Acreditată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România 1/2021

Vol. XVI · nr. 1 (58)

Martie 2021
editorial 1
 SUMAR

Editorial
Materiale și tehnologii
RECONSTITUIRI DIN ZIRCONIU POLICROMATIC PRETTAU® 2 DISPERSIVE®
MDT Marco Heidel – Zirkonzahn Education Center Brunico, Tirolul de Sud, Italia
Dr. Holger P. Meiser, DDS, Holger Dental Group, Minnetonka, MN USA
Tehnologie digitală digitală
OPORTUNITĂŢILE DIGITALE ALE SISTEMULUI INLAB DE LA DENTSPLY SIRONA ÎN REALIZAREA
LUCRĂRILOR DE TIP OVERDENTURE
Lucian Dânșorean, Tehnician Dentar, Cluj - Napoca, România
SCANAREA INTRAORALĂ ÎN MEDICINA DENTARĂ, O ALTERNATIVĂ VIABILĂ LA AMPRENTA
CONVENŢIONALĂ?
Oana Elena Burlacu Vatamanu, Gabriela Tanase, Mihai Burlibașa, Corina Marilena Cristache
“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Restaurări estetice
REZULTATE ESTETICE CHIAR ȘI PE SUBSTRUCTURI COLORATE
Controlul saturaţiei și al luminozităţii cu sistemul IPS [Link] Vol. XVI l nr. 1 (58) Martie 2021
Dr Tony Rotondo, Brisbane - Australia și Szabolcs Hant, MDT, Perth - Australia l Cod CNCSIS 902/9412/209,
Traducere din Reflect Magazine nr. 1/ 2020 de Ana Ruxandra Giredariu, student anul III,
Facultatea de Medicină Dentară - UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca l Acreditată de CMSR cf. reg.
EMC al CMSR.
Protetică mobilă l dentalTarget, revista de medicină
PROTOCOLUL ODONTOTEHNIC SIMPLIFICAT PENTRU REALIZAREA UNEI PROTEZE MOBILE CU
dentară ce apare trimestrial.
SUPORT IMPLANTAT ȘI/SAU PE ŢESUT GINGIVAL
Dr. Maurizio Sedda, DT Simone Fedi, Pistoia - Italy l Distribuită prin poştă şi online
RECONDIŢIONAREA PROTEZELOR PARŢIALE – O ANALIZĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE cabinetelor stomatologice şi labora-
Ştefania Florea 1), Adriana Bisoc 2), Oana-Cella Andrei 2) toarelor de tehnică dentară.
1) Private practice, 2) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest
l Revista dentalTarget oferă o privire
FACTORI DE RISC ŞI PREVENŢIE ÎN APARIŢIA LEZIUNILOR MUCOASE CAUZATE DE PURTAREA de ansamblu asupra medicinei
PROTEZELOR PARŢIALE - STUDIU PILOT dentare fiind singura revistă
Alexandru Cătălin Dogaru 1), Adriana Bisoc 2), Oana-Cella Andrei 2) româ­nească de specialitate adresată
1) Private practice, 2) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest
atât medicilor dentişti, tehnicienilor
dentari şi asistentelor de medicină
Pedodonţie
dentară.
EVALUAREA EXPERIENŢEI CARIOASE LA DINŢII PERMANENŢI PE UN LOT DE ŞCOLARI DIN BUCUREŞTI
- STUDIU EPIDEMIOLOGIC l Îscrisă în EBSCO database
Cătălina Farcaşiu1), Alexandra Manea2), Alexandru-Titus Farcaşiu3), Magdalena Natalia Dina4), Sergiu-Mihai [Link]
Ciavoi5), Oana-Cella Andrei3)
1) Department of Pedodontics, UMF Carol Davila Bucharest, 2) MD, private practice, 3) Department of Removable
Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest, 4) Department of Dental Techniques, Faculty of Midwifery and
Nursing, UMF Carol Davila Bucharest, 5) Student, Bennigton College, 1 College [Link], VT | 05201-6004 US

Chirurgie parodontală
REGENERAREA DEFECTELOR INTRAOSOASE CU ACID HIALURONIC
Dental Labor Manolache
Prof Dr. Med. Dent. Andrea Pilloni, MD și DDS (Universitatea Tor Vergata din Roma)
Traducere de Ruxandra Popescu

A.K. Dental Clinic

Revista de actualitate dentară Conf. Univ. Dr. Mihai Burlibaşa Interdisciplinaritate Director publicitate – marketing
ISSN -1842 -5054, Şef Lucrări Dr. Corina M. Cristache Prof. Gheorghe Drăgănescu Ing. Alexandru Dobre
Cod CNCSIS 902/9412/209, Conf. Univ. Dr. Elina Teodorescu Prof. Adrian Podoleanu Director executiv şi secretar de redacţie
Acreditată de CMSR cf. reg Şef Lucrări Dr. Adrian Mihail Nistor As. Univ. Dorin Dodeniciu Ec. Sabina Canja,
EMC al CMSR, As. Univ. Dr. Ildiko Gergely Conf. Univ. Lavinia Denisa Cuc Ing. Virgil Butoianu
As. Univ. Dr. Mihaela Pantea Conf. Univ. Anca Tudor
Înscrisă în EBSCO. Prof. Nicolae Faur Editor dentalTarget
As. Univ. Dr. Cătălina Farcașiu
e-mail: office@[Link] Dr. Alexandru Brezoescu Şef Lucrări Mihai Hluşcu Publicitate, contact şi abonamente
[Link] Prof. Dr. Carmen Todea As. Univ. Radu Negru dentalTarget SRL
Tel. 0724 864 358 Prof. Univ. Dr. Cosmin Sinescu Dr. Oana Ştefania Soare CP 76, OP 63, Bucureşti,
Redactor Şef Prof. Dr. Meda Negruţiu Dr. Ionuţ Soare Tel. 0724 864 358,
Claudia Lăzărescu Prof. Dr. Mihai Românu Dr. Dragoş George Romanescu office@[Link]
[Link]

Prof. Dr. Dorin Bratu Dr. Claudiu Anghel [Link]

Redactor Şef Adjunct Dr. Vladimir Roşca
VITADENT GARANTI Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei Prof. Dr. Angela Podariu Editura nu îşi asumă respon-
[Link] Prof. Dr. Cristina Maria Borţun Colaboratori redacţionali sabilitatea pentru corectitudinea
Consiliul editorial Prof. Dr. Gheorghe Matekovits Prof. Univ. Dr. Cosmin Sinescu şi exactitatea articolelor publi-
Medicină dentară Prof. Dr. Melinda Székely Şef Lucrări Dr. Corina M. Cristache cate, aceasta aparţinând în
Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei Prof. Dr. Ovidiu Nicolae Grivu Şef Lucrări Dr. Liana Todor totalitate autorilor.
Prof. Dr. Mihaela Păuna Prof. Dr. Emanuel Bratu Conf. Univ. Dr. Gabriela Ciavoi Reproducerea articolelor se
Prof. Dr. Emilian Hutu Conf. Univ. Dr. Marius Leretter Şef Lucrări Dr. Radu Stanciu poate face numai cu acordul
Conf. Univ. Dr. Marina Meleşcanu-Imre Prof. Dr. Vasile Nicolae Şef Lucrări Dr. Gabriela Tănase scris al editurii.
Şef Lucrări Dr. Luminiţa Dăguci Prof. Dr. Daniel Munteanu As. Univ. Dr. Ruxandra Mărgărit
Conf. Univ. Dr. Gabriela Ciavoi As. Univ. Dr. Livia-Alice Tănăsescu Design copertă
Conf. Univ. Dr. Constantin Dăguci arths@[Link]
Conf. Univ. Dr. Liana Todor Dr. Alina Cibea
Conf. Univ. Dr. Ioan Andrei Ţig As. Univ. Radu Scurtu
Conf. Univ. Dr. Monica Scrieciu Tehnică dentară DTP - Dan Cibea
As. Univ. Sergiu Antonie
Conf. Univ. Dr. Anca Frăţilă Tehn. Dentar Cristian Ioan Petri Student Ana Ruxandra Giredariu Tipografie - Everest
Conf. Univ. Dr. Marilena Bătăiosu Tehn. Dentar Bogdan Dobrin Dr. Angelica Iliuţă
Conf. Univ. Dr. Ligia Muntianu Tehn. Dentar Liviu Fera Tehn. Dentar M. Hermeneanu
UNE NUIT À L’OPERA sau...... Nevoia de Maeștri
Dr. Adrian Mihail Nistor (stomatolog debutant perpetuu J)

Pe pagina Operei din Paris ([Link]) denumită Opera Un exemplu relevant îl constituie tehnicile implanto - protetice și mai ales
Garnier, inaugurată în anul 1875, spre a o deosebi de Opera Bastille procedeele ,,All on 4-6” aplicate fără cunoștinţe de chirurgie orală solide
(1989), este prezentat un film de o valoare excepţională denumit - gândirea și crearea unor lambouri muco - periostale largi, inserţia ghi-
„Une Nuit à L’Opera / 3-me Scene” realizat de Sergei Loznitsa. dată a implantelor dentare cu simularea anterioară a poziţiei acestora,
Pelicula este un colaj al mai multor spectacole în care este amprentarea și confecţionarea construcţiilor protetice în laboratoare
prezentată sosirea invitaţilor de prim rang din toate domeniile (politică, dentare cu experienţă minimală.
artă și cultură), în faţa unei mari mase de iubitori de operă emoţionaţi de Un alt exemplu este abordarea extracţiei unor dinţi ,,mai mult
gândul actului artistic ce va urma, un recital al celebrei soprane Maria sau mai puţin incluși „fără un raţionament medical stomatologic adaptat
Callas (născută Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulou -1923 cazului clinic, o dotare tehnică și o manualitate adecvate. Rezultatul unor
-1977). Publicul se înghesuie să privească, doar și pentru un moment, astfel de întreprinderi îl constituie doar eșecul dar cel care suferă este în
personaje pe care le admiră doar din ziare, cinematografe sau poate de primul rând pacientul nostru dar deopotrivă și stomatologul.
la televizor. Și totuși, unde ne sunt maeștrii? Răspunsul, în viziunea mea,
Am revăzut filmuleţul „UNE NUIT À L’OPERA / 3-me Scene” de este unul singur - lângă noi, stimate colege și colegi!
mai multe ori cu mare emoţie iar în mintea mea au apărut imediat mai Cadrele didactice cu experienţă sau practicienii dedicaţi, dorni-
multe întrebări, care de fapt apar obsesiv de multă vreme: ce calităţi au ci să transmită experienţa acumulată în timp, constituie exact ceea ce are
personajele din film care le-au impus admiraţia în rândul atâtor oameni nevoie un student sau un tânăr stomatolog pentru a începe lungul drum
dar și cum și-au dezvoltat aceste calităţi? Oare au dobândit singuri al cunoașterii în stomatologie.
calităţile sau au fost ajutaţi să le dezvolte de către unul sau mai mulţi
creatori de talente? Desigur că răspunsul la toate aceste întrebări poate „Une Nuit à L’Opera / 3-me Scene”- film realizat de Sergei Loznitsa
fi dat prin studierea biografiei fiecărei personalităţi din diverse domenii h t t p s : / / w w w. o p er a d e p a r i s . fr / 3 e - s c e n e / u n e - n u i t - a - l o p er a ?
care au fost prezentate în peliculă. utm_source=Selligent&utm_medium=email&utm_campaign=3e+-
Dacă ne întoarcem la ,,oile noastre” constatăm că în perioada sc%C3%A8ne_d%C3%A9cembre_2020%3Binformation%3Bmail&utm_
content=&utm_term=_
actuală, odată ce apare un stomatolog sau tehnician dentar ale căror
realizări profesionale devin remarcante, aceștia sunt întâi criticaţi până la
dispariţie, conform dictonului ,,invidia medicorum pessima” pentru ca
într-un târziu să ajungă în admiraţia tuturor (uneori postum).
A deveni maestru creator de școală stomatologică necesită în
primul rând multiple valenţe caracteriale dominate de altruism și dedi-
caţie pedagogică, bazate însă pe o pregătire teoretică și practică extrem
de avansată în domeniul în care vei deveni ,,didact”. Numai un profesio-
nist desăvârșit poate deveni creator de talente în diversele specialităţi ale
stomatologiei cu condiţia ,,sine qua non” a stăpânirii artei didactice.
Nu toţi practicienii stomatologi cu calităţi profesionale pot deveni genera-
tori de profesioniști în domeniu, deoarece nu au acea ,”scânteie” care să
îi anime în comunicarea informaţiei, așa cum se întâmplă uneori.
Deţinerea unui titlu didactic reprezintă o demnitate care copleșește une-
ori pe deţinător (mie mi s-a întâmplat cândva și mi se întâmplă mereu...)
dar acest handicap trebuie surmontat doar prin însușirea de valenţe
didactice care se dobândesc de-a lungul timpului. Un „didact”, indiferent
de specialitatea medicală (dar mai ales în stomatologie), nu poate
pretinde de la elevii săi calităţile pe care acesta de fapt nu le are în
portofoliu sau cu care nu s-a născut: caracter, onestitate, profunzime în
gândire, capacitatea de a dărui.
Dacă un student sau medic stomatolog nu se poate adapta
metodelor noastre de predare sau nu înţelege complet conţinutul acesto-
ra suficient de bine pentru a le reproduce exact în practica de cabinet,
înseamnă că profesorul trebuie să se adapteze cerinţelor didactice.
Rezultatele artei didactice stomatologice nu apar imediat.
Elevii acumulează în timp deprinderi practice în primul rând prin
cunoștinţe teoretice solide iar ulterior prin observaţii practice îndelungate.
Uneori apar practicieni cu mai puţină sau mai multă vechime în
stomatologie care tentează intervenţii complexe doar cu o pregătire
sumară.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 editorial 3

 MAI MULTE
INFORMAŢII

PRETTAU® 3 DISPERSIVE® ZIRCONIA

STRUCTURI PE BARE DE TITAN ANODIZAT
DT Alexander Lichtmannegger – Zirkonzahn Education Center Brunico, Tirolul de Sud, Italia

Nou! Prettau® 3 Dispersive® cu Gradual-Triplex-Technology: zirconiul este prevăzut deja cu culoare, translucenţă şi gradienţi de
rezistenţă la încovoiere pe toată perioada procesului de fabricaţie. Acest lucru asigură o colorare naturală, o margine incizală
puternic translucentă şi o rezistenţă extrem de mare la flexiune la colet

~ 670 MPa*

~ 1100 MPa*

~ 1200 MPa*
Gradient de rezistenţă Gradient de translucenţă Gradient de culoare Rezultat final
la flexiune

* Valoarea medie a rezistenţei biaxiale la flexie din mai multe serii de teste

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@[Link]

4 editorial Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@[Link] – [Link]
CULTURA ZIRKONZAHN
RECONSTITUIRI DIN ZIRCONIU POLICROMATIC PRETTAU ® 2 DISPERSIVE ®
Reconsituiri efectuate prin MDT Marco Heidel – Zirkonzahn Education Center Brunico, Tirolul de Sud, Italia
şid Dr. Holger P. Meiser, DDS, Holger Dental Group, Minnetonka, MN, USA

Pacientul, care timp de 40 de ani a purtat o proteză dentară Pentru mandibulă a fost produsă o restaurare hibridă cu
disfuncţională, a suferit de dinţi extrem de cariaţi la maxilarul fricţiune cu o bară din zirconiu şi coroane din Prettau®
superior şi de atrofie mandibulară. Starea maxilarului a 2 Dispersive®. Tipul acesta de Prettau® zirconia prezintă
necesitat extragerea tuturor dinţilor din maxilarul compromis: o translucenţă excelentă şi o rezistenţă mare la flexiune.
pacientul a solicitat o proteză estetică parţial mobilă, Materialul este prevăzut deja în timpul procesului de producţie
funcţională şi foarte estetică şi din aceste motive echipa cu un gradient natural de culoare datorită unei tehnici care
tehnică clinică a optat pentru o arcadă totală (Punte Prettau® – nu amestecă culorile în straturi ci le “împrăştie” uniform.
Prettau® Bridge) confecţionată din zirconiu policromatic Fuzionarea tranziţiei culorii naturale poate fi observată după
Prettau® 2 Dispersive®. sinterizare iar restaurarea zirconiului poate fi mai departe
caracterizată artizanal dacă se doreşte.

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@[Link]

recenzie
Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@[Link] – [Link]
carte 5
RESTAURAREA MAXILARULUI: PUNTEA
PRETTAU ® CONFECŢIONATĂ DIN PRETTAU ® 2
DISPERSIVE ® ZIRCONIA PE BAZE DE TITANIU
ANODIZATE
Starea pacientului a fost digitalizata cu scanerul facial Face
Hunter 3D, cu PlaneSystem ® (MDT Udo Plaster) şi scanări
intraorale. Datele obţinute au fost transferate în programul
Zikohnzahn în poziţia corectă fără pierderea informaţiilor, şi
pe baza acestora a putut fi redefi nit planul ocluzal. Pentru o
primă configurare a dinţilor au fost luate în considerare alte
puncte de referinţă precum linia mediană şi linia bipupilară.
După o uşoară modificare digitală a setării şi modelarea zonelor
gingivale, s-ar putea modela în articulatorul virtual modelele
individuale de ocluzie. În scopul verificării planificării virtuale în
gura pacientului, a fost fabricat un prototip terapeutic din răşină
policromatică Multistratum® Flexible, iar după o lungă perioadă
de purtare scanările au constituit baza pentru restaurarea finală.
Structura virtuală deja planificată a fost adaptată privitor la
tiparul şi intervalul de ocluzie, apoi frezată în unitatea de frezare
M2 Dual Wet Heavy Metal din zirconiu Prettau® 2 Dispersive®.
O uşoară accentuare manuală cu culori intense Colour Liquid
Prettau® şi ICE Stains 3D au oferit un rezultat estetic de nuanţă
şi potrivit pacientului. Înainte de a fi predate dentistului, bazele
de titan, anodizate anterior, au fost unite în structura de zirconiu.
Puntea Prettau ® a fost în cele din urmă înşurubată în gura
pacientului iar canalele şuruburilor au fost sigilate cu şuruburi
de răşină special frezate. În acest scop, canalele şuruburilor au
fost proiectate cu filete în timpul procesului de frezare.

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@[Link]

6 editorial Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@[Link] – [Link]
RESTAURARE MANDIBULARĂ: RESTAURARE
HIBRIDĂ PE O BARĂ DE ZIRCONIU ŞI
COROANE PRETTAU ® 2 DISPERSIVE ®
Din cauza atrofiei, implanturile existente în mandibulă au trebuit Pentru a verifica in situ funcţia şi estetica restaurării mandibulare
extrase şi aplicate noi implanturi. Pe perioada fazei de vindecare, planificate, mai întâi s-a fabricat un prototip de răşină iar bazele
pacientul a primit o proteză provizorie. S-a intenţionat ca proteza de titan anodizat au fost lipite în bara de zirconiu. După probă,
finală să fie din răşină hibridă prin fricţiune cu o bară de zirconiu pentru proteza finală s-a folosit situaţia digitală. Structura finală
din ICE Translucent – pentru fixarea superstructurii – şi coroane terţiară a fost proiectată cu matriţe şi adaptată la fricţiune, în
din zirconiu Prettau® 2 Dispersive®. Situaţia pacientului a fost timp ce dinţii individuali au fost proiectaţi anatomic în baza
digitalizată cu scanner intraoral şi Face Hunter, iar datele configuraţiei dinţilo. Toate componentele, inclusiv şuruburile
obţinute au fost potrivite în software cu planurile individuale de etanşare pentru canalele şuruburilor barei, au fost frezate
ale pacientului capturate cu ajutorul sistemului PlaneSystem®. în unitatea de frezare M2 Dual Wet Heavy Metal. După frezare,
Aceasta a servit ca bază pentru o primă configuraţie a dinţilor dinţii fi nali individuali din zirconiu policromatic Prettau® 2
virtuali care a fost pusă la dispoziţie cu modele individuale de Dispersive® precum şi fricţiunea au fost lipite pe structura de
ocluzie şi zone gingivale utilizând articulatorul virtual. În baza răşină din dentină minerală Tecno Med şi integraţi cu fricţiune
acestuia s-a confecţionat bara de zirconiu cu baze de titan. în gura pacientului.
Bara din zirconiu paralelizată pe model a fost apoi digitalizată
şi utilizată pentru crearea unui strat de fricţiune din răşină
Tecno Med.

Follow us – Zirkonzahn Worldwide editorial 7

 Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@[Link]
editorial Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@[Link] – [Link]
Pentru a vedea toate cazurile, ne puteţi vizita galeria!
[Link].

Follow us – Zirkonzahn Worldwide

Aspecte ale comportamentului pacienţilor în cabinetul dentar - Observaţii și recomandări

Dr. Lucian Josan, Alba Iulia - Romania

Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2014

”Comportamentul este o oglindă în care fiecare își expune propria imagine”

(Johann Wolfgang von Goethe- Poet german)

Comportamentul a fost studiat în nenumărate rânduri iar interpretarea Impactul psihologicului asupra biologicului este un aspect de care este
acestor studii a ajutat la ameliorarea tipului de conduită și la obţinerea bine să ţinem cont în permanenţă.
unor abordări adaptate modificărilor de mediu la care este supus în
permanenţă organismul uman. Prezentarea acestor elemente de comportament rămâne mereu o temă
Individul, atunci când dobândește calitatea de pacient dă dovadă de un deschisă de discuţie, suportând îmbunătăţiri în permanenţă.
comportament care are anumite particularităţi specifice.
Am încercat să exemplificăm câteva dintre tipurile comportamentale în
funcţie de o serie de criterii având ca rezultat un număr de categorii după
cum urmează: comportamentul pacienţilor în funcţie de vârstă, sex,
influenţa dogmelor, pregătire profesională, stare civilă reședinţa perma-
nentă sau temporară, gradul de apropiere (rudenie), apartenenţa la cor-
pul medical; comportamentul pacienţilor aflaţi sub influenţa drogurilor și
alcoolului, în funcţie de portretul temperamental sau starea materială.
Am pus în evidenţă comportamentul unor pacienţi cu abordări specifice
(pacient disimulat, fidel sau infidel medicului curant, atoateștiutor, pacient
infectat cu HIV sau cu afecţiuni oncologice, pacient interogativ, pacient
taciturn, pacienţi cu tratamente stomatologice dictate de anumite împ-
rejurări).
După cum rezultă și din titlu, am prezentat aspecte ale comportamentului
pacienţilor în cabinetul dentar și la categoriile enunţate am oferit reco-
mandări și am făcut observaţii care să ne ajute în conduita medic pacient.
O atenţie specială am acordat comportamentului nonverbal al pacienţi-
lor în sala de așteptare și în cabinet pe fotoliul stomatologic. Ţinuta,
mimica, gestica pacienţilor și observarea acestora de către medic au un
rol hotărâtor în relaţionarea bună a medicului cu pacientul.
Pentru o prezentare mai clară a comportamentului nonverbal am oferit
ilustraţii edificatoare în acest sens.
Abordarea adaptată a fiecărui pacient în parte necesită parcurgerea unor
etape de tratament care au fost prezentate în ultima parte a materialului.
Această carte sperăm să fie utilă studenţilor la medicina dentară,
medicilor tineri la început de carieră și medicilor rezidenţi, ajutându-i pe
aceștia să își adapteze comportamentul și tratamentul în funcţie de tipul
de pacient întâlnit.
Inserarea în carte a ilustraţiilor a introdus elementul vizual care să îi ajute „Fiind scrisă de un stomatolog, cartea de faţă te lasă, atât la propriu cât
să înţeleagă mai bine anumite tipologii comportamentale. şi la figurat, „cu gura căscată”.
La finalul cărţii am prezentat o serie de concluzii care rezultă din compor- De fapt, cartea ne face să ne simţim bine şi importanţi avizându-ne direct
tamentul categoriilor puse în discuţie.
de comportamentul nostru la cabinetul stomatologic, mentor fiind doctor
Empatia ocupă un rol deosebit de important în relaţia medic pacient.
Dobândirea încrederii pacientului în medicul său este de asemenea Lucian Josan, care cu înalt profesionalism, umos şi bun simţ, cuantifică
elementul definitoriu al unei relaţii bune medic bolnav. o atitudine ce poate determina în timp o conduită şi un comportament
Pacienţii sunt fini observatori al comportamentului medicilor, profesiona- faţă de actul medical în sine, atât de către pacienţi cât şi de colegii medici.
lismul și corectitudinea acestora atârnă greu în stabilirea unei relaţii bune
între aceștia și în desfășurarea cu succes a etapelor de tratament. Cine este doctorul Lucian Josan? Un neliniştit, şi un om cu o inimă mare,
Dacă medicul reușește să decodifice cât mai bine gesturile pacienţilor, va care lăsîndu-şi urma pe Pământ, te face vrând-nevrând, să rămâi
avea o rată de succes mai mare pentru tratamentele efectuate. “cu gura căscată”.
Chiar dacă avem de-a face cu o varietate comportamentală destul de
Deci, bun venit domnule doctor în rândul celor cărora le pasă!”
extinsă, sperăm că am reușit să surprindem câteva aspecte interesante
și să oferim recomandări folositoare în vederea eficientizării relaţiei Conf. Univ. Dr. Psiholog Maria Dorina Paşca
medic pacient.

10 recenzie carte dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 Aliaje dentare
MAGNUM
MAGNUM pe baza de Nichel / Crom si
SPLENDIDUM Cobalt / Crom pentru ceramica

MAGNUM
CERAMIC CO

MAGNUM
LUCENS

MAGNUM
CLARUM
MAGNUM
CERAMIC S

MAGNUM
SATURNO

MESA ITALIA S.R.L.

Via dell’Artigianato 37 - 25039 Travagliato (BS) - Italy
Tel. +39 030 6863251 - east-europe@[Link] - [Link]
Mesa International mesainternational
 Simplified dental protocol for the creation of a removable
implant/mucous-supported prosthesis
Dr. Maurizio Sedda, DT Simone Fedi, Pistoia - Italy
Protocolul odontotehnic simplificat pentru realizarea unei
proteze mobile cu suport implantat și/sau pe țesut gingival

ABSTRACT
The removable prosthesis with mixed implant/mucous support combines the aesthetic advantages of a removable prosthesis with the stability given by im-
plants. The protocol for making this type of prosthesis can be complex for both the clinician and the dental technician. This work illustrates a simplified den-
tal technician protocol, which has as its starting point, the realization of a diagnostic prosthesis. This is used as a guide for the positioning of the implants
and, once duplicated, for recording the impression and occlusal relationships and for obtaining an aesthetic prototype. The management of the milled bar
is also simplified, thanks to the use of screwed connections with reduced overall dimensions, and the superstructure, made of PEEK. Thanks to the me-
asures illustrated in the article, it is possible to ensure the patient with an aesthetic prosthesis, stable and easily maintained from a hygienic point of view.
Key words: clinical case, removable prosthesis, dental technician protocol, milled Cr/Co bar, Magnum Splendidum disc, implant prosthesis, implants,
upper arch, skeletal prosthesis, master model, aesthetic prototype, superstructure.
REZUMAT
Proteza mobilă cu suport mixt, adică implantat și/sau pe țesut gingival este o combinație între avantajele estetice ale unei proteze mobile și cele oferite
de stabilitatea implantului. Protocolul realizării acestui tip de proteză rezultă a fi complex atât clinic, cât și odontotehnic. În această lucrare se va prezenta
un protocol odontotehnic simplificat, ce are ca și punct de plecare realizarea unei proteze în baza diagnozei pacientului. Proteza va servi drept ghid în
poziționarea implanturilor și abia după aceea va fi duplicată - pentru luarea amprentei și stabilirea raporturilor de ocluzie în vederea obținerii în final a
unui model estetic. În această lucrare este simplificată folosirea barei frezate, datorită conexiunilor prin înșurubare ce au gabarit redus și a suprastructurii
realizate din „PEEK”. Cu ajutorul ilustrațiilor prezente puteți oferi pacientului o bună proteză din punct devedere estetic.
Cuvinte cheie: caz clinic, proteză mobila, protocol odontotehnic, bara din Cr/Co frezata, disc Magnum Splendidum, proteză implantara, implanturi, arcadă
superioară, proteză scheletată, model master, prototip estetic, suprastructură.

În majoritatea cazurilor pacientul edentat se prezintă în fața medicului cu

Cazul clinic
ÎNTRODUCERE

o cerere concretă: posibilitatea de a avea o dantură fixă.

