CAPITOLUL I - GENERALITÃ_I

1. OBIECT _I DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini con_ine specifica_iile privind condi_iile generale
care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã _i controlul
calitã_ii materialelor _i a
betonului, la realizarea îmbrãcãmin_ii rutiere cu beton de ciment _i se
aplicã la construc_ii,
modernizãri sau ranforsãri de:
- drumuri publice;
- drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
- drumuri industriale interioare _i exterioare
- drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar
dacã nu fac parte din
categoriile enumerate mai sus;
- platforme industriale (auto sau de depozitare în aer liber);
- platforme de parcare, locuri de sta_ionare, alei carosabile;
- platforme portuare;
- piste, cãi de rulare _i platforme aeroportuare, pentru care trebuie sã se
respecte _i prescrip_iile
tehnice în vigoare, specifice acestor lucrãri.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplicã la:
- îmbrãcãmin_i din beton armat monolit;
- îmbrãcãmin_i executate din elemente prefabricate din beton sau beton
armat;
- îmbrãcãmin_i din beton precomprimat;
- piste pentru cicli_ti;
- trotuare _i alei pentru pietoni.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Îmbrãcãmin_ile rutiere cu beton de ciment sunt alcãtuite din dale,
delimitate între ele prin
rosturi _i se executã de regulã într-un singur strat, în care betonul
îndepline_te caracteristicile pentru
un strat de uzurã. În cazuri justificate tehnic _i economic, în sistemul
cofrajelor fixe, îmbrãcãmin_ile
se pot executa _i în douã straturi, betonul din stratul superior îndeplinind
caracteristicile pentru strat
de uzurã, iar betonul din stratul inferior, îndeplinind caracteristicile unui
strat de rezisten_ã.
2.2. Îmbrãcãmin_ile rutiere cu beton de ciment pot fi executate în cofraje
fixe, conform SR 183-1
sau în cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate
satisfãcãtoare, iar alegerea
rãmâne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrãrilor va
respecta _i prevederile
Pagina 4 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Normativului NE 014.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea îmbrãcãmin_ilor de beton de
ciment se clasificã dupã
clase, pe baza criteriului Rezisten_ei la încovoiere (Rinc.), pe care betonul
trebuie sã-l obtina la 28 de
zile.
Rezisten_a caracteristicã la încovoiere, Rk
inc. se ob_ine din interpretarea statisticã _i se define_te ca
valoare a rezisten_ei sub care se pot întâlni statistic cel mult 5% din
rezisten_ele obtinute prin
încercarea la încovoiere a epruvetelor de beton, la vârsta de 28 zile.
Epruvetele prismatice au
dimensiunile 150x150x600 mm _i se încearcã prin încãrcare cu douã forte
egale _i simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteazã conform tabelului 1.
Tabel 1
Clasa de beton rutier Rk
inc. - MPa (N/mm2)
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0
2.4. În general, alegerea clasei de beton a îmbrãcãmin_ii rutiere depinde
de categoria sau clasa
drumului, de intensitatea traficului _i de caracteristicile geometrice ale
drumului, prezentate în
tabelul 2.
Tabel 2
Denumirea lucrãrilor
Clasa de trafic
foarte
greu
greu mediu usor
Numãrul straturilor de îmbrãcãminte
un strat
uzurã sau
un strat
rezisten-
_ã
uzurã sau
un strat
rezisten-
_ã
uzurã
sau un
strat
rezisten-
_ã
Clasa betonului
01234567
Autostrãzi, drumuri
nationale, judetene,
comunale _i strãzi cu
douã sau mai multe
benzi de circula_ie
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR4,5)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,0
(BcR3,5)
BcR 4,0 BcR 3,5
Ranforsarea
sistemelor rutiere
existente la drumuri
_i autostrãzi
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR4,5)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,0
(BcR3,5)
BcR 4,0
BcR 3,5
Drumuri de
exploatare:
- cu 2 benzi de
circula_ie
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR4,5)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,5
(BcR4,0)
BcR 4,0
(BcR3,5)
BcR 4,0
BcR 3,5
- cu o bandã de
circula_ie
-
-
-
-
-
BcR 3,5
-
Pagina 5 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
01234567
Drumuri _i platforme
industriale
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0
BcR 4,0
BcR 3,5
BcR 3,5
-
Strãzi cu o bandã de
circula_ie _i alei
carosabile
-
-
-
-
-
BcR 3,5
-
Locuri de sta_ionare,
platforme de parcare
_i portuare
-
-
-
-
-
BcR 3,5
-
Piste, cãi de rulare _i
platforme pentru
aeroporturi:
- internationale _i
interne
BcR 5,0 (BcR 4,5) într-un singur strat
- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzurã sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezisten_ã
NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executatã este cea prevãzutã în
proiectul lucrãrii.
