MASINI DE FREZAT

Masinile de frezat sunt masini-unelte de mare productivitate, datorita

regimurilor de aschiere intensive care se pot utiliza. La operatiile de frezare
sectiunea aschei nu este constanta, în timpul prelucrarii, determinând variatia
permanenta a fortei de aschiere si ca urmare procesul de prelucrare este
însotit de vibratii permanente.

La masinile de frezat miscarea principala, de rotatie, este executata de scula.

Miscarile de avans sunt executate, la majoritatea masinilor de frezat, fie de
piesa, fie de scula si sunt miscari de translatie (în cazuri rare, miscarea de
avans poate fi o miscare de rotatie).
Clasificarea masinilor de frezat se face dupa urmatoarele criterii:

 dupa pozitia arborelui principal exista masini de frezat orizontale si verticale;

 dupa gradul de universalitate exista masini de frezat normale si universale;
 dupa gradul de automatizare exista masini de frezat neautomatizate, semiautomate si automate;
 dupa tipul sau pozitia suprafetei prelucrate exista masini de frezat plan, normale, longitudinale si
circulare.

MASINI DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de

dimensiuni, de la foarte mici (motor de antrenare de 0,25 kW), pina la
dimensiuni mijlocii (motor de antrenare de 4 kW):
Lantul cinematic principal este format dintr-un motor electric, un mecanism
de variatie a turatiei si arborele principal
La masinile de dimensiuni mai mari, întîlnim variatoare mecanice de turatii de
tipul cu curea sau cu lant.
Lanturile cinematice de avans asigura miscarile de avans si de pozitionare a
sculei în raport cu piesa, dupa cele trei axe ale sistemului de referinta
cinematic al masinii. Miscarile de avans pe verticala si de avans longitudinal
sunt atribuite, în general piesei (mesei masinii).
 MASINI DE FREZAT PRIN COPIERE

Suprafetele complexe cum ar fi matrite, forme metalice pentru turnare, etc se

pot prelucra fie pe masini-unelte comandate numeric, fie utilizând masini de
prelucrat prin copiere.

Sistemele de copiere utilizate la masinile-unelte pot fi hidrostatice, electrice,

electronice. Daca suprafetele care trebuie prelucrate sunt plane, atunci masina
trebuie sa asigure coordonarea miscarilor dupa doua axe simultan. La
prelucrarea suprafetelor spatiale, numarul miscarilor coordonate simultan
este de cel putin trei
MASINI DE FREZAT DE TIP PORTAL
Masinile de frezat de tip portal sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor de
tip carcasa si/sau batiu, în general prelucrându-se simultan mai multe
suprafete. Datorita solicitarilor foarte puternice care apar la prelucrarea
simultana cu mai multe scule, este necesara o buna rigidizare a structurii
masinii.
Piesele prelucrate pe masinile de frezat de tip portal sunt de precizie ridicata
datorita faptului ca se asigura prelucrarea dintr-o singura bazare a mai multor
suprafete. Se obtin astfel suprafete care respecta conditii severe de
perpendicularitate si paralelism.
Masinile de frezat de tip portal se pot realiza în varianta cu avans rectiliniu sau
în varianta cu avans circular. Arborii principali pot fi orizontali, verticali sau
înclinati, functie de modul în care se monteaza capetele individuale de frezare
 Masini de frezat de tip portal cu avans rectiliniu

Capul de frezare individual 3, care contine lantul cinematic principal (miscarea de rotatie
A), este montat pe coloana verticala 2 si pe ghidajele acesteia, avand posibilitatea sa execute
miscarea de avans pe directie verticala (D). Capul de frezare este rigidizat prin traversa mobila 7,
care se sprijina si se deplaseaza pe coloana verticala 6. Traversa 7 si coloana 6 asigura masinii
forma de portal. In aceasta varianta constructiva, "portalul" este un caz particular, deoarece
suprafata închisa de el este variabila (prin miscarile D,E,F).
Avansul rectiliniu pe cele trei directii B, C, D este asigurat de o singura sursa motoare
(M2), prin cutia de distributie CDsi mecanismele de tip surub-piulita SC1,2,3