Dacă, pe arcada inferioară de cele mai multe ori tratamentul implanto-pro-
Pacientul este un bărbat de 54 de ani, ne fumător, fără patologii importante,
tetic nu prezintă dificultăți tehnice sporite, atunci pe arcada superioară
se prezintă în fața medicului în condiții de edentație totală superioară.
sunt o serie de factori care trebuie luați în considerație atunci când sta-
Pe arcada inferioară sunt prezente elementele de la 34 la 45. Este pur-
bilim planul de tratament, altfel acești factori care sunt fundamentali, pot
tător de o proteză totală mobilă necorespunzătoare, deoarce întâmpină
cauza insuccesul. Conformația osului maxilar și cea a țesuturilor moi pot
dificultăți majore în timpul masticației și a vorbirii. Deasemenea, prezintă
impiedica pacientul în igienizarea implanturilor și a protezei, care de cele
un disconfort psihologic datorită acestor condiții ale aparatului bucal în
mai multe ori este construită cu respectarea în mod exclusiv a exigențel-
raport cu vârsta încă tânără, această neplăcere împiedică dialogul verbal
or estetice, neglijând importanța igienei, care este pilonul fundamental
și cu colegii de muncă; el își exprimă dorința de a înlocui proteza mobilă
pentru un succes pe termen lung al restaurării implanto-protetice.
superioară cu o altă proteză, citat: “care să stea fixă în gură și care să nu
Din aceste motive o proteză implantată trebuie proiectată înainte de a
acopere bolta palatină”.
poziționa însuși implanturile, iar introducerea acestora trebuie să fie „ghi-
Medicul va proceda după cum urmează: - va realiza o proteză mobilă
dată” de proteză. În cazul arcadei superioare specificăm faptul care spre
nouă de tip diagnostic, provizorie pentru partea superioară; - va aplica
deosebire de arcada inferioară, va influneța aspectul estetic, forma și
tratamentul parodontal pentru elementele inferioare; - va realiza o pro-
poziția buzei ce trebuie susținută în mod corect pentru a restabili armonia
teză provizorie parțial mobilă pentru partea inferioară;
facială și cea fonetică.
(22 dental dialogue | anno XXIV 1/2017)
Ne bazăm pe cele expuse mai sus când promovăm aplicarea protezei
mobile cu suport mixt implantat/țesut gingival. Acest tip de proteză va TEHNICA
fi numit “hibrid”, deoarece: dacă pe de o parte implanturile îndeplinesc
funcția de suport (așa cum este cazul protezei de tipul „Toronto Bridge”)
și nu doar cea de reținere (cum e cazul supra-danturei), pe de altă parte
proteza este mobilă pentru pacient.
Definiția dată de anglo-saxoni este de cele mai multe ori una: “milled-bar
overden- ture” sau “fixed/removable overdenture”. În special, conform
clasificării date de Misch, vorbim despre o proteză mobilă de tip “RP-4”,
atunci când suportul este complet implantat, iar de o proteză mobilă de
tip “RP-5”, atunci când suportul este mixt.
Ultimul tip este prezentat în obiectul acestei lucrări și se recomandă acolo După recuperarea aspectului estetic și a ocluziei corecte pe plan masti-
unde întâlnim în mod simultan aceste cerințe: cator, apare necesitatea menținerii falangei vestibulare ce susține buza
1) din partea pacientului: cererea de a avea o proteză cu suport implantat; superioară. Se va proceda cu efectuarea unui examen diagnostic com-
2) din punct de vedere practic: necesitatea de a susține buza cu o flanșă. plex cu scopul de a studia poziția implanturilor (ortopantomografia, tomo-
În realitate, prezența unei flanșe vestibulare fixe va crea pacientui impo- grafia computerizată). De comun acord cu pacientul medicul va elabora
sibilitatea de a menține o igienă corectă, astfel cauzând pierderea im- un plan de tratament după cum urmează: fixarea a patru implanturi nece-
planturilor. sare în pozițiile: 14, 12, 22 și 24 și realizarea unei proteze implantare de
Combinând folosirea implanturilor împreună cu proteza mobilă, vom sprijin pe țesut gingival cu bară frezată pe arcada superioară; deaseme-
obține un rezultat clinic în grad să ofere pacientului o proteză stabilă, nea: menținerea tuturor elementelor inferioare și realizarea unei proteze
estetic valabilă, ușor de curățat, iar arcada superioară fără partea ce parțiale mobile (proteză scheletată) a arcadei inferioare.
acoperă bolta palatină. După instalarea implanturilor, poziția cărora a fost stabilită în baza di-
Scopul acestui articol este să pună la dispoziție un procedeu de lucru sponibilității osului, dar și în baza necesității protetice; s-a așteptat in-
odontotehnic simplificat, comparativ cu cel clasic; cu intenția de a crește tegrarea osoasă completă cu proteza provizorie a pacientului, după o
precizia restaurării și de a micșora complexitatea realizării și timpul ne- modificare prealabilă a acesteia. În acest timp pacientul a fost supus unei
cesar pentru lucrare. terapii parodontale de întreținere. Aceeași proteză a fost folosită la bază
restaurării definitive.
12 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021
 Tratamentul
Realizarea prototipului din rășină acrilică
transparentă
Pe partea superioară în interiorul protezei provizorii generale s-a turnat
silicon de precizie cu o duritate de 70 „Shore-A”. Proteza și modelul
de silicon obținute astfel au fost poziționate în interiorul unei mufle.
S-a aplicat un strat de izolant (Isolante spray silicone, Trasformer) și
un alt strat de silicon s-a turnat între model și acoperișul muflei, care
Fig. 3. Obținerea modelului master de gingie artificială
a fost închisă și menținută în poziție până la polimerizarea completă
a siliconului. Când proteza a fost scoasă din muflă, atunci s-au făcut
două găuri în partea superioară din silicon (cu diametrul de 0,5 cm al
canalului de intrare și 0,3 cm al canalului de ieșire) pentru a permite
lipirea rășinei acrilice transparente. Rășina a fost amestecată și lipită
în interiorul muflei, după care a fost menținută la o temperatură de 50
°C timp de 25 min. la o presiune de 2,5 bar. După ce s-a produs po-
limerizarea, mufla a fost deschisă și modelul a fost finisat cu ajutorul
instrumentelor rotative montate pe un micro-motor de laborator, după
Fig. 4. Poziționarea prototipului estetic
care s-a livrat către medicul curant.
Realizarea unui master model și a unui protoptip
Corespondența dintre amprentă și prototip
estetic
Duplicatul din rășină transparentă a fost folosit într-o singură ședință,
În zona din jurul „pick-up”-lor de transfer s-a turnat un strat de silicon
pentru amprenta dentară individuală și în calitate de reper ocluzal (con-
pentru a reproduce țesuturile gingivale, după întinderea părții izolante din
trolul dimensiunii verticale al planului de masticare și al raportului cu
dotare. (Fig. 2.). Modelul master a fost realizat având în vedere amprenta
partea opusă) și în calitate de primă probă estetică (linia zâmbetul-
obținută cu ajutorul duplicatului din ghips clasa a IV-a, folosind apă disti-
ui, linia mediană). Medicul a poziționat duplicatul în interiorul cavității
lată conform proporțiilor indicate de producător și prin frulare mecanică în
bucale controlând ocluzia dentară și a corectat punctele anormale
vid (Fig. 3). După ce materialul s-a întărit, „pick-up”-le de transfer au fost
de contact. Poziția în timpul ocluziei dentare s-a fixat folosind un tip
înlăturate și modelul master s-a poziționat pe suport folosind replica arca-
special de silicon ușor de modelat. Duplicatul a fost găurit în funcție
dei faciale. Modelul părții opuse a fost poziționat pe suport fixând ocluzia
de poziția necesară pentru implanturi, iar în interiorul acestuia s-a po-
din silicon. Cu ajutorul unei plăci din rășină fotopolimerizabile s-a creat o
ziționat un adeziv. Pentru luarea amprentei s-a folosit un silicon ușor
bază provizorie pentru montarea dinților. Deoarece planul de tratament
de modelat, iar duplicatul a fost ținut de către pacient în poziție de
prevede realizarea unei bare frezate și a unei supra-structuri, pentru a
ocluzie totală până la obținerea polimerizării materialului; înainte de a
obține în final un deranj minor pentru pacient au fost utilizate fațete pre-
fi îndepărtat din cavitatea bucală s-a fixat poziția arcului facial. După
fabricate. Cu aceste modele fixate pe suport, fațetele s-au poziționat la
extragere s-a îndepărtat siliconul din interiorul găurilor cu ajutorul bi-
baza rășinei urmărind estetica duplicatului transparent, s-a folosit și ceara
sturiului pentru a permite intrarea „pick-up”-lor de transfer. Duplicatul
dură (Fig. 4.). Pentru forma și dimensiunile elementelor dentare, medicul,
a fost ulterior poziționat din nou în cavitatea bucală și „pick-up”-le de
de comun acord cu pacientul au considerat forma cea mai potrivită nr. I47
transfer au fost înșurubate pe implanturi. Menținând poziția protezei
pentru elementele anterioare și forma L3 pentru cele posterioare. Scopul
„pick-up”-le de transfer au fost blocate pe duplicat cu ajutorul rășinei
primei montări este de a obține un prototip estetic ce poate fi un punct de
fotopolimerizabile ce nu se contractează. S-au extras „pick-up”-le de
reper pentru medic.
transfer și s-a trimis totul către laborator după efectuarea protocolului
de sterilizare. (Fig. 1.). Proba estetică
(24 dental dialogue | anno XXIV 1/2017)
Pacientului i s-a cerut să estimeze rezultatul estetic înainte de finalizarea
restaurării. S-a poziționat prototipul estetic în interiorul cavității bucale, iar
medicul a verificat aspectul estetic și funcționalitatea fonetică, deranjul
provocat de flanșele vestibulare și susținerea buzei superioare, nu în ul-
timuil rând, culoarea elementelor dentare. S-a controlat raportul de oclu-
zie cu arcada opusă, dar și mișcările laterale și proeminențele. (Fig. 5).
Modificările considerate necesare au fost efectuate pacientului direct pe
fotoliul dentistului, deoarece fațetele erau montate în ceară. După obținer-
ea confirmării din partea pacientului prototipul a fost trimis către laborator
după efectuarea protocolului de sterilizare.
Fig. 1. Amprentă obțibținută cu ajutorul prototipului (26 dental dialogue | anno XXIV 1/2017)
TEHNICA TEHNICA

Fig. 2. Poziționarea asemănătoare din laborator Fig. 5. Proba prototipului estetic.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 13

 Verificarea pasivității barei
Medicul a înșurubat bara pe bonturi și a verificat pasivitatea. (Fig. 12).
Distanța dintre țesutul gingival și suprafața barei aproape de țesut, denotă
rolul crucial în posibilitatea

TEHNICA

Fig. 6. Masca de referință pe articulator/verticulator

Realizarea barei
Pentru a nu pierde modificările efectuate de către medic s-a creat o
mască din silicon datorită unui articulator/verticulator (Fig. 6). Ulterior,
modelul master și prototipul estetic au fost poziționate în interiorul muflei
folosind acoperișul din plexiglass, important pentru a permite trecerea Fig. 9 Model „master” cu bară și conexiuni
luminii și polimerizarea prefabricatului în fazele succesive. Două prefa-
bricate din ceară au fost unite la părțile externe ale prototipului pentru
a crea canalele de injecție, mufla a fost închisă și s-a turnat în interiorul
său silicon transparent. (Fig. 7). După ce s-a produs polimerizarea pro-
totipul și modelul master au fost înlăturate de pe mănușă și transformate
digital prin intermediul unui „scanner” de laborator. Fișierele obținute au
fost depozitate în interiorul unui „software” de modelare. (Fig. 8). Dese-
nul barei primare a fost realizat în baza volumului ocupat de proteză,
astfel încât ancorajele să fie pe un plan paralel cu cel de masticare.
Fig. 10 Bara poziționată fără a contacta țesutul gingival
Suprafața barei trebuie să fie orientată către țesutul gingival; ea a fost
desenată convexă pentru a reduce la minim acumularea pe placă/ acu-
mularea de mâncare și pentru a facilita operațiunile de igienă. Datorită
tehnicii „CAD/CAM”, s-a obținut prin frezare bara

Fig. 11 Discul pe baza de Cr/Co Magnum Splendidum MESA

Fig. 12 Proba barei în cavitatea bucală
de a efectua curățirea; din acest motiv s-a efectuat o probă pentru a
verifica dacă pacientul este capabil să folosească peria interdentală și
Fig. 7. Muflă (mănușă)pentru lucrarea finalizată. firul interdentar, pentru a efectua o igienă corectă în jurul implanturi-
lor și între bară și țesutul gingival. Punctele de apropiere excesivă cu
țesutul gingival au fost reduse. Bara a fost trimisă în laborator după
efectuarea protocolului de igienizare.

Finalizarea restaurării
Bara a fost poziționată pe model, iar amprentele interioare au fost luate
cu ceară. Știfturile și învelișurile interioare au fost poziționate, după
care totul s-a montat pe o muflă pentru a fi duplicate. In interiorul muflei
s-a turnat un strat de silicon pentru duplicare. Modelul duplicat a fost
Fig. 8. Proiectarea barei și a conexiunilor realizat folosind ghipsul de clasa a IV-a, cu apă distilată conform pro-
(28 dental dialogue | anno XXIV 1/2017) porțiilor indicate de producător, folosind frularea mecanică în vid. Pe
modelul astfel obținut s-a presat o mască termoplastică rigidă cu o
părții suplimentare din discul de crom/cobalt Magnun-Splendidum (Fig-le
grosime de 1 mm în calitate de bază pentru modelarea supra-structu-
9, 10 și 11). Caracteristica acestui aliaj permite o tăiere (freză) exactă și
rii. Masca termoplastică s-a poziționat pe bara înșurubată de modelul
ușor de lustruit. Au fost proiectate patru ancoraje filetate pe bară. Tipul
master; care s-a repozioționat pe suport, iar fațetele au fost blocate în
de conexiune ales ocupă spațiul vertical redus comparativ cu niște co-
poziția corectă în interiorul presei de silicon (Fig. 6).
nexiuni sferice, astfel se face economie de spațiu fără a duce la pierde-
Susținătoarele anatomice pentru fațete au fost modelate din ceară
rea de ținută a conexiunii. Aceste conexiuni au fost înșurubate direct pe
(Fig. 13). Modelul s-a introdus în interiorul cilindrului pentru fuziune,
bară, unde au fost create în faza de tăiere (frezare) găurile cu filet core-
unde a fost turnat refractarul. Cilindrul a fost preîncălzit la o tempera-
spunzătoare, astfel se evită folosirea materialelor de lipit sau realizarea
tură de 630 °C timp de 90 min, lăsat să se răcească până la o tempe-
punctelor de sudură. Acest lucru permite, eventuala lor înlocuire, fără a
ratură de 400 °C menținând aceste grade timp de 60 min. O cantitate
fi necesar să se îndepărteze bara din cavitatea bucală, printr-un mod
determinată de polimer cu baza de „PEEK” s-a introdus în interiorul
simplu și rapid de către medicul curant, deoarece este prezent un înveliș
cilindrului menținând poziția timp de 20 min. Cilindrul s-a poziționat
intermediar din material sintetic ce reduce mult uzura conexiunilor. Bara
în interiorul aparatului cu sistem de injecție în vid, iar presarea s-a
cu ancorajele în pozițiile corespunzătoare a fost trimisă la medic.
efectuat la 4,5 bar.

14 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 După răcire învelișul a fost îndepărtat, iar suprastructura obținută a fost
supusă sablării (bioxid de aluminiu, 110 μm, 2,5 bar) (Fig. 14).
În adânciturile pentru știfturile de fixare ale conexiunilor a fost aplicat un
„primer” și s-a polimerizat timp de 90 s. Știfturile au fost blocate cu dublu
adeziv. Bara și suprastructura au fost poziționate pe modelul master din
interiorul muflei. Inter-spațiul dintre cele două structuri a fost umplut cu
silicon. Partea interioară a fațetelor a fost sablată (bioxid de aluminiu, 110
μm, 2,5 bar), iar deasupra s-a acoperit cu un strat de „primer”, polimerizat
timp de 90 s. Fațetele au fost blocate cu silicon transparent introdus prin Fig. 18 Proteza finisată. Fig. 19 Proteza finisată,
acoperișul muflei, verificând poziționarea în cavitatea bucală
(30 dental dialogue | anno XXIV 1/2017) Concluzii
Proteza mobilă cu suport implant/țesut gingival reprezintă o soluție prote-
tică ce combină aspectul estetic legat de susținerea buzei cu însăși pro-
teza mobilă și stabilitatea oferită de implanturi. Putem adăuga ușurința la
curățare și lipsa surplusului de material ce ocupa spațiul din bolta apara-
tului bucal.

Fig. 13 Modelarea suprastructurii. • Maurizio Sedda

Fig. 14 Suprastructură finalizată în „PEEK”. C.D.T., D.D.S., [Link]., Ph.D. Via del Roccon Rosso 27 51100 Pistoia
absența interferențelor dintre aceasta și suprastructură (Fig. 15). Fixând info@[Link]
așa cum se arată în figura (Fig. 15) fără a permite contactul dintre ace- Bibliografia acestui autor
stea și suprastructură. Pe suprafața externă a suprastructurii s-a aplicat Executarea procedurii semplificate prezentate aici favorizează reducerea
mai întâi un „primer”, folosind procedura descrisă mai sus, iar ulterior s-a considerabilă a timpului de executare al lucrării fără a compromite calitatea
aplicat un strat opac (Fig. 16), de culoare roză corespunzător flanșelor și precizia pentru pacient care sunt atât de necesare acestui tip de proteză.
și de culoarea dentinei corepunzător fațetelor. Opacul s-a polimerizat Folosirea ancorărilor ce au dimensiuni reduse și care se înșurubează direct
timp de 90 s.
pe bară fără a necesita procedura de lipire sau sudare, rezultă a fi simple
în instalare și înlocuire (dacă va fi cazul), garantând o fixare optimă și un
spațiu redus.
• C.D.T. Simone Fedi
Laborator odontotehnic DENTALTECH di Simone Fedi
Corso Gramsci 60 - 51100 Pistoia - fedisimone@[Link]

Fig. 15 Poziționarea fațetelor în interiorul muflei (mănușii).

Fig. 16
Poziția flanșelor le-a determinat rășina prin practicarea tehnicii inverse; pe
partea interioară a fațetelor s-a folosit un material specific. După ce mufla a
fost închisă, s-a amalgamat rășina și s-a injectat în canalul de intrare, totul
s-a menținut la o temperatură de 50 °C timp de 25 min. la o presiune de
2,5 bar. Proteza obținută a fost prelucrată cu instrumente rotative montate
pe un micromotor de laborator și s-a livrat medicului curant. (Fig-le 17-19)
(32 dental dialogue | anno XXIV 1/2017)

MESA ITALIA S.R.L.

Via dell’Artigianato 37 - 25039
Travagliato (BS) - Italy
Tel. +39 030 6863251
east-europe@[Link] - [Link]
Mesa International
Fig. 17 Proteza finisată, cu particularitatea esteticii vestibulare

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 15

 Bucuraţi-vă de scanare
cu Primescan.
Scanează și conectează-te
la lumea digitală.
Oferă tratament într-o singură vizită.

Aflaţi mai multe pe:

[Link]
16 stomatologie digitală
The digital opportunities of the inLab system from Dentsply Sirona for performing Overdentures
Oportunităţile digitale ale sistemului inLab de la Dentsply Sirona în realizarea lucrărilor de tip Overdenture
Lucian Dânșorean, Tehnician Dentar, Cluj - Napoca, România

Abstract
Current prosthetic approaches and protocols are closely related to the current
development and technological offer, especially of intraoral and CAD/CAM scan-
ning systems. Using CAD / CAM technology, the prosthetic parts obtained go
through a process of special qualitative transformation, bringing added value to
clinical and laboratory approaches, both aesthetic and functional. The topic I
bring to your attention is related to implant prosthetics, especially the rehabilita-
tion of total edentulous implantation with Overdenture type works. This pros-
thetic approach, from the technological aspect mentioned above, underwent an
unprecedented qualitative leap, mentioning the precision of the placement of the
prosthetic assembly both in terms of accuracy and passivity, meaning the can-
cellation of additional stresses due to shrinkage, resulting from thermal melting
of dental alloys.
Therein, to execute the cases I will present in the following, I used the digital
CAD/CAM system from Dentsply Sirona dedicated to laboratories, namely: inLab
scanner inEos X5, CAD software inLab 19.1 together with the milling machine
inLab MC X5.
Key-words: digital, CAD/CAM, prosthetic treatment, implant prosthetics, over-
dentures, dental rehabilitation, TiBase, inLab system, inEos X5 Scanner, SW
CAD, MCX5 milling unit, inLab ProFire furnace

Rezumat
Abordările și protocoalele protetice actuale sunt în strânsă legătură cu dez-
voltarea și oferta tehnologică actuală, cu precădere a sistemelor de scanare
intraorală și a celor de tip CAD/CAM. Utilizând tehnologia CAD/CAM, piesele
protetice obţinute trec printr-un proces de transformare calitativă deosebită,
aducând un plus de valoare abordărilor clinice și de laborator, atât estetice cât
și funcţionale. Subiectul pe care îl aduc în atenţia dumneavoastră este legat de
protetica pe implanturi, în mod special acela al reabilitărilor edentaţiei totale pe
implanturi cu lucrări de tip Overdenture. Această abordare protetică, sub aspect-
ul tehnologic menţionat mai sus, a suferit un salt calitativ fără precedent,
menţionând precizia așezării ansamblului protetic atât în ceea ce privește exac-
titatea cât și sub aspectul pasivităţii, adică al anulării tensiunilor suplimentare
datorate contracţiei, rezultat al topirii termice a aliajelor dentare.
În acest sens, la realizarea cazurilor pe care le voi prezenta în cele ce urmează,
am folosit sistemul digital CAD/CAM de la Dentsply Sirona dedicat laboratoare-
lor, și anume : scanner inLab inEos X5, software CAD inLab 19.1 împreună cu
mașina de frezat în 5 axe inLab MC X5.
Cuvinte cheie: digital, CAD/CAM, tratament protetic, protetica pe implanturi,
lucrări de tip overdenture, reabilitări dentare, TiBase, sistemul inLab, Scaner
inEos X5, SW CAD, mașină de frezat inLab MCX5, cuptor inLab ProFire

Învăţând din experienţa unor renumiţi colaboratori, medici stomatologi din

România și din străinătate împreună cu experienţa personală acumulată pe
parcursul a peste 25 de ani în domeniu, pot afirma că acest tip de lucrări
detașabile de către pacient sunt situate în “Pole-Position-ul” tratamentului pro-
tetic al pacienţilor cu edentaţie totală datorită următoarelor aspecte:
Sistemul inLab • Numărul de implanturi necesare reabilitării este redus (optim 4 implanturi),
pentru laborator • Implanturile sunt uşor de aplicat, (acestea fiind grupate în zona fronto-laterală
a maxilarului superior și interforaminal la maxilarul inferior),
de la Dentsply Sirona • Solidarizarea implanturilor cu bare din aliaj dentar de tip Cr-Co oferă rezistenţă
și stabilitate deosebită atât suportului implanto-osos cât și lucrării protetice apli-
cate pe acesta,

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 tehnologie mobilă 17

protetică digitală
• Structurile protetice astfel obţinute II. Dimensiunea verticală în care vor Acestea pot fi exportate și material-
oferă posibilitatea unei igienizări foarte trebui plasate piesele protetice, bara izate direct din metal prin procedura
bune, întregul ansamblu putând fi cu sistemele de ancorare, suprastruc- frezării sau a sinterizării laser. Aceasta
demontat până la suportul implantar, tura și dinţii cu șeile gingivale aferente. poate reprezenta o alternativă pentru
• Lucrarea realizată din materiale com- III. Din punct de vedere al materialelor aceia dintre dumneavoastră care nu
pozite și acrilice conferă o funcţionalitate utilizate: beneficiază în laborator de o mașină
profilactică în contextul solicitării - Structura primară trebuie să de frezat.
necontrolate. Este cunoscut faptul că întrunească două condiţii esenţiale: Sistemul CAD CAM dezvoltat de
persoanele cu edentaţii totale, reabili- rezistenţă mecanică sporită, în mod Dentsply Sirona dedicat laboratoarelor
tate cu lucrări protetice pe implanturi special când este nevoie să fie dentare este compus din: Scaner
nu dispun de proprioceptorii durerii confecţionată la dimensiuni reduse și inEos X5, software CAD inLab 19.1,
existenţi în dinţii naturali și de aceea finisată sub aspectul unui luciu de mașină de frezat în 5 axe inLab MC X5
nu simt și nu realizează amploarea oglindă, care să faciliteze cât mai puţin și cuptorul de sinterizare cu dublă
solicitării din timpul masticaţiei, aderenţa alimentară și placa dentară. funcţie, inLab Profire, pentru sinteriza-
• Pe de altă parte lucrarea realizată în Din acest motiv, Cr-Co este pe primul rea zirconiului și pentru sinterizarea
acest fel permite o abraziune fiziologică loc în opţiunea realizării structurii pri- metalelor presinterizate în mediu de Argon.
a ansamblului dentar artificial având mare. Scanerul este unul robust, prevăzut cu
un comportament non-agresiv faţă de - Suprastructura fiind componenta braţ robotic și un design frontal de tip
antagoniști. In acelaşi timp există şi secundară poate fi confecţionată din open-space pentru a putea scana
posibilitatea ajustării unor aspecte leg- materiale solide, metalice de tip Cr-Co ocluzia cu orice ansamblu de articula-
ate de ocluzie de către echipa medic- și Titan sau materiale ușoare de tipul toare indiferent de dimensiuni.
tehnician, Polimerilor de înaltă performanţă. Acurateţea lui este de 2,1 µm, iar unele
• Refacerea pierderilor de substanţă - Dinţii cu șeile gingivale reprezintă funcţii pentru scanare (cum ar fi sca-
osoasă în sens orizontal, îndeosebi a componenta terţiară ce poate fi narea ocluziei) pot fi automate dar și
planșeului osos vestibular este realizată din garnituri de dinţi de com- manuale.
realizată cu materiale gingivale artifici- pozit și gingie acrilică sau, pentru un Mașina de frezat în 5 axe a fost
ale acrilice și compozite. Aceasta are o plus de estetică, din materiale com- gândită în așa fel încât să frezeze atât
importanţă estetică și funcţională pozite. PMMA, ceară, Peek , zirconiu, cât si
deosebită prin remodelarea acelor Abutment-uri personalizate pentru
structuri absente, cu consecinţe majore Realizarea lucrărilor de tip Overdenture implanturi și metal presinterizat, putând
privind așezarea buzei superioare și a parcurge următoarele etape de labora- fi setată să lucreze în mediul umed sau
obrajilor, tor analogico - digitale: uscat. De asemenea poate freza până
• Posibilitatea întreţinerii pe termen - Turnarea modelului de lucru cu pla- la 6 cuburi de ceramică într-un singur
lung oferă un avantaj crescut acestor sarea analogilor de implant și gingia proces de producţie.
restaurări protetice. Ţinând cont de detașabilă și a antagoniștilor, Designul structurilor protetice a fost
aspectul atât de versatil al câmpului - Montarea în articulator cu șablonul realizat utilizând software-ul inLab -
protetic ca evoluţie firească în timp, de ocluzie, versiunea 19.1.
lucrările în cauză pot fi reparate, - Plasarea pieselor protetice – TiBase Softul inLab 19.1 este unul complet și
remodelate, căptușite și funcţionalizate sau bazele de titan aferente multiunitu- complex, oferind o gamă uriașă de
sub toate aspectele cerinţelor estetice rilor, instrumente și posibilităţi de design,
și masticatorii. - Scanarea modelelor și designul dintre care aș putea enumera câteva
Din punct de vedere constructiv, structurii primare, module:
demersul tehnic în realizarea lucrărilor - Frezarea din metal presinterizat, - punţi și coroane, framework sau ana-
de tip Overdenture trebuie să ţină cont ceară de frezat sau polimer calcinabil, tomic, punţi colate etc.,
de câteva aspecte: - Realizarea pieselor metalice prin - faţete, inlay, onlay,
I. Tipologia Implantului pe care se va metoda turnării sau a sinterizării, - telescoape,
face construcţia şi pe care am - Finisarea și cimentarea pieselor pro- - lucrări pe implanturi,
împărţit-o în 5 grupe: tetice aferente (TiBase), - lucrări scheletate, sisteme de
- Implanturi cu sistem antirotaţional - Realizarea suprastructurii: A) ana- atașament, menţinătoare de spaţiu,
extern (Biohorizon external etc.), logic – cu rășini de tip Pattern Resin; - gutiere, gutiere chirurgicale,
- Implanturi cu sistem antirotaţional B) digital – prin rescanarea modelului - proteze totale,
intern (Alpha Bio, Mis M4, Bego etc.), cu bară și matricile sistemelor de - modele printate.
- Implanturi prevăzute cu sistem ancorare aferente, Întregul pachet este disponibil la
antirotaţional intern și conexiune - Realizarea analogică a componentei achiziţia software-ului, neavând costuri
conică (Mis C1 sau V3 Conical estetice - dantura și gingia aferentă. suplimentare.
Connection, Megagen Anyridge, Densply Sirona a dezvoltat acest pro-
K3Pro etc.), Odată cu apariţia tehnologiei digitale și gram de design al barelor pe implan-
- Implanturi cu conexiune conică de tip a centrelor de frezat, piesele realizate turi în așa fel încât utilizatorul să aibă
con-con (Bicon Dental Implants), ca design, respectiv mezostructura și o libertate cât mai mare în alegerea
- Implanturi One Piece (Compresive suprastructura, se pot converti în profilului barei pe care să îl calibreze la
Implant – Roott). fișiere STL. dimensiunile dorite.

18 tehnologie digitală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Acestea sunt împărţite în 4 grupe:
Hader, Cylindric, Squared, Dolder.
În conceptia barelor făcute de mine,
am setat profilul Hader (Fig.1) al cărui
design se apropie de cel al barelor
Ceka, pe care îl consider unul potrivit
și cu dimensiuni reduse, deosebit de
eficient mai ales în spaţiile ocluzale
reduse, așa cum se va vedea în unul
din cazurile prezentate mai jos. Fig. 1 Bară pe profil Hader Fig. 2
Bara am măsurat-o cu șublerul (Fig. 2
şi 3) iar dimensiunile le-am introdus în
parametrii programului (Fig. 4).
De la dimensiunea măsurătorii fizice
de 1.70 mm am crescut la 1.80 mm,
ţinând cont de pierderile de volum
rezultate după finisarea manuală a
barei. Întregul ansamblu Matrice –
Patrice are dimensiuni reduse fiind
foarte recomandat în situaţiile cu Fig. 2 – 3 Măsurarea barei cu șublerul. Fig. 4 Introducerea parametrilor în program.
dimensiunea verticală redusă așa cum
se poate vedea dupa măsurătorile
prezentate în Fig. 5, 6, 7.

Un alt element deosebit adus de acest

soft este acela al adaptabilităţii barei la
piesa protetică pentru situaţiile atât de
des întâlnite, ca lipsa paralelismului
dintre axele implantare, TiBase-urile
urmând a fi cimentate în etapa finală a Fig. 5. Fig. 6.
manoperei de finisare a barei.
Așa cum se observă în Fig.8 zonele
hașurate cu roșu reprezintă
retentivităţile. Acestea sunt efectiv
ocolite în momentul setării funcţiei
“Adapt Margin“ atât cât este nevoie ca
piesa să poată fi inserată fără prob-
leme și să rămână adaptată în
circumferinţa platformei TiBase-ului pe
care îl folosim (Fig. 9).
Fig. 5, 6, 7 – Măsurarea ansamblului Matrice – Fig. 8 Retentivităţile
Patrice.
Protocoalele de lucru cu TiBase
cimentabile în structura barei (Fig. 10)
se adresează în mod special implantu-
rilor cu sistem antirotaţional intern și
conexiune conică, care prin strângere
cu cheia dinamometrică, realizează
prin împănare sudură la rece. Cazurile
prezentate în acest articol sunt de tip
“sistem antirotaţional intern și conexi-
une conică” – Megagen Anyridge. Fig. 9 Adaptarea
TiBase-urile folosite pot fi și fără con-
exiunea internă hexagonală, pentru a
putea facilita mai bine inserţia și
dezinserţia.
În aceste cazuri cimentarea pieselor
protetice în bară trebuie să aibă loc
dupa strângerea TiBase-urilor pe
model cu cheia dinamometrică, la
același cuplu la care se va face strân-
gerea de către medic a ansamblului
barei în cavitatea bucală.
În cele ce urmează voi prezenta două
cazuri cu lucrări demontabile de tip
Overdenture. Fig. 10 Bara

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 tehnologie mobilă 19

protetică digitală
Cazul 1 - Pacient de 34 de ani cu
spaţiu de ocluzie limitat şi implanturi
Megagen Anyridge.
Etapele de execuţie în laboratorul de
tehnică dentară ale lucrării protetice
(de la fig. 11 - până la fig. 23).

Fig. 11 Situaţia inţială. Fig. 12 Setările de administrare.

Fig. 13 Scanarea modelului cu TiBase și gingia Fig. 14 Stabilirea axei de inserţie. Fig. 15
artificială.

Fig. 16 Fig. 15-17 Stabilirea formei și a desigului viitoarei lucrări Fig. 18

cu ajutorul softului în laboratorul de tehnică dentară.

Fig. 18 – 19 Realizarea pieselor prin frezare din Fig. 20. Realizarea structurilor metalice Fig. 21. Proba în cavitatea bucală.
materialul PMMA calcinabil de la Dentsply Sirona.

Fig. 22. Realizarea suprastructurii din Cr-Co și a părţii fizionomice.

Fig. 23. Aspectul final al lucrării în cavitatea bucală.

20 tehnologie digitală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Cazul 2 - Pacientă tânără cu dimensi-
une verticală optimă, cu rezorbţie
acentuată a osului în plan vestibulo-
oral şi cu implanturi Megagen Anyridge.
Etapele de execuţie în laboratorul de
tehnică dentară ale lucrării protetice
(de la fig. 24 - până la fig. 35).

Fig. 24 Fig. 24 - 25 Situaţia iniţială.

Fig. 26 Scanarea modelului cu piesele protet- Fig. 27 Fig. 27 – 28 Stabilirea formei și a design-ului viitoarei
ice și gingia artificială. lucrări cu ajutorul softului în laboratorul de tehnică dentară.

Fig. 29 Frezarea barei din PMMA-ul calcinabil Fig. 30 Piesa așezată pe model Fig. 31 Piesa turnată din metal, finisată și
de la Dentsply Sirona probată în cavitatea bucală.

Fig. 32 Realizarea suprastructurii din polimeri Fig. 33 Lucrarea finală. Fig. 34

de înaltă performanţă (BioHpp).
Concluzii
Exemplificările de mai sus au rolul de
a arăta modalitatea și amplitudinea
demersului analogico-digital al proce-
sului de lucru cât şi avantajele folosirii
tehnologiei CAD - CAM în efectuarea
lucrărilor protetice.
Noua tehnologie aduce un real câștig
în ceea ce privește controlul asupra
aspectului final al lucrării deoarece se
poate iniţia pe calculator un proces de
simulare şi apoi se poate trece la
execuţia lucrării.
Astfel, datorită preciziei foarte mari a
unităţii de frezare, a timpului de execuţie
redus şi al calitaţii materialelor utilizate,
rezistenţa şi aspectul final al lucrarii
protetice vor fi deosebite.
Fig. 34 - 35 Situaţia finală.

restaurări estetice 21
22 restaurări estetice
 Intraoral scanning in dentistry, a viable alternative to conventional impression?
Scanarea intraorală în medicina dentară, o alternativă viabilă la amprenta
convenţională?
Oana Elena Burlacu Vatamanu, Gabriela Tanase, Mihai Burlibașa, Corina Marilena Cristache
“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Abstract
Digital technology has a tremendous impact in all areas of activity, including dentistry. Intraoral scanning or optical impression, the first step
of the digital workflow, uses a light source (e.g. laser or structured light) projected on the objects to be scanned, and the images are captured
using a sensor and processed by the scanning software. The resulting “point cloud” is transformed into a three-dimensional structure (mesh),
representing the virtual alternative of the traditional gypsum model. In this paper the literature in the field was analyzed with the aim of
evaluating the main characteristics of some brands of intraoral scanners, in order to highlight their usefulness in dental practice. Intraoral
scanners eliminated / limited: the use of impression materials, impression trays, patient discomfort during impression stage,
cross-contamination, delivery time to the dental laboratory, and so on. Despite all the above-mentioned advantages, intraoral scanning
systems had some drawbacks needed to be taken into consideration, namely: lack of accuracy when used in extensive edentulous spaces,
the presence of saliva and blood increases inaccuracy, the initial investment is consistent and a certain learning curve is mandatory.
Keywords: digital workflow, optical impression, accuracy, scanning speed.