2. Betoanele se realizeazã cu ciment tip CR 42.5R.
3. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui
institut de
specialitate rutierã cu acordul Inginerului _i Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile organizatorice _i
tehnologice corespunzãtoare
pentru respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare
cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercãrilor _i determinãrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.7. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execu_iei lucrãrilor _i luarea mãsurilor care se impun.
CAPITOLUL II - NATURA _I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
Standarde de produs
Materialele din care se executã îmbrãcãmin_ile de beton de ciment
trebuie sã îndeplineascã
condi_iile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor de
materiale, dupã cum urmeazã:
- agregate naturale - SR EN 12620;
- ciment CR 42.5R SR 10092;
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - SR EN 934-2+A1;
- apã - SR EN 1008;
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã - SR 8877-1;
- o_el beton - SR 438-1, SR EN 13788-3;
- hârtie rezistentã - STAS 3789;
Pagina 6 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
- folii de polietilenã – SR ISO 4593;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 50/70- SR 12591;
- filer - STAS 539;
- alte materiale _i produse pentru colmatarea rosturilor – SR EN 14188-1,
SR EN 14188-2, SR EN
14188-3.
3. CIMENT
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza ciment rutier CR 42.5R care
trebuie sã corespundã
condi_iilor tehnice de calitate indicate în tabelul 3, conform prevederilor
SR 10092.
3.2. Este indicat ca _antierul sã fie aprovizionat de la o singurã fabricã de
ciment.
3.3. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso_it de declara_ia de
performan_a, marcaj de
conformitate CE _i, dupa caz, certificatul de conformitate împreuna cu
rapoartele de încercare prin
care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator
autorizat/acreditat _i se va
verifica obligatoriu fine_ea _i timpul de priza pe lot sau pentru maxim 100
tone.
3.4. Cimentul se va livra de catre furnizori în saci sigilati _i se va depozita
în încaperi acoperite,
ferit de umezeala, în condi_ii reci, uscate. Fiecare sac de ciment va avea
inscrip_ionat marcajul de
conformitate CE, numarul de identificare a organismului de certificare _i
informa_iile insotitoare.
Daca pe sac nu figureaza toate informa_iile, ci doar o parte, atunci trebuie
ca documentele
comerciale însotitoare sa cuprinda informa_ii complete.
Condi_ii tehnice pentru cimentul CR 42.5R
Tabel 3
Caracteristicile cimentului
Conditii de
admisibilitate
Metoda de
incercare
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- timp ini_ial de priza, min. _ 60 SR EN 196-3+A1
- stabilitate (expansiune), mm _ 10
- rezisten_a la compresiune MPa
- dupã 2 zile _ 20 SR EN 196-1
- dupã 28 zile _ 42.5
Caracteristici chimice ale cimentului
SR EN 196-2
- pierdere de calcinare (PC) _ 3.0%
- reziduu insolubil in HCl _ 1.5%
- continut de sulfa_i (CaSO3) _ 3.5%
- oxid de magneziu (MgO) _ 2.5 %
- con_inut de cloruri _ 0.1%
3.5. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50 oC, iar durata de
depozitare nu va depã_i
durata prescrisã de producãtor pentru tipul de ciment utilizat, durata
decurgând de la data expedierii
Pagina 7 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
cimentului de la producãtor.
