Articolul 52.
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
cu privire la publicitate
(1) Pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate, persoanele fizice şi persoanele juridice poartă
răspundere în conformitate cu legislaţia.
(2) Furnizorul de publicitate este responsabil de prezentarea unor informații false pentru producerea
publicității. Sarcina probei privind autenticitatea publicității revine furnizorului de publicitate.
(3) Producătorul de publicitate este responsabil:
a) de prezentarea spre distribuire/difuzare a publicității subliminale;
b) de încălcarea dreptului de autor și a drepturilor conexe;
c) de încălcarea dreptului la propria imagine;
d) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislația cu privire la publicitate.
(4) În cazul imposibilității de a identifica producătorul de publicitate, responsabilitatea pentru faptele
prevăzute la alin. (3) revine furnizorului de publicitate și/sau distribuitorului de publicitate.
(5) Distribuitorul de publicitate este responsabil:
a) de prezentarea spre difuzare a publicității subliminale;
b) de conținutul publicității pe care o prezintă spre difuzare, prin care ar putea fi ori sunt încălcate
prevederile legislației cu privire la publicitate;
c) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislația cu privire la publicitate.
(6) În cazul imposibilității de a identifica distribuitorul de publicitate, responsabilitatea pentru faptele
prevăzute la alin. (5) revine difuzorului de publicitate.
(7) Difuzorul de publicitate este responsabil:
a) de difuzarea publicității prin care se încalcă cerințele legislației privind protecția copiilor în domeniul
publicității comerciale;
b) de încălcarea prevederilor legislației privind locul, timpul și/sau mijloacele de difuzare a publicității;
c) de difuzarea publicității politice cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2)–(4);
d) de difuzarea publicității politice în lipsa unui contract și/sau de încălcarea legislației privind plata
serviciilor de difuzare a publicității politice;
e) de difuzarea mesajelor de interes public cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (2)–(6);
f) de difuzarea mesajelor de interes public în lipsa unui contract și/sau de încălcarea legislației privind
plata serviciilor de difuzare a mesajelor de interes public;
g) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislația cu privire la publicitate.
(8) Comercianții și consumatorii de publicitate ale căror drepturi au fost încălcate ca urmare a difuzării
publicităţii au dreptul să intenteze acţiuni în instanţa de judecată privind recuperarea prejudiciului,
inclusiv a venitului ratat și a daunelor aduse sănătăţii, privind repararea prejudiciului moral şi/sau
material, precum și în vederea dezminţirii publicităţii.
(9) Comercianții și consumatorii de publicitate au dreptul să intenteze acţiuni în instanţa de judecată în
conformitate cu alin. (8) nu mai târziu de 3 luni din ziua ultimei difuzări a publicității. Acesta este un
termen de prescripţie.
(10) Acțiunea poate fi repusă în termen, pentru motive temeinice, şi peste termenul specificat la alin.
(9), dar nu mai târziu de 6 luni din ziua ultimei difuzări a publicității. Termenul de 6 luni este un termen
de decădere.