SEDENTARISMUL-
PROBLEMA MAJORA A
SECOLULU XXI
Proiect realizat de Mamula Anna M2304
Profesor Serbulenco Aliona
Catedra de Igiena Generala
01. SEDENTARISMUL: DEFINIȚIE ȘI
CONTEXT
02. CAUZE ȘI FACTORI DE RISC
03. IMPACTUL SEDENTARISMULUI
PROFILAXIA SEDENTARISMULUI:
04. MĂSURI ȘI STRATEGII
05. STRATEGII DE COMBATERE LA
NIVEL DE SOCIETATE
06. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CONȚINUTUL
PREZENTĂRII
01. SEDENTARISMUL: DEFINIȚIE ȘI CONTEXT
Sedentarismul se referă la perioadele prelungite de inactivitate
fizică, în special șederea.
Era tehnologiilor avansate a adus beneficii
semnificative, dar și provocări majore pentru
sănătatea publică. Sedentarismul este una
dintre acestea, devenind o problemă globală
cu impact asupra sănătății fizice, mentale și
economiei societăților moderne.
Studiile arată că până la 60% dintre adulți
petrec peste 6 ore zilnic în activități
sedentare, iar impactul este resimțit de toate
categoriile de vârstă și profesii.
Pentru prima dată, sedentarismul a fost definit
ca boală în anii ‘70 ai sec. XX în Statele Unite
ale Americii, când medicii au observat că
milioane de oameni au probleme serioase de
sănătate și comportament din cauza
inactivităţii fizice.
02. CAUZE ȘI FACTORI DE RISC
Principalele cauze ale sedentarismului
1. Tehnologia digitală:
a. Accesul extins la dispozitive precum
telefoane, laptopuri, tablete, console de
jocuri.
b. Creșterea platformelor de streaming
video și jocuri online.
2. Automatizarea activităților:
a. Utilizarea electrocasnicelor și a serviciilor
automatizate.
b. Sisteme de transport care reduc
deplasările pe jos.
3. Schimbările în mediul profesional:
a. Dominanța muncii de birou și telemuncii.
b. Scăderea cerințelor fizice în majoritatea
ocupațiilor.
Date recente ale unui sondaj transnațional efectuat în școli, desfășurat de
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 35 de țări europene, au arătat că
56% din școlarii de 11 ani și 63% de elevi de 15 ani petrec ore în șir la televizor
în decursul săptămânii. Cea mai mare prevalență a fost observată în Slovacia
și cea mai scăzută în Elveția. Comportamentul sedentar tinde să crească din
copilărie până la adolescență, băieții fiind mai sedentari decât fetele(1).
Un studiu scoțian a examinat comportamentul sedentar al adolescenților și a
depistat că sedentarismul a ocupat 228 minute în zi de lucru și 396 de
minute în zi de odihnă pentru băieți, și 244 de minute în zi lucrătoare și 400
minute în zi de week-end pentru fete, TV ocupând o treime sau o jumătate
din acest timp.
Se știe deja că unul din 10 decese înregistrate în lume reprezintă reflectarea
unei vieţi sedentare, sedentarismul făcând milioane de victime anual. Peste
50% din populaţie are probleme de sănătate din cauza supraalimentării și a
lipsei de activitate fizică. Lipsa activităţii fizice este o realitate a lumii actuale,
pentru că se stă mult timp în faţa televizorului, a unui calculator, pe scaun, iar
pentru celelalte munci (încălzire, spălat haine, încălzit mâncarea) trebuie doar
să se apese pe niște butoane. Aproximativ 70- 80% din timpul liber îl
petrecem la televizor, în faţa calculatorului, mergând la cumpărături,
plimbândune cu mașina sau mâncând(1).
03. IMPACTUL SEDENTARISMULUI
Impactul asupra Sănătății Fizice
1. Obezitate: Reducerea metabolismului și
consumului de calorii.
2. Boli cardiovasculare: Scăderea sănătății inimii și
riscuri crescute de infarct.
