Capitolul VI
PROCEDEELE TEHNICE APLICABILE
ACTELOR NORMATIVE
Secţiunea 1
Modificarea actului normativ
Articolul 62. Modificarea actului normativ
(1) Modificarea actului normativ constă în schimbarea oficială a textului
actului, inclusiv a dispoziţiilor finale sau tranzitorii, realizată prin modificări,
excluderi sau completări ale unor părţi din text.
(2) Pentru exprimarea normativă a intenţiei de modificare a actului
normativ se indică expres actul normativ vizat, cu toate elementele de
identificare necesare, iar dispoziţia propriu-zisă se formulează utilizîndu-se
sintagma „se modifică după cum urmează:”, urmată de redarea
modificărilor. Pot fi reproduse într-o nouă redacție elementele structurale ale
actului normativ sau unele părţi ale acestora.
(3) În cazul în care se abrogă integral textul unei părţi, cărţi, unui titlu,
capitol, unei secţiuni, subsecțiuni, unui paragraf, punct, articol, alineat,
subpunct, unei litere sau al diviziunii acesteia, numărul sau litera cu care
este însemnat elementul respectiv nu se atribuie altor elemente structurale
din șirul dat.
Articolul 63. Condiţiile generale de modificare
a actului normativ
(1) Modificarea unui act normativ este admisă numai dacă nu afectează
concepţia generală ori caracterul unitar al actului respectiv. În caz contrar,
actul normativ se înlocuieşte cu un nou act, urmînd să fie abrogat în
întregime.
(2) Modificările aduse actului normativ trebuie să se integreze armonios
în actul respectiv, asigurîndu-se unitatea de stil şi de terminologie, precum şi
succesiunea firească a elementelor structurale.
(3) Dacă se modifică un singur articol sau punct dintr-un singur act
normativ, în denumirea actului de modificare se face referire expresă la
articolul sau punctul modificat şi la actul normativ respectiv.
(4) Dacă adoptarea, aprobarea sau emiterea unui act normativ
presupune modificarea ulterioară a altor acte normative, modificările
respective se includ, în ordine cronologică, într-un proiect separat de
modificare a cadrului normativ conex, care se prezintă împreună cu proiectul
actului normativ de bază, sau se includ în dispoziţiile tranzitorii ale actului
normativ de bază.
(5) În cazul în care proiectul de modificare a cadrului normativ conex,
prevăzut la alin. (4), nu poate fi prezentat odată cu proiectul actului normativ
de bază, acesta va fi prezentat nu mai tîrziu de 6 luni de la data adoptării,
aprobării sau elaborării actului de bază, dacă în dispoziţiile finale ale acestuia
nu este indicat un alt termen.
Articolul 64. Efectele dispoziţiilor de modificare
a actului normativ
(1) Modificările se încorporează, de la data intrării în vigoare a
dispoziţiilor de modificare, în actul de bază, identificîndu-se cu acesta.
Intervenţiile ulterioare privind modificarea sau abrogarea normelor
modificate ori a dispozițiilor de modificare trebuie raportate la actul de bază.
(2) Actul normativ de modificare are o forţă juridică egală cu cea a
actului supus modificării.
(3) Propunerile privind modificarea unui act normativ nu se prezintă, de
regulă, mai devreme de 6 luni de la data intrării în vigoare a actului
respectiv.
(4) În cazul în care actul normativ a fost adoptat, aprobat sau emis, dar
nu a survenit data intrării în vigoare, modificarea acestuia se efectuează în
condiţiile art. 62–63.
Secţiunea a 2-a
Abrogarea actului normativ
Articolul 65. Intervenirea abrogării
(1) Abrogarea este un procedeu tehnico-juridic de suprimare prin care
sînt scoase din vigoare prevederile actului normativ ce nu mai corespund
echilibrului dintre cerinţele sociale de reglementare legală.
(2) Abrogarea intervine în următoarele cazuri:
a) pentru anularea dispoziţiilor dintr-un act normativ care a intrat în
conflict cu dispoziţiile altui act normativ de aceeaşi forţă juridică sau de o
forţă juridică superioară;
b) pentru înlăturarea discrepanțelor şi neclarităţilor;
c) pentru degrevarea legislației de normele desuete;
d) pentru evitarea paralelismelor în legislaţie.
Articolul 66. Tipurile abrogării
(1) Abrogarea poate fi totală sau parţială.
(2) Abrogarea este totală atunci cînd actul normativ se suprimă integral.
(3) Abrogarea este parţială atunci cînd se suprimă doar o parte din
prevederile actului normativ.
(4) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are întotdeauna un
caracter definitiv.
Articolul 67. Condiţiile generale de abrogare
(1) Abrogarea actului normativ este dispusă printr-un act separat de
aceeaşi forţă juridică sau de o forţă juridică superioară. Actele normative
sau, după caz, dispozițiile acestora prin care a fost modificat actul normativ
care se abrogă se consideră abrogate din momentul abrogării acestuia.
(2) Dacă adoptarea unui act normativ presupune abrogarea altor acte
normative, într-un articol sau punct distinct al actului normativ se indică lista
actelor normative care se abrogă, expuse în ordinea publicării acestora. În
cazul în care acest lucru nu este posibil, proiectul actului de abrogare va fi
prezentat în termenul indicat în dispoziţiile finale ale actului de bază, dar nu
mai tîrziu de 6 luni de la adoptarea, aprobarea sau emiterea actului de bază.
(3) În cadrul activității de sistematizare a legislaţiei pot fi adoptate,
aprobate sau emise acte normative de abrogare, avînd ca obiect exclusiv
abrogarea unor acte normative.
(4) Abrogarea poate fi însoţită de adoptarea, aprobarea sau emiterea
unei noi reglementări în domeniu sau poate fi independentă de o nouă
reglementare, atunci cînd se înlătură un act sau o normă necorespunzătoare.
(5) La elaborarea proiectelor privind abrogarea actelor normative sau a
unor dispoziții ale acestora se verifică dacă acţiunea lor s-a extins sau nu
asupra altor autorităţi sau persoane. Dacă se atestă o asemenea extindere şi
unele norme trebuie menţinute în vigoare, în proiect trebuie prevăzută o
soluţie care să ţină cont de aceasta, iar, după caz, actele normative
respective se includ în lista celor care se abrogă.
(6) În lista actelor normative ce urmează a fi abrogate se includ nu doar
actele sau dispoziții ale acestora care vin în contradicţie cu noul act ori care
au fost încorporate de acesta, ci şi actele sau dispoziții ale acestora care şi-
au pierdut actualitatea, însă formal nu sînt abrogate.
(7) Actele normative sau dispoziții ale acestora care au avut aplicare
temporară și au termenul de aplicare depășit nu se abrogă. Dacă raportarea
actului sau a unor dispoziții ale acestuia la categoria celor temporare
prezintă îndoieli, actul sau prevederile respective se abrogă.
(8) În cazul în care actul normativ, pe lîngă normele temporare al căror
termen de aplicare a expirat, conține norme permanente în vigoare care
urmează să fie abrogate, se abrogă actul în întregime.
(9) Dacă actul normativ a devenit desuet, acesta este abrogat în
întregime, chiar dacă unele elemente structurale ale acestuia au fost
abrogate anterior.
(10) Dacă mai mult de două acte normative urmează a fi abrogate, lista
acestor acte se expune în anexă la proiectul actului normativ ce le abrogă.
(11) În cazul unor abrogări parţiale intervenite succesiv, ultima abrogare
trebuie să se refere la întregul act normativ, nu doar la textul rămas în
vigoare.