Test 2

Acasă InapoiInainte
1. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în ingrijirea pacientului cu hemoragie digestivă superioară
sunt următoarele:
a. asigurarea alimentaţiei, măsurarea şi notarea greutaţii corporale si a diurezei;
b. asigurarea repausului strict la pat in decubit dorsal;
c. aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui;
d. spălatura gastrică;
e. transfuzii mici de sânge proaspăt.
2. Asistentul medical îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul
bronhiilor și a traheei. Acest examen se numește:
a. bronhografie;
b. bronhoscopie;
c. cistoscopie;
d. laringoscopie;
e. gastroscopie.

3. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi menţinută pe loc:

a. 20 ore;
b. 48 ore;
c. 72 ore;
d. 35 ore;
e. 10 ore.
4. Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:
a. şezând, cu spatele sprijinit;
b. decubit lateral stâng;
c. decubit lateral drept;
d. decubit ventral;
e. Trendelemburg.
5. Pentru radioscopia gastrointestinală pacientul necesită urmatoarea pregătire:
a. în dimineaţa zilei de examinare o clismă evacuatoare;
b. cu 3- 4 zile înaite alimentaţie neflatulentă;
c. în dimineaţa examinării o cană cu ceai amar;
d. în dimineaţa examinării nu manâncă şi nu fumează;
e. cu 30 de minute înaintea examinării o fiolă de atropină.
6. Menţinerea temperaturii corpului între 37-38 grade este dată de:
a. hiperpirexie;
b. subfebrilitate;
c. febra moderată;
d. hipotermie;
e. febră ridicată.
7. Prima îngrijire acordată nou-nascutului în sala de naşteri este:
a. stabilirea scorului Apgar;
b. pansarea bontului ombilical;
c. aspirarea căilor aeriene;
d. cântărirea nou-nascutului;
e. tăierea cordonului ombilical.
8. Semnele şi simptomele care caracterizează stopul cardiorespirator sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. midriază;
b. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
c. relaxare sfincteriană;
d. pierderea conştienţei;
e. hipotensiune arterială,

9. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia?

a. lentile biconvexe;
b. lentile biconcave;
c. lentile cilindrice;
d. lentile convergente;
e. lentile hexagonale.
10. Tratamentul herniei inghino-scrotale constă în:
a. administrarea de simptomatice;
b. administrarea de antialgice şi intervenţie chirurgicală;
c. administrarea de antibiotice;
d. exclusiv chirurgical;
e. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene.
11. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă?
a. tegumente calde;
b. tegumente cianotice;
c. stare de acalmie;
d. sete accentuată;
e. indiferenţă.

12. Infecţia folicului pilosebaceu cu stafilococ este:

a. abcesul;
b. furunculul;
c. hidrosadenita;
d. flegmonul;
e. erizipelul.
13. Pneumotoraxul este o afecţiune caracterizată prin:
a. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală;
b. prezenţa unei colecţii lichidiene în cavitatea pleurală;
c. prezenţa unei colectâţii sanghinolente în cavitatea pleurală;
d. prezenţa unei colecţii purulente în cavitatea pleurală;
e. nici un raspuns nu este corect.
14. Otita medie acută poate fi:
a. congestivă, catarală, supurată;
b. difuză;
c. localizată;
d. dureroasă; nedureroasă;
e. difuză, supurată.

15. Ce accidente imediate putem întâlni în cazul puncţiei sternale?

a. hemoragie;
b. constipaţie;
c. perforaţia inimii şi plămânului;
d. fenomene de insuficieţă cardiacă;
e. hemoperitoneu.
16. Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient faţă de
necesităţile organismului includ:
a. recomandarea facută pacientului de a mânca singur, pentru a nu fi deranjat de ceilalţi;
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care să asigure aportul caloric adecvat);
c. modificarea orarului meselor (cate puţin de mai multe ori pe zi), în funcţie de tratamentele urmate;
d. nu contează regimul alimentar;
e. toate variantele sunt corecte.

17. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare?
a. defecte congenitale şi predispoziţie ereditară;
b. obezitate şi ortostatism prelungit;
c. sarcini multiple;
d. tumori abdominale;
e. hipercolesterolemia, ateroscleroza.
18. Ieşirea totală sau parţială a unui organ din cavitatea sau învelişul lui normal, fără să comunice cu
exteriorul, poartă numele de:
a. eventraţie;
b. evisceraţie;
c. hernie;
d. flegmon;
e. abces.
19. Care sunt factorii care favorizează degerăturile?
a. frigul umed;
b. frigul uscat;
c. încălţăminte lejeră;
d. îmbrăcăminte adecvată;
e. imobilitate prelungită.
20. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin:
a. 40 %;
b. 35 %;
c. 45 %;
d. 70 %;
e. 15 %.
21. Pacientului cu laringită acută i se recomandă:
a. repaus vocal;
b. aport crescut de lichide reci;
c. să continue fumatul;
d. să stea în cameră cu aer rece;
e. să mănânce îngheţată.
22. Criza de astm se caracterizează prin urmatoarele manifestări:
a. sputa rozata, bradipnee;
b. sputa cu aspect perlat, tahipnee;
c. dispnee expiratorie, bradipnee;
d. dispnee inspiratorie, bradipnee;
e. tahicardie cu tahipnee.

23. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la:

a. administrare de diuretice;
b. administrare de antispastice;
c. administrare de antibiotice;
d. sondaj vezical sau puncţie vezicală;
e. puncţie renală.
24. Efectuarea puncţei pleurale exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
a. tromboflebita profundă a membrelor superioare;
b. stop cardio – respirator reflex;
c. criza de astm bronşic;
d. anurie;
e. ischiurie.
25. În care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost
eficientă?
a. evaluare;
b. planificare;
c. implementare;
d. diagnostic de nursing;
e. analiza datelor.

26. Hipoxemia reprezintă:

a. diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi;
b. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturi:
c. scăderea cantităţii de dioxid de carbon în sânge;
d. diminuarea cantităţii de oxigen în sânge;
e. creşterea cantităţii de bioxid de carbon în ţesuturi.
27. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat:
a. artrita acută;
b. escara de decubit;
c. tulburări circulatorii centrale;
d. epistaxis;
e. lipotimie.
 28. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de următoarele cu excepţia:
a. roşeaţa;
b. limfangită;
c. caldură;
d. tumefacţie;
e. durerea.
29. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară la:
a. 40 – 50 cm;
b. 60 cm;
c. 70 – 75 cm;
d. 25-30 cm;
e. nici o variantă nu este corectă.
30. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală?
a. laparotomie;
b. celiotomie;
c. laparascopie;
d. paracenteză;
e. toracocenteză.
31. Simptomele entorselor sunt:
a. echimoză, paralizie, deformarea regiunii;
b. echimoză, parestezii, durere;
c. durere, deformarea regiunii, crepitaţie osoasă;
d. durere, impotenţă funcţională, edem, hemartroză;
e. durere, peteşii, eritem amorf.
32. In care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei?
a. hipermetropia;
b. miopia;
c. astigmatismul;
d. presbitia;
e. strabismul.
33. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea pacientului cu edeme sunt:
a. măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;
b. dezinfecţia regiunii edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
c. alimentaţie hipersodată;
d. monitorizarea la 2 ore a respiraţiei;
e. administrarea tratamentului etiologic.
34. Administrarea globulelor vaginale se face:
a. după efectuarea unei spălături vaginale;
b. după chiuretajul uterin biopsic;
c. înainte de chiuretajul uterin hemoragic;
d. cu ajutorul valvelor;
e. numai în prezenţa medicului.
35. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la glomerulonefrita cronică este falsă?
a. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii ale capilarelor glomerurale;
b. în funcţie de aspectul lor clinic glomerulonefritele pot fi acute, subacute sau cronice;
c. după întinderea leziunilor, glomerulonefritele pot fi difuze sau în focar;
d. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii la nivelul ureterelor;
e. complicaţiile cele mai frecvente sunt insuficienta cardiaca, edemul cerebral şi insuficienţa renală.
36. Insuficienţa renală acută este o suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţiilor
renale, exprimată clinic prin:
a. oligurie sau anurie;
b. hipoazotemie;
c. polakiurie cu disurie;
d. nicturie;
e. enurezis nocturn.

