Cartea Verde a Contabilității 2024

Secțiunea IV - Impozite și taxe

IV.3. IMPOZITUL PE PROFIT

IV.3.1. Aspecte generale
Impozitul pe profit de plată trebuie recunoscut ca datorie, în limita sumei neplătite.

on
Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

Impozitul pe profit, precum şi celelalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi

at
anticipate, se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor şi a conturilor de datorii, cu
evidenţierea separată a achitării contravalorii acestora.
tr
Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă
S

cheltuielile nedeductibile.
p∧

La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor
metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
ro

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt
nt

recunoscute la calculul rezultatului fiscal.

Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. La stabilirea
Re

rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind preţurile de transfer,

prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în registrul de evidenţă
fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum şi cheltuielile efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, în acelaşi an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în
vigoare.

Alte aspecte:

pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, începând cu anul 2024/anul fiscal
modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita
a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

EXEMPLU:

Societatea Alfa SRL a înregistrat în anul 2024 o pierdere fiscală de 12.000 lei. În anul 2024 înregistrează un
profit impozabil înaintea impozitării, de 10. 000 lei.
- Limita în care pierderea fiscală reportată din anul 2024 poate fi recuperată de societatea Alfa SRL din
profitul impozabil aferent anului 2025:
10.000 lei x 70% = 7.000 lei

- Profitul impozabil după recuperarea pierderii:

10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei

- Pierdere fiscală de reportat în următorii 4 ani (2026 – 2029):

12.000 lei – 7.000 lei = 5.000 lei
Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, aferente anilor precedenţi anului
2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023 se recuperează din
profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile
respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării
pierderilor respective.

Exemple:

1. Societatea Alfa SRL a reportat pentru anul 2023 o pierdere fiscală de 12.000 lei, astfel:

500 lei pierdere fiscală înregistrată în anul 2015 încă nerecuperată;

on
11.000 lei pierdere fiscală înregistrată în anul 2021 încă nerecuperată;

500 lei pierdere fiscală înregistrată în anul 2022 încă nerecuperată. În anul 2023, societatea
at
înregistrează un profit impozabil înaintea impozitării, de 10.000 lei.

- Pierderea pentru care nu s-a pierdut dreptul de recuperare (se află în intervalul de maximum 7 ani):
tr
11.000 lei/2021 + 500 lei/2022 = 11.500 lei
S

- Pierdere recuperată, în limita profitului impozabil realizat în anul 2023: 10.000 lei
p∧

- Profit impozabil după recuperarea pierderii: 0 lei

- Pierdere fiscală de reportat în anii următori: 1.500 lei

ro

Astfel:

✔ 1.000 lei din 2021, de reportat în următorii 5 ani (2024 – 2028)

nt

✔ 500 lei din 2022, de reportat în următorii 6 ani (2024 – 2029)

Re

2. Societatea Alfa SRL a înregistrat în anul 2023 o pierdere fiscală de 12.000 lei. În anul 2024 înregistrează un
profit impozabil înaintea impozitării, de 10.000 lei.

- Limita în care pierderea fiscală reportată din anul 2023 poate fi recuperată de societatea Alfa SRL din
profitul impozabil aferent anului 2024:
10.000 lei x 70% = 7.000 lei

- Profitul impozabil după recuperarea pierderii:

10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei

- Pierdere fiscală de reportat în următorii 6 ani (2025 – 2030):

12.000 lei – 7.000 lei = 5.000 lei

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care anterior au

realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor privind recuperarea pierderii de la data la care
au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de
fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi ori de către cei care
preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu activele transferate
persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de
 contribuabilii care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din
patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de aceşti contribuabili şi de cei care preiau
parţial patrimoniul societăţii cedente, după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.

IV.3.2. Cheltuieli deductibile

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum şi
taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile
patronale şi organizaţiile sindicale.

Cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, pot fi, fara a se limita la acestea:

cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor;

cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte persoane fizice în condiţiile în
care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de
acestea în scopul desfăşurării activităţii economice a contribuabilului;

on
cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la
târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

at
cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi
recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
tr
cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea
S

şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de

calitate;
p∧

cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de

ro

determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în

contractele de distribuţie;
nt

cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII „Taxa pe
valoarea adăugată” din Codul fiscal, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor
Re

bunuri sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice, de exemplu: aplicare pro
rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru al U.E.;

cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în cadrul

contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe măsura
înregistrării lor;

cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operaţională şi/sau
financiară a activităţii contribuabilului;

cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor, înregistrate potrivit

reglementărilor contabile aplicabile, dacă la data evaluării/reevaluării nu sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;

cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate,

înregistrate potrivit reglementărilor contabile.

De asemenea, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal şi cheltuielile reglementate prin acte
normative în vigoare, cum ar fi:

cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii;

 cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislaţiei
specifice;
cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvenţiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenţii
guvernamentale şi alte instituţii naţionale şi internaţionale.

cheltuielile efectuate în vederea respectării obligaţiilor de compensare prevăzute de Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de
achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV din Codul fiscal
sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor reglementate la alin. (3)
şi (4) din Codul fiscal.

Cheltuielile suportate de angajator, aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii care
desfăşoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatului fiscal.

on
IV.3.3. Cheltuieli cu deductibilitate limitată
Cheltuielile cu deductibilitate limitată și cheltuielile nedeductibile sunt prevăzute la art. 25 alin. (3) și (4) din
Codul fiscal.
at
IV.3.3.1. Amortizarea contabilă și amortizarea fiscală, reconcilierea diferențelor
tr
Amortizarea contabilă
S

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare sau asupra valorii
reevaluate a imobilizărilor.
p∧

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până
la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în
ro

vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.

Imobilizările trecute în conservare:

nt

în funcţie de politica contabilă, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau

entitatea înregistrează o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru depreciere;
Re

în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o
perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.

Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile pot fi diferite de duratele de
amortizare utilizate pentru scopuri fiscale.

Durata de amortizare poate fi revizuită.

Durata de amortizare stabilită iniţial se poate modifica, această reestimare conducând la o nouă
cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.

