Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 173
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
8. REPREZENTAREA ORGANELOR DE MAŞINI
8.1 Reprezentarea arborilor şi axelor
Arborii şi axele (osiile) sunt organe de maşini care au funcţie comună de susţinere a
organelor aflate în mişcare.
Arborii transmit momentele de torsiune, prin intermediul altor organe de rotaţie pe
care le susţin şi cu care sunt asamblate Acestea pot fi: roţi dinţate, roţi de curea, cuplaje,
rotoare de turbine, motoare şi generatoare. Arborii se rotesc în jurul axei lor geometrice şi
transmit mişcarea şi puterea între organele pe care le susţin. Sunt solicitaţi la torsiune şi la
încovoiere, datorită greutăţii elementelor de transmisie fixate pe arbori.
Axele (osiile) susţin organe de maşini în rotaţie, în oscilaţie sau în repaus, ale
maşinilor, agregatelor sau vehiculelor. Sunt solicitate la încovoiere, eventual forfecare. Ele
nu transmit momente de torsiune, fiind organe de maşini care au rol de susținere.
Forma şi dimensiunile arborilor şi axelor sunt determinate de modul de repartizare a
sarcinilor, de condiţiile funcţionale, de fabricaţie şi de montaj. Criteriile folosite în
calculele de proiectare iau în considerare aspectele de rezistenţă ale arborilor şi axelor.
Materialele din care se execută arborii şi axele diferă în funcţie de modul de
solicitare şi de condiţiile de lucru. Se pot utiliza:
- Oţeluri carbon sau aliate:
- oţeluri de uz general pentru construcţii (S275, E295, E335 SR EN 10025) – pentru arborii
care nu necesită tratament termic;
- oţeluri carbon de calitate de îmbunătăţire (C45, C60 SR EN 10083) şi oţeluri aliate de
îmbunătăţire (41Cr4, 31NiCr14 etc. SR EN 10083) – pentru arbori puternic solicitaţi;
- oţeluri carbon de calitate de cementare (C10, C15 SR EN 10083) şi oţeluri aliate de
cementare (15NiCr3, 16MnCrS5, 18CrNiMo7-6 etc. SR EN 10084) – pentru arbori
puternic solicitaţi şi arbori care funcţionează la turaţii ridicate.
- Fontă – pentru arbori de dimensiuni foarte mari.
Arborii şi axele se pot realiza din semifabricate, cum ar fi bare laminate (pentru
arbori cu diametre sub 140 mm), bare laminate cu forjare ulterioară, bare laminate cu
matriţare ulterioară (producţie de serie mare) sau semifabricate turnate (pentru arbori cu
dimensiuni foarte mari).
Tabelul 8.1 Clasificarea arborilor
Criteriul de clasificare Tipul arborilor
Forma axei geometrice Arbori drepţi Arbori cotiţi Arbori flexibili
Destinaţia Arbori de transmisie Arbori principali ai M.U.
Secţiunea arborelui pe Arbori cu secţiune Arbori cu secţiune variabilă în
lungime constantă trepte
Forma secţiunii transversale Arbori cu secţiune plină Arbori cu secţiune tubulară
Forma suprafeţei exterioare Arbori netezi Arbori canelaţi
Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici
Arbori static determinaţi Arbori static nedeterminaţi
Numărul reazemelor
(cu două reazeme) (cu mai mult de două reazeme)
Poziţia axei geometrice Arbori orizontali Arbori înclinaţi Arbori verticali
174 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
Tabelul 8.2 Clasificarea axelor
Criteriul de clasificare Tipul axelor
Natura mişcării Axe fixe Axe rotative
Forma axei geometrice Axe drepte Axe curbate
Forma secţiunii transversale Axe cu secţiunea plină Axe cu secţiunea tubulară
Axe static determinate Axe static nedeterminate
Numărul reazemelor
(cu două reazeme) (cu mai mult de două reazeme)
Poziţia axei geometrice Axe orizontale Axe înclinate sau verticale
Clasificarea arborilor şi axelor se poate face după mai multe criterii (tab.8.1 şi
tab.8.2).