Rezumat
Tehnologia digitală are un profund impact în toate domeniile de activitate, inclusiv în medicina dentară. Scanarea intraorală sau amprenta
optică, prima etapă a fluxului digital, utilizează o sursă de lumină (ex. laser sau lumină structurată) proiectată pe obiectele de scanat, iar
imaginile sunt capturate cu ajutorul unui senzor și procesate de software-ul de scanare. “Norul de puncte” (point cloud) rezultat este
transformat într-o structură tridimensională (mesh) ce reprezintă alternativa virtuală a modelului tradiţional de ghips. În prezentul articol ne
propunem să analizăm literatura de specialitate în domeniu pentru a evalua caracteristicile principale a unor branduri de scanere intraorale
cu scopul de a evidenţia utilitatea lor în practica stomatologică. Scanerele intraorale au eliminat/limitat: materialele de amprentă,
portamprentele standard, disconfortul pacientului din etapa de amprentare, contaminarea încrucișată, timpul de livrare către laboratorul de
tehnică dentară, etc. Cu toate avantajele menţionate, există limite ale utilizării sistemelor de scanare intraorală de care trebuie să ţinem
seama, și anume: edentaţiile întinse, prezenţa salivei sau sângelui, investiţia iniţială deloc neglijabilă și o anumită curbă de învăţare.
Cuvinte-cheie: flux digital, amprentă optică, acurateţe, viteză de scanare

Introducere Mesh-ul rezultat în urma scanării intraorale este importată într-un soft-
În ziua de astazi, tehnologia este o parte indispensabilă din viaţa noas- ware de design sub forma unui fișier .STL (Standard Tessellation
tra. Profitând de beneficiile ei, unele aspecte ale vieţii s-au simplificat Language) deschis sau unui fișier închis (ex. .DCM), permiţând astfel
enorm aducând un câștig mult mai mare faţă de cel financiar, acesta confecţionarea precisă a piesei protetice. În prezentul articol ne propu-
fiind timpul. Așadar, cu ajutorul tehnologiei putem comunica mai rapid, nem să analizăm literatura de specialitate în domeniu pentru a evalua
putem găsi informaţiile necesare cu o simplă căutare pe Google, putem caracteristicile principale a unor branduri de scanere intraorale cu
printr-o simplă comandă vocală: reda melodia preferată, stinge/aprinde scopul de a evidenţia utilitatea lor în practica stomatologică.
luminile din casă, programa mașina de spălat/cuptorul/centrala termică,
etc. Astfel, tehnologia face parte din umanitate și inevitabil din toate Materiale și metodă
domeniile profesionale. Pentru realizarea acestui material au fost cercetate diverse studii din
În stomatologie, tehnologia a adus un mare plus prin eliminarea unor literatura de specialitate care vizau următoarele scanere intraorale, cu
etape de lucru și prin dezvoltarea unor metode cu o precizie mult mai mare popularitate în rândul specialiștilor stomatologi: Carestream
mare faţă de alternativa clasică. O primă etapă clinică, necesară 3700, Carestream 3600 (Carestream Health, Rochester, New York,
pentru stabilirea unui plan de tratament, este amprentrarea câmpului SUA), Trios 4, Trios 3 (3Shape, Copenhaga, Danemarca),
protetic. Această etapă a fost digitalizată prin intermediul scanerului Cerec Primescan, Cerec Omnicam (Dentsply Syrona, York,
intraoral, rezultând o amprentă optică. Scanerele intraorale proiectează Pennsilvania, SUA), i-500 Medit (Seul, Coreea) și iTero Element 5D
o sursă de lumină (ex. laser sau lumină structurată) pe obiectele de (San Jose, California, SUA). Pentru fiecare scaner s-au urmărit carac-
scanat, în cazul nostru preparaţiile dentare, bonturile de scanare ce teristicile principale, principiile de lucru, timpul de lucru, tipul formatului
transferă poziţia implanturilor, arcadele dentare, etc, iar imaginile sunt fișierelor, acurateţea scanării și scanarea diferitelor tipuri de câmp
capturate cu ajutorul unui senzor și procesate de software-ul de protetic. La final s-a realizat un tabel în care au fost expuse caracteris-
scanare. “Norul de puncte” (point cloud) rezultat este transformat într-o ticile principale (Tabelul 1). Pentru exemplificare, fluxul digital și analog
structură tridimensionala (mesh) ce reprezintă alternativa virtuală a a fost analizat comparativ din punct de vedere al etapelor de lucru și
modelului traditional de ghips. timpului scurs de la amprentare și până la designul piesei protetice.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 tehnologie digitală 23

Carestream 3700 (Fig. 1A) Trios 4 (Fig. 2)
În 2019 Carestream a lansat scaner-ul CS3700 pus în evidenţă de faptul că design- În 2017 apare această versiune care elimină cablurile de conectare, versiunea
ul este realizat de Studio F.A. Porche. Conţine trei tipuri de capete autoclavabile wireless, care se conectează la calculator prin intermediul WiFi. Este un
(rezistente la aproximativ 60 de autoclavări): scaner care utilizează microscopia confocală și lumina structurată. Nu necesită
normal, lateral (unic printre scanerele Carestream) și pentru copii. pulbere în timpul scanării și imaginile color sunt de înaltă calitate prin punerea
Comparativ cu CS 3600 acesta are următoarele funcţii (1): în aplicare a sistemelor: Real Color Scan, HD Photo Function și Digital Shade
- Caracterizarea culorii (“Shade-matching”) Determination (2).
- Crearea unui soclu pentru modelul 3D Promite o scanare a unei arcade în 25 de secunde și datorită încorporării în
- Scanare în 60 de secunde a ambelor arcade dentare scaner a tehnologiei de fluorescenţă poate detecta cariile de suprafaţă.
Shade-matching-ul este o funcţie prin care sunt înregistrate, din mai multe Comparativ cu Trios 3 folosește capete inteligente care reţin numarul autoclavărilor
unghiuri de scanare, nuanţele de culoare de pe suprafaţa dinţilor. Această funcţie la care au fost supuse, iar numarul maxim de autoclavări este de 150 (4).
este realizată cu ajutorul tehnologiei Smart-Shade detectând astfel culoarea
smalţului de pe fiecare zonă a unui dinte. După ce zonele pentru identificarea
culorii au fost alese, software-ul generează un raport cu aceste zone care poate
să fie trimis laboratorului. Astfel, alegerea culorii pentru viitoarea lucrare este
precis înregistrată și detaliată pentru fiecare zonă în parte (2).
Software-ul permite crearea unui soclu pentru modelul 3D, în acest mod modelul
fiind pregătit pentru printat. Sunt disponibile trei modele de socluri: pline, goale și
gol cu găuri de scurgere (3).
Fig. 2 Scaner intraoral Trios 4 (5).

Trios 3 (Fig. 3)
Cel de-al treilea scaner intraoral al companiei 3-Shape a fost lansat în 2015 la
International Dental Show (IDS). Acesta este disponibil în urmatoarele versiuni:
- Carucior cu ecran tactil
- Încorporat la unitul dentar
- Conectat la calculator prin USB
Software-ul de achiziţie elimină automat artefactele și are funcţie de blocare a
imaginilor deja scanate pentru a evita dublarea imaginii scanate. Este un sistem
închis care genereză doar fișiere (.DCM) care se pot utiliza doar cu software-ul
Fig. 1 A Scaner intraoral Carestream 3700 (3). 3Shape CAD. Are un cap de scanare mare cu care se evită scanarea structurilor
nedorite (limbă, obraji, buze).
Carestream 3600 (Fig. 1B)
A fost lansat în 2016 și este cel de-al doilea scaner intraoral de la Carestream.
Scanerul se conectează la un calculator prin intermediul cablului USB.
Nu necesită pulbere deoarece are o structură, bazată pe lumini LED, care per-
mite înregistrarea unor imagini color de calitate superioară. Conţine capete
autoclavabile de diferite dimensiuni și orientări pentru a putea scana cu ușurinţă Fig. 3 Scaner intraoral Trios 3 (5).
atât zonele anterioare cât și zonele posterioare. Scanarea este rapidă datorită
sistemului Intelligent Matching care conectează continuu imaginile scanate fără Cerec Primescan (Fig. 4)
întreruperi. Software-ul are o interfaţă intuitivă și ușor de utilizat. Utilizează două Apare pe piaţă în 2019 și inovează cu tehnologia Smart Pixel Sensor care
tipuri de fișiere: închise (.CSZ) și deschise (.PLY, .STL) care se pot deschide cu procesează mai mult de un milion de puncte 3D pe secundă. Are dimensiuni mai
orice software CAD. Fișierele (.CSZ) și (.PLY) păstrează informaţii legate de mari decât Omnicam și are trei capete de scanare, două din oţel inoxidabil și unul
culoare iar fișierul (.STL) este monocrom. Pentru fișierele deschise nu se percep din plastic. Software-ul a fost îmbunătăţit cu eliminarea automată a artefactelor și
taxe (anuale/lunare) (2). cu o interfaţă mai accesibilă (6).
Amprenta optică este indicată pentru realizarea de:
- Inlay+uri
- Onlay-uri
- Faţete
- Coroane unidentare pe dinţi naturali/implanturi dentare
- Punti
- Ghiduri chirurgicale
- Aparate ortodontice
- Suprapuneri cu CBCT-uri

Fig. 1 B. Carestream 3600 (17). Fig. 4 Scaner intraoral Cerec Primescan (6).

24 tehnologie digitală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Cerec Omnicam (Fig. 5) iTero Element 5D (Fig.7)
Scanerul folosește principiul triangulaţiei optice și al microscopiei confocale. iTero Element 5D este un scaner dedicat pentru tratamentele ortodontice având
A fost lansat de către Sirona în 2012 sub forma a două versiuni: Cerec Omnicam funcţia Invisalign Outcome Simulator care, după o scanare a ambelor maxilare,
AC (unitate mobilă) și Cerec Omnicam AF(unitate compactă flexibilă). permite vizualizarea diferitelor stadii pe parcursul tratamentului cu gutierele
Este un sistem închis, fișierele (.CS3, .IDT, .SDT, .CDT) se pot deschide doar cu Invisalign.
versiunea CAD de la Sirona. Conţine software-uri speciale pentru amprenta în Near Infrared-Imaging (NIRI) este o a doua funcţie a scanerului prin care poate
ortodonţie (Cerec Ortho) și pentru amprenta realizării ghidurilor chirurgicale detecta cariile prin tehnologia infraroșu, mai ales pe cele interproximale(8).
(Cerec Guide)(2,6). Cu ajutorul funcţiei TimeLapse progresul tratamentului se poate evidenţia la
fiecare sedinţă. TimeLapse crează o animaţie prin suprapunerea scanărilor
anterioare cu scanarea actuală care arată modul în care dinţii au fost deplasaţi(9).

Fig. 7 Scaner intraoral iTerro Elemant 5D (9).

Fig. 5 Sanner intraoral Cerec Omnicam (6).

i500-Medit (Fig. 6)
Este un scaner cu un design simplu și cu o greutate mică (276g). Are o viteză de
scanare mare și se pot scana amprentele analog transformându-le în modele 3D.
Ca majoritatea scanerelor, are capete autoclavabile, nu necesită pudră pentru
scanare și are conexiune USB. Este un sistem deschis exportând fișiere de tipul
(.STL)(.OBJ)(.PLY). Toate scanările sunt salvate automat în cloud-ul Medit Link
(dacă se depășesc 10 GB se percep costuri adiţionale), așadar, calculatorul
trebuie conectat la internet iar postprocesarea scanării poate dura mai mult (2).

Fig. 6 Scaner intraoral i500-Medit (7).

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 tehnologie digitală 25

Tabel 1. Caracteristicile scanerelor intraorale.
Nume Producător Tehnologia Wireless/USB Viteza Detectarea Tipul
dispozitiv de scanare de cariilor fișierelor
scanare exportate
CS 3700 Carestream, Sistem de USB NU (.CSZ)
SUA ghidare a ↑↑↑ (.STL)(.PLY)
CS3600 luminii NU (.CSZ)
↑↑↑ (.STL)(.PLY)
TRIOS4 3Shape, Microscopie WIRELESS DA (.DCM)
Ganemarca con-focală ↑↑↑↑
TRIOS3 NU (.DCM)
↑↑↑

PRIMESCAN Cerec, Lumină USB NU (.CS3)

Dentsplay albastră ↑↑↑↑ (.IDT)(.SDT)
Sirona, USA (.CDT)
OMNICAM NU (.CS3)(.IDT)
↑↑↑ (.SDT) (.CDT)
Fig. 9b Amprentarea optică a profilului de emergenţă (stânga) și a
i500-MEDIT Medit, USB NU (.STL)(.OBJ) bonturilor de scanare (dreapta) - vedere laterala.
Coreea de ↑↑↑ (.PLY)
Sud
ITero Element Align Laser roșu USB DA (.STL)
5D Technology, ↑↑↑
SUA

Flux digital vs convenţional în confecţionarea unei piese protetice

Fluxul digital pentru confecţionarea unor piese protetice ancorate pe implanturi
dentare este prezentat în cele ce urmează:
- Amprenta optică:
• Deschiderea software-ului scanerului intraoral;
• Accesarea fișei pacientului;
• Alegerea tipului de amprentă (Fig.8);
• Îndepărtatrea capelor de vindecare;
• Scanarea profilului de emergenţă și ocluziei;
• Montarea bonturilor de scanare în cavitatea orală;
• Amprentarea optică a bonturilor de scanare;
• Verificarea și salvarea scanării (Fig.10);
- Trimiterea fișierului STL către laborator,
- Importarea fișierelor într-un software de design (Ex. Exocad® DentalCAD, Fig. 10a Designul viitoarei lucrări protetice - vedere frontală.
Darmstadt, Germania),
- Designul viitoarei lucrări protetice (Fig.11),
- Frezarea piesei protetice, sinterizare, cosmetizare,
- Proba lucrării protetice (Fig.12),
- Fixarea de lungă durată a lucrării (prin cimentare sau înșurubare).

Fig. 8 Alegerea tipului de amprentă.

Fig. 10b Designul viitoarei lucrări protetice - vedere ocluzală.

Fig. 9a Amprentarea optică a profilului de emergenţă (stânga) și a bonturi- Fig. 11 Piesa protetică finală pe modelul printat 3D.
lor de scanare (dreapta) - vedere frontală.

26 tehnologie digitală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Tabel 2 Comparaţie a etapelor și timpilor de lucru flux digital vs analog - Amprenta optica a unui singur implant aprox. 5.65±1.85 min.
Etape Flux digital (min) Flux analog (conventional) - Amprenta convenţională a unui singur implant aprox. 12.2±1.4 min.
(min)
Amprentă preliminară pentru confecționarea - 4
- Adaptare coroanei realizate full digital aprox. 2.1±2.1 min.
unei portamprente individuale - Adaptarea coroanei realizate convenţional aprox. 6.0±3.9 min.
Confecționarea portamprentei individuale - 45(modelul preliminar)
20(portamprenta individuală)
Scurtarea timpului atât în etapele clinice cât și în cele de laborator (Tabel 2) este
Amprenta funcțională 12 3 un adevărat beneficu adus stomatologiei.
Transferul datelor către laborator 2 (transfer fișier) 5 (curațire și decontaminare)
2 (împachetare)
60 (trimitere pachet) Concluzii
Decontaminare amprentă în laborator - 5
Turnare model ghips - 45
Odată cu introducerea scanerelor intraorale în lumea stomatologică etapa de
Montare în articulator 5 Virtual odată cu 65 amprentare a devenit una mai placută pentru pacient dar mult mai important,
încărcarea fișierelor in
software-ul de design decât acest aspect, este faptul că această etapă a devenit una educativă deoa-
Digitalizare modele - 15 (scanare modele individual rece pacientul înţelege mult mai bine ceea ce medicul îi explică.
și montare in articulator)
Încărcarea fișierelor în software-ul de design 2 2 Scanerele intraorale au eliminat/limitat: materialele de amprentă, portamprentele
TOTAL 21 271 standard, disconfortul pacientului din etapa de amprentare, contaminarea
încrucișată, timpul de livrare către laboratorul de tehnică dentară, etc.
Discuţii Cu toate avantajele menţionate, există limite ale utilizării sistemelor de scanare
Piaţa scanerelor intraolare a avut o creștere semnificativă în ultimii ani, mai ales intraorală de care trebuie să ţinem seama, și anume: edentaţiile întinse, prezenţa
în Europa (Fig.12). Scanerele intraorale vor ajunge un standard în medicina salivei sau sângelui, investiţia iniţială deloc neglijabilă și o anumită curbă de
dentară, ceea ce va duce la scăderea costului de achiziţie. învăţare.

Acknowledgment: În acest articol toţi autorii au o contribuţie egală cu a primului autor.

Autor corespondent: [Link]@[Link]

Bibliografie
1. Zarone F, Ruggiero G, Ferrari M, Mangano F, Joda T, Sorrentino R. Accuracy
of a chairside intraoral scanner compared with a laboratory scanner for the com-
pletely edentulous maxilla: An in vitro 3-dimensional comparative analysis. J
Prosthet Dent. 2020;124(6):761-e1.
2. Intraoral scanners [Internet]. Available from: [Link]
com/cad-cam/review-of-the-intra-oral-scanners-at-ids-2019#tab-con-29
3. [Link]
cs-3700/ [Internet]. Available from: [Link]
products/intraoral-scanners/cs-3700/
Fig.12 Evoluţia scanerelor intraorale (10,11).
4. Suese K. Progress in digital dentistry: The practical use of intraoral scanners.
Dent Mater J. 2020;2019–224.
5. 3shape. Available from: [Link]
Alegerea unui scaner intraoral pentru cabinetul stomatologic trebuie să se facă 6. Dentsplay [Internet]. Available from: [Link]
după următoarele considerente: explore/cerec/[Link]
- Specializarea medicului curant, 7. Medit [Internet]. Available from: [Link]
- Aparatura digitală a laboratorului de tehnică dentară, 8. Diker B, Tak Ö. Comparing the accuracy of six intraoral scanners on prepared
- Acurateţea scanării, teeth and effect of scanning sequence. J Adv Prosthodont. 2020 Oct;12(5):299–
- Costul scanerului, 306.
Acurateţea este determinată de fidelitatea și precizia scanării. Valoarea medie a 9. iTero [Internet]. Available from: [Link]
fidelităţii este între 20-48µm și de 4-16µm a preciziei. Acurateţea scanării depinde 10. Intraoral scanners market [Internet]. Available from: [Link]
de software-ul folosit, de operator, mediu de lucru, timpul scurs între masurători, [Link]/media/20201117006181/en/839639/5/[Link]?download=1
etc. Amprenta digitală în implantologie a introdus bontul de scanare prin interme- 11. Intraoral scanners market 2 [Internet]. Available from: [Link]
diul căruia se transmite poziţia implantului. Acurateţea amprentei digitale în [Link]/media/20201218005752/en/848138/5/[Link]?download=1
implantologie este influenţată de urmatorii factori(12): 12. Richert R, Goujat A, Venet L, Viguie G, Viennot S, Robinson P, et al. Intraoral
- Materialul din care este confecţionat bontului de scanare (PEEK-polieter eter Scanner Technologies: A Review to Make a Successful Impression. J Healthc
cetonă sau titan), Eng. 2017;2017:8427595.
- Distanţa între implanturi. 13. Sami T, Goldstein G, Vafiadis D, Absher T. An in vitro 3D evaluation of the
- Angulaţia implantului, accuracy of 4 intraoral optical scanners on a 6-implant model. J Prosthet Dent.
- Protocolul de scanare 2020 Dec;124(6):748–54.
- Modelul de scanner folosit, 14. Bocklet C, Renne W, Mennito A, Bacro T, Latham J, Evans Z, et al. Effect of
- Condiţiile de scanare (temperatura, lumină ambientală, etc.). scan substrates on accuracy of 7 intraoral digital impression systems using
În urma unor studii, care au evaluat acurateţea, putem clasifica în ordine human maxilla model. Orthod Craniofac Res. 2019 May;22 Suppl 1:168–74.
descrescătoare următoarele scanere intraorale (8,13,14): 15. Acuratete Trios4 [Internet]. Available from: [Link]
- CS3700 - eroare de 29.5 µm(27.2-34.5) ners/trios-4
- i500-Medit- eroare de 31.5µm (29.0-33.8) 16. Sawase T, Kuroshima S. The current clinical relevancy of intraoral scanners
- iTero Element 5D - eroare de 32.0µm(30.2-33.8) in implant dentistry. Dent Mater J [Internet]. 2020;39(1):57–61. Available from:
- CS3600 - eroare de 35.5 µm (31.5-46.0 ) [Link]
- Trios 3 - eroare de 36.0µm (35.2-38.5) 17. Carestream 3600 [Internet]. Available from: [Link]
- Cerec Primescan - eroare de 39.5µm(35.5-41.8) estream-dental/dental-scanning/
- Cerec Omnicam - eroare de 80.5µm (72.2-90.8)
- Trios 4 - fidelitate: 6.9 ±0.9µm; precizie: 4.5 ±0.9µm (15)
Eficienţa scanerelor intraorale a fost pusă in evidenţă în diferite studii care
evaluau timpul necesar unei scanări (16):
- Amprenta optică cu un bont dentar aprox. 5.25±0.72 min.
- Amprenta optică cu două bonturi dentare aprox. 5.88±0.73 min.
- Amprenta conveţională pentru bonturi dentare aprox. 21.9±3.1 min.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 tehnologie digitală 27

comunicat de presă
restaurări estetice 29
30 multidisciplinaritate
Assessment of caries experience in an epidemiological survey on a group of school
children in Bucharest
Evaluarea experienţei carioase la dinţii permanenţi pe un lot de şcolari din Bucureşti -
Studiu epidemiologic
Cătălina Farcaşiu1), Alexandra Manea2), Alexandru-Titus Farcaşiu3), Magdalena Natalia Dina4), Sergiu-Mihai Ciavoi5), Oana-Cella Andrei3)
1) Department of Pedodontics, UMF Carol Davila Bucharest, 2) MD, private practice, 3) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest, 4) Department of Dental
Techniques, Faculty of Midwifery and Nursing, UMF Carol Davila Bucharest, 5) Student, Bennigton College, 1 College [Link], VT | 05201-6004 US

Abstract
Aim: Assessment of oral health in a group of schoolchildren from Bucharest, Romania. Materials and methods: Retrospective cross-sectional study
on sample of 115 schoolchildren (56 boys) aged between 10 to 16 years (mean age=12,21 ± 0,93 years) from” Principesa Ileana” public school in
Bucharest, Romania. Data were collected through clinical examinations according to WHO criteria in school’s dental office. We recorded data about
age, gender and odontal status (incipient caries, cavitary caries, sealed teeth, dental fillings). Informed consent of parents was obtained. Prevalence
index (Ip) and caries experience indexes (DMF-T/S, dmf-t/s) were evaluated according to gender and age. Statistical analysis was performed using
ANOVA, correlations and independent t-tests (p<0.05) and a dedicated software (IBM SPSS 19.0). Results: a) Ip=68.7%; b) DMFT=2.51±2,462; c)
52% of children presented a DMFT value between 1 and 4, mostly composed by DT value; d) Sealed teeth were more common in girls than in boys,
with one sealed tooth from six in the whole group; e) 40% of schoolchildren presented incipient caries with no significant statistical differences
between boys and girls; f) superior molars were less decayed or filled than inferior molars; g) DMFT (2.48±2.420 ♂, 2.54±2.521 ♀) was higher in
girls while DMFS (3.43±4.339 ♂, 3.39±4.132 ♀) was higher in boys; h) First and second permanent molars presented a high prevalence of caries.
Conclusions: The status of oral health in our group is similar to the reported data from Romania, far from WHO objectives. High prevalence of
dental caries and premature loss of permanent teeth underline the need for education and preventive measures, but also for better national oral health
policy. Specific prevention programs are needed, associated with an improved access to dental treatment.
Keywords: caries experience, mixed dentition
Rezumat
Scop: Evaluarea sănătăţii orale într-un grup de copii din Bucureşti, România. Material şi metodă: a fost realizat un studiu retrospectiv cross-sec-
tional pe un eşantion de 115 copii (56 băieţi) cu vârste între 10 şi 16 ani (vârsta medie 12,21 ± 0,93 ani) de la şcoala “Principesa Ileana”, Bucureşti,
România. Datele au fost colectate prin examen clinic în cabinetul şcolar, în concordanţă cu criteriile OMS. S-au înregistrat date privitor la vârstă, sex,
status odontal (marmoraţii, carii, sigilări, obturaţii). A fost obţinut consimţământul informat al părinţilor. Au fost evaluaţi indecşii de prevalenţă (Ip) şi
de experienţă carioasă (DMF-T/S, dmf-t/s) în funcţie de vârstă şi sex. Analiza statistică a fost realizată prin Metoda ANOVA, corelaţii şi t-test (p<0.05)
în programul IBM SPSS 19.0. Rezultate: a) Ip=68.7%; b) DMFT=2.51±2,462; c) 52% din copii au prezentat o valoare a DMFT între 1 şi 4, compusă
predominat din valoarea DT; dinţii sigilaţi au fost mai frecvent întâlniţi la fete decât la băieţi, cu 1 dinte sigilat din şase în tot grupul; e) 40% din copii
prezentau marmoraţii, cu o diferenţă nesemnificativă din punct de vedere statistic între băieţi şi fete; f) molarii superiori erau mau puţin cariaţi şi
obturaţi decât cei inferiori; g) DMFT (2.48±2.420 ♂, 2.54±2.521 ♀) a fost mai mare la fete în timp ce DMFS (3.43±4.339 ♂, 3.39±4.132 ♀) a fost
mai mare la băieţi; h) molarii primi şi secunzi prezentau o mare prevalenţă a cariei. Concluzii: statusul sănătăţii orale în grupul studiat este în
concordanţă cu datele raportate în România, fiind în acelaşi timp departe de obiectivele OMS. Prevalenţa mare a cariei şi a pierderii premature a
dinţilor permanenţi subliniază nevoia de aplicare a măsurilor educative şi de prevenire, dar şi de a avea politici naţionale de sănătate orală superioare
celor din present. Sunt necesare programe specifica de prevenţie, associate cu un mai bun acces la tratamentul stomatologic.
Cuvinte-cheie: experienţă carioasă, dentiţie mixtă

Introducere sănătatea dentară a copiilor și programe de educaţie pentru sănătatea

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră sănătatea orală ca fiind parte dentară și programe de prevenţie trebuie instituite la nivel naţional,
integrantă a sănătăţii generale, bolile sau afecţiunile orale având un mediate prin intermediul grădiniţelor și școlilor2. Scopul acestui studiu
impact asupra stării de sănătate şi bunăstare a individului. În ţările din epidemiologic este evaluarea experienţei carioase la dinţii permanenţi pe
Europa centrală și de sud-est, ca urmare a schimbărilor politice și eco- un lot de şcolari din Bucureşti.
nomice din ultimele trei decenii, sistemele de sănătate sunt încă în
continuă preschimbare și, ca atare, se află sub standardele vest-euro- Material și metodă
pene, diferenţa socio-economică spunându-şi cuvântul1. România, ca și Au fost examinaţi elevi de școală gimnazială ce urmau cursurile Școlii
alte ţări în curs de dezvoltare, este în plină epidemie de carie dentară și Gimnaziale nr. 27 ”Principesa Ileana” situată în sectorul 2 al Municipiului
a devenit o problemă de sănătate publică. Menţinerea sănătăţii orale București. Examinarea s-a realizat în cabinetul de medicină dentară al
necesită eforturi susţinute şi repetate din partea indivizilor, a specialiştilor, instituţiei de învăţământ, cu instrumentar de consultaţie obișnuit.
dar şi a întregii comunităţi. Deşi importanţa aplicării măsurilor profilactice În vederea examinării a fost obţinut acordul conducerii școlii și al
şi a controalelor periodice sunt bine cunoscute, lipsa cabinetelor stoma- părinţilor. S-au înregistrat vârsta (în luni) și sexul subiecţilor, ca și date
tologice din grădiniţe şi şcoli îngreunează aplicarea lor. Existenţa unui demografice, fiind efectuat statusul odontal (leziuni carioase, marmoraţii,
cabinet stomatologic în fiecare unitate ar permite o bună monitorizare a sigilări, traumatisme, obturaţii, anomalii de dezvoltare).
copiilor din colectivitatea respectivă şi realizarea unor studii relevante Fiecărui subiect i s-au demonstrat elemente de bază pentru igiena orală.
asupra evoluţiei stării lor de sănătate orală. Studiile realizate până în Datele au fost analizate utilizându-se metoda ANOVA şi un software
prezent indică faptul că România este insuficient preocupată de dedicat (IBM SPSS 19.0).

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 pedodonţie 31

Rezultate Activitatea carioasă este caracterizată printr-un indice DMF-T cu o
Lotul a fost format din 115 elevi (56 băieţi, 59 fete) cu vârsta medie de valoare de 2,51±2,462. În cadrul lotului de 115 subiecţi, valoarea maximă
12,21±0,93 ani. Vârsta subiecţilor a prezentat valoarea minimă de 10 ani a indicelui de activitate carioasă a fost 12. Fetele prezintă o valoare
și 5 luni, în timp ce cea maximă a fost de 15 ani și 10 luni. Cei mai mulţi medie mai mare a indicelui DMF-T (2.48±2.420 ♂, 2.54±2.521 ♀), fără
subiecţi, aproximativ un sfert din lot (n=26) aveau vârsta de 12 ani și a se descoperi o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic
jumătate. Totodată se observă că vârstele mai mici decât mediana sunt (p=0,896). Indicele de prevalenţă al cariei dentare este de 68,7%. În lotul
mai frecvente, ceea ce explică vârsta medie mai mică de 150 luni (fig. 1). cercetat, doar 31,3% dintre copii sunt caries-free la nivelul dentiţiei
permanente. Mai mult de jumătate dintre copii (52%) prezintă un indice
DMF-T cu valori cuprinse între 1 și 4. Aproximativ 15% dintre copii au
prezentat valori mari ale DMF-T, cuprinse între 5 și 12 (fig. 4).

Figura 1. Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă.

Băieţii prezintă o vârstă medie (12,36±1,032 ani) cu 4 luni mai mare faţă
de fete (12,07±0,832 ani), precum și o limită cu 20 de luni mai mare a Figura 4. Distribuţia lotului în funcţie de indicele DMF-T.
limitei superioare a vârstei. Folosind testul variabilelor independente a
fost găsită o diferenţă nesemnificativă în ceea ce privește vârsta medie
la fete și băieţi (p=0,1). Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă și sex În ceea ce privește componenţa indicelui DMF-T s-a observat că peste
ne arată că în intervalul superior de vârstă se găsesc mai mulţi băieţi, 80% din acesta este dat de leziunile carioase (DT). Dinţii cu obturaţii
fapt care explică vârsta medie mai mare a acestora (fig. 2,3). constituie aproximativ 17% din valoarea indicelui, restul fiind reprezentat
de dinţii extrași (tab. I).
Tabel I. Componentele DMF-T.

(n) Minimum Maximum Medie [Link].

D-T 115 0 11 2.05 2.305
M-T 115 0 2 .03 .208
F-T 115 0 4 .43 .890

Leziunile carioase și obturaţiile coronare au fost întâlnite mai frecvent la

fete, în timp ce la băieţi au fost observate de două ori mai multe extracţii
dentare (tab. II).
Tabel II. Valorile medii ale D-T, M-T și F-T la băieţi și fete.
Figura 2. Distribuţia subiecţilor de sex masculin în funcţie de vârstă.
sex (n) Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Sex masculin 56 2.02 2.276 .304
D-T
Sex feminin 59 2.08 2.351 .306
Sex masculin 56 .04 .267 .036
M-T
Sex feminin 59 .02 .130 .017
Sex masculin 56 .43 .828 .111
F-T
Sex feminin 59 .44 .952 .124

Testul variabilelor independente a arătat că nu există diferenţe semnifica-

tive nici între componentele indicelui DMF-T (p>0,05). Indicele DMF-S
are valoarea maximă de 21, cea medie fiind de 3,41±4,215. Băieţii din
lotul de studiu prezintă un indice DMF-S mai mare decât fetele (tab. III)
fără a exista o diferenţă semnificativă statistic (p=0,961).
Aproximativ jumătate dintre copii se regăsesc în intervalul 1-5 al valorii
Figura 3. Distribuţia subiecţilor de sex feminin în funcţie de vârstă.
DMF-S (fig. 5).