masina de frezat de tip portal, cu patru capete individuale de frezare. Doua capete de
frezare sunt montate pe ghidajele verticale ale coloanelor si pot realiza miscari de avans dupa directia C
Aducerea traversei în pozitie convenabila de lucru se realizeaza prin lantul cinematic de
pozitionare, actionat de motorul electric asincron M, prin intermediul reductorului R.
Avansurile de lucru rapide, pe toate directiile, pot fi realizate si cu actionare individuala si
în varianta cu sursa motoare unica (cea prezentata in figura).
Mecanismele finale ale lanturilor cinematice de avans pot fi de tip surub-piulita (la varianta
prezentata, directiile de avans C si D), de tip melc-roata melcata (directia de avans B), sau
de tip pinion-cremaliera.
Pentru prelucrarea suprafetelor plane înclinate, capetele de frezare (o parte din ele) se pot
monta pe sanii care permit înclinarea axei arborilor principali. La varianta din figura,
aceasta miscare este marcata prin litera G.

Masini de frezat de tip portal cu avans circular

Posibilitatile tehnologice ale masinilor de frezat cu avans circular sunt limitate si din
aceasta cauza ele se pot utiliza cu precadere în productia de serie mare. Ca urmare,
frecventa de schimbare a regimului de aschiere este foarte mica

MASINI DE FREZAT UNIVERSALE CU CONSOLA

Acest tip de masina poate fi realizat având doua structuri de baza: o varianta cu structura
cinematica la care lantul cinematic principal si lanturile cinematice de avans sunt actionate
de catre o singura sursa motoare(dreapta), sau o a doua varianta, la care lantul cinematic
principal si lanturile cinematice de avans sunt antrenate de surse motoare diferite (stanga).
Prima varianta este preferabila atunci când masinile sunt de putere mica, de obicei sub 5
kW.

Numarul treptelor de avans variaza intr-o plaja foarte larga (6... 24).
Structurile cinematice prezentate evidentiaza faptul ca lanturile de avans sunt astfel
construite incât translatiile sa se poata realiza atât cu viteze de avans de lucru, cât si cu
viteza de avans rapid. Vitezei de avans cuprins în intervalul 75-100, cu valori minime de
10... 15 mm/min; numarul treptelor de viteze de avans este cuprins in intervalul 12-24.

MASINI DE GAURIT IN COORDONATE

Sunt realizate ca o combinatie intre masinile de gaurit clasice (capul de gaurit cu arboreal
principal de tip pinola) si masinile de frezat universale (pozitionarea in coordinate x, y a
mesei). Sunt concepute pentru prelucrarea de precizie atat a dimensiunilor alezajului, cat si
a distantei dintre alezaje
Dezavantaje cum ar fi montarea si demontarea succesiva a sculelor, destrangerea si
repozitionarea pieselor dupa operatii de gaurire, alezare...in vederea unei alte prelucrari,
pot fi inlaturate prin adoptarea la masinile de gaurit verticale, mai ales cale in coordonate, a
meselor in coordonate si a capetelor cu posibilitati multiple de montare a sculelor.

MASINI DE GAURIT
In linii mari se pot aminti urmatoarele tipuri de masini de gaurit:
 De banc
 Cu coloana
 Cu montant si coloana
 Cu cap revolver
 Cu cap multiax
 Radiala
 In coordinate
 De gaurit adanc
Masinile de gaurit radiale sunt destinate prelucrarii gaurilor in piese de dimensiuni mari
(batiuri, carcase, cilindri de laminar, etc)

Masinile de gaurit sînt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire,

largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina. Acestea constituie circa 20% din parcul total
de masini-unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de
frezat sau de rectificat.
Miscarea principala de aschiere - miscarea de rotatie - este executata de scula, de asemenea
si miscarea de avans axial.

MASINI DE GAURIT CU CAP REVOLVER

Compunerea acestora urmareste posibilitatea prelucrarii unor gauri complexe si anume cu

un grup de scule fixat in capul revolver. Se construiesc astfel de tipuri de masini si cu masa
in coordonate, care largeste posibilitatile tehnologice mai ales cind sunt prevazute si cu
comanda CN.
Capul revolver, avind de exemplu in acest caz sase pozitii si tot atîtia arbori principali, este
montat pe sania verticala care este antrenata de un motor hidrualic. Acesta faciliteaza
executia avansurilor de lucru si rapide in ambele sensuri. Miscarea principala de rotatie se
transmite de la motorul electric, se multiplica prin cutia de viteze CV cu cuplaje
electromagnetice si prin cuplajul CU
ajunge la arborele principal APi din
pozitia de lucru, dispunandu-se
astfel de turatii diferite schimbabile
din mers pentru fiecare pozitie a
capului revolver.
Masinile de gaurit cu cap revolver
sunt eficiente cand cursele sunt
scurte si complexitatea
prelucrarilor este mica.
 MAŞINI PENTRU PRELUCRAREA
DANTURII ROŢILOR DINŢATE