Modificarea duratei de amortizare constituie modificarea unei estimări contabile.

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de

cheltuieli.

Terenurile nu se amortizează.

Regimuri de amortizare

amortizarea liniară, realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe,
stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;
 amortizarea degresivă care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit
coeficient;

amortizarea accelerată care constă în includerea în primul an de funcţionare, în cheltuielile de

exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării.
Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat,
după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată
trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât, în cazuri rare, o imobilizare corporală se
consumă în primul an, în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai
puţin utilizată în scopuri contabile;

amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică
utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ
se aşteaptă să fie consumate de entitate. Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă
pentru toate activele de aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, în funcţie de politica
contabilă adoptată.

on
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în
estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.

Amortizarea imobilizărilor închiriate

at
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se
înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
tr
Investiţiile efectuate la imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de
S

gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizării pe durata contractului respectiv.
p∧

La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se

cedează proprietarului imobilizării.
ro

În funcţie de clauzele cuprinse în contractul de închiriere, transferul poate reprezenta o vânzare de active
sau o altă modalitate de cedare.
nt

Amortizarea fiscală

Este reglementată prin prevederile art. 28 din Codul fiscal.

Re

Cheltuiala cu amortizarea contabilă nu este deductibilă fiscal.

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum şi investiţiile
efectuate la acestea se recuperează, din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizării fiscale.

Din punct de vedere fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:

este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat
terţilor sau în scopuri administrative;

are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării
în patrimoniul contribuabilului;

are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Atenție!

Față de prevederile contabile, din punct de vedere fiscal, pentru recunoașterea unui mijloc fix este stabilit și
un prag valoric.

Începând cu 1 iulie 2013, acest prag valoric este de 2.500 lei și a fost stabilit prin prevederile art. 1 din H.G. nr.
276/2013.
În cazul unei imobilizări corporale care, la data intrării în patrimoniu, are o valoare fiscală mai mică decât
limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste cheltuieli prin deduceri de
amortizare.

Sunt considerate mijloace fixe amortizabile:

investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie
de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;
mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea
rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi
pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;

investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul
îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;

investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului

on
public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

amenajările de terenuri;

at
activele biologice, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

mijloacele fixe deţinute şi utilizate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi

tr
tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul
S

educaţiei naţionale;
p∧

investiţiile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic,

învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei
naţionale.
ro

Nu reprezintă active amortizabile:

terenurile, inclusiv cele împădurite;

nt

tablourile şi operele de artă;

Re

fondul comercial;

lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât
cele utilizate pentru desfăşurarea activităţii economice;

imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor
contabile aplicabile.

Metodele de amortizare

Metoda de amortizare liniară – amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la
valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului, a mijlocului fix amortizabil.

Se aplică întotdeauna în cazul construcțiilor.

Metoda de amortizare degresivă – amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare

liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a. 1,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între doi şi cinci ani;

b. 2,0 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între șase şi zece ani;

c. 2,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de zece ani.

Metoda de amortizare accelerată – amortizarea se calculează după cum urmează:

pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de la data intrării în
patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;

pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare
a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

În cazul echipamentelor tehnologice, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora,
se poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată.
În cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil se poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune:

on
✔ pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în
locaţie de gestiune, de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare, după caz;

at
✔ în cazul investiţiilor efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în
scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare, amortizarea fiscală se calculează pe baza valorii rămase majorate cu investiţiile efectuate, a
tr
metodei de amortizare utilizată pentru mijlocul fix îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare rămasă;
S

✔ în cazul în care investiţiile se efectuează la mijloace fixe amortizabile, pentru care durata normală de
utilizare este expirată, amortizarea fiscală se determină pe baza metodei de amortizare
p∧

corespunzătoare mijlocului fix îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare stabilită de către o comisie
tehnică internă sau un expert tehnic independent;
✔ cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se amortizează liniar, pe o perioadă
ro

de zece ani;
✔ pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot
nt

sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set;
✔ pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare
diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se poate determina pentru fiecare componentă în parte.
Re

Amortizarea locuințelor de serviciu și a sediilor sociale care nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activității economice

✔ pentru locuințele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei
construite prevăzute de Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

✔ pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, situat în clădiri de
locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale,
înregistrate în patrimoniul contribuabilului, amortizarea este deductibilă la nivelul de 50%. În cazul utilizării
sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop personal de către acţionari sau asociaţi,
amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul rezultatului fiscal.

EXEMPLE:

1. Societatea Gama SRL a achiziționat într-un bloc un apartament de 100 mp. Spațiul achiziționat este
utilizat atât ca birou administrativ, cât și în afara activității economice. Cheltuielile privind amortizarea
spațiului achiziționat sunt de 800 lei.

- Cheltuiala deductibilă cu amortizarea, în cuantum de 50%. 800 lei x 50% = 400 lei
 2. Societatea Zeta SRL a achiziționat într-un bloc un apartament de 100 mp. Spațiul astfel achiziționat a fost
declarat sediu social, dar este utilizat integral de către acționar/asociat. Cheltuielile privind amortizarea
spațiului achiziționat sunt de 1.200 lei.

- Cheltuiala de 1.200 lei privind amortizarea este integral nedeductibilă.