32 pedodonţie dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Tabel III. Valorile DMF-S pentru fete și băieţi. În ceea ce privește sigilările, a fost observată aproximativ o sigilare la 6
(n) Minimum Maximum Mean Std. Deviation copii, adică o medie de 0,18±0,720. Numărul maxim de sigilări la un
Sex masculin 56 0 21 3.43 4.339 singur copil a fost de 4. Deși la fete (0,24±0,817) au fost observat de
Sex feminin 59 0 19 3.39 4.132 două ori mai multe sigilări faţă de băieţi (0,13±605), diferenţa între aceste
categorii nu a fost una semnificativă (p=0,406). Mai puţin de o zecime din
subiecţi prezentau cel puţin o sigilare. Câte 3 copii prezentau 1, 2 respec-
tiv 4 sigilări (fig. 7).

Figura 5. Distribuţia lotului în funcţie de indicele DMFS.

Cea mai mare pondere în alcătuirea indicelui DMF-S o are componenta

D-S (2,82±3,975), fiind urmată de F-S (0,46±0.976) și M-S (0,13±1.039). Figura 7. Distribuţia subiecţilor în funcţie de numărul de marmoraţii.
Valoarea mai mare a DMF-S la băieţi se datorează componentei MS,
aceștia prezentând mai mulţi dinţi extrași (tab. IV).
Tabel IV. Valorile DS, MS și FS în funcţie de sex. Starea de sănătate a molarilor 1 permanenţi
(n) Medie Dev. Std. Er. Med. Std.
Molarii primi maxilari de pe partea dreaptă și stângă prezintă valori apro-
D-S Sex masculin 56 2.79 3.980 .532 piate ca număr de dinţi indemni, ca afectare prin carie și ca număr de
Sex feminin 59 2.85 4.004 .521 sigilări. Cel drept prezintă mai multe obturaţii coronare și mai multe
M-S Sex masculin 56 .18 1.336 .179 marmoraţii. Sunt cu aproximativ 20% mai puţini molari primi inferiori
Sex feminin 59 .08 .651 .085 indemni faţă de molarii primi superiori. Această diferenţă se completează
F-S Sex masculin 56 .46 .953 .127 cu o carioactivitate mai ridicată la nivelul molarilor mandibulari. Trei dintre
Sex feminin 59 .46 1.006 .131 molarii primi mandibulari au fost extrași (tab. V).

Tabel V. Starea de sănătate a molarilor primi permanenţi.

În ceea ce privește marmoraţiile, acestea au prezentat o medie de 0,74
1.6 2.6 3.6 4.6
pentru fiecare subiect, cel mai mare număr de marmoraţii înregistrat la (n) % (n) % (n) % (n) %
un copil fiind de 6. A fost observat un număr mediu similar (p=0,951) de Indemn 52 45,2 56 48,7 32 27.8 37 32,2
marmoraţii atât la fete (0,75±1,240), cât și la băieţi (0,73±1,120). Carie pe 1 suprafață 29 25,2 31 27,0 33 28.7 29 25,2
Marmoraţiile s-au observat la aproximativ 40% dintre copii. Dintre Carie pe 2 suprafețe 4 3,5 8 7,0 9 7.8 10 8,7
Carie pe 3 suprafețe 2 1,7 - - 2 1.7 1 ,9
aceștia, cei mai mulţi subiecţi prezentau câte 1 marmoraţie (fig. 6). Carie pe 4 suprafețe - - - - 1 .9 - -
Carie pe 5 suprafețe 1 ,9 - - 2 1.7 5 4,3
Obturație pe 1 suprafață 6 5,2 4 3,5 20 17.4 14 12,2
Obturație pe 2 suprafețe 1 ,9 - - - - 1 ,9
Marmorație 16 13,9 12 10,4 8 7.0 12 10,4
Extras - - - - 2 1.7 1 ,9
Neerupt - - - - 1 .9 - -
Sigilare 4 3,5 4 3,5 5 4.3 5 4,3

Starea de sănătate a molarilor 2 permanenţi

Mai mult de jumătate din molarii superiori secunzi nu au erupt în cavi-
tatea orală. La nivelul acestor molari, patologia odontală este mai puţin
variată, întâlnindu-se leziuni carioase pe 1 sau 2 suprafeţe, precum și
marmoraţii. Molarii secunzi inferiori au fost observaţi erupţi într-o
proporţie mai mare decât cei superiori, confirmând datele din literatură.
În același timp, erupţia mai rapidă a dus și la creșterea afectării odontale,
acești molari prezentând nivele similare de leziuni carioase pe 1 și 2
Figura 6. Distribuţia subiecţilor în funcţie de numărul de marmoraţii. suprafeţe. Au fost detectate sigilări la acești molari (tab. VI).

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 pedodonţie 33

Tabel VI. Starea de sănătate a molarilor secunzi inferiori. Tabel X. Starea de sănătate a molarilor primi – aspect comparativ București-Fetești.

1.7 2.7 3.7 4.7 Fetești Lotul prezent

(n) % (n) % (n) % (n) % Molari de 6 ani erupţi
617 459
Indemn 43 37.4 43 37.4 50 43.5 46 40.0
Carie pe 1 suprafață 5 4.3 4 3.5 12 10.4 12 10.4 Molari de 6 ani indemni
199 32,25% 177 38,86%
Carie pe 2 suprafețe - - 1 .9 1 .9 1 .9
Molari de 6 ani
Obturație pe 1 suprafață - - - - - - 1 .9 marmoraţi 90 14,58% 48 10,55%
Marmorație 1 .9 3 2.6 3 2.6 1 .9
Neerupt 66 57.4 64 55.7 48 41.7 52 45.2 Molari de 6 ani sigilaţi
- - 18 3,92%
Sigilare - - - - 1 .9 2 1.7
Molari de 6 ani cariaţi
299 48,46% 167 36,38%

Molari de 6 ani obturaţi

Discuţii 29 4,70% 46 10,19%
În ceea ce privește indicele de prevalenţă al cariei dentare în dentiţia
permanentă, am găsit o valoare mai mică în lotul actual, faţă de valorile
raportate în studii efectuate anterior pentru alte orașe din România Dacă analizăm comparativ starea de sănătate a molarilor primi examinaţi
(Fetești și Slatina). Prevalenţa cariei dentare în lotul prezent a fost mai la elevii Școlii Gimnaziale ”Principesa Ileana” din București, observăm că
mare decât o altă valoare raportată pentru municipiul București molarii superiori sunt indemni într-un număr mai mare faţă de cei inferio-
(Dumitrache și colab., 2009), dar și faţă de cea din capitala Portugaliei ri. Totodată, superiorii prezintă mai puţine leziuni carioase și obturaţii
(tab. VII). coronare faţă de inferiori. Afectarea importantă a molarilor de șase ani
inferiori este accentuată și de extracţia a 3 dintre ei. Leziunile carioase
Tabel VII. Indicele de prevalenţă – valori din literatură. incipiente sunt mai frecvente la molarii superiori, în timp ce sigilările sunt
Stancu și Zmărăndache Almeida CM și colab. Dumitrache și Studiul prezent
Farcașiu (2011) (2003) colab. (2009) (2015)
apropiate ca frecvenţă la cele două categorii de molari (tab. XI).
(2010)
Locație Fetești Slatina Lisabona (Portugalia) București București
Tabel XI. Starea de sănătate a molarilor primi superiori și inferiori.

(n)
(România)
155
(România)
200 800
(România)
418
(România)
115
Molari 1 superiori Molarii 1 inferiori
Vârsta 11,58±0,44 11-12 12 11-13 12,21 ± 0,93 (%) (%)
(ani)
Ip (%) 82,6 87,5 52,9% 55,3
(la 12 ani)
68,7 Indemn 46,95 30,0
Leziuni carioase 32,60 40,0
Referitor la indicele de activitate carioasă DMF-T, am observat că valo- Obturații coronare 4,78 15,21
area lotului calculată pentru lotul de elevi de la Școala ”Principesa Ileana” Marmorație 12,17 8,69
se încadrează în zona valorilor mari, alături de cele raportate pentru
Sigilare 3,47 4,34
Fetești, Slatina și Iași (tab. VIII).
Extras - 1,30
Tabel VIII. Indicele de activitate carioasă – valori din literatură.
Neerupt - 0,4
Stancu și Zmărăndache Almeida CM Dănilă și Dumitrache și Studiu
Farcașiu (2011) și colab. colab. (2003- colab. (2009) prezent
(2010) (2003) 2004) (2015)
Referitor la molarii de 12 ani, se observă, în primul rând, gradul mai mare
Locație Fetești Slatina Lisabona Iași București București
(România) (România) (Portugalia) (România) (România) (România) de erupţie al celor inferiori, respectându-se tiparele cunoscute de erupţie.
(n) 155 200 800 - 418 115 Trebuie notată o proporţie similară (10/1) între leziunile carioase pe 1 și
Vârsta 11,58±0,44 11-12 12 12 11-13 12,21 ± 0,93
(ani) 2 suprafeţe pentru ambele grupe de molari. Un aspect pozitiv poate fi
DMF-T 2,65 ± 1,92 2,8 ± 0,4 1,5 2,35 2,01 ± 2,5 2,51 ± 2,46 reprezentat de prezenţa a trei sigilări la nivelul molarilor secunzi inferiori
(tab. XII).
Dacă ne referim la lotul cu cea mai apropiată valoare (Fetești), se
observă că fetele prezintă un indice DMF-T mai mare decât băieţii, chiar Tabel XII. Starea de sănătate a molarilor secunzi superiori și inferiori.
dacă diferenţa nu este semnificativă din punct de vedere statistic (tab. IX). Molarii secunzi superiori Molarii secunzi inferiori
(n) % (n) %
Tabel IX. Valori medii indice DMF-T – aspect comparativ. Indemn 86 37,39 96 41,73
DMFT Carie pe 1 suprafață 9 3,91 24 10,43
Carie pe 2 suprafețe 1 0,43 2 0,96
Întreg lotul Băieți Fete Ss/ns
Obturație pe 1 suprafață - - 1 0,53
Fetești Marmorație 4 1,73 4 1,83
2,65 ± 1,92 2,56 ± 1,89 2,74 ± 1,96 NS
Neerupt 130 56,52 100 43,47
Lotul prezent 2,51 ± 2,46 2,48 ± 2,42 2,54 ± 2,52 NS Sigilare - - 3 1,30

În ceea ce privește starea de sănătate a molarilor de șase ani la aceste Morbiditatea stomatologică demonstrată prin studii (68,8% din anchetaţii
în vârstă de peste 10 ani suferă de boală carioasă) relevă frecvenţe
loturi apropiate ca dimensiune și vârstă medie, am observat că lotul
îngrijorătoare, începând cu copilăria, ceea ce determină fie edentaţii
curent prezintă mai mulţi molari primi indemni, mai puţine marmoraţii și neprotezate (frecvent), fie apelarea la protezare (mai rar)3,4. Se remarcă
mai puţine leziuni odontale. Se remarcă absenţa tratamentelor preventive o creștere a indicelui dmf-t de la 4,4 în anul 1990 la 5,6 în 1992 pentru
la lotul din Fetești, dar și procentul extrem de redus de sigilări aplicate la copiii de 6 ani și de la 3,1 în perioada 1982-1989 la 4 în 1992 pentru copiii
elevii din București. Acești prezintă, în schimb, de două ori mai multe de 12 ani, pusă pe seama creșterii ingestiei de alimente și băuturi con-
tratamente odontale restauratoare (tab. X). siderate cu risc cariogen mare4.

34 pedodonţie dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Într-un studiu reprezentativ realizat în anii 2005-2007 pe un eșantion ales Concluzii
randomizat alcătuit din 923 de elevi de 6-13 ani din 12 școli ale capitalei, Starea de sănătate dentară a lotului cercetat este similară cu datele
câte 2 din fiecare sector, se remarcă o creștere a prevalenţei cariei în raportate pe grupe asemănătoare ca vârstă, fiind departe de obiectivele
dentiţia definitivă odată cu creșterea vârstei: 44, 7% la 11 ani; 55,3% la propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Nivelul mare de activitate
12 ani; 67,5% la 13 ani1. Indicele dmf-t înregistrează o ușoară scădere la carioasă şi pierderea de dinţi permanenţi la o vârstă tânără indică nevoia
vârsta de 12 ani, odată cu pierderea unui molar temporar, dar menţinerea serioasă de măsuri educative şi preventive, dar şi de implementare a
caninilor, care sunt mai puţin susceptibili la carie, și o ușoară creștere la unor politici de sănătate orală mai bune pentru copii la nivelul sistemului
de sănătate.
vârsta de 13 ani, din cauza uzurii exagerate a molarului 2 temporar și
susceptibilităţi maxime la carie în acest moment: 1,58-1,64 la 11 ani;
Correspondence author:
1,42-1,48 la 12 ani; 2 la 13 ani. Se poate constata preocuparea minimă
Titus Alexandru Farcaşiu, Lecturer, MD, PhD, Department of Removable
pentru tratamentul curativ al dinţilor temporari, demonstrat de Prosthodontics, Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of Medicine
preponderenţa dinţilor cariaţi, faţă de a celor obturaţi: 2,21-2,64 cariaţi and Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania;
faţă de 0,26-0,65 obturaţi la 11 ani; 2,19-2,61 cariaţi faţă de 0,29-0,86 titus_farcasiu@[Link]
obturaţi la 12 ani; 4,38-5,55 cariaţi faţă de 0 obturaţi la 13 ani. Indicele
dmf-t variază în funcţie de vârstă așa cum e de așteptat, crește odată cu În acest articol, toţi autorii au aceeaşi contribuţie.
creșterea vârstei: 1,61-2,27 la 11 ani; 2,01-2,05 la 12 ani; 2,45 la 13 ani.
În ceea ce privește copiii de 12-14 ani, s-a realizat, în 2009, un studiu pe Bibliografie
un lot reprezentativ pentru populaţia şcolară din municipiul Bucureşti, 1. Dumitrache MA, Sfeatcu IR, Buzea CM, Dumitrașcu LC, Lambescu
care a avut ca obiectiv evaluarea impactului afecţiunilor orale asupra DG. Concepte și tendinţe în sănătate orală, ed. Univ. „Carol Davila”,
calităţii vieţii. Au fost examinaţi un număr de 418 de copii selectaţi ran- 2009.
domizat din 6 şcoli ale celor 6 sectoare ale oraşului, pe criterii de 2. Luca R. Pedodonţie vol. II, ed. Cerma.
eşantionaj socio-economice, cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani5. 3. Iliescu A., Gafar M. Cariologie și Odontoterapie Restauratoare, ed.
Medicală, 2006.
Prevalenţa cariei dentare în lotul studiat a fost moderată: 44,7% din copiii
4. Popa MB, Bodnar DC, Vârlan CM. Odontoterapie restauratoare vol. I,
evaluaţi erau indemni de carii (55,3% elevi de 11 ani, 44,7% elevi de 12
ed. Univ. „Carol Davila”, 2006.
ani şi 32,8% de 13 ani), iar indicele dmf-t a înregistrat valori între 0 şi 13,
5. Dumitrache MA, Comes C, Teodorescu E, Dumitrașcu L, Cuculescu
cu o medie în funcţie de vârstă, la 11 ani, de 1,61(±2,27), la 12 ani, de M, Ionescu E. Calitatea vieţii asociată cu sănătatea orală la elevii din
2,01(± 2,05), la 13 ani, de 2,45(±2,38) şi o valoare medie pentru tot lotul Bucureşti, Revista Română de Bioetică, vol. 7, nr. 4, Octombrie-
de 2,08 (±2,11). Decembrie 2009.
Un alt studiu s-a realizat în 2011 pe un lot format din 504 copiii cu vârsta 6. Baciu D, Dănilă I. Teză de doctorat Promovarea sănătăţii orale în
între 12 și 14 ani. 145 au fost din Bucureşti, 105 din Cluj Napoca, 132 din România. Strategii și exigenţe la standard european, Iași, 2013.
Iaşi, 56 din Târgu Mureş şi 66 subiecţi din Timişoara. Prevalenţa cariei 7. Iliescu AC, Luca R. Starea dinţilor ce alcătuiesc zona Korkhaus și a
dentare a fost de 67, 06%, iar CAO- D de 3,48. Deși se remarcă o molarilor de 6 ani la pacienţi cu vârste între 72 și 149 de luni, Revista
îmbunătăţire per total în comparaţie cu rezultatele studiul precedent din Română de Stomatologie, vol. LX, nr. 1, 2014:16-18.
1992, aceasta nu este uniform distribuită pe orașele investigate.
Bucureştiul și Iașiul înregistrează scăderi semnificative, de la 4,8 la 1,38
şi respectiv de la 5,9 la 3,32. Totuși, indicatorul a crescut, în Cluj Napoca
și Timișoara, de la 3 la 5,13 și respectiv de la 3,3 la 4,26.
Într-un studiu realizat în 2012 pe 248 de copii între 6 și 12 ani și jumătate,
cu dentiţie mixtă, care s-au prezentat pentru tratament la Clinica de
Ortodonţie, Bucureşti, pentru anomalii dento-maxilare și despicături
palatine, a fost evaluată starea de sănătate a dinţilor din zona de sprijin
Korkhaus și a molarilor de 6 ani7. S-a descoperit un indice dmf-t de
3,82±0,471 pentru copiii cu anomalii dento-maxilare, iar sublotului cu
despicături îi corespunde un indice dmf-t de 5,58±0,427. În ceea ce
privește dmf-t, este de 0,98±0,211 pentru sublotul cu anomalii și
0,5±0,094 pentru sublotul cu despicături, iar din totalul de molari de 6 ani
examinaţi, nici unul nu a fost extras și peste 75% erau integri. Este citat
în investigaţie încă un studiu, realizat în 2011 pe un lot de 200 de copii
din Slatina, cu vârste de 11 și 12 ani. Rezultatele acestuia sunt o
prevalenţă de 87,5%, un dmf-t de 1,91±0,4 și un dmf-t de 2,8±0,4.
În studiul nostru, aproximativ 70% dintre elevi prezintă cel puţin un dinte
permanent cariat. Nu s-a observat o diferenţă semnificativă a afectării
carioase a dinţilor permanenţi între fete și băieţi, dar fetele prezintă valo-
ri mai mari ale indicelui DMFT. Peste 50% dintre elevi prezintă un indice
de activitate carioasă cuprins între 2 și 6. Indicele de activitate carioasă
este în cea mai mare măsură dat de componenta DT. Aproximativ 40%
dintre subiecţi prezintă cel puţin o marmoraţie. Mai puţin de 8% dintre
copii prezentau cel puţin o sigilare. Molarii primi și secunzi permanenţi au
prezentau un grad mare de afectare carioasă, cei inferiori fiind mai
interesaţi decât cei superiori.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 pedodonţie 35

 Esthetic results even on discoloured substructures
Value and brightness control with the IPS [Link] system

Rezultate estetice chiar și pe substructuri colorate

Controlul saturaţiei și al luminozităţii cu sistemul IPS [Link]
Dr Tony Rotondo, Brisbane - Australia și Szabolcs Hant, MDT, Perth - Australia
Traducere din Reflect Magazine nr. 1/ 2020 de Ana Ruxandra Giredariu, student anul III,
Facultatea de Medicină Dentară - UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca

Abstract
The correct brightness level is essential for the success of the ceramic veneer restorations. This can be an issue,
especiallz if discoloured preps are involved.
Key-words: discoloured preps, esthetic zone, veneers, esthetic blending, value, chroma, treatment protocol, workflow
in the lab, coverage, pigmentation, layering.
Rezumat
Nivelul corect de luminozitate este esenţial pentru succesul restaurărilor prin faţete ceramice. Acesta poate fi o
problemă, în mod special când sunt implicate preparaţiile discromice.
Cuvinte-cheie: preparaţii discromice, zona estetică, faţete, integrare estetică, luminozitate, cromatică, protocol de
tratament, protocol de lucru în laborator, acoperire, machiaj, stratificare

Este relativ comun pentru echipa de protetică restaurativă să se 1. Spaţiul necesar pentru a obţine o bună
confrunte cu preparaţii discromice, care, dacă sunt localizate în zona acoperire prin restaurări integral ceramice.
estetică vizibilă, necesită o abordare bine gândită. Întrebarea de bază 2. Selecţia materialelor.
este: Cum integrăm structura dintelui discromic în protocolul de 3. Mascare prin structură.
stratificare astfel încât să existe un echilibru între o „acoperire” eficientă 4. Mascare prin machiaj (IPS Ivocolor®).
și o combinare vibrantă a nuanţelor (Fig. 1 și 2)? 5. Stratificare cu mase ceramice (IPS
Abordarea descrisă mai jos este bazată pe un protocol de tratament [Link]® Ceram).
bine definit, care consistă din următoarele etape:

01

01 – Aceste imagini evidenţiază structura proprie a

dinţilor naturali. Este treaba tehnicianului dentar să
replice aceste caracteristici.

02 – Pentru a replica dentiţia din acest caz, Power Dentin

este folosit pentru zona opacă și Dentin pentru partea
mai translucentă.

02

36 restaurări estetice dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 03 04

03 – Reconstiturile de bont din metal va fi restaurată printr-o coroană.

04 – Capa este întâi mascată cu un strat, în total trei straturi, de IPS

Ivocolor Essence White. Spaţiu disponibil: 1,1mm.

05 – Bontul metalic este mascat eficient. Luminozitatea și saturaţia

coroanei se îmbină optim cu cea a dentiţiei naturale.

05

1. Spaţiul necesar pentru a acoperi substraturi modi- Însă, dacă bontul este intens pigmentat, situaţia este mai
ficate de culoare prin restaurări integral ceramice. complicată. În aceste cazuri, structura discromică a
Este esenţial să existe spaţiu suficient pentru a plasa dintelui trebuie acoperită.
restaurări integral ceramice pe dinţi discromici dacă
vrem să mascăm modificarea de culoare și să atingem o Diferenţiem între două metode de mascare:
nuanţă cu efect natural și luminozitatea dorită (Fig. 3-5). ž Mascare cu structură / capă
Putem calcula spaţiul necesar pentru o restaurare ž Mascare cu material de pigmentare (IPS Ivocolor)
integral ceramică cu o formulă propusă de Aki Yoshida și
Galip Gürel în felul următor: alegem grosimea minimă 3. Mascare cu structură
pentru o structură integral ceramică și adăugăm 0,15 mm Dacă structura este folosită pentru a masca dintele
pentru fiecare nuanţă cu care vrem să creștem discromic, opţiunile sunt limitate. Capacităţile de
luminozitatea. mascare vor depinde de grosimea capei și nu numai de
materialul ales. Pastilele MO pot bloca cu ușurinţă
De exemplu:
suprafeţele colorate dacă sunt folosite cu grosimea
ž Bont discromic: nuanţa A4 adecvată de 0,5-0,7mm. Cu toate acestea, în multe
ž Obiectiv pentru coroana finală: A1 cazuri nu există suficient spaţiu sau nuanţa preparaţiei
ž Grosime minimă pentru o coroană cu IPS [Link] este prea închisă. O altă metodă este să folosim pastile
Press: 0.4 mm HO sau structuri de zirconiu pentru mascare.
ž Spaţiul necesar pentru restaurare: 4 x 0.15 + 0.4 = 1 mm Însă, aceste materiale sunt extrem de opace, ceea ce
face grea crearea unei iluzii naturale de profunzime și
O altă metodă este să folosim aplicaţia SNA (IPS [Link] translucenţă în regiunea incizală.
Shade Navigation App). Această aplicaţie stabilește
translucenţa și nuanţa pe baza situaţiei iniţiale. 4. Mascare cu machiaje / pigmenţi de culoare (IPS
Ivocolor)
2. Alegerea materialului pentru structură Gama Ivocolor de glazuri și pigmenţi include cateva
În ultimii 12 ani materialul nostru de elecţie a fost IPS materiale fantastice. Având în vedere proprietăţile lor
[Link] Press și am avut experienţe excelente cu el. unice, materialele Enamel și Effect sunt potrivite atât
Folosim de obicei pastilele de presare MO 0, LT și MT. pentru restaurări metalo-ceramice cât și pentru cele
Dacă se întâmplă să folosim pastilele LT, pentru structură integral ceramice. Un alt avantaj care ne place este
selectăm întotdeauna o pastilă LT care este cu o nuanţă temperatura joasă de ardere. Materialele cu ardere
mai deschisă, de exemplu un BL4 pentru a obţine nuanţa joasă Glaze și Essence ne-au ajutat de multe ori în
finală A1. Acestea sunt discutate mai în detaliu în ajustarea unui punct de contact sau pentru a adăuga
secţiunea de „Stratificare” de mai jos. În circumstanţe mai multă culoare și efecte la arderea de corectură, fără
normale, aceste pastile sunt ideale. a compromite forma sau textura.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 restaurări estetice 37

 Pentru a folosi această tehnică avem dilua amestecul cu lichid de Stain sau cu alcool benzilic și după să îl
nevoie de o structură. Orice material de verificaţi cu o lupă (magnificare de 10-20 de ori). Noi folosim în mod
structură este potrivit pentru gama IPS normal IPS Ivocolor Essence Sunset pentru a adăuga cromatică pig-
Ivocolor. mentului alb. Alternativ, puteţi folosi numai alb pur în această etapă și
Iniţial, am folosit mereu pastilele MO 0. să îmbogăţiţi cromatica la următoarea ardere de Stains. Pigmenţii sunt
Apoi am realizat că pastilele LT și MT puși la ardere la temperatura de 750°C folosind programul de ardere a
generează efecte de mascare similare, dentinei.
asigurând simultan suprafeţe linguale
monolitice superbe. IPS Ivocolor Essence 5. Stratificare cu IPS [Link]® Ceram
White poate fi folosit cu ușuinţă ca Stratificarea este, de asemenea, un factor important pentru a acoperii
pigment alb de bază (Fig. 6-9). Noi ardem preparaţiile discromice și pentru a atinge un nivel ridicat de luminozitate
separat straturile pentru că un strat prea și culoare. Iniţial, ceramica de stratificare IPS [Link] a fost dezvoltată
gros se poate contracta prea mult în pentru materiale de structură opace cu luminozitate ridicată, precum
timpul procesului de ardere, rezultând în pastilele HO și MO și zirconii de primă generaţie. Pe aceste structuri cu
suprafeţe neuniforme și crăpături. Cu trei luminozitate ridicată, s-a lucrat foarte frumos cu IPS [Link] Ceram.
straturi de IPS Ivocolor Essence White, Problemele au apărut când au fost introduse blocurile LT și HT. Cum
chiar și zonele cu discromii pronunţate pot puteai combina ceramica translucentă de stratificare IPS [Link] Ceram
fi acoperite fără a reduce spaţiul necesar cu materialele pentru cape translucente LT și HT? Deodată, tehnica
stratificării. Aceste trei straturi de material obșnuită de stratificare nu mai mergea, lăsând tehnicienii dentari con-
de pigmentare sunt de obicei între 0,1 și fuzi și frustraţi – și noi eram la fel. Apoi am descoperit elementul cheie
0,15mm grosime. Alte Essence pot fi pentru restaurările de succes: luminozitate-culoare-translucenţă /
adăugate pigmentului alb de bază pentru opacitate. Am învăţat multe experimentând cu diferite combinaţii de
a obţine un rezultat și mai apropiat de materiale. Pentru câtva timp, principiul nostru a fost să utilizăm
nuanţa finală. Deși, făcând asta, trebuie Mamelon Light Impulse – un material cu un nivel ridicat de opacitate și
luată în considerare cantitatea de material fluorescenţă ce contribuie mult în a atinge un efect de naturaleţe. Între
translucent adăugată: cu cât mai mult timp, sistemul IPS [Link] Ceram a fost extins pentru a include noua
material translucent se adaugă, cu atât va gama Power Dentin și Power Incisal. Aceste materiale permit utilizato-
scădea efectul de mascare. De exemplu, rilor să atingă o opacitate naturală fără a mixa mai multe materiale.
IPS Ivocolor Essence Cream conţine par- Dacă capa este albă și/sau opacă, încă poate fi folosită prima generaţie
ticule translucente care reduc opacitatea de materiale Deep Dentin/Dentin/Incisal. Dacă structura este
mixturii. Dacă nu sunteţi siguri de nivelul confecţionată din LT, MT sau alte materiale translucente, noile mate-
de opacitate pe care îl veţi obţine, puteţi riale Power sunt cel mai bine de folosit (Fig 10-14).

06 – Acest caz implică un dinte sever modificat de

culoare.

07 – Capă din LT mascată cu PS Ivocolor Essence White.

06 07

08 09
08 – O fotografie (cu filtru polarizant) făcută 09 – Ambele coroane in situ.
la proba în cavitatea orală pentru verificarea
luminozităţii.

38 restaurări estetice dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 10 – În acest caz, preparaţia modificată de culoare este restaurată printr-o coroană iar dintele
adiacent printr- o faţetă.

11 – Capa este întâi mascată cu un strat, în total trei straturi, de IPS Ivocolor Essence White.
Spaţiu disponibil: 1,1mm.

10

11a 11b

12 – Capele au fost presate din pastile MT și mascate cu IPS Ivocolor Essence White.

13 – Verificarea după prima ardere.

14 – Ambele restaurări ceramice in situ.

12

13 14
Concluzie
Luminozitatea este esenţială pentru rezultate estetice de Aplicaţia IPS [Link] Shade Navigation app (SNA app)
succes. Materialul pentru structuri trebuie selectat cu este un instrument folositor pentru stomatologi și
grijă, în special pentru restaurările integral ceramice. tehnicienii dentari pentru a face asta. Prin abordarea de
Cu sistemul IPS [Link] este relativ ușor, chiar și în zonele mai sus, putem restaura prin restaurări integral ceramice
dificile. Este recomandat întâi să se determine nuanţa majoritatea cazurilor cu structuri dentare modificate
preparaţiei și spaţiul disponibil pentru restaurare și după sever de culoare, cu rezultate care se integrează
să se aleagă materialul de restaurare. armonios în dentiţia naturală.

Distribuitori autorizaţi Ivoclar Vivadent: Szabolcs Hant, MDT

Dent Distribution Grup Doriot Dent Szabi Hant - Hant Dental
Str. Logofăt Tăutu nr. 66, Sector 3 Str. Barabas Bela nr. 18 A, 32A Bombard street, Ardross, 6153 Perth
Bucureşti, Tel. 021 308 57, 51 Arad, Tel. 0257 254 638
office@[Link], office@[Link] Western Australia
[Link] [Link]

Plurifarm Dent Tiana Dent

B-dul. Prof. Dr. Gh. Marinescu, Str. Tudor Arghezi nr 7, Sibiu, Dr Tony Rotondo
nr. 43, Sector 5, Bucureşti, Tel. 0756 163 143
Tel: 0 21 316 22 25 tianadent@[Link] Level 4, 106 Edward St 4000 Brisbane
office@[Link] [Link] QLD Australia

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 restaurări estetice 39

 .

EXPERIENCE THE NEXT LEVEL A-DEC 500 SALES MEDICA M3

In a world of complex technology and noise, we bring you intelligent +4 0744 339 598
echipamente@[Link]
[Link]

40 chirurgie
 Super avantajele alegerii glass
ionomerului gel pentru restaurări
sunt eliberarea ridicată de fluor,
adeziunea chimică cu structura
dintelui și abilitatea de remineralizare.

Comandă pe [Link] sau prin Reprezentanții zonali.

chirurgie 41
 Tu ce faci în
timpul liber?
Fii donator!

42 chirurgie
ALIAJ MAGNUM CERAMIC Cr-Co TIP 5, 1g ALIAJ MAGNUM LUCENS Cr-Co TIP 4, 1g
Aliaj crom-cobalt pentru ceramică. Aliaj crom-cobalt pentru ceramică.

Compoziţie Cobalt (Co) 64% Compozitie Cobalt (Co) 63%

Compoziţie Crom (Cr) 21% Compozitie Crom (Cr) 28%

Molybden (Mo) 6% Molybden (Mo) 4%

Tungsten (W) 6% Tungsten (W) 3%

Duritate Vickers (MPa) 286 Duritate Vickers (MPa) 324

Rezistenţa la rupere (MPa) 570 Rezistenta la rupere (MPa) 475

Modul de elasticitate (GPa) 194

-26% Modul de elasticitate (GPa) 194
-26%
Densitate g/cm³ 8,8 Densitate g/cm³ 8,4

Temperatura solid-lichid 1309÷1417°C Temperatura solid-lichid 1253÷1304°C

Elongaţie la fracturare 10% 0,88 lei Elongatie la fracturare 3,4% 0,88 lei
0,65 lei 0,65 lei
CTE (25÷500°C) 14,1 CTE (25÷500°C) 14,1

CTE (25÷600°C) 14,6 CTE (25÷600°C) 14,5

R R

ALIAJ MAGNUM CLARUM Cr-Ni TIP 4, 1g ALIAJ MAGNUM SATURNO Cr-Ni TIP 4, 1g
Aliaj crom-nichel pentru ceramică. Aliaj crom-nichel pentru ceramică.