Exigenţa sporită privind precizia cinematică, funcţionarea lină şi precizia danturii

angrenajelor, impuse în funcţie de destinaţia acestora, fac ca operaţia de generare a
suprafeţelor să fie dintre cele mai dificile operaţii tehnice de aşchiere. Diversitatea
maşinilor-unelte şi a procedeelor tehnice de prelucrare a danturii roţilor dinţate este
determinată în principal de volumul producţiei de angrenaje, varietatea de forme şi
dimensiuni şi condiţiile funcţionale impuse.
Procedeele sunt: frezarea, rabotarea, mortezarea, broşarea, aşchierea, rectificarea,
rabotarea şi lepuirea, caracterizate prin particularităţi de precizie şi productivitate.
Având în vedere modul în care se generează profilul evolventic al danturii, maşinilor de
danturat sunt grupate astfel:
- maşini care folosesc scule cu generatoare materializate pe muchia aşchietoare
- maşini care generează profilul danturii pe cale cinematică (prin rulare)

MAŞINI PENTRU PRELUCRAREA DANTURII

ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE

Danturarea roţilor dinţate cilindrice se prezintă în general, în profil evolventic,

datorită calităţilor sale cinematice, funcţionale şi tehnologice. Sunt folosite şi danturi cu
profil format din arce de cerc (dantura NOVIKOV), sau elicoidal, având însă o răspândire
restrânsă.

MAŞINI DE DANTURAT FOLOSIND SCULE CU GENERATOARE MATERIALIZATĂ

Caracteristica principală a acestor maşini este simplitatea lor cinematică şi

constructivă. Muchia aşchietoare a sculei materializează forma profilului evolventic al
dintelui.
Procedee: frezare, mortezare, broşare sau rectificare.
Precizia profilului, a liniei fluxului şi a pasului danturii depinde de precizia sculei şi a
reglării maşinii, de rigiditatea maşinii, de precizia aşezării piesei pe maşină şi a poziţionării
sale faţă de sculă. Productivitatea prelucrării este scăzută.
Maşinile de frezat cu freză disc modul sunt în general maşini – universale. Acestea folosesc
capul divizor pentru realizarea repetării profilului de Zp ori corespunzător numărului de
dinţi ai roţii piesă.
Sculele folosite la prelucrare sunt construite în seturi de freze modul şi anume:
pentru module m = 1.....8 mm, setul este format din 8 freze, iar pentru m > 8, setul este de
15 sau 26 freze.
O anumită sculă din set se alege în funcţie de numărul de dinţi al roţii piesă.

Principiul de prelucrare a danturilor prin frezare cu freza-melc

Profilul evolventic al danturii, se obţine prin angrenarea roţii dinţate cu o cremalieră

mobilă imaginară, descrisă în spaţiu de muchiile aşchietoare ale sculei freză-melc.
Pentru a asigura angrenarea ei cu scula, roata
dinţată trebuie la rândul ei să se rotească.
Mişcarea de rotaţie a frezei melc constituie
mişcarea principală a maşinii care asigură
obţinerea vitezei de aşchiere:
π⋅D a⋅n s
V a=
1000 [m/min]
Pentru realizarea danturii pe întreaga lăţime a
roţii de prelucrat, scula execută o mişcare de
avans pe direcţia axei piesei de prelucrat.
Prelucrarea danturilor înclinate, se realizează
imprimând piesei o mişcare de rotaţie suplimentară faţă de aceea dată prin lanţul cinematic
de rulare.
 Lanţul cinematic al avansului tangenţial

Avansul tangenţial al frezei melc este utilizat în următoarele cazuri:

a. Prelucrarea roţilor melcate cu avans tangenţial
- roţile melcate pot fi prelucrate pe maşina FD 320 A prin metoda radială sau
tangenţială.