Amortizarea mijloacelor fixe transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare

✔ mijloacele fixe amortizabile transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare se amortizează prin

continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului transferului, începând cu luna efectuării
transferului, respectiv prin continuarea regimului de conservare.
Amortizarea mijloacelor fixe trecute în conservare

În cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare, în funcţie de politica
contabilă adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul trecerii în conservare se
recuperează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare ieşirii din conservare a
acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală. Din punct de vedere fiscal, în cazul în care
mijloacele fize amortizabile sunt trecute în regim de conservare, valoarea fiscală rămasă neamortizată se
recuperează pe durata normală de utilizare rămasă.

on
Amortizarea cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate
în locaţie de gestiune

at
Pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de
gestiune, amortizarea se face de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata
normală de utilizare, după caz.
tr
În cazul investiţiilor efectuate la mijloace fixe utilizate în asocieri fără personalitate juridică, amortizarea se
S

face de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după
caz.
p∧

Amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte
de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, se calculează astfel:
ro

pe baza perioadei iniţiale/duratei rămase din perioada iniţială a contractului, indiferent dacă acesta se
prelungeşte ulterior, în cazul investiţiilor efectuate în cadrul perioadei iniţiale a contractului de închiriere,
nt

concesiune, locaţie de gestiune;

pe baza perioadei prelungite/duratei rămase din perioada prelungită a contractului, în cazul investiţiilor
Re

efectuate în cadrul perioadei prelungite a contractului de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune;

pe durata normală de funcţionare, potrivit opţiunii contribuabilului, începând cu luna următoare

finalizării investiţiei, în cazul investiţiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Amortizarea mijloacelor de transport

Mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de
funcţionare prevăzut în cărţile tehnice.

Pentru autoturismele care au cel mult nouă scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cheltuielile
cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună (în acest caz nu se aplică
prevederile privind calculul amortizării în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de
funcționare).

Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:

vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive şi pentru demonstraţii;
 vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către alte persoane,
transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing operaţional sau pentru instruire de
către şcolile de şoferi.
Amortizarea imobilizărilor necorporale

Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică,
drepturi de explorare a resurselor naturale şi alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere
contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată
de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile aplicabile, precum şi
cheltuielile de dezvoltare care, din punct de vedere contabil, reprezintă imobilizări necorporale se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de
utilizare, după caz.
Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul
deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani.

Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

on
Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de clienţi, recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, se amortizează pe durata acestor contracte.

Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit

at
reglementărilor contabile aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe
perioada din contract/durata de utilizare rămasă.
tr
În cazul în care cheltuielile ulterioare sunt recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale
după expirarea duratei de utilizare, amortizarea fiscală se determină pe baza duratei normale de utilizare
S

stabilite de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.

p∧

În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea pe o perioadă de
ro

maximum 5 ani.

Cedarea imobilizărilor corporale

nt

Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se
calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală.
Re

Înlocuire părți componente

În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile cu valoare fiscală rămasă
neamortizată, cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite
reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

Valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează în mod

corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată, aferentă părţilor
înlocuite şi majorarea cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi înlocuite, şi se amortizează pe durata
normală de utilizare rămasă.

În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile, după expirarea duratei
normale de utilizare, pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durată normală de utilizare
de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.

Amortizare ambalaje

Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje care circulă între contribuabil
şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare
stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

Alte dispoziții privind amortizarea fiscală

 Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale pot deduce integral valoarea
acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli
prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe. În acest sens, prin H.G. nr. 2.139/2004 a fost aprobat Catalogul privind clasificarea și
duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor,
exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror
durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea
rezervelor se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală
utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează la un interval maxim de: – 5 ani la mine,
cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă; – 10 ani la saline.

Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru
exploatarea resurselor naturale, inclusiv cele reprezentând investiţiile prevăzute la alin. (3) lit. c) care,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează direct în contul de profit şi pierdere, se

on
recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. În
cazul în care aceste cheltuieli se capitalizează potrivit reglementărilor contabile aplicabile, recuperarea
se efectuează astfel:
at
pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la
valoarea totală estimată a resurselor, în cazul în care resursele naturale sunt exploatate;
tr
în rate egale pe o perioadă de 5 ani, în cazul în care nu se găsesc resurse naturale.
S

Intră sub incidenţa acestor prevederi şi sondele de explorare abandonate, potrivit regulilor din domeniul
petrolier.
p∧

Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe

măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la
ro

valoarea totală estimată a resurselor.

Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere
nt

în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 m, se calculează amortizarea
imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de folosire este
Re

limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva
exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor
în curs, imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fi reflectate în
contabilitate atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate
la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de
schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărui exerciţiu
financiar.

IV.3.3.2. Cheltuieli de protocol. Ce reprezintă și care este tratamentul fiscal al acestora

Cu ajutorul contului 6231 se ţine evidenţa cheltuielilor de protocol. Tratamentul fiscal, din punctul de vedere
al impozitului pe profit, al cheltuielilor de protocol este prevăzut la art. 25 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile la calculul profitului impozabil în limita unei cote de 2%, aplicate
asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.

În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată

colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu o valoare mai mare de 100 lei, exclusiv TVA.

Suma rezultată este considerată suma cheltuielilor de protocol deductibilă la calculul impozitului pe profit.
Diferenţa dintre cheltuielile de protocol totale, înregistrate în contabilitate şi cheltuielile deductibile o
reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil final.

Tratamentul fiscal privind TVA aferentă cheltuielilor de protocol

Potrivit art. 270 alin. (8) din Codul fiscal, nu constituie livrare acordarea de bunuri de mică valoare, în mod
gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.

Bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de
bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA.

Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi
cadouri care depăşesc, individual, plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, însumează valoarea depăşirilor de
plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată, şi colectează taxă, dacă
taxa aferentă bunurilor respective este deductibilă total sau parţial.

Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate
bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul.

Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în

on
autofactura prevăzută la art. 319 alin. (8) din Codul fiscal, care se include în decontul întocmit pentru
perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a
depăşit plafonul.

at
Pentru partea cheltuielilor de protocol care depăşesc plafonul prevăzut, persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA au obligaţia să întocmească autofactură. Acest document este întocmit numai în scopuri
de TVA.
tr
Cheltuielile de protocol cuprind:
S

mese, trataţii oferite partenerilor de afaceri;

p∧

cadouri oferite cu diverse ocazii altor persoane decât salariaţii;

consumabile pentru societate: apă, cafea, suc etc., cu diferite ocazii sau în mod curent.
ro

EXEMPLU – cheltuieli de protocol

nt

O societate achiziționează în luna decembrie ca produse de protocol 30 de cutii cadou cu prețul de 180
lei/bucată pentru a fi oferite cadou partenerilor de afaceri. Valoarea totală a cadourilor este de 5.400 lei.
Profitul contabil al societății este 230.760 lei.
Re

În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată

colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.