Reprezentarea şi cotarea arborilor se face respectând normele generale de
reprezentare şi cotare în desenul tehnic, conform SR ISO 128-30, 44, 50, 24: 2008 şi SR
ISO 129-1: 2014, în general într-o singură proiecţie.
Arborii (piese pline) nu se secţionează longitudinal, iar golurile interioare (canale
de pană, găuri filetate, găuri de centrare etc.) se evidenţiază prin rupturi. În zona canalelor
de pană se execută secţiuni propriu-zise sau secţiuni deplasate pentru a rezulta
dimensiunile transversale.
Fig.8.1 Părţile componente ale arborelui
Arborele este format, în general, din mai multe tronsoane cilindrice, care sunt
denumite (fig.8.1): capăt de arbore sau fus de capăt, corp, părţi de calare şi guler.
Capetele de arbore sunt părţi de rezemare (fusuri sau pivoţi) cu rolul de a susţine
arborii în lagăre. Din punct de vedere a formei, acestea sunt întȃlnite în două variante
constructive: capete de arbore cilindrice (fig.8.2, a şi b) şi capete de arbore conice (fig.8.3
şi fig.8.4), cu conicitatea de 1:10, iar ca variante de execuţie, în două serii: lungi şi scurte.
Dimensiunile recomandate pentru capete de arbore cilindrice sunt date în tabelul 8.3.
a) b)
Fig.8.2 Capete de arbore cilindrice
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 175
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
Tabelul 8.3 Dimensiuni capete de arbore cilindrice
Diam. nominal 10, 12, 16, 18, 20, 22, 25, 30, 32, 40, 42, 45, 46, 60, 63, 65,
d [mm] 11 14 19 24 28 35, 38 50, 55, 56 70, 71, 75
l [mm] lungă 23 30 40 50 60 80 110 140
seria scurtă 20 25 28 36 42 58 82 105
Capetele de arbore conice se utilizează în două variante: cu filet exterior (fig. 8.3,
fig. 8.5) sau cu filet interior (fig. 8.4).
Fig. 8.3 Capăt de arbore conic cu filet exterior
Fig. 8.4 Capăt de arbore conic cu filet interior
Capetele de arbore conice
sunt destinate pentru fixarea
cuplajelor, roţilor dinţate, roţilor de
curea, roţilor de lanţ, etc., caz în
care au practicate pe ele canale de
pană. Pentru capetele de arbore
conice cu diametrul nominal mai
mic de 220 mm, canalul de pană se
va prelucra paralel cu axa acestuia
(fig. 8.3, fig. 8.4), iar pentru valori
mai mari, paralel cu generatoarea
conului (fig. 8.5). Fig.8.5 Capete de arbore conice, d > 220mm
176 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
În tabelul 8.4 sunt date cȃteva dimensiuni recomandate pentru capete de arbore
conice, cu diametrul nominal de la 30 până la 160 mm.
Tabelul 8.4 Dimensiuni capete de arbore conice
Diam. nominal Filet Filet t
l1 l2 l3 bxh
d [mm] d1 d2 lung scurt
30 5x5 4,5 3,9
32 M20x1,5 M10
80 58 58 36 22
35 6x6 5,0 4,4
38
40 M24x2 M12
10x8
42
45 7,1 6,4
48 110 82 82 54 28 M30x2 M16 12x8
50
55 M36x3 14x9 7,6 6,9
56
60 M20
63 M42x3 16x10 8,6 7,8
65
140 105 105 70 35
70
71 M48x3 M24 18x11 9,6 8,8
75
80
M56x4 20x12 10,8
85
170 130 130 90 40
90
M64x4 22x14 12,3 11,3
95
M36
100 M72x4
25x14 13,1 12
110 M80x4
210 165 165 120 45 M42
120
M90x4 14,1 13
125 M48 28x16
130 15 13,8
M100x4
140 250 200 200 150 50
32x18 16,0 14,8
150 M110x4
160 300 240 240 180 60 M125x4 36x20 18,0 16,5
Părţile de calare sau de asamblare sunt părţile care se utilizează pentru montarea
diferitelor organe de rotaţie (roţi de curea, roţi dinţate), prin intermediul penelor. Dacă
arborele are mai multe canale de pană pe întreaga lungime, se recomandă ca acestea să se
dispună pe aceeaşi generatoare. În funcţie de necesităţi, canalele de pană se pot dispune şi
la 900 sau 1800.