Dezavantajul că nu asigură obţinerea unui profil evolventic corect, datorită modificării

distanţei între axa piesei şi aceea a sculei, în timpul prelucrării. La metoda tangenţială se
utilizează o sculă specială, având unul dintre capete de formă transconică.
a. Prelucrarea roţilor dinţate cu avans diagonal
Pentru utilizarea sculei pe o lungime mai mare a ei decât la frezarea cu avans axial, se
apelează la o metodă de prelucrare în care avansul axial se utilizează concomitent cu cel
tangenţial. Viteza de avans a sculei rezultă astfel după o direcţie diagonală.
Se urmăreşte o uzură constantă a dinţilor pe toată lungimea frezei.

b. Deplasarea sculei pentru utilizarea raţională a întregii ei lungimi

(SHIFTING)
Pentru utilizarea integrală a proprietăţilor aşchietoare ale frezei melc pe întreaga ei
lungime s-a recurs la deplasarea sculei pe direcţia propriei ei axe, deplasare efectuată între
două prelucrări.
 Realizarea avansului radial

Apropierea de direcţia radială a piesei faţă de sculă se obţine pe cale hidraulica.

 MAŞINI DE DANTURAT CU CUŢIT – ROATĂ

Aceste maşini sunt destinate prelucrării roţilor dinţate cu dantură dreaptă sau
înclinată exterioară sau interioară, a sectoarelor dinţate, a canelurilor cilindrice scurte
precum şi danturii cremalierelor folosindu-se în acest caz accesorii speciale.
Profilul evolventic se generează cinematic prin rulare după metoda cu dreaptă mobilă.
Cele două roţi care angrenează (piesa P şi scula S) au o cremalieră comună
Mişcările de rotaţie A (ns) şi B (np) sunt continue fiind corelate prin lanţul cinematic de
rulare reglat prin roţile de schimb Ar şi Br.

ANALIZA TEHNOLOGICĂ, CINEMATICĂ ŞI EXPLOATAREA MAŞINII

DE MORTEZAT ROŢI DINŢATE CU CUŢIT ROATĂ

Mortezarea cu cuţit roată a danturii roţilor dinţate cilindrice constituie un procedeu cu

largă răspândire în prelucrarea danturilor precise. Procesul de mortezare se impune mai
ales la prelucrarea roţilor mici din grupurile baladoare, unde datorită distanţei mici dintre
roţi, utilizarea frezei melc nu este posibilă, precum şi la prelucrarea danturilor interioare,
caz în care mortezarea cu cuţit roată este aproape unicul procedeu folosit.
Pe maşinile de mortezat roţi dinţate cu cuţit roată se pot executa danturi cilindrice
exterioare sau interioare, drepte sau înclinate, iar cu scule speciale pot fi prelucrate şi alte
profile, care se pot obţine prin rulare: cremaliere, arbori canelaţi.
Principiul de prelucrare al danturii prin mortezare cu cuţit-roată se bazează pe angrenarea
roţii de prelucrat cu o altă roată imaginară descrisă de tăişul sculei în mişcarea sa rectilinie
alternativă.
 Avansul radial se poate realiza în una sau două
(trei) trepte, corespunzător prelucrării din una,
două sau trei treceri, fiecare pătrundere fiind
urmată de o oprire a avansului radial până când
piesa execută o rotaţie completă.
La prelucrarea danturilor înclinate se imprimă
sculei o mişcare de rotaţie alternativă
sincronizată cu mişcarea de mortezare.

OBSERVAŢII ASUPRA MORTEZĂRII DANTURII

- Se poate face cu cuţit pieptene (procedeul MAAG) şi cu cuţit-roată.

- Maşini cu două scule folosite la prelucrarea roţilor mari şi în special pentru
danturi în V.
- Cuţitele pieptene sunt scule simple, ieftine, precise în comparaţie cu cuţitele-
roată, însă maşinile sunt mai complicate, datorită necesităţii lanţului cinematic
de divizare discontinuu faţă de divizarea continuă de la maşinile cu cuţit-roată.
- Sunt maşini mai puţin extinse decât cele ce prelucrează cu freză melc, poate
datorită cursei în gol de revenire a sculei.
- Angrenajele cu dantură înclinată se prelucrează cu precizie mai mare pe maşina
cu cuţit pieptene, datorită realizării traiectoriei directoare elicoidale prin
imprimare prin rulare, în timp ce la cuţit-roată sunt necesare şabloane de
construcţie specială.
- Maşinile de mortezat cu cuţit-roată sunt cunoscute în ţara noastră sub
denumirea de FELLOW, LORENZ.
 MASINI DE ALEZAT SI FREZAT

Masinile de alezat si frezat prezinta un grad mare de universalitate datorita numarului

mare de procedee de prelucrare prin aschiere, de baza, pe care le pot dezvolta (gaurire,
alezare, strunjire, frezare). Ca urmare, sunt destinate prelucrarii pieselor de complexitate si
precizie ridicata.