Achiziția bunurilor ce vor fi acordate gratuit se înregistrează:

% = 401 5.400 lei

3028 Furnizori 4.538 lei
Alte materiale consumabile
4426 862 lei
TVA deductibilă

Acordarea produselor sub formă de produse de protocol:

6231 = 3028 4.538 lei

Cheltuieli de protocol Alte materiale consumabile
 Colectarea TVA pentru valoarea ce depășește 100 lei/persoană:

6231 = 4427 292 lei

Cheltuieli de protocol TVA colectată

Total cheltuieli de protocol: 4538 lei + 292 lei = 4.830 lei.

Baza de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile:

Venituri – cheltuieli + cheltuieli protocol =
230.760 lei + 4.538 lei + 292 lei = 235.590 lei

Cheltuieli de protocol deductibile: 235.590 lei x 2% = 4.711,80 lei

IV.3.3.3. Cheltuieli de natură socială – Definiție și tratament fiscal

Potrivit art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, cheltuielile sociale sunt cheltuieli deductibile limitat, în limita

on
unei cote de până la 5%, aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Intră sub incidența acestei limite următoarele:

at
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere,
ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor
tr
din școli și centre de plasament;

2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor,

S

precum: școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
p∧

3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și
copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor
de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de
ro

angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de

tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie,
precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
nt

4. sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie,
potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru
Re

fiecare copil.

Sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie
timpurie, potrivit legii, se încadrează în limita stabilită de acesta, dar fără a depăși limita de 1.500 lei/lună
pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator,
în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat. Suma se acordă unui
singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea
părintelui. În situaţia în care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să
declare că nu beneficiază de astfel de plăţi de la un alt angajator.

EXEMPLU:

Societatea Alfa SRL are un salariat cu un copil înscris la grădiniță și îi acordă acestuia suma de 1.600 lei
lunar pentru a acoperi parțial costul grădiniței. Cheltuielile cu salariile în trimestrul supus analizei sunt de
60.000 lei.

- cheltuieli sociale reprezentând sume achitate pentru plasarea copiilor angajaților în gradinițe, în
trimestrul analizat:
1.600 lei/lună x 3 luni = 4.800 lei
- limită cheltuieli sociale deductibile:
60.000 lei x 5% = 3.000 lei
- cheltuieli sociale deductibile reprezentând sume achitate pentru plasarea copiilor angajaților în gradinițe,
în trimestrul analizat:
minim (3.000 lei și 1.500 lei x 3 luni) = minim (3.000 lei , 4.500 lei) = 3.000 lei

- cheltuieli sociale nedeductibile în trimestru:

4.800 lei – 3.000 lei = 1.800 lei

Pentru a fi considerate cheltuieli sociale, cheltuielile menționate la art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal
trebuie stabilite în cadrul contractelor colective de muncă la nivel național, de ramură, grup de unități și
unități sau în regulamentul intern.

La „alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui
regulament intern” ar trebui prevăzute acele bunuri/servicii acordate salariaților care sunt neimpozabile la
nivelul salariatului.

Acestea sunt prevăzute la art. 76 alin. (4) sau (41) din Codul fiscal. Dacă la cheltuieli sociale este menționat
un avantaj care nu este scutit de impozit, acesta se va impozita oricum ca avantaj în natură și devine venit

on
de natură salarială, cheltuială deductibilă integral.

Potrivit art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până
la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii,
cu modificările şi completările ulterioare. at
Cota de 5% se aplică la rulajul debitor al contului 641– Cheltuieli cu salariile personalului. Aceste sume
tr
acordate salariaţilor sunt venituri neimpozabile pentru aceste persoane.
S

Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite în beneficiul copiilor
minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte
p∧

religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
neimpozabile, la salariat, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare
ro

ocazie din cele de mai sus, nu depășește 300 lei.

Fondul aferent cheltuielilor sociale se constituie atunci când se acordă sumele considerate ajutoare
nt

sociale, nu se constituie în avans.

EXEMPLU – cheltuieli sociale

Re

O societate acordă salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie tichete cadou în sumă de 130 lei. Valoarea totală
a cadourilor acordate este de 2.600 lei. Fondul de salarii este de 15.000 lei/lunar.

Înregistrarea achiziţiei tichetelor cadou:

5328 = 5121 2.600 lei

Alte valori Conturi la bănci în lei

Acordarea tichetelor salariaţilor proprii:

6458 = 5328 2.600 lei

Alte cheltuieli privind asigurările şi Alte valori
protecţia socială

Pentru trimestrul I, valoarea cheltuielilor cu salariile înregistrată în contul 641 este de 45.000 lei.
Valoarea deductibilă a cheltuielilor sociale este de:
45.000 x 5% = 2.250 lei.

Diferenţa de 2.600 lei – 2.250 lei = 350 lei este cheltuială nedeductibilă.

IV 3.3.4. Cheltuieli cu provizioane, ajustări pentru depreciere și rezerve

Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz.

EXEMPLU – deducerea rezervei legale la calculul impozitului pe profit

Societatea Omega SRL, cu un capital social subscris și vărsat în valoare de 200.000 lei, la data de 31
decembrie anul N are:

- o rezervă legală constituită până la 31 decembrie anul N-1, în sumă de 23.000 lei;

- profit contabil – sold cont 121, în sumă de 180.000 lei;

- cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate în contul 691, în sumă de 46.000 lei.

on
Calculul rezervei legale deductibile:

at
- limita 1: 5% din profitul contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit:
(180.000 lei + 46.000 lei) x 5% = 226.000 x 5% = 11.300 lei
tr
- limita 2: 20% din capitalul social subscris și vărsat:
200.000 lei x 20% – 23.000 lei = 40.000 – 23.000 = 17.000 lei
S

Se va constitui rezerva legală deductibilă în sumă egală cu minimul dintre limita 1 și 2:

p∧

129 = 1061 11.300 lei

Repartizarea profitului Rezerve legale
ro
nt

Sunt deductibile provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. Provizioanele pentru
garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate,
Re

lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă
garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile încheiate sau la nivelul
procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.

