. 166)

4. Factorii de risc cardiovascular la pacienţii hipertensivi sunt:

A. Presiunea pulsului
B. Dislipidemia
C. Vârsta peste 55 ani la bărbaţi
D. Toleranţa alterată la glucoză
E. Vârsta sub 40 ani la femei
R: A,B,C, D (pag. 159)
5. Următoarele categorii de pacienţi hipertensivi au risc adiţional înalt sau foarte înalt:
A. Cu hipertensiune arterială grad 3
B. Cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat
C. Cu hipertensiune arterială grad 2 şi hipertrofie ventriculară stângă
D. Cu hipertensiune arterială grad 2 fără factori de risc adiționali
E. Cu hipertensiune arterială grad 2 şi istoric de revascularizare coronariană
R: A,B,C,E (pag.159, 160)

6. Hipertensiune arterială sistolică izolată este caracterizată prin:

A. Tensiunea arterială sistolică cel puţin egală cu 130 mm Hg
B. Tensiunea arterială sistolică cel puţin egală cu 120 mm Hg
C. Tensiunea arterială sistolică cel puţin egală cu 140 mm Hg
D. Tensiunea arterială diatolică cel puţin egală cu 90 mm Hg
E. Tensiunea arterială diastolică sub 90 mm Hg
R: C, E (pag. 158)

7. La pacienţii diabetici, primele opţiuni de tratament antihipertensiv le reprezintă:

A. Diureticele de ansă
B. Inhibitorii simpatici centrali
C. Alfa blocantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Blocanții receptorilor de angiotensină (sartanii)
R: D,E (pag.167)

8. La pacienţii vârstnici primele opţiuni de tratament antihipertensiv le reprezintă:

A. Blocanții receptorilor de angiotensină (sartanii)
B. Blocanţii canalelor de calciu
C. Betablocantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Diureticele tiazidice
R: B,E (pag.167)

9. Următoarele reprezintă afectare subclinică de organ ţintă în hipertensiunea arterială:

A. Hipertrofia ventriculară stângă
B. Creşterea creatininei serice peste 1,3 până la 1,5 mg/dl la bărbaţi
C. Prezenţa insuficienţei cardiace
D. Microalbuminurie până la 300 mg/24 ore
E. Prezenţa diabetului zaharat
R: A,B,D (pag 159)

10. Următoarele reprezintă afectarea clinică a organelor ţintă în hipertensiunea arterială:

A. Accidentul vascular cerebral
B. Infarctul miocardic
C. Angina pectorală
D. Boala arterială periferică
E. Microalbuminurie până la 300 mg/24 ore
R: A,B,C,D (pag. 160)

11*. Dintre aritmiile supraventriculare, cea mai des întâlnită la pacienţii hipertensivi este:
A. Flutter-ul atrial
B. Tahicardia paroxistică supraventriculară
C. Fibrilaţia atrială
D. Tahicardia atrială multifocală
E. Tahicardia atrială cu bloc
R: C (pag. 161)

12*. Care dintre urmatoarele substanţe este diuretic de ansă?

A. Spironolactona
B. Indapamid
C. Furosemid
D. Hidroclorotiazida
E. Clortalidona
R: C (pag. 165)

13*. Care dintre următoarele substanţe este blocant al receptorilor alfa1 adrenergici:
A. Clonidina
B. Metildopa
C. Labetalol
D. Prazosin
E. Hidroclorotiazida
R: D (pag. 166)

14*. Organele ţintă afectate de hipertensiune sunt următoarele, cu EXCEPȚIA:

A. Creier
B. Cord
C. Rinichi
D. Plămâni
E. Circulaţia arterială periferică
R: D (pag. 160)

15. Cauze de hipertensiune arterială secundară sunt:

A. Sindromul Conn (hiperaldosteronismul primar)
B. Sindromul Cushing
C. Hipertiroidia
D. Feocromocitomul
E. Boala Crohn
R: A,B,C,D ( pag. 153-154)

16. Următoarele sunt blocante ale canalelor de calciu non-dihidropiridinice:

A. Diltiazem
B. Amlodipina
C. Verapamil
D. Felodipina
E. Lercanidipina
R: A,C (pag. 166)

17. Care dintre următoarele reprezintă investigaţii de rutină în evaluarea pacienților cu

hipertensiunea arterială?
A. Determinarea glicemiei a jeun
B. Determinarea LDL-colesterolului
C. Estimarea clearance-ului creatininei
D. Determinarea cortizolului plasmatic
E. Ultrasonografia renală
R: A, B, C (p 156,157)

*3. Hepatita acută virală A:

a. Se tratează specific cu corticosteroizi.

b. Se caracterizează printr-un prognostiv infaust.

c. Poate evolua către boală hepatica cronică.

d. Poate determina un sindrom post-hepatitic.

e. Imunizarea active prin vaccinare nu este disponibilă.

