Discurs

Analiza si evaluarea riscurilor la nivelul intreprinderi

În literatura de specialitate privind finanțele corporative există numeroase abordări privind

riscul unei companii, numeroase articole și măsuri pentru acestea. Astfel, se poate vorbi despre riscul
de solvabilitate, despre riscuri economice, despre riscuri de lichiditate sau despre alte riscuri financiare

Mai mult, complexitatea măsurării acestor riscuri, atât static, cât și dinamic, este una mare, iar toate
acestea au făcut ca interesul pentru această temă să fie unul ridicat. Prin urmare, tema referitoare la
Analiza și evaluarea riscurilor unei companii este una de o importanță ridicată, de actualitate și una
care implică provocări, cu atât mai mult cu cât suntem într-un mediu economic cu inflație și cu dobânzi
ridicate,
În urma mai multor căutări, s-a decis alegerea sectorului farmaceutic și analiza comparativă a
companiei Antibiotice Iași S.A., relativ la Biofarm S.A., acestea fiind două dintre cele mai importante
companii din acest sector din România. Totodată, am ales aceste două companii deoarece sunt
companii listate la Bursa de Valori București, sunt companii transparente, cu un nivel ridicat de
guvernanță corporativă și pentru care accesul la datele financiare este unul facil. Lucrarea va fi
structurată sub forma a trei capitole: Cap I. Analiza situației financiare a companiei, Cap II. Analiza și
evaluarea riscurilor la nivelul companiei, Cap III. Analiza empirică privind factorii de influență asupra
riscului companiilor din sectorul farmaceutic. Acestor trei capitole li se va adăuga o parte de
introducere și una de concluzii și recomandări, acolo unde se va prezenta care ar putea fi minusurile
analizei realizate în prezenta lucrare de licență și care ar putea fi direcțiile viitoare de urmat în sensul
îmbunătățirii acesteia.