Compoziţie Nichel (Ni) 66% Compoziţie Nichel (Ni) 63%

Compoziţie Crom (Cr) 25% Compoziţie Crom (Cr) 26%

Molybden (Mo) 9% Molybden (Mo) 9%

Tungsten (W) - Siliciu (Si) 1,5%

Siliciu (Si) 2% Duritate Vickers (MPa) 298

Niobiu (Nb) 1% Rezistenţa la rupere (MPa) 527

-25% -25%
Duritate Vickers (MPa) 180 Modul de elasticitate (GPa) 197

Rezistenţa la rupere (MPa) 362 Densitate g/cm³ 8,2

Modul de elasticitate (GPa) 191 Temperatura solid-lichid 1190÷1303°C

Densitate g/cm³ 8,4 0,67 lei Elongaţie la fracturare 37% 0,67 lei
Temperatura solid-lichid 1298÷1344°C CTE (25÷500°C) 13,8

Elongaţie la fracturare 26% 0,50 lei 0,50 lei

CTE (25÷500°C) 13,7 R R

CTE (25÷600°C) 14

LIPITURĂ Cr-Co, LIPITURĂ Cr-Ni,

0,725g / buc. -31% 0,55g / buc. -31%
Compoziţie: Co 62%, Compoziţie: Ni 66%,
Cr 29%, Mol 4%, Si
3%. Temperatura de
19, 12 lei Cr 22%, Mol 10%.
Temperatura de
10,95 lei
topire 1.320°C. topire 1.290°C.
20,00 lei 7,60 lei
R R

[Link], SUPORT: marius@[Link] [Link]/laboratordentex 43

ortodonţie
44 ortodonţie
ortodonţie 45
46 ortodonţie
comunicat 23
Repairing partial dentures - A review of the literature
Recondiţionarea protezelor parţiale – o analiză a literaturii de specialitate
Ştefania Florea 1), Adriana Bisoc 2), Oana-Cella Andrei 2)
1) Private practice, 2) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest

Abstract
Repairing removable partial dentures is an important part of the clinical prosthetics. The long-term use of any denture is implying at some point
adjustments and repairs; many partially dentate adults prefer to rather recover their existing dentures then make a new one, if the results last long
enough to justify that. The aim of this review was to assess the current state of research and also the future need in what is concerned the
interventions for repairing partial dentures and the methods that can be used to enhance their resistance. Material and method: the data were
reviewed focusing on currently available repairing and strength enhancing methods, regarding techniques, designs, materials and their impact on the
quality and durability of the repair. Results: the materials used, such as different types of repair acrylic resin and fiber, filler, and nanofiller additions,
the design of the repairing line, the surface treatments and the sandblasting, brazing and laser-welding techniques had a significant impact on repair’s
success. Conclusions: future studies are necessary to evaluate the newest materials, designs and technologies; they should also include long-term
follow-up and clinical trials. Advances in materials and digital production should be investigated further in order to improve the quality of the removable
partial denture repairs, having important clinical implications by increasing the satisfaction and quality of life of the patients and reducing costs.
Keywords: removable partial dentures, repair, resistance.
Rezumat
Reparaţiile protezelor mobilizabile reprezintă o parte importantă a proteticii clinice. Utilizarea pe termen lung a oricărei proteze implică ajustări şi
reparaţii periodice; un număr mare de purtători de proteze preferă să îşi recupereze protezele, decât să le schimbe cu unele noi, dacă rezultatul
reparaţiei este destul de durabil. Scopul acestei recenzii este de a evalua situaţia prezentă a cercetării în domeniu, necesitatea de a interveni
pentru a repara protezele parţiale şi metodele ce pot fi utilizate pentru a le creşte rezistenţa. Material şi metodă: datele analizate se concentrează
pe metode de reparaţie şi armare disponibile în mod curent, tehnici, design, materiale şi impactul pe care acestea îl au asupra calităţii şi durabilităţii
reparaţiei. Rezultate: materialele utilizate, cum sunt diferite tipuri de răşini acrilice şi fibre, umpluturi şi adaosuri de nanoumpluturi, designul liniei de
reparaţie, tratamentele de suprafaţă şi sablarea, sudarea cu laser, toate au un impact semnificativ asupra succesului restaurării pe termen lung.
Concluzii: sunt necesare cercetări ulterioare pentru a evalua cele mai noi materiale, designuri şi tehnologii, care trebuie să includă studii clinice şi
de tip follow-up. Progresele în ceea ce priveşte materialele şi confecţionarea digitală a protezelor trebuie investigate în scopul de a îmbunătăţi
calitatea reparaţiilor protezelor mobilizabile, întrucât acestea au implicaţii clinice importante şi cresc satisfacţia faţă de tratament şi calitatea vieţii
pacienţilor, reducând în acelaşi timp costurile.
Cuvinte-cheie: proteză parţială mobilizabilă, reparaţie, rezistenţă

Obiectivul cercetării Rezultate

Prezentul studiu își propune să realizeze o analiză sistematizată a literaturii de Din numărul total de 100 de articole, 76 analizează rezistenţa reparaţiilor
specialitate cu privire la intervenţiile de recondiţionare a protezelor parţiale mobiliza- efectuate asupra protezelor parţiale mobilizabile acrilice, din care 42 evaluează
bile și mijloacele de îmbunătăţire a rezistenţei reparaţiilor efectuate asupra acestora. opţiunile de armare; 24 se referă la intervenţiile realizate asupra protezelor
parţiale scheletate. Totodată, din cele 100 de articole selecţionate, 91 sunt studii
Material și metodă in vitro, restul de 9 fiind analize ale literaturii de specialitate. Tratamentele
Analiza literaturii de specialitate a fost realizată consultând următoarele baze de chimice de suprafaţă aplicate asupra protezelor în vederea optimizării intervenţiilor
date: PubMed ([Link] Google Scholar (https:// de recondiţionare sunt analizate în 21 de studii; 12 cercetează opţiunile de
[Link]/) şi Cochrane Library ([Link] în îmbunătăţire a adeziunii dintre dinţii artificiali acrilici și baza protezei.
vederea parcurgerii și sistematizării datelor relevante subiectului studiat. Cuvintele Creșterea rezistenţei reparaţiilor prin intermediul intervenţiilor mecanice este un
cheie utilizate sunt următoarele: removable partial dentures, repair, failure, shear subiect abordat în 6 studii, în timp ce 13 studii subliniază importanţa modificării
bond strenght, transverse strenght, flexural strenght, tensile strenght, impact configuraţiei liniei de fractură. Impactul materialului de reparaţie asupra rezistenţei
strenght, acrylic resin, chemical surface treatments, mechanical treatment, pieselor protetice este analizat în 8 articole (Fig. 1).
reinforcement, welding, laser welding. Criteriile de includere vizează studiile
in vitro și literature review în limba engleză, franceză și română, publicate în
perioada 2010-2020, relevante temei studiate și în conformitate cu obiectivele
cercetării. Criteriile de excludere vizează studiile care au ca subiect protezarea
pe implanturi, studiile de caz și articolele publicate anterior de anul 2010.
Iniţial au fost selectate un număr de 143 de studii. În urma consultării rezumatului,
85 de lucrări au fost consoderate conforme criteriilor de eligibilitate, iar după
parcurgerea integrală a textelor au fost păstrate 81. În plus, referinţele
bibliografice ale acestor studii au permis selecţionarea a încă 19 lucrări știinţifice
corespunzătoare temei studiate și în conformitate cu criteriile de includere.
În final, un număr total de 100 de articole au fost utilizate pentru realizarea Fig. 1. Articole referitoare la modalităţi de îmbunătăţire a rezistenţei
acestei analize. reparaţiilor protezelor parţiale acrilice

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 47

Din cele 24 de studii referitoare la protezele parţiale scheletate, 12 evaluează Un alt studiu realizat de Sharma et al. arată că prin folosirea acrilatului
opţiunile de îmbunătăţire a gradului de adeziune dintre rășina acrilică și termopolimerizabil tratat chimic şi a unei tehnici adecvate de reparaţie se obţine
scheletul metalic prin intermediul tratamentelor chimice sau mecanice aplicate pe cea mai mare valoare a rezistenţei la forfecare8.
suprafaţa protezelor. Alte 8 studii analizează eficienţa tehnicilor de sudură în
vederea obţinerii unei rezistenţe corespunzătoare, 3 articole subliniază importanţa Tratamentele chimice şi compatibilitatea dintre materiale
configuraţiei liniei de sudură, în timp ce un articol tratează ambele ultime Conform datelor, un alt mijloc de îmbunătăţire a rezistenţei pieselor protetice
subiecte (Fig. 2). acrilice reparate este reprezentat de aplicarea unor tratamente chimice, cu scopul
obţinerii unui grad de adeziune corespunzător între baza protezei și materialul
utilizat pentru remediere3. Dintre solvenţii chimici uzitaţi în contextele experimen-
tale citate, se menţionează utilizarea acetonei și a monomerilor, aplicaţi în
vederea îmbunătăţirii adeziunii și, implicit, a creșterii rezistenţei la flexiune și
rezilienţei pieselor protetice9,10,11,12. Efectele benefice obţinute în urma acestor
tratamente se datorează capacităţii monomerilor de a realiza o reţea chimică ce
este capabilă să penetreze interfaţa dintre materialul de reparaţie și baza pro-
Fig. 2. Articole referitoare la metode de îmbunătăţire a rezistenţei tezei, sporind astfel adeziunea celor două2. Pereira et al. indică o creștere a
reparaţiilor protezelor parţiale scheletate rezistenţei la flexiune a pieselor protetice tratate anterior reparaţiei cu metacrilat
de metil timp de 180 de secunde, acest grad de rezistenţă fiind însă inferior
Un număr mare de studii (42) propune aplicarea intervenţiilor de armare ca comparativ celui avut de proteză anterior fracturării13. Îmbunătăţirea proprietăţilor
modalitate de optimizare a rezistenţei protezelor parţiale acrilice reparate; 14 fizice și mecanice ale PMMA prin utilizarea acrilamidei sunt susţinute și de
investighează efectele incorporării fibrelor de sticlă la nivelul materialelor de Aydogan Ayaz et al. ce indică utilizarea monomerului în concentraţie de 15%, cu
reparaţie, restul de 28 evaluând eficienţa în acest sens a nanoumpluturilor; din o îmbunătăţire consecutivă a rezistenţei la flexiune și, simultan, o scădere a
acestea, 11 analizează proprietăţile nanoparticulelor de zirconiu, 8 examinează acestei proprietăţi în cazul folosirii unei concentraţii mai mari, de 20%14. Cu toate
inclavarea oxidului de zirconiu la nivelul materialelor de armare, 2 articole că anumiţi autori susţin utilizarea acetonei în cadrul tratamentelor chimice apli-
tratează ambele ultime subiecte în timp ce 7 studii investighează eficienţa cate asupra pieselor protetice acrilice anterior reparaţiei9,12, rezultatele unui alt
dioxidului de titan (Fig. 3). studiu indică faptul că acetona este ineficientă în sporirea proprietăţilor mecanice
a reparaţiilor15.
Pierderea adeziunii dintre dinţii artificiali din acrilat și baza protezei reprezintă una
dintre cele mai frecvente situaţii ce necesită reparaţii16,17. Conform studiului lui
Clark et al., în situaţia înlocuirii dinţilor artificiali se pierde în medie 26,67% din
adeziunea iniţială, iar gradul de adeziune al celor două elemente este influenţat
de grosimea materialului de reparaţie utilizat; cu cât grosimea materialului este
mai mare, cu atât adeziunea va fi mai precară18. Alţi autori recomandă ca dinţii
artificiali pierduţi să fie înlocuiţi cu unii de la același producător al materialului ce
Fig. 3. Modalităţile de armare a protezelor parţiale reparate
a fost utilizat pentru baza protezei, această compatibilitate îmbunătăţind semnifi-
cativ rezistenţa reparaţiei19,17. Cele mai multe studii, însă, propun îmbunătăţirea
adeziunii prin intermediul tratamentelor chimice20,21,22, mai precis prin utilizarea
Cele mai multe studii selectate (67) sunt efectuate în Asia; 55 examinează pro- monomerului de metacrilat de metil23,24,25,26 și a acetatului de etil27.
tezele parţiale acrilice iar 12 pe cele scheletate. Restul articolelor selectate sunt
realizate în Europa (19), America (12) și câte un studiu în Australia și Africa (Fig. 4). Tratamentele mecanice: Sablarea
Un alt factor important pentru optimizarea rezistenţei reparaţiilor este reprezentat
de modificarea suprafeţei ce necesită remediere utilizând sablarea cu aluminiu
sau siliciu3. Arun Kumar et al. subliniază că tratamentele mecanice ar fi chiar mai
eficiente decât cele chimice4, acest lucru datorându-se în mare parte sporirii
suprafeţei de adeziune obţinute în urma sablării28,2. De asemenea, Alkurt et al.
și Gad et al. recomandă asocierea tratamentelor chimice cu sablarea suprafeţelor
acrilice ale protezei. Rezultatele obţinute în urma acestor studii prin aplicarea
simultană a ambelor proceduri indică o ameliorare considerabilă a rezistenţei la
Fig. 4 Distribuţia studiilor în funcţie de regiunea geografică în care au flexiune a pieselor protetice reparate în această manieră5,29.
fost realizate
Designul liniei de fractură şi reparaţie
Materialul utilizat pentru reparaţie Alături de alţi factori implicaţi în sporirea rezistenţei reparaţiilor, geometria liniei
În urma analizei literaturii de specialitate, se observă că rezistenţa pieselor pro- de fractură joacă şi ea un rol important30,7,8. Datele studiilor recente menţionează
tetice acrilice recondiţionate depinde în mare măsură de proprietăţile materialului că, pentru obţinerea unei rezistenţe optime a protezelor reparate, marginile liniilor
utilizat în vederea reparaţiei1,2. Rășina acrilică autopolimerizabilă este unul dintre de fractură ar trebui să fie rotunjite sau bizotate în unghi de 45º, anterior aplicării
cele mai folosite materiale, fiind simplu și rapid de utilizat. Totuşi, din punctul de materialului de reparaţie30,7,31,8,32. Dincolo de îmbunătăţirea proprietăţilor meca-
vedere al proprietăţilor mecanice, acest tip de rășină prezintă un grad scăzut de nice obţinute în urma acestor modificări, configuraţiile anterior menţionate
rezistenţă, ceea ce reprezintă un dezavantaj major3. Rezultatele studiului lui Arioli prezintă și avantajul de a putea fi rapid și extrem de facil de executat clinic.
Filho et al. evidenţiază faptul că acrilatul autopolimerizabil are cea mai mică În schimb, realizarea unui profil drept al celor două fragmente este o situaţie
rezistenţă la flexiune, comparativ cu celelalte materiale1. Datele obţinute de nefavorabilă, studiile indicând cele mai scăzute valori ale rezistenţei pieselor
Sankeshwani et al. susţin această ipoteză și indică faptul că piesele protetice protetice, în cazul utilizării acestei geometrii30,33. Mahajan et al. și Vasthare et al.
reparate cu rășină acrilică autopolimerizabilă mai prezintă doar 61,16% din au studiat modalitatea în care pot apărea fracturile recurente ale protezelor, în
rezistenţa iniţială2. Cu toate acestea, acrilatul autopolimerizabil este preferat în funcţie de maniera în care a fost configurată iniţial linia de fractură. Astfel, rezul-
detrimentul celui fotopolimerizabil, având o rezistenţă la fractură superioară tatele acestor studii semnalează că, în cazul folosirii unui profil drept, eventualele
acestuia4. În schimb, mai mulţi autori5,6,2 recomandă utilizarea rășinii acrilice fracturi recurente vor fi de tip adeziv, apărând la interfaţa dintre materialul de
termopolimerizabile pentru reparaţia fracturilor. Conform studiului realizat de reparaţie și baza protezei, în timp ce în cazul suprafeţelor bizotate, fractura va fi
Sankeshwari et al., acest tip de acrilat conferă 89% din rezistenţa iniţială a pro- de tip coeziv, producându-se la nivelul rășinii utilizate pentru remediere33,32.
tezei2, alţi autori susţinând că el prezintă proprietăţi mecanice superioare, com- În 2018, Kannan et al. propune realizarea unor sloturi retentive la nivelul margini-
parativ cu materialele auto și fotopolimerizabile5,6. Studiului realizat de Hanna et lor fracturate ale protezei. Acest studiu compară rezultatele obţinute prin crearea
al. sugerează că rezistenţa la forfecare a rășinii acrilice termopolimerizabile este retentivităţilor la același nivel, respectiv poziţionate alternativ și recomandă
cu 30% până la 40% mai mare decât cea a acrilatului autopolimerizabil7. utilizarea ultimei opţiuni, împreună cu aplicarea tratamentelor chimice de

48 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

suprafaţă, în vederea obţinerii unei rezistenţe corespunzătoare a pieselor În schimb, datele unui alt studiu realizat de Mohammed et al. sugerează că
protetice reparate34. Un alt parametru important este reprezentat de dimensiunea încorporarea particulelor de nano-ZrO2 la nivelul materialului de reparaţie
spaţiului prezent între cele două fragmente protetice, ce variază invers îmbunătăţește rezistenţa la forfecare54. Numeroase studii confirmă rolul benefic
proportional cu rezistenţa la flexiune și forfecare a pieselor protetice reparate; un al silanizării nano-ZrO2 în vederea obţinerii unei rezistenţe corespunzătoare a
studiu recomandă un spaţiu cel mult egal cu 1 mm36, în timp ce în alt studiu s-a pieselor protetice reparate56,57,58. Un alt parametru important pentru obţinerea
observat o creștere a gradului de rezilienţă în momentul în care dimensiunile unor rezultate favorabile prin intermediul armării cu nano-ZrO2 este legat de
acestui spaţiu sunt mai mari (1,5-2 mm)35. concentraţia particulelor utilizate (Tabel II). Asopa et al. realizează un studiu
despre impactul incorporării nano-ZrO2 în concentraţie de 10%, respectiv de
Armarea 20%, asupra rezistenţei la forfecare, a rezilienţei și rigidităţii pieselor protetice
Studiile susţin că intervenţia de armare a materialului de reparaţie este unul reparate. Rezultatele studiului arată o creștere a rezistenţei la forfecare cu 32%
dintre cei mai importanţi factori pentru obţinerea unei reparaţii de succes. în cazul folosirii unei concentraţii de 10% nano-ZrO2 și de doar 23% în cazul
Efectele incorporării fibrelor de sticlă au fost intens investigate în ultimii ani, fiind folosirii a 20% nano-ZrO2. Cu alte cuvinte, se remarcă o scădere a rezistenţei la
observată atât influenţa lor benefică asupra rezistenţei pieselor protetice repa- forfecare pe măsură ce valoarea concentraţiei crește. Totodată, datele
rate, cât și o scădere a incidenţei fracturilor recurente. Recent, s-a dovedit că înregistrează o scădere a rezilienţei și rigidităţii reparaţiei cu 10%, respectiv 8%,
incorporarea nanoumpluturilor pe bază de oxid de zirconiu, oxid de aluminiu și în cazul utilizării nano-ZrO2 în concentraţie de 10% și cu doar 6%, respectiv 3%
dioxid de titan la nivelul rășinilor acrilice sporeşte semnificativ rezistenţa pentru 20% nano-ZrO256. Un alt studiu precizează că rezilienţa scade pe măsură
reparaţiilor. Obţinerea unor efecte satisfăcătoare ca urmare a utilizării acestor ce concentraţia de nano-ZrO2 crește59. În ceea ce privește rezistenţa la flexiune,
umpluturi depinde însă de maniera în care sunt utilizate37. Numeroase studii unele studii menţionează că aceasta crește odată cu sporirea concentraţiei par-
susţin că armarea cu ajutorul fibrelor de sticlă a protezelor fracturate poate ticulelor de nano-ZrO237,60,59, în timp ce datele obţinute de alţi autori indică un
îmbunătăţi semnificativ rezistenţa la flexiune, rezilienţa și gradul de rigiditate al raport invers, și anume că sporirea concentraţiei nano-ZrO2 determină, de fapt,
pieselor protetice38,39,40,41,42,43,44. Yoshida et al. subliniază faptul că protezele scăderea rezistenţei pieselor protetice reparate57,53.
reparate doar cu ajutorul rășinilor acrilice autopolimerizabile prezintă o rezistenţă
scăzută la deformare plastică, în timp ce reparaţiile armate cu fibre de sticlă
simulează un grad de rezistenţă asemănător celui regăsit la nivelul pieselor pro-
tetice intacte45. Fonseca et al. indică faptul că utilizarea fibrelor de sticlă netratate
chimic ar reprezenta de fapt un punct de plecare ale unor viitoare fracturi
recurente, subminând rezistenţa reparaţiilor datorită existenţei unei incompatibilităţi
între fibre și PMMA. Același studiu propune îmbunătăţirea adeziunii celor două
materiale prin intermediul unui agent de cuplare pe bază de silan46.
Aceste rezultate sunt susţinute și de alte studii7,47,32 care evidenţiază o creștere
a rezistenţei la flexiune și a rezilienţei rășinilor acrilice prin încorporarea la nivelul
Tabel II. Bilanţul studiilor efectuate care evaluează modul în care
materialului de reparaţie a fibrelor de sticlă silanizate. Alţi autori, în schimb,
concentraţia particulelor de nano-ZrO2 afectează rezistenţa reparaţiilor
subliniază că armarea cu ajutorul fibrelor de sticlă ar avea efecte negative asupra
reparaţiilor protezelor. Rezultatele studiului realizat de Kumar et al. arată o
scădere a rezistenţei la flexiune a protezelor în urma încorporării a unei Conform studiului realizat de Yu et al., prin armarea protezelor cu ajutorul nano-
concentraţii de 1% fibre de sticlă48, în timp ce Gad et al. remarcă o scădere a tuburilor de zirconiu se obţin rezultate superioare nanoumpluturilor de oxid de
rigidităţii protezelor, mai ales în contextul utilizării unor concentraţii crescute de zirconiu; în schimb, tratamentele chimice aplicate asupra nanotuburilor compro-
fibre de sticlă49. În mod evident, concentraţia fibrelor de sticlă inclavate la nivelul mit efectul benefic al armării. Datele acestui studiu indică o concentraţie de 2%wt
materialului de reparaţie joacă un rol important şi influenţează rezistenţa pieselor de nanotuburi de zirconiu netratate adăugate la nivelul PMMA pentru obţinerea
protetice49,43,44. Studiul realizat de Singh et al. arată că cel mai mare grad al unei valori maxime a rezistenţei la flexiune61. Alte studii subliniază impactul
rezistenţei la flexiune este obţinut prin utilizarea fibrelor de sticlă în concentraţie pozitiv al incorporării oxidului de aluminiu la nivelul rășinilor acrilice, ce ar aduce
de 5%, spre deosebire de utilizarea concentraţiei de 2%. Mai mult decât atât, se o îmbunătăţire semnificativă a proprietăţilor fizice și mecanice a protezelor
remarcă faptul că rezistenţa la flexiune scade pe măsură ce concentraţia fibrelor parţiale acrilice reparate62. Utilizarea Al2O3 sporește rezistenţa la flexiune, la
de sticlă crește, pentru o concentraţie de 10%43. Alte studii găsesc optime tracţiune, rezilienţa și rigiditatea PMMA utilizată în vederea reparaţiilor, fapt con-
pentru îmbunătăţirea rezistenţei protezelor concentraţiile de 2% fibre de sticlă47, firmat în numeroase studii51,63,64,65. Există însă şi date care contrazic aceste
de 5,3% și 7,9%44 (Tabel I). rezultate, indicând o scădere a rezilienţei și a rezistenţei la tracţiune a materialu-
lui de reparaţie prin armarea protezelor cu umplutura de Al2O314,66. Conform
acestor studii, scăderea acestor proprietăţi se datorează acumulării unor tensiuni
în jurul materialului de armare și a unui grad de adeziune precară a acestuia la
rășina acrilică. Kul et al. sugerează că rezistenţa la flexiune a pieselor protetice
nu s-a modificat semnificativ în urma incorporării particulelor de Al2O367. Vojdani
et al. raportează o creștere cu 6,36% a rezistenţei la flexiune și a rigidităţii mate-
rialului de reparaţie, în urma încorporării unei cantităţi de 2,5% wt Al2O3, parti-
cule netratate chimic. Tot în acest studiu se remarcă însă o scădere cu 5,82% a
rezistenţei la flexiune prin creșterea concentraţiei de Al2O3 la 5%wt66, indicând
Tabel I. Bilanţul studiilor efectuate referitor la efectele incorporării fibrelor
faptul că îmbunătăţirea proprietăţilor PMMA este dependentă de concentraţia
de sticlă asupra rezistenţei la flexiune Al2O3 inclavat la nivelul materialului de reparaţie. Această interdependenţă este
confirmată de Abdulhamed et al., rezultatele sale susţinând că rezistenţa la
Literatura de specialitate recentă menţionează utilizarea nanoparticulelor de oxid tracţiune și rezilienţa materialelor de reparaţie scad considerabil odată cu
de zirconiu inclavate în rășina acrilică pentru îmbunătăţirea considerabilă a creșterea concentraţiei de Al2O314. Rezistenţa la forfecare este, de asemenea,
proprietăţilor mecanice a protezelor reparate37,50. Conform studiilor realizate, influenţată de cantitatea de umplutură inclavată la nivelul materialului de
incorporarea nano-ZrO2 la nivelul materialului de reparaţie crește considerabil reparaţie. Rezultatele lui Jassim et al. susţin această afirmaţie, indicând o
atât rezistenţa la flexiune, tracţiune și forfecare, cât și rezilienţa protezelor repa- îmbunătăţire a rezistenţei la flexiune în urma utilizării a 1% wt Al2O3, și o scădere
rate51,52,53,54. Una din problemele generate de utilizarea acestor nanoumpluturi a aceleiași proprietăţi prin creșterea concentraţiei Al2O3 la 3% wt68. În anul 2011,
este adeziunea precară dintre particulele de nano-ZrO2 și PMMA, fapt ce Yadav și Elkawash realizează un studiu în care evaluează modul în care este
determină o scădere considerabilă a proprietăţilor fizice și mecanice ale materi- influenţată rezistenţa la flexiune prin încorporarea Al2O3 la nivelul pieselor protet-
alelor utilizate. Rezultatele studiului realizat de Ihab et al. precizează că armarea ice arătând că armarea protezelor cu 5% wt Al2O3 netratate chimic în prealabil
cu 5% nano-ZrO2 silanizate îmbunătăţește considerabil rezilienţa, în timp de influenţează în mod nesemnificativ rezistenţa la flexiune şi sugerând aplicarea
umpluturile utilizate în aceeași concentraţie nu modifică semnificativ această unui adeziv pe bază de silan la nivelul Al2O3, anterior armării69.
proprietate. De asemenea, independent de utilizarea adezivului, rezistenţa la Silanizarea acestora este promovată și de alte studii care au obţinut rezultate
forfecare nu este îmbunătăţită55. benefice asupra rezistenţei în urma utilizării umpluturilor tratate chimic70,68.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 49

Tamore et al. obţine rezultate ce atestă o îmbunătăţire semnificativă a rezistenţei tratamentelor chimice cu sablarea84. Datele recente sugerează că sporirea
la flexiune a pieselor protetice reparate a căror suprafaţă a fost tratată în prealabil adeziunii mecanice între rășina acrilică și aliaj poate fi obţinută în urma sablării
cu hârtie de carbură de siliciu și armată ulterior cu 1,5% Al2O364 (Tabel III, IV). cu oxid de aluminiu a scheletului metalic al pieselor protetice85, în scopul de a
mări suprafaţa de adeziune a scheletului metalic, sporind astfel rezistenţa
legăturii acestuia cu rășina acrilică. Odată cu creșterea gradului de rugozitate al
aliajului se îmbunătăţește semnificativ calitatea adeziunii mecanice85,86.
Kulunk et al. observă că sablarea cu 30 μm, respectiv cu 50 μm particule de
Al2O3 a scheletului metalic din cobalt-crom al protezelor îmbunătăţește semnifi-
cativ adeziunea aliajului cu baza acrilică86. Duran et al. susţin utilizarea aceluiași
tip de intervenţie și utilizarea laserului Er:YAG cu același scop, evidenţiind că
sablarea suprafeţelor metalice are rezultate mai bune în optimizarea adeziunii
mecanice comparativ cu utilizarea laserului87.