3. Diabet de tip 2: Sedentarismul contribuie la
rezistența la insulină.
4. Dureri musculo-scheletice: Poziții greșite duc la
probleme de coloană și articulații.
Impactul asupra Sănătății Mentale
1. Depresie și anxietate: Lipsa exercițiilor fizice
reduce eliberarea de endorfine și dopamină.
2. Izolarea socială: Activitățile sedentare tind să fie
solitare.
3. Probleme cognitive: Timpul excesiv pe ecrane
reduce concentrarea și memoria.
04. PROFILAXIA
PENTRU COPII ȘI ADOLESCENȚ
1. Activități recomandate:
Promovarea sporturilor în școli (ex. fotbal, volei, atletism).
Activități în aer liber (parcuri, drumeții).
Reducerea timpului petrecut pe ecrane prin reguli clare.
2. Rolul părinților:
Încurajarea activităților fizice în familie.
Limitarea accesului la dispozitive digitale.
PENTRU ADULȚI ACTIV PROFESIONAL
1. Măsuri la locul de muncă:
Amenajarea ergonomică: birouri ajustabile, scaune
ergonomice.
Pauze active: stretching, plimbări scurte.
[Link]ăți în afara muncii:
Exerciții fizice regulate (sală de sport, yoga, alergat).
Deplasări pe jos sau cu bicicleta.
04. PROFILAXIA
PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE
1. Exerciții adaptate:
Mers pe jos, yoga, tai chi.
Programe de kinetoterapie pentru
mobilitate.
2. Participare socială:
Activități comunitare: dansuri, drumeții.
[Link]:
Utilizarea dispozitivelor pentru
monitorizarea pașilor și a pulsului.
5. STRATEGII DE COMBATERE LA NIVEL DE
SOCIETATE
1. Politici publice:
Crearea de infrastructuri sigure pentru mers pe jos și
ciclism.
Subvenții pentru abonamente la săli de sport sau
echipamente sportive.
Implementarea de programe de conștientizare
publică.
2. Rolul tehnologiei:
Dezvoltarea aplicațiilor care stimulează mișcarea (ex.
provocări zilnice).
Tehnologii wearable (smartwatch-uri, brățări fitness)
pentru monitorizarea activității fizice.
3. Parteneriate între sectoare:
Colaborarea dintre guverne, organizații non-
guvernamentale și companii private pentru a finanța
proiecte sportive.
Încurajarea evenimentelor sportive de masă
(maratoane, evenimente de fitness).
6. CONCLUZII
Combaterea sedentarismului necesită un efort
comun al indivizilor, familiei, instituțiilor și
autorităților publice.
Prin adoptarea unor măsuri eficiente și promovarea
unui stil de viață activ, impactul negativ al
sedentarismului poate fi redus semnificativ,
contribuind la o societate mai sănătoasă și mai
productivă.
RESURSE
1. Aliona TIHON IMPACTUL NEGATIV AL COMPORTAMENTULUI SEDENTAR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
[Link]
df
2. MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR ÎN TIMPUL ACTIVITĂŢII LA COMPUTER Lupescu Nadina Conducător științific: Croitoru Catalina
Disciplina de igienă, Departamentul Medicină Preventivă, USMF „Nicolae Testemiţanu”
3. Iurie Pînzaru, [Link].ș[Link]., ”Sedentarismul: efectele asupra sănătății și managementul riscului la locul de muncă”; autori: Raisa DELEU,
dr.ș[Link]., [Link]., Iurie PÎNZARU, [Link].ș[Link]., [Link]., Dumitru CHEPTEA, Svetlana GHERCIU-TUTUESCU, Inga MIRON, dr.ș[Link]., Lilia
GRIER, Elena BUCATA, Victor MEȘINA, dr.ș[Link]., [Link]. Referenți: d.d. Grigore FRIPTULEAC, dr. hab.ș[Link]., [Link]., Serghei CEBANU,
[Link].ș[Link]., [Link].
MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!!!