37. Intervenţiile delegate la pacienţii cu hipertensiune arterială sunt:

a. asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;
b. educaţia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c. administrarea medicaţiei antihipertensive;
 d. educaţia pacientului privind dozarea efortului fizic;
e. asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru măsurarea tensiunii arteriale.
38. In cazul efectuării unei electrocardiograme, electrodul negru se aplică:
a. la mâna dreaptă;
b. la mâna stângă;
c. la piciorul drept;
d. la piciorul stâng;
e. retrosternal.
39. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistentul medical, la indicaţia medicului,
intervine astfel:
a. introduce o sondă pentru gaze;
b. efectuează o clisma inalta;
c. efectuează o electrocardiograma;
d. nu intervine, se rezolvă de la sine;
e. introduce o sonda gastrică.
40. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistentul medical va avea în vedere:
a. notarea zilnică a diurezei;
b. supravegherea sângerărilor gingivale si nazale;
c. monitorizarea greutăţii;
d. monitorizarea tensiunii arteriale;
e. apariţia icterului.
41. În intoxicaţia cu alcool etilic este contraindicată:
a. provocarea de vărsături;
b. spălătură gastrică;
c. administrarea de vit. B6;
d. administrare de morfină;
e. perfuzie cu glucoza 5%;
42. Hemostaza provizorie, prin compresiune se realizează prin:
a. compresiune manuală sau digitală;
b. pansament necompresiv;
c. aplicarea antipirinei pe plagă;
d. fasa elastică;
e. hemostatice intavenos.

43. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni:

a. edemele membrelor inferioare;
b. hemoragia;
c. deshidratarea;
d. edemele membrelor superioare;
e. pleurezia.
44. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestăre de dependenţă:
a. scăderea progresivă a acuităţii vizuale;
b. secreţie oculară purulentă;
c. dureri oculare şi perioculare vii;
d. scăderea secreţiei lacrimale;
e. nici o variantă nu este corectă.
45. Torticolisul este o manifestare de dependenţă în cadrul:
a. nevoii de a respira şi a avea o bună circulaţie;
b. nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură;
c. nevoii de a elimina;
d. nevoii de a bea şi a mânca;
e. nici o variantă nu este corectă.

46. Caracteristic în mixeedem este:

a. tegumente calde, umede, păr uscat friabil, bradicardie, bradilalie;
b. bolnavii sunt sensibili la cald, femeile prezintă îngroşarea vocii;
c. tahicardia, cefaleea;
d. diareea şi prezenţa durerilor musculare;
e. faţa împăstată, bradilalia, constipaţia, bradicardia, lentoarea psihică, tegumente: palide, uscate, reci.
47. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:
a. pauza alimentară;
b. efortul fizic;
c. lipsa aportului vitaminei C;
d. scăderea ponderală;
e. subfebrilitate.
48. Oscilometria reprezintă:
a. o metodă de explorare a arterelor periferice;
b. o metodă de examinare a venelor;
c. o metodă de explorare a arterei abdominale;
d. o metodă de explorare a arterei carotide;
e. o terapie a arterelor periferice.
49. În colecistita acută sunt prezente urmatoarele manifestari de dependenţă:
a. dureri în hipocondrul drept;
b. dureri în hipocondrul stâng;
c. stare comatoasă;
d. greţuri, vărsături;
e. hematemeză, melenă.
50. Într-o entorsă sunt contraindicate:
a. masajul, căldura şi mobilizarea forţată;
b. imobilizarea articulaţiei cu ajutorul atelelor sau a aparatelor gipsate;
c. aplicarea de comprese reci şi combaterea durerii;
d. puncţia articulară degajatoare în hidrartrozele mari;
e. aplicarea unei feşi elastice sau ciorap elastic pe perioada zilei.
51. Complicaţiile acute ale diabetului zaharat sunt:
a. retinopatie (scăderea acuităţii vizuale);
b. arterite;
c. comă hipoglicemică, hiperglicemică;
d. piciorul diabetic;
e. encefalopatia diabetică.