Tabel III. Bilanţul studiilor efectuate referitor la efectele incorporării Al2O3 Sudura
asupra rezistenţei la flexiune
În cadrul intervenţiilor de reparaţie a componentelor metalice ale protezelor
parţiale scheletate literatura de specialitate acordă o atenţie deosebită tehnicilor
de sudare. În ultimii ani, tehnologia laser a fost implementată cu succes în prac-
tica stomatologică pentru o varietate de manopere printre care se numără și
reparaţiile realizate asupra protezelor parţiale cu schelet metalic88. Conform lui
Liu et al., tehnica de sudură laser este cea mai potrivită pentru realizarea unor
astfel de intervenţii, oferind o rezistenţă corespunzătoare fragmentelor sudate și
totodată eliminând câteva dintre dezavantajele altor tehnici; sudura cu ajutorul
Tabel IV. Bilanţul studiilor referitor la efectele incorporării Al2O3 asupra laserului permite o penetrare suficient de profundă a aliajului, evitând în același
rigidităţii pieselor protetice timp supraîncălzirea acestuia89. Aceste date sunt confirmate și de Kumar et al.
care semnalează o creștere a rezistenţei reparaţiilor efectuate prin sudură laser,
Un alt tip de umpluturi utilizate în vederea modificării proprietăţilor PMMA este comparativ cu tehnicile convenţionale de sudare90. Cu toate acestea, un alt
reprezentat de nanoparticulele de dioxid de titan. Studiile indică o creștere a studiu indică faptul că acest tip de intervenţie nu este eficientă pentru reparaţia
rezistenţei la flexiune și a rezilienţei pieselor protetice prin inclavarea nano-TiO2 croșetelor protezelor parţiale scheletată; sudura laser determină apariţia unor
la nivelul materialelor de reparaţie71,51,72. Alţi autori au înregistrat însă efecte microfisuri și microporozităţi care alterează rezistenţa structurală a reparaţiilor
negative asupra rezistenţei în urma armării cu nano-TiO240,73, efecte care depind efectuate prin această metodă91. Alte studii susţin însă că, pentru ca sudura să
însă foarte mult de concentraţia dioxidului de titan utilizat71. Un studiu realizat de fie eficientă, cel mai important aspect este reprezentat de setarea corespunzătoare
Elsherelsi et al. indică o îmbunătăţire a proprietăţilor materialului de reparaţie a parametrilor de funcţionare a laserului, alături de, bineînţeles, experienţa și
armat cu nano-TiO2, în urma utilizării prealabile a unui tratament chimic pe bază îndemânarea tehnicianului care realizează manopera respectivă92,93. Ardelean
de adezivi pentru titan74. Un alt studiu care susţine silanizarea nanoumpluturilor et al. sugerează utilizarea unei energii scăzute de sudare pentru unirea iniţială a
prezintă rezultate favorabile, cu creșterea rezistenţei la forfecare, a rezilienţei și a fragmentelor metalice implicate în reparaţie, urmată apoi de o creștere a
rigidităţii pieselor protetice reparate şi armate cu nano-TiO2 tratate chimic75 intensităţii fasciculului laser, procedură în urma căreia se obţine un grad
(Tabel V). corespunzător de rezistenţă al reparaţiei94. Ghiban et al. atrag atenţia asupra
folosirii unei puteri excesive a laserului sau, din contră, a uneia insuficiente, care
poate avea repercusiuni negative asupra rezistenţei reparaţiilor; prin setarea
necorespunzătoare a acestor parametri, pot apărea fisuri și chiar fracturi ale
fragmentelor sudate, motiv pentru care recomandă utilizarea unei puteri medii a
fasciculului laser cu o valoare de minim 2 kw95. O alternativă a sudurii laser este
reprezentată de utilizarea tehnicii pe bază de gaz inert de tungsten, denumită în
nomenclatura de specialitate „TIG” („tungsten inert gas”). Simamoto Jr et al. arată
că, în urma utilizării sudurii pe bază de TIG, fragmentele reparate prezintă o
rezistenţă la flexiune superioară sudurii laser şi că o variabilă importantă pentru
obţinerea unei reparaţii cu un grad de rezistenţă satisfăcător este reprezentată de
configuraţia marginilor fragmentelor metalice care urmează să fie reparate, reco-
mandând un design în forma literei „X”, care sporește rezistenţa mecanică a
Tabel V. Bilanţul studiilor efectuate referitor la efectele incorporării TiO2 asu- reparaţiilor realizate atât prin sudură laser, cât și prin TIG5. Pantoja et al. susţine
pra rezistenţei la flexiune utilizarea aceluiași tip de configuraţie, afirmând că este ideală independent de
metoda de sudură aplicată96. Kokolis et al. propune modificarea marginilor frag-
Interfaţa metal-acrilat mentelor fracturate în forma literei „K”, cu rezultate similare în ceea ce privește
Referitor la integritatea pieselor protetice, literatura de specialitate menţionează rezistenţa reparaţiilor97. Takayama et al. realizează un studiu cu privire la
adeziunea insuficientă dintre polimetacrilatul de metil și scheletul metalic al pro- rezistenţa croșetelor elastice de sârmă fixate prin sudură laser la nivelul schele-
tezelor ca fiind sursa principală a eșecului tratamentului cu proteze parţiale tului metalic. Croșetele sunt fixate fie direct la componenta metalică a protezei,
scheletate 76; apariţia unui spaţiu microscopic la interfaţa celor două materiale, fie la nivelul unei retenţii realizate, în prealabil, la nivelul aliajului; rezultatele
consecutiv a microinfiltraţiilor la acest nivel, determină fractura rășinii acrilice și afirmă că, independent de modalitatea de amplasare a croșetelor, sudura laser
modificări de culoare77,78,79. Îmbunătăţirea adeziunii la nivelul interfeţei rășină- oferă o rezistenţă satisfăcătoare a reparaţiei98.
metal poate fi obţinută fie în urma unor tratamente chimice, fie prin intervenţii
mecanice realizate la suprafaţa piesei protetice76. Se remarcă o îmbunătăţire Evaluarea direcţiilor actuale şi a celor de viitor
semnificativă a adeziunii celor două materiale prin tratarea structurilor metalice Dintre totalul studiilor selectate, 76% sunt reprezentate de studii ce evaluează
realizate din cobalt-crom sau nichel-crom cu adezivi speciali pentru metal78,79,80,81. modalităţile de optimizare a reparaţiilor efectuate asupra protezelor parţiale acri-
Conform cercetărilor recente, cele mai eficiente substanţe chimice utilizate în lice, 24% vizând protezele parţiale scheletate. Se observă un interes mai
vederea sporirii calităţii adeziunii sunt reprezentate de monomerii 4-META, MDP pronunţat în ceea ce privește studiul pieselor protetice acrilice, aspect ce poate fi
și 3-MPS82,83. Sanohkan et al. recomandă concentraţii ale acestor adezivi de 2 explicat printr-o susceptibilitate la fractură mai crescută în cazul acestui tip de
wt% în cazul utilizării 3-MPS, respectiv de 10 wt% pentru 4-META; prin aplicarea proteze. Datele din literatura de specialitate susţin această informaţie, indicând
acestor doze se obţine o rezistenţă corespunzătoare la nivelul interfeţei rășină că 50% dintre protezele parţiale scheletate își menţin integritatea, evaluare
acrilică-metal82. efectuată la 10 ani de la iniţierea tratamentului, în timp ce protezele acrilice
Karla et al. evidenţiază o sporire semnificativă a adeziunii între rășina rezistă mai puţin, aceeași proporţie fiind observată după doar 4 ani de purtare99.
termopolimerizabilă și scheletul din cobalt-crom al protezelor prin asocierea Dintre cele 76 de studii cu privire la ameliorarea rezistenţei reparaţiilor protezelor

50 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

parţiale acrilice, 49% vizează intervenţiile de armare, din care 32% evaluează Aceste date sunt susţinute și de Rached et al. în cadrul unei cercetări mai
incorporarea fibrelor de sticlă la nivelul materialului de reparaţie, restul de 68% vechi107. Kostoulas et al. evidenţiază faptul că în urma reparaţiilor cu acrilat
evaluând eficienţa armărilor prin intermediul diverselor tipuri de nanoumpluturi. fotopolimerizabil rezistenţa pieselor protetice are cele mai mici valori comparativ
Din ultima categorie, 29% vizează studiul particulelor de oxid de zirconiu, 23% al cu alte tipuri de rășini106, aspect care, din punct de vedere metododologic,
celor de oxid de aluminiu și 16% dioxidului de titan. Utilizarea nanoparticulelor în confirmă rezultatele prezentei analize.
vederea ameliorării rezistenţei reparaţiilor pieselor protetice este o temă recentă Astfel, se poate remarca faptul că utilizarea materialelor de reparaţie cărora nu li
de interes; consultarea bazelor de date utilizate în vederea realizării acestei s-a adus nici o altă îmbunătăţire nu este suficientă în vederea obţinerii unui grad
lucrări nu a oferit date anterioare anului 2008. Sunt necesare investigaţii viitoare corespunzător de rezistenţă al protezelor. Mianmi et al. subliniază influenţa alege-
cu privire la eficienţa acestei manopere și modului în care ea influenţează rii corespunzătoare a tipului de rășină asupra rezistenţei reparaţiilor, în asociere
rezistenţa reparaţiilor pe termen lung. Datele disponibile momentan și analizate cu aplicarea diferitelor tipuri de tratamente chimice sau intervenţii mecanice pe
în această lucrare susţin efectele benefice asupra rezistenţei reparaţiilor aduse suprafaţa protezei108. În prezenta lucrare a fost identificat un procent de 24%
prin încorporarea diferitelor tipuri de nanoparticule la nivelul materialului de studii cu privire la îmbunătăţirea rezistenţei reparaţiilor în urma condiţionării chi-
reparaţie; eficienţa acestor manopere este strâns legată de concentraţia parti- mice utilizând monomeri sau acetonă. Unul dintre aceste studii13 recomandă
culelor utilizate și de capacitatea de adeziune a nanoparticulelor la matricea aplicarea pe suprafaţa zonei fracturate a metacrilatului de metil, timp de 180 de
rășinii acrilice. Sporirea rezistenţei reparaţiilor armate cu ajutorul nanoparticulelor secunde. Două investigaţii mai vechi108,109 pledează pentru utilizarea unei proce-
depinde în mare măsură de concentraţia particulelor inclavate, fapt susţinut în 15 duri similare, obţinând o ameliorare a rezistenţei în urma aplicării acestui trata-
dintre studiile evaluate. Suprasaturarea materialului de reparaţie cu o concentraţie ment. De asemenea, în urma evaluării lotului de studiu, 7% dintre rezultate susţin
crescută de particule nu face decât să diminueze rezistenţa protezelor. că sablarea cu oxid de aluminiu crește suprafaţa de adeziune între baza protezei
Concentraţiile optime sugerate variază între 5% și 7% în cazul nano-ZrO2 și între și materialul de reparaţie, îmbunătăţind astfel rezistenţa pieselor protetice ulterior
1% și 2,5% pentru particulele de Al2O3. În ceea ce privește concentraţia parti- intervenţiilor de reparaţie.
culelor de dioxid de titan, rezultatele acestei evaluări sunt controversate. Au fost Un număr de 12 studii analizate în această lucrare subliniază faptul că pierderea
identificate 2 studii conform cărora rezistenţa reparaţiilor crește odată cu incorpo- adeziunii dintre dinţii acrilici și baza protezei este una dintre cele mai frecvente
rarea a 3% până la 5% particule de TiO275,72, însă un alt studiu susţine că cauze ce necesită reparaţie. Evaluarea rezultatelor obţinute în urma acestor
rezistenţa scade la o concentraţie de 5%40. Alte două studii susţin o scădere a studii indică faptul că efectuarea unor tratamente chimice la nivelul joncţiunii celor
rezistenţei la 0,5-1% TiO272,73, fiind contrazise însă de o altă investigaţie71. două componente este o metodă eficientă în sporirea adeziunii și obţinerea
Aceste date contradictorii sugerează necesitatea unor cercetări viitoare cu privire consecutivă a unui grad corespunzător de rezistenţă. Este recomandată folosirea
la optimizarea concentraţiei de TiO2. De asemenea, s-a constatat că adeziunea materialelor similare, ce provin de la același producător. Patil et al. susţine aceste
nanoparticulelor la matricea rășinii acrilice poate fi ameliorată prin intermediul date printr-o analiză amănunţită a mijloacelor prin care adeziunea dinţilor
unor tratamente chimice prealabile corespunzătoare, aspect vizat de 11 dintre artificiali la baza protezei poate fi ameliorată110.
aceste studii. Conform datelor obţinute (9 studii) un alt factor important pentru realizarea unor
Dintre cele 32 de studii ce analizează eficienţa inclavării fibrelor de sticlă la nive- reparaţii solide este constituit de modificarea geometriei liniei de fractură; cele
lul materialului de reparaţie, două49,48 găsesc ineficientă această intervenţie, mai adecvate configuraţii ale marginilor fracturate sunt considerate cele rotunjite
restul, în schimb, susţinându-i efectele benefice asupra ameliorării rezistenţei și cele bizotate în unghi de 45º; pentru împiedicarea apariţiei unor eventuale
reparaţiilor. Dintre studiile mai vechi, Minami et al. susţine că utilizarea fibrelor de fracturi recurente, spaţiul prezent între cele două fragmente nu trebuie să
sticlă nu a dat rezultate satisfăcătoare asupra rezistenţei reparaţiilor100, dar alte depășească 1 milimetru. Acești parametrii sunt necesari, dar nu suficienţi pentru
date confirmă indiscutabil eficienţa manoperei101,102,103. Rezultatele obţinute cu obţinerea unor rezultate satisfăcătoare. Toate studiile incluse în această lucrare,
privire la utilizarea fibrelor de sticlă sugerează aspecte similare folosirii nanopar- ce au luat în considerare factorii anteriori menţionaţi, au asociat și alte mijloace
ticulelor. Și în acest caz s-a remarcat necesitatea asocierii unor tratamente chi- precum tratamentele chimice și armarea, în vederea dobândirii unor proprietăţi
mice care să amelioreze compatibilitatea fibrelor de sticlă în raport cu matricea mecanice favorabile.
rășinii acrilice la nivelul căreia sunt inclavate. Cinci studii evaluează modul în care Un procent de 24% dintre studii au evaluat modalităţile de ameliorare a
procesul de silanizare influenţează rezistenţa ulterioară a reparaţiilor, punând în reparaţiilor efectuate asupra protezelor parţiale scheletate. Dintre acestea, 48%
evidenţă importanţa tratamentului chimic. Într-un studiu mai vechi, Nagai et al. au vizat utilizarea intervenţiilor chimice și mecanice de suprafaţă, cu scopul de a
subliniază eficienţa tratamentelor chimice aplicate asupra fibrelor de sticlă104, preveni pierderea adeziunii dintre rășina acrilică și scheletul metalic al protezei.
confirmând astfel rezultatele obţinute de această analiză. Alte două studii arată Conform analizei efectuate în această lucrare, dar și a cercetărilor mai
însă că nu există o diferenţă semnificativă statistic între rezistenţa obţinută în vechi111,112, microinfiltraţiile la nivelul interfeţei rășină-metal determină, dincolo de
urma utilizării fibrelor de sticlă tratate chimic, respectiv a celor nesilanizate105 sau modificările cromatice ale aliajului, deteriorarea acrilatului, cu desprinderea sa
tratate cu metacrilat de metil106. Mai mult decât atât, se observă că rezistenţa consecutivă de metal. Potrivit studiului realizat de Banerjee et al., eșecurile
reparaţiilor armate cu ajutorul fibrelor de sticlă este în mod indiscutabil influenţată apărute în cadrul tratamentelor cu proteze parţiale scheletate se datorează într-
de concentraţia încorporată la nivelul materialului de reparaţie. Acest aspect este un procent de 38% fracturilor survenite la nivelul acestei joncţiuni111. Ca urmare
analizat în alte 4 studii, conform cărora concentraţia optimă de fibre de sticlă este a analizei literaturii de specialitate, se observă că există două modalităţi princi-
de 5% pentru a asigura o rezistenţă corespunzătoare reparaţiilor. Variabilitatea pale de îmbunătăţire a adeziunii celor două materiale pe termen lung. Primul tip
rezistenţei protezelor reparate în raport cu concentraţia fibrelor inclavate este de intervenţie, abordat în 8 studii, se referă la aplicarea unor adezivi speciali pe
susţinută și în studii mai vechi, conform cărora rezistenţa la flexiune nu este suprafaţa scheletului metalic, precum 4-META, 3-MPS, MDP. Şi rezultatele
îmbunătăţită în momentul în care crește concentraţia fibrelor de sticlă105. cercetărilor mai vechi confirmă eficacitatea acestor tratamente111,113.
Un alt factor important care influenţează rezistenţa reparaţiilor este reprezentat O altă modalitate eficientă în vederea ameliorării adeziunii mecanice dintre cele
de tipul de rășină utilizat în vederea realizării acestei manopere, aspect abordat două materiale este reprezentată de procesul de sablare. Un studiu mai vechi,
în 9% dintre studiile cuprinse în această lucrare. Evaluarea proprietăţilor mecan- realizat de Sharp et al. în anul 2000, confirmă datele obţinute în această lucrare,
ice ale rășinilor autopolimerizabile, termopolimerizabile și fotopolimerizabile este înregistrând o creștere a adeziunii joncţiunii metal-rășină prin sablarea scheletu-
un aspect deosebit de important în alegerea corespunzătoare a materialului lui metalic, dar și prin asocierea acestei manopere cu silanizarea, în ambele
potrivit pentru reparaţie. Conform analizei literaturii de specialitate se observă că contexte rezultatele fiind favorabile112.
acrilatul autopolimerizabil este materialul preferat în cadrul acestor intervenţii Un procent de 36% dintre studiile evaluate vizează capacitatea tehnicilor de
datorită facilităţii de manipulare a acestuia, în schimb rezistenţa obţinută în urma sudură de a oferi un grad suficient de rezistenţă elementelor metalice reparate.
reparaţiilor este nesatisfăcătoare. Astfel, un studiu remarcă faptul că rășinile La momentul actual, sudura laser este cea mai utilizată metodă de sudare con-
autopolimerizabile oferă o rezistenţă reparaţiilor de doar 61,16% din cea iniţială, ferind proprietăţi mecanice corespunzătoare reparaţiilor protezelor parţiale sche-
în timp ce rășinile termopolimerizabile oferă o rezistenţă de 89%, în același letate114,115,116. Într-un studiu anterior, Baba et al. obţine rezultate pozitive în ceea
context2. Rezultatele unui studiu mai vechi, realizat în anul 2005, sunt similare ce privește calitatea sudării laser a aliajului pe bază de cobalt-crom114. Alte studii
celor obţinute în această lucrare, obţinând un procent de 76% în cazul acrilatului contrazic însă eficienţa sudurilor laser117,118. Srimaneepong et al. înregistrează o
termopolimerizabil și de doar 59% pentru cel autopolimerizabil100. Un alt studiu creștere a proprietăţilor mecanice în cazul sudării cu laser a titanului, în schimb
cuprins în această lucrare evaluează rezistenţa rășinilor termopolimerizabile la observă un rezultat opus în situaţia aliajului pe bază de cobalt-crom117.
doar 51% în contextul utilizării acestora drept materiale de reparaţie a protezelor, Divergenţa datelor obţinute cu privire la eficacitatea acestei manopere constă
neidentificând o diferenţă semnificativă a acesteia comparativ cu celelalte materiale6. probabil într-o diferenţă a condiţiilor de lucru și a metodologiei conform căreia

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 51

s-au realizat studiile. În acord cu rezultatele obţinute consecutiv analizei efectu- Denture Base Resins without Surface Treatment and with Chemical and Mechanical Surface
ate, literatura mai veche menţionează necesitatea realizării unor setări Treatment. Journal of International Oral Health, 7(8), 89-92.
13. Pereira, R. P.-F. (2011). Influence of surface treatments on the flexural strength of denture
corespunzătoare a paramentrilor laser, aspect ce, deși se presupune a fi implicit, base repair. Gerodontology, 29(2), e234-e238.
devine extrem de important pentru a asigura succesul intervenţiei114,115,117. 14. Abdulhamed, A. (2010). Evaluation of thermal conductivity of alumina reinforced heat cure
Bertrand et al. subliniază într-un studiu din 2004 că o reglare corespunzătoare a acrylic resin and some other properties. Journal of Baghdad College of Dentistry, 22(3), 1-7.
laserului este necesară în vederea obţinerii unor reparaţii solide. O putere 15. Bural, C. B. (2010). Flexural properties of repaired heat-polymerising acrylic resin after
wetting with monomer and acetone. Gerodontology, 27(3), 217-223.
exagerată sau, din contră, insuficientă a fasciculului laser subminează rezistenţa 16. Nakhaei, M. D. (2018). Shear Bond Strength of Acrylic Denture Teeth to PMMA and
sudurilor. Rezultatele acestui studiu stabilesc o valoare optimă a puterii de 1 kw, Polyamide Denture Base Materials. Journal of Dental Materials and Techniques, 7(1), 19-24.
ce elimină riscul apariţiei porozităţilor sau a fisurilor la nivelul elementelor sudate, 17. Radford, D. R. (2015). The bond between acrylic resin denture teeth and the denture base:
recommendations for best practice. British Dental Journal, 216(4), 165-167.
fiind suficientă în vederea obţinerii rezistenţei corespunzătoare119. Rocha et al. 18. Clark, W. (2014). The Effect of Autopolymerizing Acrylic Resin Thickness on the Bond
compară eficienţa sudurii cu gaz inert de tugsten (TIG) cu cea a laserului Nd:YAG Strength of a Repaired Denture Tooth. Journal of Prosthodontics, 23(7), 528-533.
și observă o creștere a rezistenţei reparaţiilor evaluată în cazul aliajelor pe bază 19. Colebeck, A. C. (2014). Microtensile Bond Strength of Different Acrylic Teeth to High-
de titan, cobalt-crom și nichel-crom120. Aceste date le confirmă pe cele obţinute Impact Denture Base Resins. Journal of Prosthodontics, 24(1), 43-51.
20. Akin, H. T. (2013). Shear Bond Strength of Denture Teeth to Two Chemically Different
în urma analizei noastre. Se remarcă astfel posibilitatea eficientizării manoperei Denture Base Resins after Various Surface Treatments. Journal of Prosthodontics, 32(2),
de sudură a componentelor metalice a protezelor parţiale mobilizabile utilizând 152-156.
intervenţiile TIG. 21. BinMahfooz, A. Q. (2018). Effect of Surface Treatments and Adhesive Materials on the
Importanţa intervenţiilor de ameliorare a rezistenţei reparaţiilor efectuate la Shear Bond Strength of Artificial Denture Teeth to Denture Base Resins. The journal of con-
temporary dental practice, 19(6), 631-636.
nivelul protezelor parţiale mobilizabile este confirmată de numeroase cercetări. 22. Lang, R. K. (2010). Bond of acrylic teeth to different denture base resins after various
În lotul de studiu a fost cuprins un număr de 100 de articole publicate între anii surface-conditioning methods. Clinical Oral Investigations, 16(1), 319-323.
2010 și 2020, ce a inclus în proporţie de 91% studii in vitro și de 9% analize ale 23. Akin, H. K. (2014). Effects of Different Surface Treatments on the Bond Strength of Acrylic
Denture Teeth to Polymethylmethacrylate Denture Base Material. Photomedicine and Laser
literaturii de specialitate. Rezultatele prezentei analize sistematizate atestă Surgery, 32(9), 512-516.
apariţia unor soluţii noi, cu potenţial, capabile să îmbunătăţească acest tip de 24. Fletcher-Stark, M. L.-H. (2010). Shear Bond Strength of Denture Teeth to Heat- and Light-
manopere și, totodată, invită la realizarea unor investigaţii viitoare. Polymerized Denture Base Resin. Journal of Prosthodontics, 20(1), 52-59.
25. Kurt, M. S. (2011). Effect of pre-processing methods on bond strength between acrylic
resin teeth and acrylic denture base resin. Gerodontology, 29(2), e357-e362.
Concluzii 26. Palitsch, A. H. (2012). Bonding of acrylic denture teeth to MMA/PMMA and light-curing
Limitele studiilor analizate preponderent în această lucrare sunt reprezentate de denture base materials: The role of conditioning liquids. Journal of Dentistry, 40(3), 210-221.
faptul că nu oferă date cu privire la eficienţa pe termen lung a manoperelor 27. Krishna, V. P. (2014). Effect of various chemicals on the bond strength of acrylic tooth and
descrise și nu simulează corespunzător condiţiile in vivo de funcţionare a denture base -An In vitro comparative study. Journal of International Oral Health, 6(1), 100-
105.
metodelor analizate. Având în vedere că literatura de specialitate a ultimilor 10 28. Qaw, M. S.‐H. (2018). A Novel Approach to Improve Repair Bond Strength of Repaired
ani nu oferă date corespunzătoare în această privinţă, se poate afirma că lipsa Acrylic Resin: An in Vitro Study on the Shear Bond Strength. Journal of Prosthodontics, 29(4),
acestor informaţii sugerează noi teme de interes viitor. Datele recente se 323-333.
29. Gad, M. R.-T.-H. (2020). Impact of different surface treatments and repair material rein-
limitează preponderent asupra testării in vitro a efectelor obţinute în urma aplicării forcement on the flexural strength of repaired PMMA denture base material. Dental Materials
acestor intervenţii. Pentru a putea evalua corespunzător eficienţa acestor mano- Journal, 39(3), 471-482.
pere, ar fi utilă implementarea noilor direcţii abordate în cercetarea actuală în 30. Anasane, N. A. (2013). The effect of joint surface contours and glass fiber reinforcement
cadrul unor studii in vivo care să ateste proba clinică a timpului a acestor on the transverse strength of repaired acrylic resin: An in vitro study. Dental Research Journal,
10(2), 214.
rezultate. Cu toate acestea, tendinţa actuală de utilizare a tehnologiilor asistate 31. Mamatha, N. M. (2020). Evaluation of Transverse Strength of Heat Cure Denture Bases
computerizat în cadrul tratamentelor protetice promite diminuarea multor Repaired with Different Joint Surface Contours: An In Vitro Study. The Journal of
impedimente ce survin în mod curent în prezent și constituie o temă de interes Contemporary Dental Practice, 21(2), 166-170.
pentru viitoare cercetări. 32. Vasthare, A. S. (2017). Effect of different edge profile, surface treatment, and glass fiber
reinforcement on the transverse strength of denture base resin repaired with autopolymerizing
acrylic resin: An In vitro study. Journal of Interdisciplinary Dentistry, 7(1), 31-37.
Correspondence author: 33. Mahajan, H. C. (2014). An in vitro study of the effect of design of repair surface on the
transverse strength of repaired acrylic resin using autopolymerizing resin. Nigerian Journal of
Adriana Bisoc, Assist. Prof., MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics, Clinical Practice, 17(1), 38-42.
Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, 37 34. Kannan, A. N. (2018). Evaluation of fracture resistance of denture base repaired with three
Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; Phone +40722–667 183, variants in fracture site preparation. Drug Invention Today, 10(12), 2411-2414.
35. Gad, M. M.‐T. (2019). Effect of Repair Gap Width on the Strength of Denture Repair: An
e-mail: adry_bis@[Link] In Vitro Comparative Study. Journal of Prosthodontics, 28(6), 684-691.
36. Shanoj, R. R. (2018). Comparative evaluation of the strength of denture base resin
repaired with glass fiber-reinforced acrylic resin: an in vitro study. The Journal of Contemporary
Bibliografie Dental Practice, 19, 792-798.
1. Arioli Filho, J. N. (2011). Flexural strength of acrylic resin repairs processed by different 37. Abushowmi, T. H. (2019). Comparative Effect of Glass Fiber and Nano‐Filler Addition on
methods: water bath, microwave energy and chemical polymerization. Journal of Applied Oral Denture Repair Strength. Journal of Prosthodontics, 29(3), 261-268.
Science, 19(3), 249-253. 38. Farina, A. C. (2012). Evaluation of Vickers hardness of different types of acrylic denture
2. Sankeshwari B, P. C. (2017). Evaluation of The Transverse Strength of Denture Base base resins with and without glass fibre reinforcement. Gerodontology, 29, e155-e160.
Resins. National Journal of Integrated Research in Medicine, 8(1), 60-65. 39. Golbidi, F. P. (2017). Flexural Strength of Polymethyl Methacrylate Repaired with
3. Gad, M. (2017). Evolution of denture repair and a review of new era. Open Access Journal Fiberglass. J Dent (Tehran), 14(4), 231-236.
of Dental Sciences, 2(2), 1-2. 40. Hamouda, I. B. (2014). Addition of Glass Fibers and Titanium Dioxide Nanoparticles to the
4. Arun Kumar, P. I. (2019). The effect of surface treatments on the shear bond strength of Acrylic Resin Denture Base Material: Comparative Study with the Conventional and High
acrylic resin denture base with different repair acrylic resin: An in vitro study. Journal of Impact Types. Oral health and dental management, 13(1), 107-112.
Pharmacy and Bioallied Sciences, 11(6), 380. 41. Heidari, B. (2015). Flexural Strength of Cold and Heat Cure Acrylic Resins Reinforced with
5. Alkurt, M. Y. (2014). Effect of repair resin type and surface treatment on the repair strength Different Materials. J Dent (Tehran), 12(5), 316-323.
of heat-polymerized denture base resin. The Journal of Prosthetic Dentistry, 111(1), 71-78. 42. Moreno-Maldonado, V. (2012). Fiber-Reinforced Nanopigmented Poly(methylmethacrylate)
6. AlQahtani, M. (2020). Influence of Different Repair Acrylic Resin and Thermocycling on the as Improved Denture Base. Journal of Applied Polymer Science, 126(1).
Flexural Strength of Denture Base Resin. Medicina, 56(2), 50. 43. Singh, K. S. (2016). Comparative Evaluation of Flexural Strength of Heat Polymerised
7. Hanna, E. A. (2010). Effect of Joint Surface Contours on the Transverse and Impact Denture Base Resins after Reinforcement with Glass Fibres and Nylon Fibres: An In vitro
Strength of Denture Base Resin Repaired by Various Methods. An InVitro Study. Journal of Study. Advances in Human Biology, 6(2), 91-94.
American Science, 6(9), 115-125. 44. Yu, S.-H. (2012). Reinforcing effects of different fibers on denture base resin based on the
8. Sharma, A. B. (2012). Influence of Repair Material, Surface Design and Chemical fiber type, concentration, and combination. Dental Materials Journal, 31(6), 1039-1046.
Treatment on The Transverse Strength of Repaired Denture Base - An In-vitro Study. Indian 45. Yoshida, K. T. (2015). Reinforcing effect of glass fiber-reinforced composite reinforcement
Journal of Dental Sciences, 4(4), 23-26. on flexural strength at proportional limit of a repaired denture base resin. Acta Biomaterialia
9. Alfahdawi, I. (2015). Evaluation of Fatigue and Impacted bond Strengths of Denture Base Odontologica Scandinavica, 1(2-4), 81-85.
Repaired by Using Different Type of Surface Treatment. Tikrit Journal for Dental Sciences, 46. Fonseca, R. F. (2014). Influence of Glass Fiber wt% and Silanization on Mechanical
3(1), 16-21. Flexural Strength of Reinforced Acrylics. Journal of Materials Science and Chemical
10. Haghi, H. S. (2020). Comparison of Tensile Bond Strength of Soft Liners to an Acrylic Engineering, 2, 11-15.
Resin Denture Base with Various Curing Methods and Surface Treatments. The International 47. Mowade, T. D. (2012). Effect of fiber reinforcement on impact strength of heat polymerized
Journal of Prosthodontics, 33(1), 56-62. polymethyl methacrylate denture base resin: in vitro study and SEM analysis. The Journal of
11. Thunyakitpisal, N. T. (2011). The Effect of Chemical Surface Treatments on the Flexural Advanced Prosthodontics, 4, 30-36.
Strength of Repaired Acrylic Denture Base Resin. Journal of Prosthodontics, 20(3), 195-199. 48. Kumar, L. K. (2017). A comparative evaluation of effect of reinforced autopolymerizing
12. Yadav, N. K. (2015). In-vitro Evaluation of Transverse Strength of Repaired Heat Cured resin on the flexural strength of repaired heat-polymerized denture base resin before and after