Răspuns: d. Pg: 1277

13. Din punct de vedere morfologic, ciroza hepatica prezintă următoarele caracteristici:

a. Nodulii de regenerare si septurile fibroase reprezintă caracteristica esențială.

b. Sunt descries forme macronodulare, micronodulare și mixte.

c. Nodulii din cadrul formei micronodulare au de obicei dimensiuni de sub 3 mm și cuprind

uniform ficatul.

d. Ciroza micronodulară este adesea cauzată de infecțiile hepatitice cronice.

e. Ciroza macronodulară este adesea cauzată de consumul cronic de alcool.

Răspuns: a, b, c. Pg: 1289

15. Reprezintă cauze de hepatită cronică:

a. Steatoza hepatica alcool-indusă.

b. Hemocromatoza.
c. Infectia cu Toxoplasma gondii.

d. Infectia cu Leptospira icterohaemorrhagiae.

e. Intoxicatia cu tetraclorura de carbon.

Răspuns: a,b. Pg: 1275

16. Hepatita virală A se caracterizează prin următoarele

a. Afectează mai frecvent vârstnicii.

b. Afectează mai frecvent copiii și adulții tineri.

c. Este generată de un virus ADN.

d. Transmiterea infecției se face în principal pe cale parenterală.

e. Transmiterea infecției se face în principal pe cale fecal-orală.

Răspuns: b, e. Pg: 1276

25. Hepatita virală D

a. Este cauzată de un virus hepatitic de tip ADN.

b. Replicarea virusului este independentă.

c. Replicarea virusului este dependentă de prezența virusului hepatitic C.

d. Diagnosticul este stabilit prin prezența anticorpilor anti Delta la un pacient cu infecție
hepatitică virală B.

e. Infecția cronică este relativ rar întâlnită.

Răspuns: d, e. Pg: 1282

Boala coronariană cronică stabilă (pag 105-110)

1*. Următoarele reprezintă forme de manifestare ale bolii coronariene cronice, cu
EXCEPȚIA:
A. Angina pectorală de efort
B. Aritmiile cardiace ischemice
C. Insuficiența cardiacă ischemică
D. Disecția de aortă
E. Insuficiența mitrală ischemică
R= D (pag 105)

2. Următoarele pot fi cauze de ischemie miocardică în absența afectării coronariene:

A. Stenoza aortică strânsă
B. Stenoza mitrală strânsă
C. Regurgitarea aortică severă
D. Pericardita
E. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
R=A,C,E (pag 105)

3. Următoarele reprezintă iradieri tipice ale durerii anginoase:

A. La baza gâtului
B. În hipogastru
C. În mandibulă
D. Pe ambele brațe
E. Pe membrul inferior stâng
R =A, C, D (pag 106)

4*. Următoarele reprezintă descrieri tipice ale caracterului durerii anginoase, cu EXCEPȚIA:
A. Constricție
B. Înțepătură
C. Apăsare
D. Presiune
E. Greutate
R= B (pag 106)

5. Următoarele caracteristici nu sunt sugestive pentru durerea anginoasă:

A. Apariția durerii la efortul fizic
B. Apariția durerii la inspirul profund
C. Dispariția durerii la administrarea de aspirină
D. Accentuarea durerii la palparea peretelui toracic
E. Localizarea latero-toracică stangă în punct fix
R=B,C,D,E (pag 106)

6. Următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al anginei pectorale:

A. Pericardita
B. Disecția de aortă toracică
C. Ulcerul gastric
D. Sindromul Tietze
E. Endocardita
R= A, B, C, D (pag 108)

7. Următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al anginei pectorale:

A. Tromboembolismul pulmonar
B. Colica biliară
C. Radiculita cervicală
D. Apendicita
E. Pleurita
R= A, B, C, E (pag 108)

8. Următoarele măsuri sunt recomandate pacienților cu boală coronariană ischemică pentru

controlul factorilor de risc:
A. Renunțare la fumat
B. Scădere în greutate la pacienții obezi
C. Repaus prelungit la pat
D. Renunțare la alcool
E. Controlul diabetului zaharat
R= A, B, E (pag 110)
9. Următoarele medicamente sunt indicate pentru reducerea riscului de infarct și deces la
pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică:
A. Aspirină
B. Statine
C. Nitrați cu acțiune de lungă durată
D. Digoxin
E. Beta-blocante
R= A, B, E (pag 110)

10*. Următoarele medicamente sunt indicate pentru reducerea riscului de infarct și deces la
pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică, cu EXCEPȚIA:
A. Antagoniști de receptori de angiotensină (sartani)
B. Digoxin
C. Beta-blocante
D. Inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei
E. Statine
R=B (pag 110)

11. Următoarele medicamente fac parte din terapia antianginoasă la pacienții cu boală
cardiacă ischemică cronică:
A. Beta-blocante
B. Blocante ale canalelor de calciu
C. Aspirină
D. Trimetazidină
E. Nitroglicerină
R= A, B, D, E (pag 110)

Sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segment ST (pag 118-133)

1. Următoarele pot fi cauze de sindrom coronarian acut cu supradenivelare persistentă de
segment ST:
A. Tromboza la nivelul unei placi aterosclerotice instabile
B. Disecția de aortă
C. Embolie coronariană cu vegetații de endocardită
D. Spasm coronarian rapid tranzitor
E. Traumatismele arterelor coronare
R= A, B, C, E (pag 118-119)

2. Următoarele categorii de pacienți pot avea mai frecvent sindrom coronarian acut cu
supradenivelare de segment ST fără durere sau cu simptomatologie minimă:
A. Diabeticii
B. Tinerii
C. Pacienții cu insuficiență hepatică
D. Vârstnicii
E. Pacienții cu transplant cardiac
R= A, D, E (pag 120)

3. Pacienții cu sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST pot prezenta

următoarele simptome asociate durerii:
A. Transpirații
B. Vărsături
C. Palpitații
D. Parestezii membre inferioare
E. Greață
R= A, B, C, E (pag 120)

4. Apariția unui suflu sistolic nou la un pacient cu sindrom coronarian acut cu supradenivelare
de segment ST ridică suspiciunea de:
A. Pericardită
B. Regurgitare mitrală ischemică
C. Disecție de aortă
D. Ruptură de sept interventricular
E. Stenoză aortică
R= B, D (pag 121)

5. Următoarele afirmații sunt adevărate despre clasificarea Killip a infarctului miocardic acut:
A. Clasa IV Killip prezintă șoc cardiogen
B. Clasa III Killip prezintă edem pulmonar acut
C. Clasa I Killip prezintă raluri de staza la baza câmpurilor pulmonare
D. Clasa II Killip nu prezintă semne clinice de insuficientă cardiacă
E. Clasa III Killip prezintă șoc cardiogen
R= A, B (pag 121)

6. Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST se

bazează pe următoarele:
A. Prezența durerii anginoase cu durată mai mare de 30 minute, fără cedare la nitroglicerină
B. Supradenivelarea persistentă de segment ST în cel puțin două derivații contigue
C. Creșterea markerilor de necroză miocardică
D. Creșterea D-dimerilor
E. Prezența supradenivelării de segment ST în toate derivațiile, cu excepția aVR
R=A,B,C (pag 121-123)

7. Troponina poate crește în următoarele afecțiuni:

A. Angina pectorală instabilă
B. Insuficiența renală acută
C. Infarctul miocardic acut
D. Accidentul vascular cerebral
E. Sepsis
R= B, C, D, E (pag 123)
8*. Despre troponina T este adevărată următoarea afirmație:
A. Are valori crescute din prima oră de la debutul infarctului miocardic
B. Se normalizează după 48 ore de la debutul infarctului miocardic
C. Crește la pacienții cu insuficiență hepatică
D. Crește la pacienții cu angină pectorală instabilă
E. Crește la pacienții cu miocardită
R= E (pag 124)
9*. Următoarele reprezintă contraindicații absolute ale tratamentului fibrinolitic în infarctul
miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, cu EXCEPȚIA:
A. Hemoragie gastro-intestinală activă
B. Accident vascular hemoragic în antecedente
C. Tratament antiagregant plachetar cronic
D. AVC ischemic în ultimele 6 luni
E. Disecție de aortă
R= C (pag 127)