Cap 1 - {TAB 1.1} - Analiza rezultatelor va avea la bază calcularea soldurilor intermediare de
gestiune în varianta franceză (continentală), iar metodologia de calcul este surprinsă în tabelul nr. 1.1.
- { TAB 1.2 } - Tabelul nr. 1.2 arată modificările anuale pentru soldurile intermediare
de gestiune în varianta franceză pentru cele două companii, iar cele mai importante cifre se observă
pentru cazul Antibiotice pentru RE (rezultatul exploatării) a scăzut doar în anul 2021, însă această
scădere a fost asociată și cu o scădere a pierderii din rezultatul financiar. Pe de altă parte, în
cazul Biofarm se observă o activitate operațională în creștere constantă, fapt care s-a reflectat într-o
creștere a profitului net. Pentru compania Biofarm S.A. contribuția din rezultatul financiar a fost mereu
una pozitivă, spre deosebire de Antibiotice care a înregistrat pierdere în toți cei 5 ani de analiză (2018-
2022).
1.4 Tabelul nr. 1.4. ilustrează soldurile intermediare de gestiune în varianta anglo-saxonă ne
evidențiază aceeași tendință precum în cazul soldurilor intermediare de gestiune în varianta francză.
Astfel, vorbim despre o îmbunătățire a activității operaționale pentru cele două companii, care s-a
reflectat în profitul net, în fiecare dintre anii analizați. Excepție face anul 2021 pentru compania
Antibiotice.
Graficul nr 1.2. arată evoluția ratei marjei excendentului brut de exploatare și ratei marjei EBIT pentru
Biofarm și Antibiotice, subliniind faptul că Biofarm a înregistrat o performanță comercială mai bună,
în fiecare dintre cel cinci ani. Mai mult, această performanță bună a fost destul de constantă, s-a
menținut pe parcursul celor 5 ani, spre deosebire de rezultatele companiei Antibiotice, unde se observă
o reducere în anul 2021, dar și în anul 2022 pentru rata marjei EBIT. Diferența din anul 2022 pentru
compania Antibiotice, dintre rata marjei comerciale EBIT și rata marjei comerciale EBE poate fi
explicată prin cheltuieli cu amortizarea și provizioanele mai ridicate, care nu se reflectă în excedentul
brut de exploatare.
Cel de-al doilea grafic din subcapitol arată evoluția ratei marjei comerciale (EBIT-impozit) și
a ratei marjei rezultatului net, pentru aceeași perioadă: 2018-2022
Graficul 1.4 Tendința observată pentru rentabilitățile comerciale s-a păstrat și pentru rentabilitatea
economică, fiind evident faptul că Biofarm este o companie care a performat mai bine, înregistrând
rentabilități economice aproape duble față de Antibiotice Iași în majoritatea celor 5 ani. De remarcat
este însă că rentabilitatea economică de la nivel oprațional măsurată EBITDA/AE s-a îmbunătățit
treptat, ajungând de la un minim de 5% în anul 2018 la aproximativ 15% în 2022, ceea ce este un
progres semnificativ.
Rentabilitatea economică la nivelul întregii activități a firmei este surprinsă prin calcularea
ratelor PN/AT sau PN/AE, iar graficul 1.5. prezintă evoluția în timp
Graficul 1.5 Rentabilitățile economice măsurate la nivelul întregii activități a firmelor, raportat la
activul economic sau la activul total, arată o supra-performanță a Biofarm, dar și o constanță în
înregistrarea acestor rezultate bune. În toți cei 5 ani s-au observat rentabilități economice nete chiar și
de 3 ori mai mari decât pentru compania Antiobiotice Iași, acolo unde aceste rate au fost foarte
apropiate de 5%, dar constant sub acest nivel, care este deseori unul nu foarte mulțumitor.
Atunci când se calculează efectul de levier financiar, se pornește de la diferența dintre ROA și
rata de dobândă plătită de companie, iar în cazul unei diferențe negative, se consideră că împrumuturile
suplimentare distrug valoare în companie, ci nu crează valoare. Astfel, o valore a ROA sub 5% nu este
una mulțumitoare, având în vedere că ratele de dobândă pentru un credit bancare sunt cu siguranță mai
mari decât 5% și ar putea apărea probleme în cazul contractării unei datorii.
Grafic 1.6
Rentabilitatea financiară pentru Antibiotice a cunoscut o îmbunătățire ușoară în perioada cuprinsă între
2020 și 2022, atât pentru ROE, cât și pentru RE/CPR, fiind vorba despre o îmbunătățire chiar și de 3
puncte procentuale. Pe de altă parte, Biofarm a avut o performanță financiară foarte bună în anul 2019,
iar ulterior a revenit în media anilor trecuți, însă a reușit să mențină un nivel ridicat, arătând o
profitabilitate bună și recompensând acționarii într-o manieră mulțumitoare.
Cu toate că dimensiunea celor două companii este diferită, Antibiotice este o companie cu
venituri și active cu 50% mai mari, acest lucru nu justifică diferența de profitabilitate, având în vedere
că sunt companii din aceeași industrie. Pe de altă parte, atunci când comparăm valoarea absolută a
profitului celor două companii, observăm un profit dublu pentru Biofarm la active și venituri cu 50%
mai mici. În acest caz, se poate spune că este o companie mai performantă și apare necesitatea corelării
concluziilor obținute cu riscurile asumate la nivelul fiecărei firme.
Grafic 2.1
Cifra de afaceri prag, atât la nivel de explotare, cât și la nivel global, este semnificativ diferită
pentru cele două companii, pentru că sunt companii de dimensiuni diferite, Antibiotice fiind mai mare
decât Biofarm (cifrele de afaceri sunt prezentate pe scale diferite pentru se putea uniformiza într-un
singur grafic). Cu toate acestea, se observă că în cazul Antibiotice a crescut semnfiicativ nivelul acestui
indicator în perioada 2020-2022, pe măsură ce și-au extins activitatea, le-au crescut cheltuielile fixe.
Diferența dintre cele două cifre de afaceri (prag global și prag de exploatare) sunt foarte mici,
pentru ambele companii, deoarece rezultatul financiar este mic. Cheltuieli și venituri financiare sunt
nesemnificative, raportate la dimensiunea cifrei de afaceri.
Tot pentru măsurarea riscului economic folosesc și coeficienții efectului de levier:
CELE, CELF și CELC. Aceștia arată cum reacționează diferite rezultate ale
Grafic 2.2 Graficul nr. 2.2. evidențiază faptul că cele două companii sunt puțin îndatorate, iar pentru
Biofarm s-a observat că are doar datorii pe termen scurt, neexistând datorii financiare care să genereze
dobânzi (rata îndatorării financiare este zero). Astfel, pentru cazul acesteia nu se poate calcula efectul
de levier financiar, care urmează să fie prezentat în continuare pentru Antibiotice.
Efectul de levier financiar ne arată dacă îndatorarea are un efect benefic asupra rezultatelor
companiei și totodată, ne ajută să măsurăm acest effect, adică să calculăm care este contribuția la
rentabilitatea financiară a deciziei de îndatorare la un anumit cost (rata dobânzii). În acest sens, s-au
realizat calculele doar pentru cazul companiei Antibiotice, ea fiind singura dintre cele două care a
contractat datorii financiare
Grafic 2.3

De asemenea, pentru a definitive calculele referitoare la ricul financiar și de îndatorare, se va prezenta

și un indicator consacrat în analiza financiară: raportul dintre EBITDA și cheltuielile cu dobânzile.
Acest indicator ne arată care este maniera în care activitatea operațională a companiei poate acoperi
chletuielile cu dobânzile.