52 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

thermocycling. Journal of International Society of Preventive and Community Dentistry, 7(8), 99. 83. Shimizu, H. (2012). Review of adhesive techniques used in removable prosthodontic
49. Gad, M. R.-T. (2018). Effect of polymerization technique and glass fiber addition on the practice. Journal of Oral Science, 54(3), 205–211.
surface roughness and hardness of PMMA denture base material. Dental Materials Journal, 84. Karla, S. K. (2015). Comparative evaluation of effect of metal primer and sandblasting on
37(5), 746-753. the shear bond strength between heat cured acrylic denture base resin and cobalt-chromium
50. Gad, M. F.-H. (2017). PMMA denture base material enhancement: a review of fiber, filler, alloy: An in vitro study. Contemporary Clinical Dentistry, 6(3), 386-391.
and nanofiller addition. International Journal of Nanomedicine, 12, 3801-3812. 85. Jassim, N. (2019). Evaluation of the Effect of Different Surface Treatments on Bond
51. Asar, N. A. (2013). Influence of various metal oxides on mechanical and physical properties Strength of Heat Cured Acrylic Resin at Co-Cr Alloy and PEEK Polymer Interface. International
of heat-cured polymethyl methacrylate denture base resins. The Journal of Advanced Journal of Medical Research & Health Sciences, 8(1), 71-83.
Prosthodontics, 5, 41-47. 86. Külünk, Ş. K. (2014). Evaluation of shear bond strength of repair acrylic resin to Co-Cr
52. Gad, M. A.-H. (2016). The Reinforcement Effect of Nano-Zirconia on the Transverse alloy. The Journal of Advanced Prosthodontics, 6(4), 272-277.
Strength of Repaired Acrylic Denture Base. International Journal of Dentistry, 1-6. 87. Duran, I. U. (2016). Effect of Er-YAG laser application on shear bond strength of poly-
53. Ihab, N. M. (2011). Evaluation the effect of modified nano-fillers addition on some proper- methyl methacrylate to Cr-Co Alloy. Selcuk Dental Journal, 3, 87-89.
ties of heat cured acrylic denture base material. Journal of Baghdad College of Dentistry, 88. Perveen, A. M. (2018). Applications of Laser Welding in Dentistry: A State-of-the-Art
23(3), 23-29. Review. Micromachines, 9(5), 209-232.
54. Mohammed, D. (2012). Effect of modified zirconium oxide nano-fillers addition on some 89. Liu, H. Z. (2011). The Mechanical Properties of Nickelchromium Alloy Welded by Nd:YAG
properties of heat cure acrylic denture base material. Journal of Baghdad College of Dentistry, Laser Apparatus in Dentistry. Proceedings 2011 International Conference on Human Health
24(4), 1-7. and Biomedical Engineering, 661-664.
55. Ihab, N. H. (2012). Assessment of zirconium oxide nano-fillers incorporation and silanation 90. Kumar, S. S. (2012). Effects of Conventional Welding and Laser Welding on the Tensile
on impact, tensile strength and color alteration of heat polymerized acrylic resin. Journal of Strength, Ultimate Tensile Strength and Surface Characteristics of Two Cobalt–Chromium
Baghdad College of Dentistry, 24(2), 36-42. Alloys: A Comparative Study. The Journal of the Indian Prosthodontic Society, 12(2), 87-93.
56. Asopa, V. S. (2015). A comparative evaluation of properties of zirconia reinforced high 91. Al-Bayaa, N. C. (2011). The fatigue life of a cobalt-chromium alloy after laser welding.
impact acrylic resin with that of high impact acrylic resin. The Saudi Journal for Dental European Journal of Prosthodontics and Restorative Dentistry, 19(1), 11-14.
Research, 6, 146-151. 92. Bertrand, C. (2010). Proposals for Optimization of Laser Welding in Prosthetic Dentistry.
57. Hameed, H. (2015). The effect of addition nano particle ZrO2 on some properties of Journal of Prosthodontics, 19(1), 69-76.
autoclave processed heat cure acrylic denture base material. Journal of Baghdad College of 93. Kikuchi, H. K. (2011). Effect of laser irradiation conditions on the laser welding strength of
Dentistry, 27(1), 32-39. cobalt-chromium and gold alloys. Journal of Oral Science, 53(3), 301-305.
58. Zhang, X. Z. (2011). Effect of nano ZrO2 on flexural strength and surface hardness of 94. Ardelean, L. R. (2014). Joint quality assessment of three different laser welded dental
polymethylmethacrylate. Shanghai Kou Qiang Yi Xue, 20, 358–363. alloys. Solid State Phenomena, 216, 63-66.
59. Gad, M. R.-T. (2016). Influence of incorporation of ZrO2 nanoparticles on the repair 95. Ghiban, A. B. (2015). Laser welding optimization procedure applied to cobalt alloys for
strength of polymethyl methacrylate denture bases. International Journal of Nanomedicine, 11, removable partial dentures. Advanced Materials Research, 1114, 272-277.
5633-5643. 96. Pantoja, J. F. (2011). Fatigue strength: effect of welding type and joint design executed in
60. Ahmed, M. (2014). Effect of Zirconium Oxide Nano-Fillers Addition on the Flexural Ti-6Al-4V structures. Gerodontology, 29(2), 1005-1010.
Strength, Fracture Toughness, and Hardness of Heat-Polymerized Acrylic Resin. World 97. Kokolis, J. C. (2015). Mechanical and interfacial characterization of laser welded Co-Cr
Journal of Nano Science and Engineering, 4, 50-57. alloy with different joint configurations. The Journal of Advanced Prosthodontics, 7(1), 39-46.
61. Yu, W. W. (2014). Reinforcement of denture base PMMA with ZrO2 nanotubes. Journal of 98. Takayama, Y. N. (2011). Comparison of joint designs for laser welding of cast metal plates
the Mechanical Behavior of Biomedical Materials, 32, 192-197. and wrought wires. Odontology, 101(1), 34–42.
62. Arora, P. S. (2015). Effect of Alumina Addition on Properties of Poly -methyl methacrylate - A 99. Bocari, G. H. (2014). The Advantages of Partial Dentures Made of Cast Framework Cr-Co
Comprehensive Review. International Journal of Biotech Trends and Technology, 5(1), 7-12. toward those Made of Resin Based Dentures. International Journal of Dental Sciences and
63. Praningrum, D. P. (2020). The effect of aluminum oxide on heat polymerized acrylic resin Research, 2(2), 32-35.
denture base material to flexural strength and color stability. Indonesian Journal of 100. Minami, H. S. (2005). Flexural strenghts of denture base resin repaired with autopolymer-
Prosthodontic, 1, 12-17. izing resin and reinforcements after thermocycle stressing. Journal of Prosthodontics, 14(1),
64. Tamore, S. J. (2018). Flexural strength of surface treated heat polymerized acrylic resin 12-18.
after repair with aluminum oxide reinforced autopolymerizing acrylic resin. Contemporary 101. John, J. G. (2001). Flexural strength of heat-polymerized polymethyl methacrylate den-
Clinical Dentistry, 9(2), S347-S353. ture resin reinforced with glass, aramid, or nylon fibers. The Journal of Prosthetic Dentistry,
65. Zhang, X. Z. (2012). Mechanical and thermal properties of denture PMMA reinforced with 86(4), 424-427.
silanized aluminum borate whiskers. Dental Materials Journal, 31(6), 903-908. 102. Keyf, F. (2000). The effect of glass fibre reinforcement on the transverse strength, deflec-
66. Vojdani, M. B. (2012). Effects of aluminum oxide addition on the flexural strength, surface tion and modulus of elasticity of repaired acrylic resins. International Dental Journal, 50(2), 93-97.
hardness, and roughness of heat-polymerized acrylic resin. Journal of Dental Sciences, 7, 103. Tacir, I. K. (2006). Flexural properties of glass fibre reinforced acrylic resin polymers.
238-244. Australian Dental Journal, 51(1), 52-56.
67. Kul, E. A. (2016). Evaluation of thermal conductivity and flexural strength properties of 104. Nagai, E. O. (2001). Repair of denture base resin using woven metal and glass fiber:
poly(methyl methacrylate) denture base material reinforced with different fillers. The Journal Effect of methylene chloride pretreatment. The Journal of Prothetic Dentistry, 85(5), 496-500.
of Prosthetic Dentistry, 116(5), 803-810. 105. Kanie, T. F. (2000). Flexural properties and impact strength of denture base polymer
68. Jassim, B. I. (2014). The effect of silanized alumina nano -fillers addition on some physical reinforced with woven glass fibers. Dental Materials, 16, 150-158.
and mechanical properties of heat cured polymethyl methacrylate denture base material. 106. Kostoulas, I. K. (2008). Fracture Force, Deflection, and Toughness of Acrylic Denture
Journal of Baghdad College of Dentistry, 26(2), 18-23. Repairs Involving Glass Fiber Reinforcement. Journal of Prosthodontics, 17, 257-261.
69. Yadav, N. E. (2011). Flexural strength of denture base resin reinforced with aluminum 107. Rached, R. P. (2004). Repair strength of autopolymerizing, microwave, and conventional
oxide and processed by different processing techniques. Journal of Advanced Dental heat-polymerized acrylic resins. The Journal of Prosthetic Dentistry, 92(1), 79-82.
Research, 2(1), 33-36. 108. Minami, H. S. (2004). In vitro evaluation of the influence of repairing condition of denture
70. Chaijareenont, P. T. (2012). Effect of different amounts of 3-methacryloxypropyltrime- base resin on the bonding of autopolymerizing resins. The Journal of Prosthetic Dentistry,
thoxysilane on the flexural properties and wear resistance of alumina reinforced PMMA. 91(2), 162-170.
Dental Materials Journal, 31(4), 623-628. 109. Sarac, Y. S. (2005). The effect of chemical surface treatments of different denture base
71. Ahmed, M. E.-S. (2016). Effect of Titanium Dioxide Nano Particles Incorporation on resins on the shear bond strength of denture repair. The Journal of Prosthetic Dentistry, 94(3),
Mechanical and Physical Properties on Two Different Types of Acrylic Resin Denture Base. 259-266.
World Journal of Nano Science and Engineering, 6, 111-119. 110. Patil, S. N. (2006). Bonding acrylic teeth to acrylic resin denture bases: a review.
72. Harini, P. M. (2014). Effect of Titanium dioxide nanoparticles on the flexural strength of Gerodontology, 23, 131-139.
polymethylmethacrylate: An in vitro study. Indian Journal of Dental Research, 25, 459–463. 111. Banerjee, S. E. (2009). In Vitro Tensile Bond Strength of Denture Repair Acrylic Resins
73. Sodagar, A. B. (2013). The effect of TiO2 and SiO2 nanoparticles on flexural strength of to Primed Base Metal Alloys Using Two Different Processing Techniques. Journal of
poly (methyl methacrylate) acrylic resins. Journal of Prosthodontic Research, 57, 15-19. Prosthodontics, 18(8), 676–683.
74. Elshereksi, N. G. (2014). Perspectives for Titanium-Derived Fillers Usage on Denture Base 112. Sharp, B. M. (2000). Effectiveness of metal surface treatments in controlling microleak-
Composite Construction: A Review Article. Advances in Materials Science and Engineering, 1-13. age of the acrylic resin-metal framework interface. The Journal of Prosthetic Dentistry, 84(6),
75. Alwan, S. (2015). The effect of the addition of silanized Nano titania fillers on some 617-622.
physical and mechanical properties of heat cured acrylic denture base materials. Journal of 113. Ohkubo, C. W. (2000). Shear bond strengths of polymethyl methacrylate to cast titanium
Baghdad College of Dentistry, 27(1), 86-91. and cobalt-chromium frameworks using five metal primers. The Journal of Prosthetic
76. Kumar, A. S. (2014). Evaluation and assessment of bonding of heat cure acrylic resin to cobalt- Dentistry, 83(1), 50-57.
chromium alloy: Old ideas employing concepts. European Journal of Prosthodontics, 2(1), 1-6. 114. Baba, N. W. (2004). Mechanical Strength of Laser-Welded Cobalt–Chromium Alloy.
77. Ali, M. (2011). Effect of primers on the shear bond strenght of two types of acrylic resin ro Journal of Biomedical Materials Research, 69(2), 121-124.
Co-Cr partial denture alloy. Pakistan Oral & Dental Journal, 31(2), 464-469. 115. Bertrand, C. L. (2001). The laser welding technique applied to the non precious dental
78. Bulbul, M. (2010). The effect of primers on shear bond strength of acrylic resins to different alloys procedure and results. British Dental Journal, 190(5), 255-257.
types of metals. The Journal of Prosthetic Dentistry, 103(5), 303-308. 116. Liu, J. W. (2002). Joint strenght of laser-welded titanium. Dental Materials, 18, 143-148.
79. Kawaguchi, T. S. (2011). Effect of surface preparation on the bond strength of heat- 117. Srimaneepong, V. Y. (2005). Mechanical strength and microstructure of laser-welded
polymerized denture base resin to commercially pure titanium and cobalt-chromium alloy. Ti-6Al-7Nb alloy castings. Dental materials journal, 24(4), 541-549.
Dental Materials Journal, 30(2), 143-150. 118. Zupancic, R. L. (2006). Tensile strength and corrosion resistance of brazed and laser-
80. Khursheed, A. (2012). Effect of different metal surface treatments and thermocycling on welded cobalt-chromium alloy joints. The journal of prosthetic dentistry, 96(4), 273-282.
shear bond strength of heat cure and light cure at Co/Cr and Ni/Cr interface. Journal of 119. Bertrand, C. L. (2004). Optimization of operator and physical parameters for laser welding
Baghdad College of Dentistry, 24(2), 1-5. of dental materials. British Dental Journal, 196(7), 413-418.
81. Lim, H. K. (2010). Shear bond strength and failure types of polymethyl methacrylate den- 120. Rocha, R. P. (2006). Flexural Strength of Pure Ti, Ni-Cr and Co-Cr Alloys Submitted to
ture base resin and titanium treated with surface conditioner. The International Journal of Nd:YAG Laser or TIG Welding. Brazilian Dental Journal, 17(1), 20-23.
Prosthodontics, 23(3), 246-248.
82. Sanohkan, S. U. (2012). Shear bond strength between autopolymerizing acrylic resin and
Co-Cr alloy using different primers. Dental Materials Journal, 31(5), 765-771.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 53

54 multidisciplinaritate dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021
dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 multidisciplinaritate 55
56 multidisciplinaritate
multidisciplinaritate 57
Surgical regeneration of intrabony defects with Hyaluronic Acid
Regenerarea defectelor intraosoase cu Acid Hialuronic
Traducere de Ruxandra Popescu

Abstract
The predictable regeneration of intrabony defects often represents a particular
challenge for the dental practitioner. Today the combination of Enamel matrix
derivatives (EMD) with an appropriate flap design represents the gold standard.
Meanwhile there is increasing evidence from preclinical and clinical studies, that
hyaluronic acid (HA) features a wide range of positive biologic effects on
periodontal wound healing and regeneration. Recently, both animal and clinical
data have shown the positive effects of HA when used in conjunction with
reconstructive periodontal surgery for the regenerative treatment of intrabony
defects. The present article explains the surgical procedure for the regeneration
of typical intrabony defects with HA based on two clinical cases.
Key-words: intrabony defects, periodontal wound healing, regeneration, enamel
amtrix derivatives, EMD, hyaluronic acid, periodontal reconstructive surgery

Rezumat
Restaurarea predictibilă a defectelor intraosoase pune deseori practicianul în
faţa unei provocări deosebite. Combinaţia dintre derivatele de matrice de smalţ
(EMD) și un anumit design al lamboului reprezintă standardul de aur.
Studiile preclinice și clinice indică faptul că Acidul Hialuronic (AH) oferă o paletă
mai largă a acţiunilor biologice asupra vindecării și regenerării plăgii.
AH se caracterizează, de asemenea, în mod clar printr-o aplicare mai ușoară în
PROF DR. MED. DENT. comparaţie cu EMD.
ANDREA PILLONI Recent, datele obţinute în cadrul studiilor preclinice și clinice au arătat efectele
pozitive ale Acidului Hialuronic (AH) în tratamentul defectelor intraosoase, în
• MD și DDS (Universitatea Tor combinaţie cu chirurgia parodontală reconstructivă. În lucrarea de faţă este
Vergata din Roma) ilustrată procedura chirurgicală pentru regenerarea defectelor tipice intraosoase
• M. Sc. în Biologie Orală și Formare cu AH, prin intermediul a două cazuri clinice.
postuniversitară în Parodontologie Cuvinte cheie: defecte intraosoase, vindecarea plăgii parodontale, regenerare,
(Universitatea din California, LA) matrice de proteine de smalţ, EMD, acid hialuronic, chirurgie parodontală
• Profesor și Președinte Catedra de reconstructivă
Parodontologie (Universitatea de
Medicină Dentară „Sapienza” din
Roma) și Școala de Igienă Dentară
• Director de programe Master
Postdoctorale în PA, Profesor Fundament știinţific și Studiu de caz
Asociat (Universitatea statului Ohio, Defectele intraosoase sunt definite ca defecte osoase specifice cu o bază
departamentul PA) apicală la creasta alveolară interdentară și pot fi rezultatul unei boli parodontale
• Membru al Agenţiei Naţionale persistente [1]. Netratate, ele prezintă un risc crescut de agravare a bolii și de
Italiene pentru Sănătate, precum și pierdere suplimentară a atașamentului [2].
în diferite asociaţii de specialitate În cazul în care defectele intraosoase adânci nu pot fi stabilizate printr-o terapie
naţionale și internaţionale (PA, specifică, atunci intervenţiile chirurgicale, în special folosind membranele de
Vindecarea și Managementul barieră sau derivatele de matrice de smalţ (EMD), reprezintă tratamentul
Plăgilor) preferat [3,4].
• Specialist în Protetică (DGPro) în Pentru optimizarea stabilităţii plăgii și pentru reducerea morbidităţii au fost
2012 utilizate lambouri cu design special, cu conservarea maximă a ţesuturilor moi
• Autor pentru numeroase articole în interdentare sau cu limitarea dimensiunilor lamboului, prin tehnica „Single Flap
jurnale peer-reviewed și pentru un Approach” (SFA) [4,5]
manual cu tema GTR
• Practică în cabinet stomatologic Acidul Hialuronic este un glucosaminoglican anionic, nesulfatat, care se află
specializat în Parodontologie practic în toate ţesuturile. AH joacă, printre altele, un rol important în vindecarea
plăgii, cum ar fi repararea ţesuturilor moi și dure [6-8]. Acidul Hilauronic este
Contact autor: extrem de biocompatibil, promovează proliferarea și migrarea fibroblaștilor
[Link]@[Link], parodontali și gingivali, are o influenţă pozitivă asupra angiogenezei și
[Link] stabilizează cheagul de sânge [8,9]. Datorită acestor proprietăţi HA poate fi
folosit cu succes în chirurgia parodontală a ţesuturilor moi.

58 chirurgie parodontală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 Rezultatele unui studiu clinic rando-
mizat care a fost desfășurat în grupa
mea au arătat faptul că tratarea rece-
siilor Miller Clasa I cu lambou avansat
coronal și utilizare de acid hialuronic
reticulat (hyaDENT BG, Regedent
GmbH) a dus atât la o reducere mai
mare a recesiilor, cât și la acoperirea
completă a acestora, de mai multe ori
decât la chirurgia doar cu lambou [10].
Până acum au fost făcute două revi-
zuiri sistematice (una împreună cu o
metaanaliză) ale efectelor utilizării AH
în conjuncţie cu terapia chirurgicală
Fig. 1: Situaţia iniţială: adâncimea de sondare Fig. 2: În OPG poate fi văzut pn defect intrao- parodontală. A fost demonstrat faptul
(PD) de opt milimetri. sos îngust. că pot fi obţinute efecte pozitive prin
utilizarea AH îpreună cu chirurgia cu
lambou. AH determină atât o reducere
suplimentară a adâncimii de sondare
(PD), cât și un câștig în nivelul de
atașament clinic (CAL) pentru defectele
intraosoase, comparativ cu chirurgia
doar cu lambou [11, 12]
Recent s-a putut demonstra histologic
că AH favorizează regenerarea
parodontală. Într-un experiment pe
animale au fost generate chirurgical
defecte intraosoase cu pereţi dubli la
câini Beagle și ulterior tratate folosin-
du-se mai multe protocoale regenera-
tive. Utilizarea AH ca monoterapie sau
Fig. 3: Situaţie după pregătirea lamboului și Fig. 4: Defectul a fost umplut cu acid hialuronic
degranularea completă a defectului. reticulat (hyaDENT BG). AH în combinaţie cu o matrice de
colagen au dus fiecare la o formare de
ciment statistic semnificativ mai mare,
cu inserare de fibre de colagen, com-
parativ cu chirurgia doar cu lamboului
(Debridarea cu lambou deschis OFD) [13].
Într-un studiu clinic controlat rando-
mizat comparativ au fost examinate
rezultatele clinice pentru defecte
intraosoase după o intervenţie
chirurgicală parodontală regenerativă
utilizând abordarea cu un singur flap
(SFA) împreună cu AH sau EMD.
După 24 de luni, ambele tratamente au
condus la îmbunătăţiri clinice statistic
semnificative în ceea ce privește redu-
Fig. 5: Situaţia de după șapte ani arată o scadere Fig. 6: OPG arată umplerea completă a defectului cerea PD. Nu a existat nicio diferenţă
semnificativa a adancimii de sondare 2mm. și situaţia ţesutului stabil după șapte ani. semnificativă statistic în câștigul CAL
între grupurile AH și EMD [14].
Următoarele două rapoarte de caz
descriu procedurile chirurgicale cu HA
pentru tratamentul regenerativ al
defectelor intraosoase tipice.

Prezentări de caz
Analog cu EMD, AH poate fi aplicat fie
singur, fie în combinaţie cu un material
de adiţie, în funcţie de dimensiunea și
configuraţia defectului. Prin urmare,
defectele înguste (Fig. 1-2) pot fi
tratate numai cu HA, în timp ce pentru
defectele osoase largi este
recomandat amestecul cu un material
Fig. 7: Situaţia iniţială: PD de zece milimetri. Fig. 8: OPG prezintă un defect intraosos larg.
de substituţie osoasă (Fig. 7-8).

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 chirurgie parodontală 59

Fig. 9: Situaţie după pregătirea lamboului și Fig. 10: Defect umplut cu un amestec de acid hialuronic Fig. 11: Vindecare excelentă a plăgii cu AH
degranularea completă a defectului. reticulat (hyaDENT BG) și un material de substituţie osoasă. după 24 de ore ...

Fig. 12:... și 72 de ore mai târziu. Fig. 13: Gingia roz sănătoasă fără inflamaţie. Fig. 14: Situaţia după opt ani arată o reducere semnificativă
a adâncimii de sondare la adâncimea fiziologică (2-3 mm).
AH poate fi introdus direct în defect Valorile de sondare nu sunt verificate
fără condiţionarea rădăcinii. În plus, înainte de douăsprezece luni după
situl chirurgical nu trebuie să fie uscat operaţie. Figurile 5-6 și 14-15 prezintă
înainte de utilizare. Spre deosebire de rezultatul pe termen lung în ceea ce
EMD, care poate fi spălat de sânge, privește acoperirea completă a
AH se leagă de sânge și astfel ajută defectului și stabilitatea ţesuturilor dure
chiar la stabilizarea spaţiului plăgii și moi.
(Fig. 4). Dacă se folosește un material
de înlocuire a osului sub formă de par- Concluzie
ticule, amestecul cu AH are ca rezultat Utilizarea AH în parodontologie este
o pastă modelabilă („os lipicios”), care recomandată pentru o varietate de
facilitează aplicarea materialului și situaţii clinice datorită spectrului său
asigură o mai buna stabilizare a larg de acţiune, aplicării simplificate și
Fig. 15: După opt ani, OPG arată umplerea defectului (Fig.10) costurilor materiale mai mici, în special
completă și un nivel stabil al ţesuturilor. în comparaţie cu EMD. În contextul
Periostul de la baza lamboului este datelor știinţifice disponibile se poate
pregătit cu atenţie, pentru a permite concluziona că AH reprezintă o
După anestezie locală se face închiderea plăgii fără tensiune, iar lam- alternativă valoroasă de tratament ce
abordarea chirurgicală menţinând în boul este poziţionat la nivelul preope- poate fi aplicat și pentru regenerarea
același timp integritatea interdentară a rator sau ușor coronal fără tensiune. defectelor intraosoase.
ţesutului moale. Incizia pe gingia Folosim suturi din nylon monofilament
bucală include cel puţin un dinte mezi- 6-0 nerezorbabil. Tehnica de suturare Bibliografie
al și distal de locul defectului, pentru a este selectată în conformitate cu 1. Lang NP. Focus on intrabony defects
permite accesul optim pentru designul lamboului[5]. Se acordă o – conservative therapy. Periodontology
vizualizarea și instrumentarea defectu- mare atenţie asigurării închiderii 2000. 2000; 22:51-58. doi:
lui. Inciziile verticale de descărcare primare a ţesuturilor moi interdentare. 10.1034/j.1600-0757.2000.2220105.x.
sunt plasate mezial și /sau distal faţă Figurile 11-13 prezintă vindecarea tim- 2. Papapanou PN, Wennstrom JL. The
de defectul tratat, dacă sunt purie excelentă a rănilor după 24 de angular bony defect as indicator of
considerate necesare pentru a ore (Fig. 11) și 72 de ore (Fig.12-13), further alveolar bone loss. J Clin
îmbunătăţi vizibilitatea și /sau pentru a care, având în vedere constatările dis- Periodontol. 1991;18:317-322. doi:
realiza închiderea plăgii fără tensiune. ponibile este probabil promovată de AH. 10.1111/j.1600-051x.1991.tb00435.x.
După ce lamboul a fost pregătit, este În primele șase săptămâni pacienţii 3. Reynolds MS, Kao RT, Camargo
îndepărtat ţesutul de granulaţie. vor fi de obicei programaţi săptămânal PM, et al. Periodontal regeneration –
Scaling-ul și Root-planning-ul se pentru curăţarea profesională ușoară a intrabony defects: a consensus report
efectuează cu instrumente manuale și dinţilor supragingival și pentru from the AAP Regeneration Workshop. J
cu ultrasunete, iar defectul este clătit igienizare orală. După aceea, în Periodontol. 2015;86(2):105-107. doi:
cu soluţie salină sterilă (Fig. 3, 9). primele șase luni se prezintă lunar și 10.1902/jop.2015.140378.
Aplicarea AH este semnificativ mai apoi la fiecare trei luni pentru control și 4. Nibali L, Koidou VP, Nieri M, Barbato
ușoară în comparaţie cu EMD. curăţare profesională/ igienizare orală. L, Pagliaro U, Cairo F. Regenerative

60 chirurgie parodontală dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

surgery versus access flap for the uronic acid on wound healing. Surgery. review. J Clin Periodontol.
treatment of intrabony periodontal 1991;109(1):76-84. 2015;42(3):236-246. doi: 10.1111/
defects. A systematic review and meta- 9. Asparuhova MB, Kiryak D, Eliezer jcpe.12371
analysis. J Clin Periodontol. 2019;Dec M, Mihov D, Sculean A. Activity of two 12. Eliezer M, Imber JC, Sculean A,
20. doi: 10.1111/jcpe.13237. [Epub hyaluronan preparations on primary Pandis N, Teich S. Hyaluronic acid as
ahead of print] human oral fibroblasts. J Periodontal adjunctive to non-surgical and surgical
5. Trombelli L, Farina R, Franceschetti Res. 2019;54(1):33-45. doi: 10.1111/ periodontal therapy: a systematic
G, Calura G. Single-flap approach with jre.12602. review and meta-analysis. Clin Oral
buccal access in periodontal recon- 10. Pilloni A, Schmidlin PR, Sahrmann Investig. 2019;23(9):3423-3435. doi:
structive procedures. J Periodontol. P, Sculean A, Rojas MA. Effectiveness 10.1007/s00784-019-03012-w.
2009;80(2):353360. doi:10.1902/ of adjunctive hyaluronic acid applica- 13. Shirakata Y,Nakamura T, Kawakami
jop.2009.080420 tion in coronally advanced flap in Miller Y, Imafuji T, Shinohara Y, Noguchi K,
6. Chen WY, Abatangelo G. Functions class I single gingival recession sites: Sculean A. Healing of Intrabony
of hyaluronan in wound repair. Wound a randomized controlled clinical trial. Defects Following Reconstructive
Repair Regen. 1999;7(2):79-89. doi: Clin Oral Investig. 2019;23(3):1133- Surgery with Hyaluronic Acid. IADR
10.1046/j.1524-475x.1999.00079.x. 1141. doi: 10.1007/s00784-018-2537-4. Meeting 2020, Final Presentation ID:
7. Bertolami CN, Messadi DV. The role Epub 2018 Jun 30. Erratum in: Clin 0225.
of proteoglycans in hard and soft tis- Oral Investig. 2018;22(8):2961-2962. 14. Pilloni A et al. 2021, manuscript in
sue repair. Crit Rev Oral Biol Med. PMID: 29961138. preparation.
1994;5(3–4):311-337. d oi: 11. Bertl K, Bruckmann C, Isberg PE,
10.1177/10454411940050030601. Klinge B, Gotfredsen K, Stavropoulos
8. King SR, Hickerson WL, Proctor KG. A. Hyaluronan in non-surgical and sur-
Beneficial actions of exogenous hyal- gical periodontal therapy: a systematic

[Link]
office@[Link]
0727 735 534
0722 500 709

Abutment „à la carte!” l Abutment

individualizat la
angulaţia

39 € l
optimală

Maximizarea
rezultatului
estetic
implanto-protetic

l Rezolvarea
situaţiilor dificile

l Preţul include
două şuruburi
(unul pentru
Dr. Fischer Digital Lab, Bdul. Lacul Tei
Nr. 1 bis, Etaj 3, Sector 2, 020371 Bucureşti probă şi unul
Tel. fix : 021-316 1144 • pentru ancorare
Tel. mobil: 0744 666 695, 0724 570 108
dentalTarget, Vol XVI,
D I GNo.I T
1, (58),
A L 03.2021
L A B contact@[Link] - definitivă)
chirurgie parodontală 61
61
[Link] multidisciplinaritate
62 implantologie
 scaner intra-oral 3D

REVOLUȚIONEAZĂ
AMPRENTAREA
DIGITALĂ

multidisciplinaritate 63
64 multidisciplinaritate dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021
Risk factors and methods of preventing denture related mucosal lesions – a pilot study
Factori de risc şi prevenţie în apariţia leziunilor mucoase cauzate de purtarea
protezelor parţiale - studiu pilot
Alexandru Cătălin Dogaru1 1), Adriana Bisoc 2), Oana-Cella Andrei 2)
1) Private practice, 2) Department of Removable Prosthodontics, UMF Carol Davila Bucharest

Abstract
Aim The aim of this pilot study was to analyze the involvement of dentists in recognizing the presence and tackling the risk factors involved in denture
related mucosal lesions. Material and methods: An on-line survey was distributed, from the 14th of May 2020 until the 28th of May 2020, to dentists
with a minimum of one-year experience, collecting data about sex, age, specialization and area of practice, number and type of removable partial
dentures in a year, number and type of denture related mucosal lesions, patient’s compliance in attending monitoring sessions and applying denture
hygiene measures. Data was analyzed using Microsoft Excel. Results: Dentists under 30 years of age and between 30-40 years of age mostly
recommend acrylic partial dentures (43.75%, 51.72%), versus those over 40 that recommend mostly removable partial denture (44%).
Last preference in all age groups is the flexible denture. 45.09% of all dentists do not recommend night wearing of the denture to their patients;
87.50% of the patients experience a form of denture related mucosal lesions; 53.85% of those are traumatic ulcers. 52.94% of dentists associate
verbal instructions with written ones. In 4% of cases patients never return to recall sessions. Conclusions: From the experience of the dentists
included in our study, most of the removable partial denture wearers are experiencing some form of denture related mucosal lesions; based on our
data, differential diagnosis and etiology can be difficult. The regular presence of the patients at the recall sessions agreed with the dentist and a good
oral and denture hygiene are crucial in order to prevent or treat the respective lesions.
Keywords: removable partial dentures, oral mucosa lesions
Rezumat
Scopul acestui studiu pilot este de a analiza implicarea medicilor stomatologi în recunoaşterea şi evaluarea factorilor de risc implicaţi în apariţia
leziunilor mucozale generate de proteze. Material şi metodă: în perioada 14- 28 Mai 2020 a fost distribuit on-line un chestionar medicilor stoma-
tologi cu minim 1 an de experienţă; s-au înregistrat date privitor la sex, vârstă, specializare, domeniu de practică, număr şi tip de proteze parţiale
mobilizabile executate pe an, număr şi tip de leziuni mucozale asociate protezelor, complianţa pacienţilor în a reveni la şedinţele de monitorizare şi
în a aplica măsurile de igienizare. Datele au fost analizate utilizând Microsoft Excel. Rezultate: medicii cu vârsta sub 30 de ani şi între 30-40 de ani
recomandă predominant proteze acrilice (43,75%, 51,72%), versus cei peste 40 de ani care recomandă predominant proteze scheletate. În tot grupul
analizat, cele mai puţin preferate au fost protezele flexibile. 45,09% dintre medici nu recomandă pacienţilor să poarte protezele noaptea; 87,50%
dintre pacienţi se confruntă au apariţia cel puţin a unei leziuni mucozale ce are legătură cu proteza; 53,85% dintre aceste leziuni sunt ulceraţii
traumatice. În 4% din cazuri, pacienţii nu revin deloc la monitorizare. Concluzii: din experienţa medicilor dentişti incluşi în studiul nostru, cei mai
mulţi dintre purtătorii de proteze parţiale mobilizabile se confruntă cu o formă de leziune mucoasă asociată; pe baza datelor obţinute, diagnosticul
diferenţial şi etiologia sunt uneori greu de stabilit. Prezenţa în mod regulat a pacienţilor la sesiunile de retuş şi monitorizare stabilite cu medical şi o
igienă orală şi a protezelor corectă sunt cruciale pentru a preveni şi trata aceste leziuni.
Cuvinte-cheie: proteze parţiale mobilizabile, leziuni ale mucoasei orale

Introducere cu remedierea eventualelor scăderi ale calităţii menţinerii, sprijinului şi stabilizării

Filozofia şi medicina sunt împreună din cele mai vechi timpuri; aceasta face din protezelor. Cu cât mai devreme sunt depistate acestea, cu atât rezultatul
medicină una dintre puţinele meserii aşa-numite „vocaţionale”. Filozoful Epicur intervenţiilor este mai bun iar proteza îşi recapătă mai uşor caracteristicile iniţiale.
definea fericirea ca fiind o stare în care corpul nu simte nici o durere, iar sufletul
nu simte nici o anxietate. În acest context, integrarea biologică a unei proteze Scopul studiului
poate fi considerată completă atunci când pacientul „uită” că o poartă. Scopul studiului a fost de a analiza gradul de implicare a medicilor stomatologi în
Asclepiades din Bitinia, o personalitate a lumii medicale, cunoscut pentru că a recunoașterea și combaterea factorilor de risc implicaţi în apariţia leziunilor
împărţit bolile în acute şi cronice şi a pus bazele intuitive ale medicinei molecu- mucoasei orale cauzate de purtarea protezelor dentare mobilizabile și a metode-
lare, susţinea că medicul trebuie să îşi trateze pacienţii repede, în cel mai plăcut lor de combatere ale acestora.
mod posibil şi fără a-i răni, susţinând că „un medic care îşi respectă profesia este
unul care are pacienţi puţini, deoarece se ocupă de ei cu cea mai mare grijă”. Material și metodă
Pentru bolile acute, Asclepiades susţinea că intervenţia trebuie să fie rapidă, Cercetarea reprezintă un studiu de tip pilot. S-a realizat şi distribuit online un ches-
pentru a avea o şansă să vindeci, iar pentru cele cronice şi mai ales pentru cele tionar cu 13 întrebări (Google forms), adresat medicilor stomatologi cu o experienţă
incurabile că esenţialul este să oferi alinare bolnavului. de minimum un an, privind factorii de risc implicaţi în apariţia leziunilor câmpului
Referitor la profesia de medic, Hipocrate din Kos, care a influenţat major lumea protetic cauzate de purtarea protezelor dentare mobilizabile și metodele de com-
medicală în toate aspectele sale, scria în lucrarea sa De morbis popularis: batere a acestora. Culegerea datelor s-a desfășurat în perioada 14.05-28.05.2020.
„Arta constă în trei lucruri: boala, pacientul şi medicul. Medicul este slujitorul artei, Din cele 68 de chestionare returnate, au fost selectate şi incluse în studiu doar cele
iar pacientul trebuie să combată boala alături de medic”. Succesul pe termen lung 50 cu răspunsuri complete, la care au răspuns voluntar medici cu vârste cuprinse
al unui tratament cu proteze parţiale mobilizabile depinde nu numai de pregătirea între 26 și 67 de ani, ce își desfășoară practica atât în mediul urban, cât și în
profesională şi de abilităţile practice ale echipei medic-tehnician, cât şi de mediul rural. În prima parte a chestionarului sunt colectate date generale despre
cooperarea cu pacientul şi, mai ales, de respectarea de către acesta a indicaţiilor medicii stomatologi respondenţi (sex, vârstă, specializare, mediul de desfășurare
medicului stomatolog cu privire la întreţinerea protezelor dentare mobilizabile la a activităţii, data completării chestionarului). În cea de-a doua parte, întrebările
domiciliu și, periodic, de revenirea sa în cabinetul dentar. Aceste şedinţe de vizează atât frecvenţa cazurilor de protezare mobilizabilă şi tipul de proteză
dispensarizare sunt esenţiale pentru monitorizarea calităţii igienei orale şi a dentară mobilizabilă recomandată cel mai des, cât și motivul principal pentru care
modificărilor inevitabile pe care le suferă în timp orice câmp protetic edentat, laolaltă pacienţii se prezintă pentru realizarea tratamentului protetic mobilizabil.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 65

De asemenea, sunt întrebări legate de recomandarea făcută pacienţilor de a
purta sau nu protezele dentare pe timpul nopţii, de frecvenţa apariţiei disconfor-
tului în primele 24 de ore de la aplicarea protezei dentare mobilizabile, de natura
disconfortului, de cauzele favorizante ale leziunilor, de afecţiunile asociate purtării
protezelor dentare mobilizabile, dar și întrebări legate de metodele de igienizare
a protezelor dentare, de prevenţie împotriva leziunilor și de revenirea pacienţilor
în cadrul dispensarizării. Datele obţinute prin intermediul completării chestionaru-
lui au fost introduse în programul Microsoft Excel, ulterior obţinându-se grafice și
tabele statistice pe baza acestora.