52. Cataracta este:

a. vedere dublă;
b. paralizia muşchiului globului ocular;
c. opacifierea cristalinului;
d. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina puternică;
e. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina slabă.
53. Pentru efectuarea sondajului gastric se foloseşte:
a. sonda Faucher;
b. sonda Foley;
c. sonda Thiemann;
d. sonda Cantor;
e. sonda Dennis.
54. Poziţia pacientului pentru puncţia splenică este urmatoarea:
a. decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse;
b. decubit dorsal cu membrele superioare pe lânga corp;
c. decubit lateral drept, cu mâna dreaptă sub cap;
d. decubit ventral;
e. ortostatism.

55. Schimbările pasive de poziţie ale pacienţilor sunt indicate în caz de:
a. pacienţi adinamici, imobilizaţi;
b. pacienţi psihici, agitaţi;
c. pacienţi cu boli infectocontagioase;
d. pacienţi cu boli dermatovenerice;
e. nou-născuţi în timpul convulsiilor.
56. Clisma terapeutică se foloseşte când:
a. pacientul este somnoros;
b. calea orală este practicabilă;
c. nu se doreşte ocolirea căii portale;
d. se doreşte o acţiune locală;
e. pacientul este comatos.
57. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsă în cursul resuscitării cardiorespiratorii?
a. oxigenoterapia;
b. stimularea activităţii centrilor respiratori deprimaţi;
c. asigurarea şi menţinerea libertăţii căilor respiratorii;
d. deprimarea centrilor respiratori prin substanţe toxice;
e. combaterea acidozei prin medicaţie alcalinizantă.
58. Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:
a. semişezând cu spatele sprijint;
b. pe targă rigidă în decubit dorsal;
c. decubit lateral stâng;
d. poziţie Trendelenburg;
e. semişezând.
59. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon, va fi:
a. irigoscopia;
b. urografia;
c. tranzitul baritat;
d. colecistografia;
e. radiografia abdominală pe gol.
60. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a. sputa cu sânge;
b. durere toracică surdă;
c. absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei;
d. expectoraţie cu puroi;
e. temperatura marcată.
61. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a. dureri nocturne şi inainte de mese;
b. dureri în epigastru, greţuri şi vărsături postprandiale;
c. durere ” în bară” în etajul abdominal superior;
d. durere “în bară” în etajul abdominal inferior;
e. durere “ca un pumnal” în flancul drept.
62. Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă astfel:
a. fiind aşezat în pat cu membrul superior ridicat;
b. fiind în poziţie şezând pe scaun;
c. în ortostatism;
d. fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal;
e. în decubit lateral drept.
63. Gastritele cronice nu pot fi cauzate de:
a. bacterii;
b. alcool;
c. avitaminoze;
d. reflux gastro-duodenal;
e. hipotensoare.
64. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischemie periferică acută;
b. tromboflebitelor;
c. bolii varicoase;
d. arteritelor;
e. artrozelor.
65. După oprirea vărsăturilor, pacientul va fi realimentat cu:
a. supe strecurate de zarzavat;
b. lapte, smântâna, peşte;
c. ou fiert moale, pâine prăjită, iaurt;
d. carne fiartă slabă, lapte, piureuri;
e. cantitaţi mici de ceai, din oră în oră.
66. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări întâlnite în:
a. gravidie;
b. colică biliară;
c. colică renală;
d. stenoză pilorică;
e. colecistite.
67. Diagnosticul de certitudine in infecţiile urinare este susţinut de:
a. examenul sumar de urină;
b. urocultura;
c. valoarea ureei sanguine;
d. valoarea creatininei;
e. valoarea bilirubinei.
68. Cifoscolioza este o boală:
a. restrictivă;
b. obstructivă;
c. a membrelor inferioare;
d. a membrelor superioare;
e. a centurii scapulohumerale.
69. Conduita de urgenţă în edemul pulmonar constă din:
a. administrarea la indicaţia medicului de antialgice ( mialgin, fortral );
b. repaus vocal absolut;
c. pungă cu gheaţă pe regiunea sternală;
d. instalarea bolnavului în poziţie şezândă pe scaun sau pe marginea patului cu gambele atârnând;
e. combaterea anxietăţii.