Gulerele, în cazul în care există pe arbori, pot fi executate prin strunjire, din corpul
arborilor, sau pot fi executate separat şi montate pe arbore prin fretare.
Cerinţele de diminuare a concentrărilor de tensiuni şi de rezemare a pieselor în
direcţia axială impun racordări a capetelor de arbori cu celelalte tronsoane ale arborilor.
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 177
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
Astfel, raza de racordare trebuie să fie
mai mare decât înălţimea umărului,
R > h, h = (D - d)/2 (fig.8.6, a), iar în
locurile supuse unor tensiuni mari,
racordarea este precedată de o
suprafaţă teşită la 600, raza de
racordare fiind de două ori mai mare
decât înălţimea umărului, R > 2h
(fig.8.6, b). a) b)
Bazat pe aceleaşi cerinţe, când
umerii arborilor se folosesc pentru Fig.8.6 Racordarea capetelor de arbori
sprijinirea elementelor asamblate, zonele de racordare între două tronsoane cu diametre
diferite, se pot realiza în următoarele variante:
- soluţia generală - fig.8.7, a;
- pentru diferenţe mici de diametre - fig.8.7, b;
- pentru asamblarea de butuci cu muchie neteşită - fig.8.7, c.
a) b) c)
Fig.8.7 Racordarea tronsoanelor de arbori
Deoarece pe unele tronsoane ale arborilor se vor monta anumite organe de maşini
care necesită o prelucrare superioară a suprafeţelor prin rectificare, cerinţele tehnologice
privind accesibilitatea pietrei de rectificat impun trei forme constructive pentru degajările
pentru rectificare, în funcţie de scopul acestora:
- pentru rectificarea unei singure suprafeţe – suprafaţa de diametru d (fig.8.8, a);
- pentru rectificarea a două suprafeţe perpendiculare - suprafaţa de diametru d şi suprafaţa
frontală a umului arborelui (fig.8.8, b);
- pentru separarea suprafeţelor cilindrice de aceleaşi diametre, dar cu toleranţe diferite
(fig.8.8, c).
a) b) c)
Fig. 8.8 Degajări pentru rectificare
178 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
Pentru degajările din figura 8.8 a şi b valorile recomandate ale elementelor
degajărilor sunt date în tabelul 8.5, iar pentru degajarea din figura 8.8 c, raza de racordare
pentru toate dimensiunile se poate lua 5 mm, iar adâncimea degajării t = 0,25 mm.
Tabelul 8.5 Valorile recomandate ale elementelor degajărilor
r t+0,1 b b1≈ t1+0,05 d [mm]
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] solicitări simple solicitări oscilatorii
0,1 0,1 0,5 0,8 0,1 până la 1.6 -
0,2 0,1 1 0,9 0,1 1,6 până la 3 -
0,4 0,2 2 1,1 0,1 3 până la 10 -
0,6 0,2 2 1,3 0,1 10 până la 18 -
0,6 0,3 2,5 2,0 0,2 18 până la 80 -
1 0,4 4 3,1 0,3 peste 80 -
1 0,2 2,5 1,7 0,1 - 18 până la 50
1,6 0,3 4 3,0 0,2 - 50 până la 80
2,5 0,4 5 4,6 0,3 - 80 până la 125
4 0,5 7 6,1 0,3 - peste 125
Capetele de arbori sunt prevăzute cu găuri de centrare. Acestea reprezintă baze
tehnologice de prelucrare a suprafeţelor cilindrice ale arborilor. Găurile de centrare se
execută în arbori ca o operaţie premergătoare prelucrării prin aşchiere, cu ajutorul
burghiurilor de centruire aferente fiecărui tip:
- SR ISO 866: 2011 Burghie de centruire pentru găuri de centrare fără teşitură de protecţie.