Masina se compune dintr-un batiu 1, care sustine masa portpiesa 2, montantul principal 3
si montantul secundar 4. Unitatea de lucru 5 si suportul de sprijin 6 se pot deplasa pe
ghidajele montantului principal, respectiv ale montantului secundar.
Sculele necesare diferitelor operatii se fixeaza:
 în arborele principal 7 (brosa masinii), în general, pentru operatii de gaurire alexare
si filetare;
 pe sania platoului 8, pentru operatii de strunjire si frezare.

Rabotarea si mortezarea

Rabotarea si mortezarea este procesul de prelucrare prin aschiere la care miscarea

principala este rectilinie, executata in plan orizontal.
- la prelucrarea de rabotare cu cap mobil, scula executa miscarea principala, iar
semifabricatul miscarea de avans
- la prelucrarea pe raboteze cu masa mobila, semifabricatul executa miscarea principala,
iar scula miscarea de avans
- la prelucrarea pe masini speciale, folosite in ateliere de cazangerie pentru rabotat
muchiile tablelor, atat miscarea principala cat si cea de avans sunt executate de scula

In cazul mortezarii, miscarea principala , rectilinie alternativa , se executa in plan

vertical de catre scula , iar miscarea de avans de catre semifabricatul prins pe masa
masinii.
Atat in procesul de rabotare cat si in cel de mortezare exista o cursa activa si o cursa de
gol.
La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu adancime de aschere de 0,5…2mm si avans
de 0,1….0,3 mm/ c.d iar la finisarea cu cutite late cotite adancimile de aschiere sunt de
0,5 ….1mm, iar avansurile de 5…15 mm/cd .

Generarea suprafetelor prin rabotare si mortezare

Generarea suprafetelor plane prin rabotare se realizeaza conform cu generatoarea si

directoarea rectilinie. In functie de dimensiunile prelucrate, curba generatoare poate fi
materializata pe taisul sculei sau realizata cinematic.

Tinand cont de aceste aspecte legate de generarea suprafetelor, rezulta ca cele mai
frecvente suprafete prelucrate prin rabotare sunt:
- suprafete plane orizontale, verticale sau inclinate
- canale de pana exterioare deschise
- canale de pana interioare
- canale in forma de T
- danturi de cremaliera
- caneluri pe arbori

Generarea suprafetelor plane prin mortezare se realizeaza dupa acelasi principiu ca in

cazul rabotarii, cu deosebirea ca directoarea rectilinie cinematica este verticala ,
obtinuta prin deplasarea unui punct generator pe directia miscarii principale.

STRUNJIREA

Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa

utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de
obicei de piesa, cu miscarea de avans a [Link] este in general rectliniu in
 direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii
principale.
Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si
interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a
semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.
Precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii,
strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.
Se poate prelucra pe: Strunguri normale, Strunguri frontale, Strnguri carusel, Strunguri
revolver, Strunguri cu mai mute cutite, Strunguri automate, Strunguri semiautomate,
Strunguri specializate, Strunguri cu comanda numerica
Elementele regimului de aschiere la strunjire sunt:
 Adancimea de aschiere “t”;
 Avansul “s”
 Viteza de aschiere “v”

La aschierea materiaelor tenace sunt posibile ambele forme de uzura.

Gradul de uzura al unei scule poate fi exprimata prin parametrii liniari sau de masa.
Variatia uzurii in timp poate fi reprezentata prin asa numita curba caracteristica de uzura
care se obtine prin masurarea parametrilor uzurii la diferite intervale de timp.

Strung Normal

STRUNGURI CARUSEL
 Spre deosebire de celelalte grupe de strunguri, strungurile carusel au arborele principal
vertical si ca urmare platoul pentru fIxarea pieselor este asezat în plan orizontal. Aceste
strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mari, având raportul între
diametru si lungime supraunitar.
Avantaje:
 precizie si comoditate la asezarea, centrarea si masurarea pieselor;
 rigiditate mare;
 productivitate sporita datorita posibilitatilor de prelucrare simultana cu mai multe
scule.
Având în vedere anumite criterii, se poate face urmatoarea clasificare a strungurilor
carusel:
 functie de numarul montantilor, sunt strunguri cu un montant sau cu doi montanti;
 functie de constructia traversei, sunt strunguri cu traversa fixa si traversa mobila;
functiede tipul comenzii, sunt strunguri normale si cu comanda numerica