3.6. Verificarea calitã_ii cimentului de cãtre Antreprenor, se va face în
conformitate cu
prevederile tabelului nr. 5.
3.7. Laboratorul _antierului va _ine eviden_a calitã_ii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica
furnizoare
- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinãrilor
efectuate în laborator.
4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza
urmãtoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4;
- pietri_ concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-22,4(31,5);
- agregate de carierã, concasate: criblurã sorturile 8-16; 16-22,4 _i piatrã
spartã (split) sort 22,4-40.
NOTA: Pietri_ul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor
aeroportuare, autostrãzilor _i
drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastierã, se va utiliza
numai sortul de
nisip natural 0-4.
4.2. Sorturile de agregate utilizate în diferitele straturi ale îmbrãcãmin_ilor
sunt indicate în
tabelul nr. 4.
Tabel 4
Îmbrãcãmin_i
executate
Natura agregatului
Sorturile
agregatelor
Granulozitatea
agregatului
total
A într-un singur strat Nisip natural 0-4 0-22,4
Criblurã 8-16 _i 16-22,4
Nisip natural 0-4
Criblurã 8-16 _i 16-22,4 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5))
Pietri_ concasat*) 4-8, 8-16 _i 16-22,4 (31,5)
B în douã straturi: Nisip natural 0-4 0-25
- stratul de uzurã; Criblurã 8-16 _i 16-22,4
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5)
Pietri_ concasat*) 4-8, 8-16 _i 16-22,4 (31,5)
- stratul de
rezisten_ã
Nisip natural 0-4
Criblurã 8-16 _i 16-22,4 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5)
Pietri_ concasat 4-8, 8-16 _i 16-22,4 (31,5)
NOTÃ: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzurã pentru: locurile
de sta_ionare,
platforme de parcare auto, industriale _i portuare, strãzi _i drumuri de
exploatare cu o
Pagina 8 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
bandã de circula_ie precum _i alei carosabile, se poate înlocui criblura cu
pietri_
concasat.
4.3. Agregatele trebuie sã provinã din roci omogene în ce priveste
compozi_ia mineralogicã, fãrã
urme vizibile de dezagregare fizicã, chimicã sau mecanicã, _i lipsite de
piritã, limonitã sau sãruri
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu con_inut de silice
microcristalinã sau amorfã,
deoarece reac_ioneazã cu alcaliile din cimenturi.
4.4. Agregatele trebuie sã îndeplineascã condi_iile de admisibilitate
indicate în SR EN
12620+A1.
4.5. Fiecare lot de material va fi înso_it de declaratia de performan_a,
marcaj de conformitate CE
_i, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului produc_iei în fabrica
sau rapoarte de încercare
prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator
acreditat/autorizat.
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneazã din timp, în depozite, în
cantitã_i suficiente, pentru a
asigura omogenitatea _i constan_a caracteristicilor lor precum _i
con_inuitatea proceselor
tehnologice în care sunt utilizate.
4.7. Transportul, manipularea _i depozitarea agregatelor naturale se
efectueazã în condi_ii care sã
le fereascã de împrãstiere, impurificare sau amestecare între sorturi.
4.8. Agregatele naturale se depoziteazã, intermediar _i final, pe platforme
betonate, cu pante _i
rigole pentru evacuarea apelor. În vederea depozitãrii separate, a
diferitelor sorturi, se vor creea
compartimentele necesare, cu înãl_imea corespunzãtoare evitãrii
amestecãrii sorturilor.
Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate.
În cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueazã pe
platforme din lemn, în lãzi
sau folosind amenajãri recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu
volum redus de agregate, se
pot folosi silozuri.
Este interzisã depozitarea agregatelor direct pe pãmânt sau pe platforme
doar balastate.