Tip A;
- SR ISO 2540: 2011 Burghie de centruire pentru găuri de centrare cu teşitură de protecţie.
Tip B;
- SR ISO 2541: 2011 Burghie de centruire pentru găuri de centrare cu profil curbiliniu. Tip
R.
Mărimea găurii de centrare se alege în funcţie de diametrul piesei de prelucrat şi de
alţi parametri, cum ar fi greutatea piesei şi forţele de aşchiere. Pentru arborii prelucraţi în
condiţii tehnologice uşoare şi medii, diametrul găurii de centrare, d şi implicit diametrul
burghiului se alege în funcţie de diametrul piesei prelucrate, D0 conform tabelului 8.6.
Tabelul 8.6
Diam. piesei prelucrate D0 [mm] 616 1632 3256 5680 80120 > 120
Diam. găurii de centrare d [mm] 1,0; 1,25 1,6; 2,0 2,5; 3,15 4,0; 5,0 6,3; 8,0 10
Standardul SR EN ISO 6411 – 2001 specifică modul de reprezentare simplificată a
găurilor de centrare şi indicarea lor pe desenele tehnice. Această reprezentare se utilizează
când nu este necesară reprezentarea formei şi dimensiunilor exacte ale găurilor de centrare
şi când indicarea lor simplificată este suficientă pentru informare. Conform acestui
standard, găurile de centrare de uz general, în construcţia de maşini, au trei forme
constructive, în funcţie de burghiul utilizat:
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 179
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
a) gaură de centrare de tip A – fără teşitură de protecţie – se utilizează pentru
operaţiile de degroşare şi semifinisare, (fig.8.9, a);
b) gaură de centrare de tip B – cu teşitură de protecţie – se utilizează pentru
operaţiile de finisare, (fig.8.9, b);
c) gaură de centrare de tip R – cu profil curbiliniu – se utilizează pentru operaţiile
de finisare, (fig.8.9, c).
Dimensiunile care sunt necesare pentru specificarea unei găuri de centrare, în
funcţie de tipul acesteia, sunt date în tabelul 8.7.
a) b) c)
Fig. 8.9 Reprezentarea detaliată a găurilor de centrare
Tabelul 8.7 - Dimensiunile găurilor de centrare – SR EN ISO 6411: 2001
Tip R Tip A Tip B
d [mm] conform ISO 2541 conform ISO 866 conform ISO 2540
D1 [mm] D2 [mm] t [mm] D3 [mm] t [mm]
1,0 2,12 2,12 0,9 3,15 0,9
1,25 2,65 2,65 1,1 4 1,1
1,6 3,35 3,35 1,4 5 1,4
2,0 4,25 4,25 1,8 6,3 1,8
2,5 5,30 5,30 2,2 8 2,2
3,15 6,70 6,70 2,8 10 2,8
4,0 8,50 8,50 3,5 12,5 3,5
5,0 10,60 10,60 4,4 16 4,4
6,3 13,20 13,20 5,5 18 5,5
8,0 17,00 17,00 7,0 22,3 7,0
10,0 21,20 21,20 8,7 28 8,7
În funcţie de necesităţi, găurile de centrare pot să rămână sau să nu rămână pe piesa
finită. Modul în care se reprezintă simbolurile găurilor de centrare pe extremitatea
arborelui, cât şi indicarea acestora este prezentată în tabelul 8.8.
Notarea unei găuri de centrare cuprinde: standardul, tipul găurii (litera A, B sau R),
valoarea diametrului nominal d şi diametrul exterior al găurii, despărţite printr-o linie
oblică.
180 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
Tabel 8.8 Variante de simbolizare a găurii de centrare pe desen
Rugozitatea pe partea conică
Rugozitatea pe partea conică funcţională Ramax 1,6
funcţională este Ramax 3,2
Gaura de centrare condiţionată prin element finit (gaura trebuie să rămână pe piesa finită)
Gaura de centrare poate fi delimitată prin element finit (gaura poate să rămână pe piesa
finită)
Gaura de centrare nu trebuie determinată prin element finit ((gaura nu rămâne pe piesa
finită)
Exemplul de notare a unei găuri de centrare, forma B, cu diametrul d = 2,5 mm şi
D3 = 8 mm: Gaură de centrare SR ISO 6411- B 2,5/8
Găurile de centrare se execută cu o rugozitatea a găurii de centrare Ramax 3,2,
rugozităţile mai mici decȃt această valoare se înscriu pe desen, alături de simbolizarea
găurii de centrare (tab.8.8).