70. La un pacient cu anurie asistenta constata:

a. absenţa urinei in vezica urinară;
b. scăderea cantitaţii de urină / 24 ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate;
d. eliminarea urinei cu sânge;
e. creşterea cantitaţii de urină / 24 ore.
71. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşăturilor de şarpe veninos?
a. incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată;
b. aplicarea garoului dedesubtul leziunii;
c. administrare de adrenalină;
d. digitalice;
e. ceaiuri calde.
72. Manifestările de dependenţă ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. midriază;
b. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
c. hipotensiune arterială;
d. relaxarea sfincteriană;
e. pierderea cunostinţei.
73. Care este atitudinea corectă la locul accidentului, în cazul unui traumatism abdominal închis?
a. administrare de calmante;
b. transport de urgenţă la spital;
c. hemostaza locală;
d. hemostaza provizorie;
e. administrare de anticoagulante.
74. În prezenţa unui aparat ghipsat asistentul medical işi propune următoarele, cu excepţia:
a. sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat;
b. observarea schimăarii culorii gipsului la nivelul plăgii;
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat;
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat;
e. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale.
75. Gastrita acută este produsă de urmatoarele cauze, cu excepţia:
a. excesului de alcool;
b. substanţelor caustice;
c. aspirinei;
d. paracetamolului;
e. excesului de cafea.
76. Administrarea parenterală a medicamentelor se face cu ajutorul:
a. injecţiilor;
b. drajeurilor;
c. pulberilor;
d. unguentelor;
e. toate variantele sunt corecte.
77. Pregătirea preoperatorie:
a. este fizică şi psihică;
b. nu reduce riscul de infecţii postoperatorii;
c. nu are importanţă semnificativă în evoluţia ulterioară;
d. utilizarea antisepticelor este facultativă;
e. cel mai frecvent, comportamentul asistentei produce anxietate.
78. Durerea în infarctul miocardic acut (IMA) prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:
a. este violentă, insuportabilă;
b. durează peste 20 minute;
c. apare brusc, uneori în somn;
d. cedează la administrarea nitroglicerinei;
e. intensitatea este deosebit de mare.

79. Conduita de urgenţă în astmul bronşic constă în:

a. aşezarea pacientului în poziţie şezândă, combaterea anxietăţii, administrare de bronhodilatatoare la
indicaţia medicului;
b. aşezarea pacientului în decubit ventral şi administrarea de tonice cardiace la indicaţia medicului;
c. administrare de anticoagulante la indicaţia medicului;
d. efectuarea bronhografiei la indicaţia medicului;
e. recoltarea exudatului faringian la indicaţia medicului.
80. Gangrena gazoasă reprezintă:
a. infecţii cu clostridii;
b. infecţii cu anaerobi;
c. infecţii cu stafilococi;
d. infecţii cu proteus;
e. infecţii cu candida.
81. Care din următoarele afirmaţii referitoare la pacientul cu vegetaţii adenoide este adevărată:
a. prezintă apetit scăzut, astenie şi somn agitat;
b. este de vârstă adultă;
c. prezintă apetit crescut, este bulimic;
d. este comatos, răspunde la stimuli puternici;
e. nici o variantă nu este corectă.
82. Frecvenţa respiraţiei la adult este de:
a. 12 – 14 respiraţii / minut;
b. 14 – 16 respiraţii / minut;
c. 10 – 14 respiraţii / minut;
d. 16 – 18 respiraţii / minut;
e. 18 – 20 respiraţii / minut.
83. Intervenţiile autonome în pregătirea preoperatorie a pacienţilor sunt:
a. recoltarea sângelui pentru analize de laborator;
b. administarea de sedative în seara anterioară intervenţiei;
c. informarea pacientului şi a aparţinătorilor despre tipul de intervenţie şi evoluţia ulterioară;
d. asigurarea regimului alimentar în funcţie de intervenţia chirurgicală;
e. toate variantele posibile.
84. Modificările patologice ale diurezei sunt:
a. ischiuria, disuria, anuria;
b. polachiuria, retentia de urina, enurezis;
c. oliguria, nicturia, hematuria;
d. poliuria, anuria, oliguria;
e. poliuria, polachiuria, incontinenta urinară.