În acest sens:

✔ pentru lucrările de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie, conform prevederilor din
contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte,
cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza
situaţiilor de lucrări;

✔ înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de bună execuţie se face pe măsura
efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract;

✔ aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii de bună execuţie a contractelor
externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe,
proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regăsească distinct
în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate/facturile emise.

EXEMPLU – provizioane pentru garanții acordate clienților

Societatea Teta SRL, care are ca obiect de activitate construcțiile, edifică o clădire de birouri în valoare de
8.000.000 lei, TVA 19%. Contractul încheiat între constructor și beneficiar prevede reținerea de către acesta
din urmă a unei garanții de 10% din valoarea clădirii pentru o perioadă de un an. Pe parcursul acestui an nu
se constată vicii de construcție, iar la sfârșitul anului constructorul își recuperează garanția reținută.

În baza contractului, a fost emisă factura care furnizează următoarele informații:

servicii conform contract: 8.000.000 lei

TVA: 1.520.000 lei

garanție acordată conform contract: 800.000 lei

total de încasat: 8.720.000 lei

Pentru garanția acordată, societatea Teta SRL înregistrează provizion.

6812 = 1512 800.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru garanții
provizioanele acordate clienților

on
Cheltuiala de 800.000 lei cu provizionul înregistrat pentru garanția acordată clientului este deductibilă
integral.
at
La finele anului se anulează provizionul constituit pentru garanția acordată clientului.
tr
1512 = 7812 800.000 lei
S

Provizioane pentru garanții Venituri din provizioane

p∧

acordate clienților
ro

Ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile,

reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale,
mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor
nt

ajustări, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) şi i) din Codul fiscal, dacă creanţele îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
Re

1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

2. nu sunt garantate de altă persoană;

3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

Ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt deductibile, în limita prevăzută de lege, la nivelul valorii
creanţelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenţate cu diferenţele de curs
favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Ajustările pentru deprecierea creanţelor
sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite
condiţiile şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii
anteriori.

Prevederile referitoare la deducerea, în limita procentului de 30%, a ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate,
materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate se aplică pentru creanţele înregistrate
începând cu 1 ianuarie 2024.
Aceste prevederi se aplică și pentru creanţele, altele decât cele asupra clienţilor reprezentând sumele
datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări
executate şi servicii prestate.

EXEMPLE:

Societatea Teta SRL deține creanțe asupra unor clienți care îndeplinesc condițiile pentru a se înregistra
ajustări pentru depreciere.

Cazul 1

Creanță în valoare de 1.000 lei înregistrată înainte de 01.01.2024

Ajustare de depreciere înregistrată în anul 2023:

6814 = 491 1.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți
activelor circulante

on
din care cheltuiala deductibilă 50%: 500 lei

at
Pierdere din creanță înregistrată în anul 2024, în valoare de 1.000 lei:
tr
654 = 4111 1.000 lei
Pierderi din creanțe și debitori Clienți
S

diverși
p∧

491 = 7814 1.000 lei

ro

Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru

creanțelor – clienți deprecierea activelor circulante
nt

din care venit impozabil: 500 lei

Re

Cazul 2

Creanță în valoare de 1.000 lei înregistrată înainte de 01.01.2024

Ajustare de depreciere înregistrată în anul 2024:

6814 = 491 1.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți
activelor circulante

din care cheltuiala deductibilă 50%: 500 lei

Pierdere din creanță înregistrată în anul 2024, în valoare de 1.000 lei:

654 = 4111 1.000 lei

Pierderi din creanțe și debitori Clienți
diverși
 491 = 7814 1.000 lei
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
creanțelor – clienți deprecierea activelor circulante

din care venit impozabil: 500 lei

Cazul 3

Creanță în valoare de 1.000 lei înregistrată după data de 01.01.2024

Ajustare de depreciere înregistrată în anul 2024:

6814 = 491 1.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți
activelor circulante

on
din care cheltuială deductibilă 30%: 300 lei

Pierdere din creanță înregistrată în anul 2024, în valoare de 1.000 lei:

654
Pierderi din creanțe și debitori
= at 4111
Clienți
1.000 lei
tr
diverși
S
p∧

491 = 7814 1.000 lei

Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
creanțelor – clienți deprecierea activelor circulante
ro
nt

din care venit impozabil: 300 lei

provizioanele specifice, constituite de instituţiile de plată persoane juridice române care acordă credite
Re

legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române
care acordă credite legate de serviciile de plată, precum şi provizioanele specifice constituite de alte
persoane juridice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

ajustările pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare din operaţiuni cu clientela, din
operaţiuni interbancare şi creanţe din operaţiuni de leasing financiar, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile, de
către instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit –
persoane juridice străine;

ajustările pentru pierderi aşteptate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu

Standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile, de către instituţiile financiare nebancare
şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, înscrise în
Registrul general, aferente următoarelor categorii de active: credite acordate clientelei, alta decât
instituţiile de credit, cu excepţia operaţiunilor fără recurs; valori de recuperat de la clientelă, alta decât
instituţiile de credit; creanţe aferente operaţiunilor reverse repo efectuate cu clientela, alta decât
instituţiile de credit; creanţe din operaţiuni de leasing financiar, cu excepţia celor care sunt în relaţie cu
instituţiile de credit;

rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de

organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în
 reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care
rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;
provizioanele tehnice constituite de persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii facultative,
respectiv administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit prevederilor legale;
provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor
Autorităţii de Supraveghere Financiară;

ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în

limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) şi i),
dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie, sau la o persoană fizică
asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:
✔ plan de rambursare a datoriilor;
✔ lichidare de active;
✔ procedură simplificată;

2. nu sunt garantate de altă persoană;

on
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

Aceste prevederi se aplică și pentru creanţele, altele decât cele asupra clienţilor reprezentând sumele
at
datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări
executate şi servicii prestate;
tr
provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de
contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite
S

prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi

p∧

din tarifele de depozitare percepute;

provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de

ro

întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de

întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română;
nt

rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei de ţiţei şi gaze
naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, precum şi cele aferente programului geologic
sau altor domenii de activitate, prevăzute prin acte normative, constituite potrivit legii. Acestea se includ
Re

în veniturile impozabile pe măsura amortizării acestor active sau a scăderii lor din evidenţă, respectiv pe
măsura efectuării cheltuielilor finanţate din această sursă;

ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situaţiile în care:

sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile
stabilite prin norme;

au fost încheiate contracte de asigurare.

Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt

obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului, inclusiv
refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita
unei cote de 1% aplicate asupra rezultatului contabil din exploatare aferent segmentului de exploatare şi
producţie de resurse naturale, cu excepţia rezultatului din exploatare corespunzător perimetrelor marine
ce includ zone de adâncime cu apă mai mare de 100 m şi fără a include rezultatul altor segmente de
activitate ale contribuabilului, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.

De reținut!
 Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru
distribuire sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului
alineat, aceste sume se impozitează ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care sunt
utilizate. În situaţia în care sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul
fiscal al lichidării.
În cazul în care nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din
rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă, reprezintă elemente similare
veniturilor (aceste prevederi nu se aplică în situația operațiunilor de reorganizare).

Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă, inclusiv rezerva
legală, se include în rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente similare veniturilor, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii
provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv.

IV.3.3.5. Cheltuieli cu dobânzile și alte costuri echivalente

on
Costurile îndatorării reprezintă cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte
costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură
cu obţinerea de finanţare potrivit reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:

at
plăţi în cadrul împrumuturilor cu participare la profit, dobânzi imputate la instrumente cum ar fi
obligaţiunile convertibile şi obligaţiunile cu cupon zero, sume în cadrul unor mecanisme de finanţare
alternative cum ar fi «finanţele islamice», costul de finanţare al plăţilor de leasing financiar, dobânda
tr
capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea dobânzii capitalizate, sume
calculate pe baza unui randament al finanţării în temeiul normelor privind preţurile de transfer acolo unde
S

este cazul, dobânzi noţionale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri de
p∧

acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entităţi, anumite câştiguri şi pierderi generate de
diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare, comisioane de
garantare pentru mecanisme de finanţare, comisioane de intermediere şi costuri similare aferente
ro

împrumuturilor de fonduri.

Costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil
nt

depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le
primeşte contribuabilul.
Re

Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la
plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Costurile excedentare ale
îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni care nu finanţează achiziţia/ producţia imobilizărilor în curs de
execuţie şi care sunt efectuate cu persoane afiliate se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul
deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale
îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât şi cu
persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăşi plafonul deductibil
reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în lei a plafoanelor respective este cursul de
schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal. Plafonul de
500.000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică
instituţiilor de credit – persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituţiilor de credit –
persoane juridice străine, instituţiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituţiilor
financiare nebancare şi întreprinderilor de investiţii definite potrivit legii.

În cazul în care contribuabilul este o entitate independentă, în sensul că nu face parte dintr-un grup
consolidat în scopuri de contabilitate financiară, şi nu are nicio întreprindere asociată şi niciun sediu
permanent, acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care
acestea sunt suportate.
Diferenţa dintre costurile excedentare ale îndatorării şi plafonul deductibil prevăzut la alin. (4) este dedusă
limitat în perioada fiscală în care este suportată, până la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită conform
algoritmului prevăzut la alin. (2).
Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri echivalente este reglementată prin prevederile art.
401 și 402 din Codul fiscal.

IV.3.3.6. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitată

cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi voucherele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit

legii;

scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii; în acest sens
se vor avea în vedere prevederile H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile
de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare.

Potrivit Normelor, prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului,
manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare,
evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor

on
sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere,
fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de
comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de
alimentaţie publică).

EXEMPLU – calculul perisabilității deductibile

at
tr
Societatea Alfa SRL, care comercializează ouă ambalate în cofraje/lăzi, suportă pe parcursul transportului
S

acestora o pierdere de 2.000 lei din valoarea totală a cantității aprovizionate, de 28.000 lei. Cantitatea
rămasă este vândută la prețul de 70.000 lei.
p∧

Potrivit Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/2004, limita maximă de perisabilitate pentru transportul de ouă
ro

este de 0,50%.

Limita de perisabilitate: 28.000 lei x 0,5% = 140 lei

nt

Perisabilități nedeductibile fiscal: 2.000 lei – 140 lei = 1.860 lei

TVA aferentă: 1.860 lei x 9% = 167,40 lei
Re

pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau prestarea unui serviciu.

Spre exemplu, prin H.G. nr. 111/2002 sunt stabilite procentele maxime admise ca pierderi tehnologice în
timpul manipulării și depozitării mărfurilor solide și lichide, în vrac, în porturile maritime și fluviale
românești.

Este de știut însă că, atunci când nu există legislație specifică în domeniu, se utilizează norma de consum
proprie.

cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum
tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din
domeniul distribuţiei energiei electrice;

cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile în limita

corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;

50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa
proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, corespunzătoare suprafeţelor
 puse la dispoziţia contribuabilului în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop.
În cazul în care sediul unui contribuabil se află în locuinţa proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de
funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita a 50% din valoarea
determinată pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie contribuabilului, menţionată în
contractul încheiat între părţi, şi suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de
funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate
cu furnizorii de utilităţi şi alte documente.

EXEMPLU:

1. Societatea Alfa SRL a închiriat de la o persoană fizică un spațiu pentru sediu social. Suprafața totală a
spațiului este de 400 mp, din care a pus la dispoziția societății Alfa SRL 100 mp (25%). Cheltuielile de
întreținere înregistrate sunt în valoare de 2.000 lei.