Ţinând seama de ansamblul în care se integrează arborii, desenele lor de execuţie se
completează obligatoriu cu abaterile dimensionale şi cele geometrice, de formă şi de
poziţie. Desenele arborilor se prevăd deasemenea şi cu simbolurile privind rugozitatea
suprafeţelor, conform standardelor în vigoare. Toate aceste elemente sunt necesare la
verificarea şi controlul final al arborilor.
În figura 8.10 s-a reprezentat şi cotat un arbore drept cu secţiune circulară,
variabilă, construit în trepte. Arborele este prevăzut cu un canal de pană paralelă, de forma
A şi un canal de pană disc, a căror dimensiuni transversale rezultă din secţiunile A-A şi B-
B executate. Trecerea de la un diametru la altul a diferitelor tronsoane de arbore se face
prin raze de racordare. Rugozitatea generală a arborelui este Ra 12,5, iar celelalte suprafeţe
cu rugozitatea corespunzătoare. Tronsonul de arbore pe care se montează cu pană disc o
roată dinţată are o toleranţa la concentricitate a tronsonului cu canal de pană față de
suprafeţele tronsoanelor alăturate notate A şi B, de 0,1 mm. Arborele are la capătul din
dreapta o gaură filetată înfundată pentru şurub M 6, iar la capătul din stȃnga în urma
prelucrării rămȃne o gaură de centrare forma A.
Axele se reprezintă şi se cotează la fel ca arborii, ţinând seama de rolul funcţional
în ansamblul în care se montează (toleranţe dimensionale, toleranţe geometrice etc.).
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 181
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
Fig.8.10 Desen de execuţie arbore drept
În figura 8.11 s-a reprezentat un arbore cu un capăt conic cu filet exterior, prevăzut
cu un umăr şi un canal de pană. Arborele are la capete găuri de centrare de forma R.
Tronsoanele cilindrice ale arborelui au o toleranţa la coaxialitate faţă de axa piesei
(marcată cu A) de 0,1 mm, iar gulerul arborelui o toleranţă la bătaia frontală de 0,1 mm.
Desenul de execuţie al unui ax de antrenare este prezentat în figura 8.12. Acesta are
prelucrat un canal pentru pană paralelă forma A şi la capătul drept al axului o frezare
transversală pe o lăţime de 3 mm. De asemenea, axul este prevăzut cu o gaură pătrunsă cu
diametrul de 3 mm la distanţa de 24 mm de capătul axului, a cărui axă de simetrie are o
toleranţă la perpendicularitate faţă de axa axului de 0,01mm.
Pe desenul de execuţie al arborelui cotit din figura 8.13, s-au executat rupturi la cele
două capete, pentru a se evidenţia structura internă a acestora, iar canalele de ungere cu
diametrul de 4 mm, de la un cot la altul, s-au reprezentat cu linie întreruptă.
În figura 8.14 s-a reprezentat desenul de execuţie al unui arbore drept, la a cărui
cotare s-au considerat capetele arborelui ca baze de cotare, avȃnd în vedere modul de
prelucrare.
Arborele cu came din figura 8.15 are patru came identice, dispuse la 900,
terminȃndu-se la capătul din dreapta cu o flanşă cilindrică cu trei găuri filetate.
182 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
Fig.8.11 Desen de execuţie arbore cu tronson conic
Fig.8.12 Desen de execuţie ax de antrenare
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 183
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
Fig.8.13 Desen de execuţie arbore cotit
184 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC
Fig.8.14 Desen de execuţie arbore drept
Extras din cartea: GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ ŞI DESEN TEHNIC 185
Sanda BODEA, Liviu SCURTU
Fig.8.15 Desen de execuţie arbore cu came