4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie sã fie amenajate pentru a
evita antrenarea de noroi _i
alte materiale în depozite, de cãtre mijloacele de transport. În cazul
aprovizionarii pe calea feratã,
rampele de descãrcare vor fi betonate _i dimensionate cu spa_ii suficiente
pentru evitarea
amestecãrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate.
4.10. Verificarea calitã_ii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în
conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
4.11. Laboratorul _antierului va _ine eviden_a calitã_ii agregatelor astfel:
- într-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor
Pagina 9 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
- într-un registru (registrul pentru încercãri agregate) rezultatele
determinãrilor efectuate de
laborator.
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din reteaua
publicã sau din altã sursã,
dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condi_iile tehnice
prevãzute în SR EN 1008.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008.
5.2. În timpul utilizãrii pe _antier, se va evita poluarea apei cu detergen_i,
materiale organice,
uleiuri, argile, etc.
5.3. Verificarea calitã_ii apei se va face conform tabelului 5.
6. ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform
prevederilor normativului
NE 012-1 _i SR EN 934-2+A1.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combina_iei de aditivi se va face luând în
considerare
recomandãrile din tabelul 2a din normativul NE 012-1.
6.1. La prepararea betoanelor rutiere pentru îmbunatatirea lucrabilita_ii,
reducerea tendin_ei de
segregare în timpul transportului _i marirea rezisten_ei la înghe_-dezghe_
repetat, se va utiliza în mod
obligatoriu aun adtiv plastfiant împreuna cu aditiv antrenat de aer, confor
prevederilor cerin_elor din
reglementarile specifice
6.2. În conformitate cu prevederile tabelului 2a din normativul NE 012/1
pentru reglarea
procesului de întârziere sau accelerare de prizã, în func_ie de cerintele
impuse de tehnologiile
speciale de execu_ie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi
acceleratori de prizã sau
întârzietori de prizã, obligatorii, în urmãtoarele cazuri:
- întârzietor de prizã + superplastifiant (plastifiant) la betoane turnate pe
timp cãlduros;
- accelerator de prizã + anti-înghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sã fie înso_it de declaratia de
performan_a, marcaj de
conformitate CE _i, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului
produc_iei în fabrica sau
rapoarte de încercare prin care sa se certifice calitatea materialului,
eliberate de un laborator
acreditat/autorizat.
6.4. Depozitarea _i pãstrarea aditivilor se va face în ambalajul original _i în
încãperi uscate (ferite
de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesarã în minimum 3
zile de produc_ie.
Pagina 10 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
6.5. Recipientele în care se preparã solutia de aditiv, vor fi bine curã_ate
în interior, de orice
impuritã_i (praf, grãsimi, pãcurã, etc.) înainte de utilizare _i nu vor fi
folosite decât în acest scop.
6.6. Verificarea calitã_ii aditivilor se va face conform tabelului 6.
7. O_EL BETON
7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate în sistemul cofraje fixe sau
glisante se va folosi
o_elul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform SR
438/1.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de
dilata_ie în sistemul cofraje
glisante vor conform SR EN 13877-3.
7.3. La livrare, o_elul beton va fi înso_it de declara_ia de conformitate
emisa de producãtor.
7.4. O_elul beton se va depozita _i pãstra în condi_ii care sã evite
favorizarea corodãrii _i
murdãririi acestuia cu pãmânt sau alte materiale.
7.5. Verificarea calitã_ii o_elului beton se va face conform tabelului 6.
8. ADAOSURI
8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezisten_ã al
îmbrãcãmintei rutiere,
realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 _i BcR 3,5, se poate folosi ca adaos,
cenusa de termocentralã,
cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru execu_ia betoanelor
rutiere cu adaos de cenu_ã
de termocentralã”, indicativ CD 147.
8.2. Cenu_a de termocentralã se ob_ine prin depunerea electrostaticã sau
mecanicã a particulelor
asemãnãtoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate
cu cãrbune mãcinat.