Cheltuiala de întreținere aferentă suprafeței pusă la dispoziția societății Alfa SRL:

2.000 lei x 25% = 500 lei

Din care, cheltuială deductibilă 50%: 500 lei x 50% = 250 lei

50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu social achiziţionat

on
de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale
definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice. În cazul în
care sediul social, aflat în patrimoniul contribuabilului, este utilizat în scop personal de către acţionari sau
at
asociaţi, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în favoarea acestora, potrivit
prevederilor alin. (4) lit. d), fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
tr
EXEMPLU:
S

Societatea Beta a achiziționat într-un bloc de apartamente un spațiu

p∧

(apartament) în suprafață de 200 mp. Spațiul astfel achiziționat este utilizat drept sediu social (160 mp),
dar și în interes personal (40 mp) (în afara activității economice a societății). Cheltuielile de întreținere
aferente spațiului sunt în valoare de 4.000 lei.
ro

Cheltuiala de întreținere deductibilă:

40.000 lei x 50% = 2.000 lei
nt

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii
economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai
Re

mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa
contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se
înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane
sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se face
după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică și asupra taxei
pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al TVA.

În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile
direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, cum
sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecțiile tehnice periodice,
rovinieta, chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele, diferențele
de curs valutar etc.
EXEMPLU:

Se efectuează revizia tehnică a unui autoturism care nu este utilizat de societatea Gama SRL exclusiv în
scopul activității economice. Costul final al reviziei este în sumă de 5.000 lei plus TVA 19%.

- TVA aferentă reviziei: 5.000 lei x 19% = 950 lei

- Partea de TVA nedeductibilă: 950 lei x 50% = 475 lei

- Baza de calcul al valorii cheltuielilor cu revizia nedeductibile:

5.000 lei + 475 lei = 5.475 lei

- Valoarea cheltuielilor cu revizia nedeductibile:

5.475 lei x 50% = 2.737,50 lei

cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu

funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat, la un singur autoturism

on
aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

IV.3.4. Cheltuieli nedeductibile

at
La calculul rezultatului fiscal, următoarele categorii de cheltuieli sunt cheltuieli nedeductibile:
tr
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe
din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate.
S

Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice
p∧

nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit amânat
înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
ro

dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile

române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor încheiate cu aceste
autorităţi;
nt

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta
Re

este datorată. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze
de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;

3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;

4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât
cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;

5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în
situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor
legale privind diminuarea risipei alimentare;

6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă

direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
 7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii.

Cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale
sau a altor cauze de forţă majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, în
măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate afectate, potrivit prevederilor legale pentru
fiecare domeniu. Cauzele de forţă majoră pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare,
incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război;

cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate de o persoană
situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze
schimbul de informaţii (aceste prevederi se aplică numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca
urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale);

on
cheltuielile privind tranzacţiile efectuate cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării
cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021,
at
numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop
economic;
tr
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii
contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele
S

utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor
p∧

contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion,
ro

potrivit art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:

1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în

nt

conformitate cu prevederile Legii nr. 85/ 2014;

2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

Re

3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără
succesor;

5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

6. au fost încheiate contracte de asigurare;

cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, acordate potrivit legii.

Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicate, cu modificările şi completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat
la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit
normelor;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult,
sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă,
doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
EXEMPLU:

La calculul impozitului pe profit la 31 decembrie anul N, societatea Alfa SRL prezintă următoarele date
financiare:

- venituri din vânzarea mărfurilor: 1.000.000 lei

- venituri din prestări de servicii: 2.000 lei
- total cifră de afaceri: 1.002.000 lei
- cheltuieli privind mărfurile: 750.000 lei
- cheltuieli cu personalul: 20.000 lei
- alte cheltuieli de exploatare deductibile: 75.000 lei
- cheltuieli de sponsorizare: 15.000 lei

- Calculul profitului impozabil la 31 decembrie anul N:

1.002.000 lei – (750.000 lei + 20.000 lei + 75.000 lei) = 1.002.000 lei

on
– 845.000 lei = 157.000 lei

- Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:

157.000 lei x 16% = 25.120 lei
at
- Calculul limitelor de deductibilitate a cheltuielilor cu sponsorizarea:
tr
1.002.000 lei x 0,75% = 7.515 lei (0,75% din cifra de afaceri)
25.120 lei x 20% = 5.024 lei (20% din impozitul pe profit datorat)
S

- Suma de dedus din impozitul pe profit, reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea, este de 5.024 lei.
p∧

- Impozitul pe profit datorat pentru anul N:

25.120 lei – 5.024 lei = 20.096 lei
ro

cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil

declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia celor reprezentând
nt

achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii
de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;
Re

cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile

profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul
în lei a 4.000 euro anual;

cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a

efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o
descreştere a valorii acestora;

cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a
evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se
înregistrează o descreştere a valorii acestora;

cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii

care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, la
momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării în categoria
activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;

cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări
utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile
 conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii
acestora;
cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile
sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată amânată;

cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni.

Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor;

cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la

momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate cu impozit pe venit;

cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de
fapte de corupţie, potrivit legii;

cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/ reevaluării inclusiv
contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice la care are titlurile de participare;

cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Naţiunilor Unite Pentru

on
Copii – UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit
prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.

at
IV.3.5. Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
tr
La calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă
următoarele stimulente fiscale:
S

deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru
p∧

aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează

pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit reglementărilor;
ro

aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate

activităţilor de cercetare-dezvoltare.
nt

Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat, pentru activităţile de
cercetare-dezvoltare desfăşurate în scopul obţinerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către
contribuabil, activităţi efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau
Re

în statele care aparţin Spaţiului Economic European.

Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea

rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare
experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili:

(4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect
desfăşurat.

Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal sunt
cele aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Educaţiei Naţionale şi
Cercetării Știinţifice nr. 1.056/4.435/2016, modificat prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor Publice și al
Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 3.265/21.453/2022.

IV.3.6. Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele
reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de
casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a
programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi
puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele
reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1,
respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor
fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Activele utilizate în activitatea de producţie, procesare şi activele reprezentând retehnologizare sunt cele
stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.

Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în
clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat
prin hotărâre a Guvernului.