Rezultate
Rata de validare a chestionarelor a fost de 73,53%. Privitor la frecvenţa anuală a Fig. 3. Tipul de proteză dentară mobilizabilă recomandat de medicii stomatologi, în
recomandărilor de aplicare a tratamentului protetic mobilizabil, 23,4% dintre funcţie de grupa de vârstă
medicii stomatologi efectuează aceste proteze în mai puţin de 10 cazuri anual,
44,7% aplică această variantă de tratament la 10-30 de cazuri și 31,9% la mai Stomatologii din mediul rural recomandă cel mai frecvent protezele acrilice
mult de 30 de cazuri anual. Dacă ne raportăm strict la medicii stomatologi care (75%); numai 25% dintre aceștia recomandă protezele scheletate. În mediul
își desfășoară activitatea în mediul urban, procentele suferă modificări, astfel urban, diferenţa dintre cele două tipuri de proteze dentare mobilizabile este mult
26,09% recomandă tratamentul protetic mobilizabil în mai puţin de 10 cazuri, mai mică: 42,42% proteza acrilică, 40,91% proteza scheletată și 16,67% proteza
41,30% îl propun pentru între 10-30 cazuri și un procent de 32,61% îl recomandă elastică (Fig. 4).
pentru un număr mai mare de 30 de cazuri anual. În mediul rural, medicii
stomatologi recomandă tratamentul protetic mobilizabil în minimum 10 cazuri
anual, astfel procentele se împart în mod egal, 50% propun protezarea
mobilizabilă între 10-30 cazuri, iar 50% au ca limită inferioară un număr de 30 de
cazuri anual (Fig. 1).

Fig. 4. Tipul de proteză dentară mobilizabilă recomandat de medicii stomatologi, în

funcţie de mediul de desfășurare a activităţii

Fig. 1. Frecvenţa cu care medicii stomatologi recomandă tratamentul protetic mobilizabil,

anual; comparaţie între mediul urban și mediul rural Medicii stomatologi au desemnat ca motiv frecvent pentru care pacienţii optează
pentru tratamentul protetic dentar mobilizabil clasic costul mai redus, comparativ
Referitor la preferinţele medicilor stomatologi cu privire la tipul de proteză dentară cu tratamentele protetice pe implanturi (45,35%), urmat de dificultăţile întâmpi-
mobilizabilă pe care aceștia o recomandă frecvent pacienţilor, în topul preferinţelor nate în cursul masticaţiei (36,05%); doar 18,60% au avut pacienţi care au apelat
se află proteza dentară acrilică, cu un procent de 36%, urmată de proteza la această variantă de tratament pentru îmbunătăţirea esteticii (Fig. 5).
scheletată, cu 24%; numai 4% dintre medicii stomatologi au desemnat proteza
elastică (Valplast) ca recomandare de elecţie. În schimb, 18% dintre subiecţi au
ales atât proteza scheletată, cât și pe cea acrilică, un procent de 8% au exclus
proteza acrilică, preferând celelalte două variante de protezare mobilizabilă, iar
4% dintre respondenţi au bifat ca variante preferenţiale proteza acrilică și cea
elastică. Un procent de 6% a fost al medicilor stomatologi care recomandă toate
tipurile de proteze dentare mobilizabile (Fig. 2).

Fig. 5. Motivele pentru care pacienţii aleg tratamentul protetic mobilizabil

Referitor la a face sau nu pacienţilor recomandarea de a purta proteza și pe

timpul nopţii, 41,18% dintre medicii stomatologi au răspuns că recomandă întot-
deauna purtarea, 45,09% au răspuns negativ și numai 13,73% că recomandă
menţinerea protezei mobilizabile şi noaptea numai în cazul în care pacienţii
întâmpină dificultăţi respiratorii în lipsa acesteia (Fig. 6).

Fig. 2. Preferinţele medicilor stomatologi referitor la tipul de proteză dentară mobilizabilă

recomandată cel mai frecvent

Medicii stomatologi cu o vârstă mai mică de 30 de ani recomandă ca variantă

preferabilă proteza acrilică (43,75%), urmată de cea scheletată ( 37,50%); numai
18,75% aleg ca recomandare proteza elastică. Medicii stomatologi din grupa de
vârstă cuprinsă între 30-40 de ani aleg frecvent proteza acrilică (51,72%), urmată
de scheletată (34,48%), şi de proteza elastică (14%). În schimb, respondenţii cu
vârsta de peste 40 de ani recomandă pacienţilor predominant proteze scheletate
(44%), urmate de acrilice (40%) şi elastice (16%) (Fig. 3).
Fig. 6. Recomandarea purtării nocturne a protezei dentare mobilizabile

66 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Referitor la frecvenţa cu care pacienţii acuză disconfort în primele 24 de ore de Răspunsurile la întrebarea 7 oferă informaţii cu privire la cauzele favorizante ale
la aplicarea protezei dentare mobilizabile, 88% dintre medicii stomatologi leziunilor ce apar în urma purtării protezelor dentare mobilizabile, pentru care
respondenţi au menţionat faptul că pacienţii acuză frecvent disconfort, 8% s-au pacienţii se prezintă la cabinetul stomatologic. În proporţie de 31,32%, deficienţele
confruntat întotdeauna cu acuzele pacienţilor și numai 4% din tratamentele de la nivelul bazei protezei reprezintă principalul factor favorizant în apariţia lezi-
protetice mobilizabile au decurs fără a provoca disconfort pacienţilor în primele unilor mucoasei acoperitoare a câmpului protetic, urmat de igiena orală
24 de ore (Fig. 7). necorespunzătoare (27,71%), apoi de contactele ocluzale deficitare (16,87%), de
purtarea protezei dentare mobilizabile un timp îndelungat (12,05%) și de factorii
sistemici (12,05%) (Fig. 10).

Fig. 7. Acuzele de disconfort ale pacienţilor după primele 24 de ore de la aplicarea

protezei dentare mobilizabile

Cu privire la natura disconfortului declarat a fi resimţit cel mai frecvent pe parcur- Fig. 10. Cauzele favorizante ale leziunilor ce apar în urma purtării protezelor dentare
sul purtării protezei dentare de către pacienţi, 38,55% dintre medicii respondenţi mobilizabile
au selectat durerea mucozală, un procent identic leziunile de decubit, 10,84%
inflamaţia gingivală, iar 9,64% senzaţie de arsură din partea pacienţilor protezaţi Evaluând răspunsurile date de medicii stomatologi din mediul rural, observăm că
mobilizabil (Fig. 8.). 50% au ales deficienţele de la nivelul bazei protezei, 33,33% igiena orală
necorespunzătoare și 16,67% purtarea protezei dentare mobilizabile un timp
îndelungat. Medicii stomatologi ce își desfășoară activitatea în mediul urban au
ales deficienţele bazei protezei (29,87%), igiena orală necorespunzătoare
(27,27%), contactele ocluzale deficitare (18%), factorii sistemici (13%) și, în
ultimul rând, purtarea protezei dentare mobilizabile un timp îndelungat (12%)
(Fig. 11).

Fig. 8. Natura disconfortului declarat a fi resimţit cel mai frecvent pe parcursul purtării
protezei dentare de către pacienţi

Dacă ne raportăm la natura disconfortului resimţit de pacienţi după primele 24 de

ore de la aplicarea protezei dentare, observăm faptul că în 9,68% dintre cazuri
durerea mucozală apare întotdeauna, în 87,10% ea apare frecvent iar în 3,22%,
nu apare niciodată; în 87,50% dintre cazuri senzaţia de arsură de la nivelul Fig. 11. Cauzele favorizante ale leziunilor ce apar în urma purtării protezelor dentare mobi-
cavităţii bucale este menţionată a fi acuzată frecvent de către pacienţi, pe când lizabile; comparaţie între răspunsurile date de medicii din mediul rural și mediul urban
12,50% dintre medici declară că nu au întâmpinat niciodată această problemă.
Inflamaţia gingivală este menţionată de medicii stomatologi ca apărând întot- Referitor la cele mai frecvente afecţiuni asociate purtării protezelor dentare mobi-
deauna în plângerile pacienţilor într-un procent de 22,22% dintre cazuri, ca lizabile cu care pacienţii se prezintă în cabinetul stomatologic, rezultatele arată
apărând frecvent într-un procent de 66,67% dintre pacienţi, şi ca neapărând faptul că ulceraţiile traumatice se regăsesc în procentul cel mai mare (48,61%),
niciodată în 11,11% dintre cazuri. Leziunile de decubit sunt menţionate ca fiind urmate de hiperplazia inflamatorie de proteză (23,61%), de sindromul de arsură
prezente întotdeauna într-un procent de 9,37% dintre pacienţi şi ca fiind prezente bucală (11,11%) și de cheilita angulară (6,94%); 9,72% dintre subiecţi nu au ales
frecvent într-un procent de 87,50% dintre aceștia; 3,12% dintre medicii stoma- niciuna dintre variantele disponibile (Fig. 12).
tologi declară că nu au întâmpinat această problemă niciodată (Fig. 9).

Fig. 12. Cele mai frecvente afecţiuni asociate purtării protezelor dentare mobilizabile cu
care pacienţii se prezintă în cabinetul stomatologic

O corelaţie între fiecare afecţiune și factorii favorizanţi cel mai frecvent implicaţi
Fig. 9. Incidenţa apariţiei diferitelor tipuri de efecte secundare protezării parţiale mobiliza- în apariţia acestora arată cheilita angulară având ca principal factor favorizant
bile la nivelul mucoasei acoperitoare a câmpului protetic contactele ocluzale deficitare (40%), apoi purtarea protezei dentare mobilizabile
un timp îndelungat (30%), deficienţele de la nivelul bazei protezei (20%) și igiena

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 67

orală necorespunzătoare (10%). În cazul hiperplaziei inflamatorie de proteză, Eficienţa metodelor de prevenţie utilizate pentru a combate leziunile cauzate de
igiena orală deficitară reprezintă cel mai important factor favorizant, cu un procent protezele dentare mobilizabile diferă în funcţie de natura disconfortului resimţit de
de apariţie la 36% din cazuri, contactele ocluzale deficitare ocupând locul secund pacienţi. Astfel, observăm că medicii stomatologi respondenţi apelează la extin-
(24%), al treilea factor favorizant fiind reprezentat de deficienţele de la nivelul derea bazelor până la limitele maxim funcţionale ale periferiei câmpului protetic,
bazei protezei (16%), pentru ca purtarea protezei un timp îndelungat și factorii în special pentru a evita apariţia leziunilor de decubit (40,90%) și la utilizarea
sistemici să împartă în mod egal cele 24 de procente rămase. Apariţia ulceraţiilor rășinilor acrilice hipoalergice pentru a combate durerea mucozală și apariţia
traumatice este favorizată în marea majoritate a cazurilor (48,39%) de o igienă leziunilor de decubit (36%). Prevederea mai multor etape de retuș este declarată
orală necorespunzătoare, ceilalţi factori favorizanţi având procente mult mai mici, a conduce la minimizarea riscului de instalare a leziunilor de decubit de 52%
ca și sindromul de arsură bucală, a cărei prezenţă este favorizată, într-un procent dintre respondenţi, iar folosirea materialelor cu rol de condiţionare a ţesuturilor
covârșitor (62,50%), de asemenea, de superficialitatea igienei orale (Fig. 13). gingivale este declarată utilă pentru prevenirea durerii de la nivelul mucoasei
orale de către 41,18% și pentru prevenirea leziunilor cauzate de presiunile exer-
citate de proteza dentară de către 47,06%. Pentru evitarea instalării iritaţiilor și
durerii mucozale, medicii stomatologi ce au răspuns la chestionar au optat pentru
ședinţele de igienizare profesională ale pieselor protetice mobilizabile (41,67%)
(Fig. 16).

Fig. 13. Implicarea factorilor favorizanţi în apariţia afecţiunilor asociate purtării protezelor
dentare mobilizabile

Toţi medicii au susţinut că oferă pacienţilor indicaţii asupra igienizării protezelor,

din care 47,06% doar verbal, iar 52,94% verbal şi în scris. În mediul rural, 75%
dintre medicii respondenţi explică pacienţilor doar verbal necesitatea igienizării la
domiciliu a protezelor dentare mobilizabile, iar 25% explică atât verbal, cât și în Fig. 16. Eficienţa metodelor de prevenţie utilizate pentru a combate leziunile cauzate de
scris. În mediul urban 53,19% îi instruiesc pe pacienţi atât verbal cât și în scris (Fig. 14). protezele dentare mobilizabile

Recomandarea căptușirii periodice a protezei dentare mobilizabile la 6 luni după

momentul realizării protezei, în contextul protezării postextracţionale, este făcută
de 60,66% dintre medicii stomatologi respondenţi; 37,70% recomandă efectu-
area acestei proceduri la un an după momentul realizării protezei, iar 1,64%
recomandă căptușirea doar atunci când este nevoie (Fig. 17).

Fig. 14. Explicaţii verbale sau verbale şi în scris asupra igienizării la domiciliu a
protezelor oferite de medici pacienţilor în mediul rural versus mediul urban

Întrebarea referitoare la ce anume vizează metodele de prevenţie a leziunilor

cauzate de purtarea protezelor dentare mobilizabile care sunt cel mai frecvent
utilizate de medicii stomatologi în etapa de concepere sau adaptare a acestora
arată faptul că majoritatea respondenţilor, în proporţie de 50%, au ales ca tehnică Fig. 17. Recomandarea căptușirii periodice a protezei dentare mobilizabile
principală utilizarea mai multor etape de retuș în vederea acomodării, 17,86% au
optat pentru utilizarea de rășini acrilice hipoalergice în vederea confecţionării În vederea efectuării procedurii de căptușire a protezelor dentare mobilizabile, au
protezelor, 13,10% consideră eficientă extinderea bazelor până în periferia fost propuse 3 tehnici: tehnica indirectă cu rășini acrilice, aleasă de 53,45% dintre
maximă a câmpului protetic, 11,90% folosesc materiale cu rol de condiţionare a medicii stomatologi selectaţi, tehnica directă cu rășini acrilice, preferată de
ţesuturilor gingivale și numai 7,14% au selectat varianta cu ședinţe de igienizări 12,07% dintre subiecţi și tehnica directă cu material de condiţionare a ţesuturilor
profesionale ale pieselor protetice mobilizabile (Fig. 15). gingivale, pentru care au optat 34,48% (Fig. 18).

Fig. 15. Metode de prevenţie ale leziunilor cauzate de protezele dentare mobilizabile Fig. 18. Tehnici de căptușire a protezelor dentare mobilizabile utilizate

68 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

Tehnica indirectă de căptușire a protezei dentare mobilizabile cu rășini acrilice Dintre medicii stomatologi care utilizează tehnica indirectă de căptușire cu rășini
este preferată de 50% dintre medicii stomatologi care recomandă efectuarea acrilice, 67,74% răspund că pacienţii revin foarte rar pentru realizarea acestei
acestei proceduri la 6 luni după momentul realizării piesei protetice, următoarea intervenţii, iar în situaţia utilizării tehnicii directe cu rășini acrilice, 52,14%.
fiind tehnica directă cu materiale de condiţionare a ţesuturilor gingivale (34,09%),
cel mai puţin utilizată fiind tehnica directă cu rășini acrilice (15,91%). Procente În schimb, 55% dintre medicii stomatologi care realizează căptușirea cu un mate-
asemănătoare prezintă și medicii stomatologi care recomandă căptușirea pro- rial de condiţionare a ţesuturilor gingivale declară că nu au întâmpinat probleme,
tezei dentare mobilizabile la 1 an după momentul realizării acesteia, în contextul pacienţii revenind de cele mai multe ori; 10% dintre medici s-au confruntat cu o
protezării postextracţionale. În schimb, cei ce recomandă procedura de căptușire lipsă de seriozitate din partea pacienţilor, care nu se întorc pentru acest procedeu
doar atunci când este nevoie au optat în procent de 100% pentru tehnica (Fig. 22).
indirectă cu rășini acrilice (Fig. 19).

Fig. 19. Recomandarea căptușirii periodice a protezei și tehnica preferată de medicii sto- Fig. 22. Tehnicile de căptușire utilizate frecvent și complianţa pacienţilor cu privire la
matologi respondenţi acest aspect în cadrul dispensarizării

Referitor la complianţa pacienţilor în ceea ce priveşte revenirea pentru căptușirea Dintre medicii stomatologi care au răspuns la chestionar, cel mai mare procent
protezei dentare mobilizabile, la intervalele stabilite împreună cu medicul stoma- este reprezentat de cei specializaţi în stomatologie generală (44,19%), 13,95%
tolog, în cadrul dispensarizării, rezultatele obţinute arată faptul că un procent de dintre respondenţi sunt specializaţi în protetică dentară, și același procent sunt
56% dintre medici au răspuns că pacienţii revin foarte rar pentru căptușire, 40%
că nu au întâmpinat probleme din acest punct de vedere, pacienţii revenind specializaţi în chirurgie. Specialiștii parodontologi reprezintă un procent de
conform acordului, iar un mic procent, de numai 4% au răspuns că aceştia nu 4,65%, medicii endodonţi 2,33% și un procent de 20,93% dintre medicii stoma-
revin (Fig. 20). tologi ce au răspuns la chestionar nu aveau o specializare. Dacă analizăm tipul
de proteză dentară mobilizabilă recomandat frecvent de medicii stomatologi, în
funcţie de specializare, observăm ca preferinţe un procent egal, de 42,86%
pentru tipurile de proteza acrilică și scheletată, în rândul medicilor stomatologi
specializaţi în chirurgie, în timp ce toţi specialiștii endodonţi respondenţi au ales
proteza acrilică. Proteza acrilică a fost preferată și de cei specializaţi în parodon-
tologie (50%), proteza scheletată și cea elastică împărţind în mod egal cele 50
de procente rămase. Ajungem la medicii stomatologi specializaţi în protetică
dentară, care au optat într-un procent de 55,56% pentru proteza acrilică, iar
44,44% dintre aceștia au ales ca soluţie de tratament proteza scheletată. Proteza
acrilică și cea scheletată au fost recomandate în câte 41,86% de cazuri de către
medicii stomatologi specializaţi în stomatologie generală, iar proteza elastică a
fost aleasă doar de 16,28% dintre aceștia (Fig. 23).

Fig. 20. Complianţa pacienţilor privind revenirea în vederea căptușirii protezelor dentare

Din corelaţiile statistice, observăm că atunci când medicii stomatologi recomandă

căptușirea protezei la 6 luni după realizarea acesteia, răspunsul acestora este că
51,35% dintre pacienţi revin foarte rar, că 43,24% revin de cele mai multe ori, şi
că 5,41% dintre aceștia nu se mai întorc. În cazul recomandării de căptușire la 1
an după momentul realizării protezei, medicii răspund în proporţie de 69,57% că
pacienţii revin foarte rar, şi în proporţie de 30,43% că pacienţii revin de cele mai
multe ori. Foarte rar se întâmplă ca pacienţii să solicite din proprie iniţiativă
căptușirea protezei dentare (Fig. 21).

Fig. 23. Tipul de proteză recomandat frecvent de medicii stomatologi în funcţie de specializare

Discuţii
Referitor la recomandarea de purtare a protezei dentare mobilizabile pe timpul
nopţii, din cei 50 de medici stomatologi respondenţi, un procent de 45,09% nu
recomandă această conduită, în timp ce 41,18% sunt adepţii purtării nocturne a
protezei dentare mobilizabile. Rezultatele studiului realizat de Cakan și colab., în
anul 2014, sunt asemănătoare, în 53,10% dintre cazuri purtarea nocturnă a
protezei dentare nefiind recomandată, iar în 46,90% dintre cazuri, se recomandă
menţinerea pe câmpul protetic și pe timpul nopţii1.
În ceea ce privește frecvenţa anuală a indicaţiilor de aplicare a tratamentului
protetic mobilizabil, 23,4% dintre medicii stomatologi îl efectuează în mai puţin de
Fig. 21. Recomandarea medicilor stomatologi referitor la momentul optim privind 10 cazuri, 44,7% realizează această variantă de tratament la 10-30 de cazuri și
căptușirea protezelor dentare parţiale mobilizabile în cadrul dispensarizării și respectarea
de către pacienţi a indicaţiilor acestora 31,9% depășesc 30 de cazuri anual.

dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021 protetică mobilă 69

Conform studiului realizat de Bukleta și colab. în anul 2019, tratamentul protetic Concluzii
mobilizabil este recomandat în medie, în Kosovo, în 30,39 cazuri anual2. Din Din experienţa medicilor dentişti care au răspuns la acest chestionar, majoritatea
studiul de faţă, rezultă că cea mai frecvent recomandată proteză dentară pacienţilor lor purtători de proteze mobilizabile se confruntă cu o formă sau alta
mobilizabilă este cea acrilică clasică, preferată de 45,07% dintre respondenţi, a unei leziuni mucoase cauzate de purtarea acestora. Din datele noastre,
urmată de cea scheletată (39,43%) și de cea elastică (15,50%). În studiul realizat stabilirea unui diagnostic diferenţial şi a unei etiologii clare pot fi, în anumite
în anul 2010 de către Deo K. Pun, în urma investigării tiparelor de edentaţie la situaţii, dificile. Prezentarea pacienţilor în mod regulat la dentist conform unui
pacienţi cu proteze parţiale mobilizabile din partea de est a statului Wisconsin, grafic agreat şi respectarea măsurilor de utilizare şi igienizare a protezelor sunt
rezultatele sunt diferite, proteza dentară mobilizabilă scheletată (73%) cruciale în prevenirea apariţiei şi tratarea precoce a acestor leziuni.
surclasând-o pe cea acrilică (22,8%), în timp ce tipul de proteză dentară
mobilizabilă elastică își păstrează ultima poziţie din acest clasament, cu un pro-
Correspondence author:
cent de numai 4,2%3. În acelaşi timp, studiul precizează că cele 27% din proteze
Adriana Bisoc, Assist. Prof., MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics,
care sunt confecţionate fără schelet metalic nu respectă criteriile de proiectare,
Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, 37
ceea ce duce la un nivel calitativ foarte variat al procedurilor protetice care sunt
Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; Phone +40722–667 183,
efectuate în zonă. Pe de altă parte, diferenţele procentuale pot să apară şi din
e-mail: adry_bis@[Link]
cauza caracteristicilor specifice ale câmpului protetic ce diferă de la un pacient la
altul, motiv pentru care alegerea celei mai potrivite metode de protezare
mobilizabilă poate fi diferită. Bibliografie
Cele mai frecvente afecţiuni asociate purtării protezelor dentare mobilizabile şi cu 1. Cakan U, Yuzbasioglu E, Kurt H, Kara H B, Turunç R, Akbulut A, Aydin K C.
care pacienţii se prezintă în cabinetele stomatologice sunt, în ordine Assessment of hygiene habits and attitudes among removable partial denture
descrescătoare: ulceraţiile traumatice (53,85%), hiperplazia inflamatorie de wearers in a university hospital. Niger J Clin Pract 2015;18:511-5.
proteză (26,15%), sindromul de arsură bucală (12,31%) și cheilita angulară 2. Bukleta, M. S., Bukleta, D., Selmani, M., Kuhar, M. Frequency of complete and
(7,69%). În studiul realizat de Coelho și colab., în anul 2004, pe un lot de 305 removable partial denture treatment in the primary health centers in three differ-
pacienţi, dintre care 78,4% de sex feminin și 21,6% de sex masculin, dintr-un total ent regions of Kosovo from 2002 to 2013, Slovenian Journal of Public Health,
de 444 proteze dentare, 142 au fost proteze dentare mobilizabile, iar leziunile 2019. 58(3), 104-111.
cauzate de acestea au apărut la un număr de 69 de cazuri. Frecvenţa apariţiei 3. Pun, DK. Incidence of Removable Partial Denture Types in Eastern Wisconsin.
leziunilor mucoasei orale cauzate de purtarea protezei dentare mobilizabile este Master’s Theses, (2009 -). Marquette University. (2010). Paper 46.
diferită în acest studiu, ulceraţiile traumatice reprezentând un procent de doar 4. Coelho CM, Sousa YT, Daré AM. Denture-related oral mucosal lesions in a
6,3%, hiperplazia inflamatorie de proteză a fost observată la 16,7% dintre Brazilian school of dentistry. J Oral Rehabil. 2004 Feb;31(2):135-9.
pacienţii implicaţi în studiu, iar cheilita angulară la 5,7% dintre aceștia4. Variaţiile 5. Budtz-Jørgensen E. Oral mucosal lesions associated with the wearing of
procentuale se pot datora purtării îndelungate a piesei protetice (16-20 ani) și removable dentures. J Oral Pathol. 1981 Apr;10(2):65-80.
lipsei igienizării corespunzătoare a acesteia, mai ales pentru că cei mai mulţi 6. Vanzeveren C, D’Hoore W, Bercy P, Leloup G. Treatment with removable
pacienţi au declarat că utilizează pentru igienizarea protezelor periuţa şi pasta de dinţi. partial dentures: a longitudinal study. Part I. J Oral Rehabil. 2003 May;30(5):447-
Din datele studiului nostru s-a observat o prevalenţă mai scăzută a cheilitei 58.
angulare, comparativ cu studiul realizat de Budtz-Jørgensen, în care această 7. Milward P, Katechia D, Morgan MZ. Knowledge of removable partial denture
afecţiune a fost observată într-un procent de 15%. Procentele referitoare la wearers on denture hygiene. British Dent J. 2013, 215: E20.
ulceraţiile traumatice ilustrează o discrepanţă majoră între procente, 53,85% com- 8. Burnett CA, Calwell E, Clifford TJ. Effect of verbal and written education on
parativ cu 5,5% din studiul lui Budtz-Jørgensen, ceea ce poate să indice, în anumite denture wearing and cleansing habits. Eur J Prosthodont Restor Dent 1993; 2:
condiţii, şi o posibilă eroare de diagnosticare. O situaţie similară întâlnim şi în cazul 79–83.
hiperplaziei inflamatorii de proteză, cu o prevalenţă de 12% în același studiu5.
În ceea ce privește dispensarizarea, se observă că pacienţii tratează diferit
această etapă; astfel, din cei 50 de medici stomatologi respondenţi, 28 (56%) au
declarat că pacienţii revin, dar foarte rar pentru realizarea căptușirii protezei
dentare mobilizabile; doar 20 de medici (40%) au fost mulţumiţi de atitudinea
pacienţilor, declarând că aceştia revin de cele mai multe ori, în timp ce 2 medici
(4%) au fost sceptici cu privire la acest aspect. Raportul este asemănător și în
studiul realizat de Vanzeveren și colab., în anul 2003, din care reiese că mai puţin
de jumătate (41,6%) dintre pacienţi au revenit anual la control, 31,1% au revenit
ocazional, iar 27,3% nu s-au mai întors niciodată pentru ședinţele de dispensa-
rizare, odată ce proteza a fost primită6.
Modalitatea prin care medicii stomatologi oferă instrucţiunile și sfaturile privind
igiena și îngrijirea protezei dentare mobilizabile este, de asemenea, foarte
importantă în perspectiva longevităţii piesei protetice. Explicaţiile verbale asoci-
ate cu instrucţiunile în format scris a indicaţiilor de igienizare sunt utilizate într-un
procent de 52,94%, iar restul de 47,06% este atribuit indicaţiilor transmise doar
pe cale verbală. În schimb, comparativ cu studiul realizat în anul 2013, de Milward
și colab., observăm că majoritatea procentelor, 55,44%, au fost atribuite
explicaţiei verbale, urmată de asocierea explicaţiei verbale cu cea în scris, într-un
procent de 36,27%, iar cele 8,29% procente restante reprezintă, surprinzător,
situaţiile în care instrucţiunile de igienizare la domiciliu a protezei dentare mobi-
lizabile nu au fost expuse7. Studiul realizat de Burnett et al. relevă că atât
instrucţiunile verbale, cât şi cele scrise oferite pacienţilor trebuie să fie
îmbunătăţite, suplimentate şi reîmprospătate periodic8.
Cercetarea a fost realizată fără a avea posibilitatea de acces la cabinetele den-
tare individuale sau la clinicile stomatologice, situaţie cauzată de restricţiile
impuse de lege privind deplasările și de instituirea măsurii de izolare la domiciliu,
în contextul pandemiei COVID-19. Limitările acestui studiu sunt date în primul
rând de realizarea sa pe un lot redus de respondenţi, motiv pentru care rezul-
tatele nu pot fi considerate reprezentative pentru întreaga comunitate; cercetări
ulterioare sunt necesare pentru a clarifica în ce măsură aceste rezultate pot fi
considerate un reper, având în vedere că în acest moment nu există raportări pe
acest subiect la nivelul ţării noastre.

70 protetică mobilă dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (58), 03.2021

 10
Revistă distribuită medicilor stomatologi şi tehnicienilor dentari de SC Dental Target SRL;
EMC/an
Pentru medicii dentişti
cf. Reg. EMC
al CMDR
A B O N A M ENT

FIRMA_______________________________________________CUI / CIF____________________________ _____

NUME______________________________________ PRENUME_________________FUNCŢIE________________
ADRESA FIRMEI: Str._______________________________Nr,______Bl,_____Sc,_____Apt_____SECTOR_______
LOCALITATEA________________________________________JUDET____________________________________
TEL._______________________________________________ EMAIL_____________________________________
PROFESIA: Medic Tehnician Patron Angajat

Doresc să primesc revista Dental Target. Prezenta constituie consimţământul meu expres şi neechivoc privind prelucrarea
datelor cu caracter personal cuprinse în acest talon. Cunosc că am dreptul de a solicita rectificarea, actualizarea sau
şter­gerea datelor mele, precum şi celelalte drepturi oferite de lege.
SEMNĂTURA______________________________

Dental Target SRL prelucrează datele personale furnizate de dvs., prin completarea talonului alăturat, pentru expediţia
revistei dentalTarget, revistă de actualitate dentară.
Datele personale furnizate de dvs. nu vor fi făcute publice sau dezvăluite către terţe părţi.
Cost abonament: 80 Ron / an; 4 exemplare
Pentru informaţii şi abonamente: Claudia Lăzărescu,
S.C. Dental Target Srl,
Tel.: 0724 864 358,
E-mail: office@[Link]; Pentru a nu avea probleme cu recepţia revistei, vă rugăm să completaţi
[Link] şi să ne trimiteţi talonul la adresa:C.P. 76, O.P. 63 Bucureşti
sau pe office@[Link], [Link]

multidisciplinaritate 71
HELIOS PRO
Cuptor de ardere 2 ANI
GARANȚIE
pentru toate tipurile
de ceramică, proiectat
să implementeze noile
soluții tehnologice ce
garantează rezultate
sigure de fiecare dată.

2.900€

APARAT INJECTARE
PROTEZE-MULTIPRESS ECO

1.900€

CUPTOR
MULTIMAT CUBE PRESS
+ POMPĂ VACUUM

Celtra Ceram Celtra Press

Basic Kit Assortment Starter Kit

2 BONUS:
Prețurile includ TVA!

ANI
GARANȚIE
în valoare de 1.000€!

9.800€ 6.600€
[Link], suport: e-mail: marius@[Link]
[Link]/laboratordentex
72 multidisciplinaritate
Întrece
așteptările