8.3. Cenu_a de termocentralã se transportã, se manipuleazã _i se
depoziteazã astfel încât sã fie
feritã de impurificãri _i de modificãri ale caracteristicilor fizico-chimice ale
acesteia. Cenu_a de
termocentralã poate fi transportatã în vrac sau în saci de plastic, cu luarea
de mãsuri identice cu cele
indicate în cazul transporturilor de ciment.
8.4. Depozitarea cenu_ilor de termocentralã se face în silozuri, magazii
sau în depozite acoperite
(soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depã_i 6 luni.
Cantitatea de cenu_ã depozitatã trebuie sã corespundã cu cea pentru cel
pu_in a unei zile întregi de
produc_ie.
8.5. La livrare, cenu_a de termocentralã va fi înso_ita de declara_ia de
conformitate emisa de
producãtor.
Pagina 11 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
9. ALTE MATERIALE
Pentru realizarea îmbrãcãmin_ilor de beton de ciment mai sunt necesare
_i urmãtoarele materiale:
a) Hârtie rezistentã Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de
polietilenã de joasã
densitate (0,06 mm grosime), pentru:
- execu_ia îmbrãcãmin_ilor din beton de ciment pe funda_ie de balast sau
piatrã spartã;
- izolarea contra aderen_ei la beton a unei jumãtã_i din ancorele de o_el
ce trebuiesc fixate în
rosturile longitudinale de contact ale îmbrãcãmin_ilor de beton de ciment
executate în cofraje
fixe.
b) Produse de protec_ie a suprafe_ei betonului proaspãt, contra evaporãrii
apei, cum sunt:
- acoperi_uri mobile;
- folie de polietilena
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã, conform SR 8877-1 _i
SR 8877-2.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
- la cald, conform SR EN 14188-1
- la rece, conform SR EN 14188-2
- prefabricate, conform SR EN 14188-3.
10. VERIFICAREA CALITÃ_II MATERIALELOR
10.1. Controlul calitã_ii materialelor se efectueazã preliminar (pentru
aprobarea furnizorilor _i a
re_etelor) _i la aprovizionare _i înainte de utilizare.
10.2. Verificãrile la aprovizionare _i înainte de utilizarea materialelor, care
trebuie efectuate _i
frecven_a acestora sunt cele prevãzute în tabelul 5.
Verificarea calitã_ii materialelor
Tabel 5
Nr.
crt.
Materialul Ac_iunea, procedeul de
verificare, caracteristicile care
se verificã
Scopul ac_iunii
sau verificãrii
Frecven_a minimã
01234
A.1 Ciment a. Examinarea datelor înscrise
în declara_ia de performan_a
Constatarea
confirmãrii calitã_ii
de cãtre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat
Pagina 12 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
01234
b. Stabilitatea _i timpul de
prizã, conform SR EN 196-3
+A1
Evitarea unor erori
nesesizate la
controlul de
fabrica_ie sau
semnalarea unor
impurificãri
intervenite în timpul
transportului
O determinare la
fiecare transport
dar nu mai pu_in de
o determinare la
100 t, pe o probã
medie
c.Rezisten_e mecanice la 2(7)
zile conform SR EN 196-1
(numai dacã nu se efectueazã
încercarea prin metodã rapidã
sau rezultatele obtinute prin
aceastã metodã sunt
necorespunzãtoare)
Confirmarea clasei
cimentului
- O probã la 200 t
dacã livrarea se
efectueazã în loturi
mai mici de 100 t
- O probã la 500 t
dacã livrarea se
efectueazã în
e. Starea de conservare (numai
dacã s-a depã_it termenul de
garan_ie sau au intervenit
factori de alterare)
Evitarea
aprovizionãrii
cimenturilor alterate
O determinare la
fiecare transport
sau la max. 100 t,
pe o probã medie
A.2 Agregate a. Examinarea datelor înscrise
în declara_ia de performan_a
Constatarea
confirmãrii calitã_ii
de cãtre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat
b. Con_inutul de impuritã_i
(echivalente de nisip, pãrti
levigabile, humus, Con_inut de
frac_iuni fine sub 0,1 mm) _i de
corpuri strãine (bucã_i de lemn,
argilã aderentã, Con_inut de
cãrbune _i micã) conform
STAS 4606
Confirmarea calitã_ii
lotului aprovizionat
O probã la max.