Profitul investit în susţinerea învăţământului profesional-dual prin asigurarea pregătirii practice şi formării
de calitate a elevilor este scutit de impozit.

Reguli privind aplicarea scutirii

La calculul profitului reinvestit este luat în calcul profitul brut contabil, soldul contului 121 – Profit sau

on
pierdere calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul sau în anul punerii în funcțiune a
activelor respective.

at
✔ Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit
calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor dacă impozitul se
calculează și se datorează trimestrial, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la
tr
începutul anului punerii în funcţiune a activelor până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care
aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
S

✔ În cazul investițiilor efectuate pe parcursul mai multor trimestre din profitul brut contabil cumulat de la
p∧

începutul anului până la finele perioadei se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat
scutirea. În cazul în care, în trimestrul în care se pun în funcțiune activele, se înregistrează pierdere
ro

contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit
aferent profitului investit nu se recalculează.
nt

✔ În cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care devin plătitori de impozit pe profit în
conformitate cu prevederile art. 48 alin. (31) şi art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul
contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele puse în funcţiune începând
Re

cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.

✔ Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz.

✔ Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă
rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate
pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului
financiar.

✔ În cazul în care, la sfârşitul exerciţiului financiar, se realizează pierdere contabilă, nu se efectuează

recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve
suma profitului investit.

✔ Contribuabilii care beneficiază de scutirea impozitului pe profitul reinvestit au obligația de a păstra în

patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani.

În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se
percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării facilității, potrivit
legii. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. Nu intră sub
incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații:
a. sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b. sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c. sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care aceste situații sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate,
contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;

d. sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.

Scutirea se aplică pentru activele considerate noi.

Nu se poate opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru aceste echipamente tehnologice.

EXEMPLU – scutire impozit aferent profitului reinvestit

În cursul unui an fiscal, societatea Alma realizează investiții și obține rezultate astfel:

În trimestrul 1 se înregistrează:
Sold cont 121: 350.000 lei
Profit impozabil: 401.000 lei

on
Investiții efectuate: 150.000 lei

În trimestrul 2 se înregistrează:
Sold cont 121: 465.000 lei
Profit impozabil: 540.000 lei
Investiții efectuate: 210.000 lei
at
tr
În trimestrul 3 se înregistrează:
Sold cont 121: 650.000 lei
S

Profit impozabil: 700.000 lei

p∧

Investiții efectuate: 0 lei

În trimestrul 4 se înregistrează:
Sold cont 121: 800.000 lei
ro

Profit impozabil: 850.000 lei

Investiții efectuate: 300.000 lei
nt

Trimestrul 1

Investiția în sumă de 150.000 lei este acoperită de profitul contabil brut aferent perioadei în sumă de
Re

350.000 lei.
Impozit pe profit aferent sumei investite: 150.000 lei x 16% = 24.000 lei
Impozit aferent profitului impozabil: 401.000 lei x 16% = 64.160 lei
Impozit pe profit scutit = 24.000 lei

Impozit pe profit de plată aferent trimestrului I:

64.160 lei – 24.000 lei = 40.160 lei

691 = 4411 40.160 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

Trimestrul 2

Investiția în sumă de 210.000 lei este acoperită de profitul contabil brut cumulat de la începutul anului în
sumă de 465.000 lei.
Impozit pe profit aferent sumei investite: 210.000 lei x 16% = 33.600 lei
Impozit aferent profitului impozabil: 540.000 lei x 16% = 86.400 lei
Impozit pe profit scutit în trimestrul anterior: 24.000 lei
Impozit pe profit scutit în trimestrul 2: 33.600 lei
Impozit pe profit datorat: 86.400 lei – 24.000 lei – 33.600 lei = 28.800 lei
Din care constituit anterior: 40.160 lei

Trimestrul 3

Impozit aferent profitului impozabil: 700.000 lei x 16% = 112.000 lei

Impozit aferent trimestrului 3: (700.000 lei – 540.000 lei) x 16% = 25.600 lei

691 = 4411 25.600 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

Trimestrul 4

Impozit pe profit aferent sumei investite: 300.000 lei x 16% = 48.000 lei
Impozit aferent profitului impozabil: 850.000 lei x 16% = 136.000 lei
Impozit pe profit datorat cumulat: 136.000 lei – 24.000 lei – 33.600 lei = 78.400 lei

on
Impozit pe profit scutit în trimestrul 4: 48.000 lei
Impozit datorat după facilitate: 78.400 lei – 48.000 lei = 30.400 lei
Impozit constituit anterior: 40.160 lei + 25.600 lei = 65.760 lei
at
Impozit de recuperat: 65.760 lei – 30.400 lei = 35.360 lei
tr
691 = 4411 – 35.360 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
S
p∧

Repartizarea profitului la finele exercițiului financiar:

ro

150.000 lei + 210.000 lei + 300.000 lei = 660.000 lei

nt

129 = 1068 660.000 lei

Repartizarea profitului Alte rezerve
Re

IV.3.7. Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare,
cercetare-dezvoltare
Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit
Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi activităţi conexe acesteia sunt scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani
de activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condiţiile respectării reglementărilor în
domeniul ajutorului de stat.

IV.3.8. Venituri neimpozabile

Potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt
neimpozabile:

dividendele primite de la o persoană juridică română;

dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit
similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de
evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine la persoana
juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende;
valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de
participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data
cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care
se deţin titlurile de participare, cu anumite excepții;
veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru care nu s-a acordat
deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în
natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana
juridică la care se deţin titlurile de participare;

veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;

on
veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a
evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

at
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume
sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din
gestiune a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz;
tr
veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
S

imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare aferente
aceleiaşi imobilizări;
p∧

veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte
normative;
ro

veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o

persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are
nt

încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării

inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile
Re

din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană

juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate
într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data
începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare;

sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării

deşeurilor;

veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali aflaţi
în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;

despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care se aplică
prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin respectiv, iar
convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu ocazia
reducerii capitalului social, potrivit legii.

on
at
S tr
p∧
ro
nt
Re