10. Următoarele reprezintă tehnici de diagnostic utile în faza acută a infarctului miocardic
acut cu supradenivelare de segment ST:
A. Electrocardiograma
B. Scintigrafia miocardica
C. RMN cardiac
D. Ecocardiografia
E. Angiografia coronariană
R=A,D,E (pag 122-125)

11*. Cel mai specific marker pentru diagnosticul de infarct miocardic acut este:
A. izoenzima MB a creatinkinazei
B. creatinkinaza totală
C. D dimer
D. Troponina T
E. NT-proBNP
R=D (pag 123)

12. Următoarele sunt antiagregante plachetare ce pot fi utilizate în tratamentul infarctului

miocardic acut cu supradenivelare de segment ST:
A. Aspirină
B. Clopidogrel
C. Prasugrel
D. Alteplaza
E. Ticagrelor
R= A, B, C, E (pag 128)
13. Următoarele medicamente sunt indicate în faza acută a infarctului miocardic cu
supradenivelare de segment ST:
A. Heparină nefracționată
B. Atorvastatină
C. Aspirină
D. Diltiazem
E. Digoxin
R= A, B, C (pag 128-129)

14. Nitrații sunt contraindicați la următoarele categorii de pacienți cu infarct miocardic acut
cu supradenivelare de segment ST:
A. Infarct miocardic anterior
B. Infarct miocardic de ventricul drept
C. Tensiune arterială < 100 mmHg
D. Edem pulmonar acut
E. Vârstnici
R= B, C (pag 130)

15. Următoarele medicamente sunt recomandate în prevenția secundară a infarctului

miocardic acut:
A. Acenocumarol
B. Aspirină
C. Metoprolol
D. Ramipril
E. Atorvastatină
R= B, C, D, E (pag 130-131)

16. Următoarele categorii de pacienți cu infarct miocardic acut au indicație de anticoagulare

orală pe termen lung:
A. Pacienți cu fibrilație atrială
B. Pacienți cu angioplastie cu stent
C. Pacienți cu proteze valvulare mecanice
D. Pacienți cu bloc atrio-ventricular grd III
E. Pacienți cu diabet zaharat
R= A, C (pag 131)

17*. Următoarele aritmii și tulburări de conducere pot fi complicații ale infarctului miocardic
acut, cu EXCEPȚIA:
A. Extrasistole ventriculare
B. Fibrilația ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Sindromul WPW
E. Blocul de ram stâng
R= D (pag 132-133)

18. Următoarele afirmații referitoare la terapia de reperfuzie în infarctul miocardic acut cu

supradenivelare de segment ST sunt adevărate:
A. Fibrinoliza este terapia de reperfuzie de elecție
B. Angioplastia coronariană se efectuează dacă pacientul nu poate efectua fibrinoliza în
primele 2 ore de la primul contact medical
C. Angioplastia coronariană per primam este terapia de reperfuzie de elecție
D. Angioplastia de salvare trebuie efectuată de urgență la pacinții cu eșec al terapiei
fibrinolitice
E. Pacienții tratați cu succes cu fibrinoliză nu mai necesită angioplastie
R=C,D (128-129)

Pe perioada unei tahiaritmii, urmatoarele reprezinta semne de instabilitate hemodinamica:

a) palpitatiile
b) rata cardiaca peste 100/minut
c) hipotensiunea
d) hipertensiunea arteriala
e) insuficienta cardiaca agravata
R: C, E

Tahiaritmiile care nu raspund la tratament medicamentos pot fi convertite la ritm sinusal prin:
a) administrarea de miorelaxante
b) soc electric extern
c) cardiostimulare transtoracica
d) administrarea de atropina subcutan
e) administrarea de adrenalina intravenos
R: B

Tahiaritmiile asociate cu instabilitate hemodinamica pot fi converite la ritm sinusal prin:

a) soc electric extern
b) administrarea de digoxin
c) oxigenoterapie
d) bicarbonat de sodiu intra-venos
e) administrarea de dobutamina intravenos
R: A

Cardioversia cu curent direct a unei tahicardii supraventriculare la ritm sinusal, se realizeaza

prin eliberarea automata a socului electric, sincron cu:
a) unda P
b) complexul QRS
c) unda T
d) segmentul PR
e) segmentul ST
R: B