500 m3 pentru
fiecare sursã
(pentru humus la
schimbarea sursei),
iar la corpuri
strãine numai în
cazurile în care se
observã prezenta
lor
c. Granulozitatea sorturilor
conf. SR EN 933-1
Confirmarea calitã_ii
lotului aprovizionat
O probã la max.
500 m3, pentru
fiecare sort, iar în
cazul aprovizionãrii
de la acelea_i
surse, o probã la
max. o sãptãmânã
pentru fiecare sort
_i sursã
d. Caracteristici geometrice
(forma granulelor, coeficientul
de aplatizare)
Culegere de date
pentru eviden_a
calitã_ii agregatelor
De fiecare datã
când se observã
schimbãri pe
parcursul
aprovizionãrii de la
aceeasi sursã sau
când se schimbã
sursa
Pagina 13 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
01234
e. Rezisten_a la uzurã
(farâmi_are) Los Angeles
Constatarea
confirmãrii calitã_ii
de cãtre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat _i
când se observã
schimbãri pe
parcursul
aprovizionãrii
A.3 Aditivi Examinarea datelor înscrise în
declara_ia de performan_a
Constatarea
garantãrii calitã_ii de
cãtre producãtor
La fiecare lot
aprovizionat
A.4 Produse
de
colmatare
a
rosturilor
Verificarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale produselor,
comparativ cu prevederile
agrementelor tehnice
respective
Confirmarea
caracteristicilor
fizico-mecanice
La fiecare lot
aprovizionat
A.5 Produse
chimice
pentru
protec_ia
suprafe_ei
betonului
proaspãt
Verificarea caracteristicilor
tehnice ale produselor,
comparativ cu prevederile
agrementelor tehnice
respective
Confirmarea
caracteristicilor
tehnice
La fiecare lot
aprovizionat
A.6 O_el-beton a. Verificarea datelor înscrise
în declara_ia de conformitate
Constatarea
garantãrii calitã_ii de
cãtre producãtor
La fiecare lot
aprovizionat
b. Verificarea caracteristicilor
mecanice (rezisten_a la rupere,
limita de curgere, alungirea la
rupere, etc.) conform SR EN
ISO 15630-1
Confirmarea
caracteristicilor
standardizate
Minim 2 probe pe
lot
B.1 Ciment a. Verificarea duratei de
depozitare
Încadrarea în
termenul de garan_ie
La fiecare lot
aprovizionat
b. Starea de conservare numai
dacã s-a depã_it termenul de
depozitare sau au intervenit
factori de alterare
Evitarea utilizãrii
cimenturilor alterate
Douã probe pe
siloz (sus _i jos)
sau la interval de
max. 50 t ciment
consumat
B.2 Agregate a.Con_inutul de impuritã_i _i
corpuri strãine conform STAS
4606
Sesizarea
eventualelor
impurificãri
intervenite în
depozitul de primire
în cursul manipulãrii
locale
Ori de câte ori apar
factori de
impurificare, dar
cel pu_in o datã pe
sãptãmânã
Pagina 14 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
01234
[Link] granulozitã_ii
sorturilor conform STAS 4606
Adoptarea
compozi_iei
betonului în func_ie
de rezultatele
obtinute
O probã la 400 m3
beton dar cel pu_in
o datã pe zi _i
oricând apar factori
care pot modifica
granulozitatea, la
fiecare sort
[Link], conform STAS
4606
Adoptarea
compozi_iei
betonului, în func_ie
de rezultatele
ob_inute
O probã la 200 m3
beton _i când se
observã o
schimbare cauzatã
de condi_iile
meteorologice.