85. Urografia reprezintă:

a. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston, injectat intravenos;
b. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodura de sodiu 10%, injectata
prin cateterism ureteral;
c. examen radiologic al vezicii urinare;
d. examen radiologic al colecistului;
e. examen endoscopic al aparatului renal.
86. Tamponada cardiacă apare în cadrul urmatoarei afecţiuni:
a. pleurezie;
b. endocardită;
c. infarctul miocardic acut;
d. pericardită
e. pneumothorax
87. Sindromul Meniere este:
a. sindrom alergic;
b. proces supurativ;
c. sindrom vertiginos;
d. proces inflamator;
e. boală vasculară.

88. Poliuria reprezintă:

a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b. dureri la micţiune;
c. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore;
d. absenţa urinei în vezica urinară;
e. incontinenţă de urină.
89. Din tabloul clinic al sincopei fac parte:
a. pierderea de lungă durată a stării de conştienţă;
b. debut lent, insidios;
c. pareză, paralizie;
d. hipertensiune arterială;
e. niciuna din variante.
90. În care din situaţiile de mai jos este indicată transfuzia cu sânge integral?
a. şoc prin arsuri;
b. şoc hemoragic;
c. ocluzie intestinală;
d. şoc cronic;
e. şoc cardiogen.

91. Tratamentul de elecţie al pneumoniei pneumococice se face cu:

a. penicilina
b. oxacilina;
c. cefalosporine;
d. vancomicina;
e. sulfamide.
92. Vărsăturile cu conţinut alimentar vechi sunt întalnite la pacienţii cu:
a. stenoză pilorică;
b. cancer gastric;
c. gastrită;
d. esofagită de reflux;
e. cancer de colon.
93. Una dintre afecţiunile urmatoare conduce la apariţia hipertensiunii arteriale secundare:
a. ulcerul gastric;
b. infarctul miocardic acut;
c. insuficieţa renală acută;
d. diabetul zaharat;
e. ulcerul duodenal.
94. Conduita de urgenţă în epistaxis constă în următoarele, cu excepţia:
a. aplicarea de comprese reci pe regiunea frontală;
b. compresiune digitală pe narina care sângerează;
c. tampon narin îmbibat cu soluţii hemostatice;
d. tamponament anterior al fosei nazale;
e. instilaţii nazale.
95. Voletul costal este:
a. fractura unei coaste;
b. fractura mai multor coaste;
c. fractura mai multor coastea lăturate;
d. fractura a doua coaste;
e. segment din peretele toracic întins pe cel puţin trei coaste consecutive între două focare de fracturã
paralele.
96. Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:
a. vindecare primară – per primam;
b. vindecare secundară – per secudam;
c. vindecare terţiară – per tertiam;
d. vindecare primară – plăgile operatorii;
e. toate variantele sunt corecte.
97. Prevenirea escarelor se poate realiza prin:
a. schimbarea frecventă a poziţiei în pat;
b. alimentaţie exclusiv hidrică;
c. monitorizarea tensiunii arteriale;
d. schimbarea lenjeriei de pat la o săptămână;
e. monitorizarea diurezei.
98. Igiena defectuoasă şi menţinerea îndelungată a pacientului în aceeaşi poziţie favorizează:
a. apariţia paraliziei;
b. apariţia parezei;
c. apariţia escarelor;
d. apariţia echimozelor;
e. aparitia edemului.
99. Determinarea acuitatii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:
a. vede de la 5 m – ultimul rând al optotipului;
b. vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;
c. vede de la 5 m – penultimul rând al optotipului;
d. vede de la 7 m – ultimul rând al optotipului;
e. vede de la 10 m – ultimul rând al optotipului.

100. Înainte de administrarea medicamentelor se verifică:

a. firma producătoare;
b. culoarea ambalajului exterior;
c. prescripţia medicului;
d. semnatura asistentei şefe pe condica de farmacie;
e. toate variantele sunt corecte.