Tabelul 3.1 s-a realizat tabelul nr. 3.1., pentru sintetizarea variabilelor folosite și a lucrărilor care au
avut în vedere aceste variabile și care au stat la baza fundamentării modelului. Totodată, aceste lucrări
de specialitate vor fi folosite pentru a compara rezultatele obținute cu ceea ce se aștepta inițial și ceea
ce au obținut alți autori.

Tabelul 3.2 Variabilele folosite în cadrul modelului vor fi prezentate prin intermediul următorului
tabel, acolo unde voi aminti și lucrările relevante, din literatura de sepcialitate, unde am putut identifica
aceste variabile. Este important acest aspect pentru a se putea realiza ulterior comparații și pentru a se
putea construi metodologia studiului de caz.
Pentru a completa partea de prezentare a datelor folosi, se va realiza și un tabel centralizator
cu statistici descriptive pentru acestea. Astfel, mai jos este atașat tabelul

Tabelul 3.2. caracterizează seriile de date folosind indicatori ai tendinței centrale (medie, mediană),
valorile minime și maxime, abaterea medie pătratică, dar și momenetele de ordin 3 și 4 ale dsitribuției
(Skewness și Kurtosis). Acestea oferă informații privind distribuția variabilelor, varianța acestora și pot
da mai multe indicații privind o viitoare modelare a lor prin intermediul aparatului econometric.
Tabelul 3.3 S-au făcut mai multe estimări, folosind diferite lag-uri ale variabilelor și diferite variabile
și s-a ales cel mai potrivit model (modelul cu gradul de determinare cel mai mare și cele mai scăzute
nivele pentru criteriile informaționale Akaike și Schwarz). Prin urmare, s-a ales ca variabilele
modificarea cifrei de afaceri, ROE și modificarea activelor totale să fie folosite cu lag (-1), adică se
consideră că variabila din perioada anterioară influențează variabila dependentă din perioada curentă.
Acest tip de estimare ale limitările sale, însă oferă informații esențiale privind o posibilă
corelație între variabilele folosite. Cu toate acestea, Baltagi (2015) sugerează că o estimare folosind
efecte fixe este una mai completă și permite pierderea unui număr cât mai mic de informații. În acest
caz, s-a aplicat în Eviews estimarea folosind efecte fixe, iar pentru rezultatul următor vor fi realizate
interpretări economice:

Tabelul 3.4 În primul rând, se observă că probabilitățile aferente testului t-Student pentru coeficienții
modelului sunt mai mici decât 5% (pragul de semnificație) și că se poate afirma că acești coeficienți
sunt semnificativi din punct de vedere statistic. Astfel, ei pot fi interpretați economic.
De asemenea, întregul model este unul valid, iar acest aspect este arătat de probabilitatea
testului Fisher, care este și ea, la rândul ei, mai mică decât 5% (Prob(F-statistic)). Modelul este unul
valid și poate fi folosit pentru interpretări economice.
Gradul de determinare obținut (R-Squared) este de 78,5%, adică se poate afirma că
aproximativ 81.9% din variația gradului de îndatorare (variabila dependentă) este explicată de variația
modelului de regresie construit. Astfel, 78,5% din variația raportului datorii/capitaluri proprii este
explicată de cifră de afaceri, rata lichidității rapide, activele firmelor, ponderea activelor tangibile
în total active sau marja EBITDA.
Rezultatele au indicat o relație directă între modificare gradului de îndatorare și ponderea
activelor tangibile din perioada curentă sau modificarea activelor totale din perioada anterioară. Prin
urmare, o creștere a acestor variabile explicative conduce la o creștere a gradului de îndatorare, firma
fiind nevoită să acceseze datorii suplimentare pentru finanțarea noilor achiziții de chipamente și alte
active.
Relații negative s-au înregistrat între gradul de îndatorare și modificarea cifrei de afaceri din
perioada anterioară, marja EBITDA din perioada curentă, ROE din perioada anterioară sau rata
lichidității rapide din perioada curentă. Astfel, creșterea acestor variabile explicative conduce la o
scădere a ponderii datoriilor totale în capitalurile proprii.
Rezultatele sunt în concordanță cu intuiția economică, având în vedere că o creștere e
performanței companiilor (marja EBITDA, ROE, cifra de afaceri) determină o scădere a gradului de
îndatorare, fie în anul curent, fie în anul următor. O creștere a profitabilității scade necesitatea de
contractare a unor noi datorii sau conduce la creșterea capacității de plată și la rambursarea mai rapidă
a acestora. De asemenea, poate determina creșterea capitalurilor proprii prin creșterea profitului curent
sau a rezultatului report, a rezervelor, iar acest lucru conduce, din nou, la scăderea raportului datorii
totale/capitaluri proprii.