La peste 200 m3
beton/zi, frecven_a
minimã este de o
probã pe zi
B.3 Apã Compozi_ia chimicã, conform
SR EN 1008
Utilizarea la
prepararea betonului
a unei ape
corespunzãtoare
O probã la
începerea
lucrãrilor, dacã apa
nu provine dintr-o
sursã de apã
potabilã
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI_IEI BETONULUI
11. ÎNCERCÃRI PRELIMINARE
11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua mãsuri în vederea stabilirii, pe
bazã de încercãri
preliminare efectuate de cãtre un laborator de specialitate, a compozi_iei
betonului rutier care sã
asigure ob_inerea tuturor caracteristicilor cerute betonului în stare
proaspãtã _i întãritã, conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. Încercãrile preliminare vor începe cu cel pu_in 90 zile înainte de
începerea lucrãrilor de
betonare, iar compozi_ia betonului adoptatã pe baza rezultatelor obtinute
din aceste încercãri va fi
aprobatã de Inginerul lucrãrii.
11.3. Din încercãrile preliminare trebuie sã rezulte varia_iile admisibile ale
compozi_iei, care sã
permitã adaptarea ei la condi_iile _antierului, pãstrând caracteristicile
betonului în ceea ce priveste
lucrabilitatea, con_inutul de aer oclus _i rezisten_ele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment _i aditiv _i raportul A/C, conform SR 183-
1 tabel 3 _i SR 182-2
pct. 2.3.4., sunt indicate în tabelul 6.
Pagina 15 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Tabel 6
Material
Clasa betonului rutier
Observa_ii
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Ciment CR 42.5R,
kg/m3*)
310-330 330-350 330-350 350-370 cofraje fixe
min. 310 cofraje glisante
2. Raport apã/ciment, max 0,45 pentru betoanele cu granulozitate
continuã cofraje fixe
0,47 pentru betoanele cu granulozitate
discontinuã
cofraje fixe
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenu_ã cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continuã cofraje glisante
3. Aditivi plastifian_i _i
aditivi antrenori de aer %
din masa cimentului
conform specifica_iei tehnice de produs cofraje fixe sau
glisante
NOTÃ: *) Cantitã_ile prevãzute pentru dozajele de ciment nu con_in _i
pierderile.
11.5. Caracteristicile betonului rutier întãrit care trebuie îndeplinite la
stabilirea re_etelor prin
încercãrile preliminare trebuie sã fie cu 10% mai mari decât cele
obligatorii la execu_ie, pentru a
exista garantia acoperirii diferentelor între condi_iile de laborator _i cele
de _antier.
Valorile pentru re_ete sunt indicate în tabelul 7.
Caracteristicile betonului întãrit la încercãri preliminare Tabel 7
Nr.
crt.
Condi_ii tehnice
(preliminar, la re_ete)
Clasa betonului rutier
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Rezisten_a caracteristicã la încovoiere
(Rk
inc) determinatã la 28 zile pe epruvete
prismatice 150x150x600mm MPa min.
3,8
4,4
4,9
5,5
2. Rezisten_a medie la compresiune
determinatã la 28 zile pe cuburi cu latura de
150 (Rc med.) MPa
34,0
39,0
44,5
50
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
conform SR EN 3518
G 100 G 100 G 100 G 100
12. COMPOZI_IA BETONULUI RUTIER
12.1. Compozi_ia betonului rutier se realizeazã cu agregate naturale
prelucrate, apã, ciment _i
aditivi.
12.2. La stabilirea compozi_iei betonului rutier se vor aplica cerintele de
bazã din normativul NE
012-1, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere _i se vor respecta
prevederile anexei II.1 din
Normativul pentru executarea îmbrãcãmin_ilor rutiere din beton de
ciment în sistemele cofraje fixe
_i glisante, indicativ NE 014.
12.3. Caracteristicile betonului rutier proaspãt sunt indicate în tabelul 8.
Pagina 16 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Tabel 8
Nr.
crt.
Caracteristicile betonului proaspãt
Determinare
Denumirea conform
Valoarea
Sistem
cofraje fixe
Sistem
cofraje
glisante
1. Consisten_a (lucrabilitatea):
- încercarea de tasãre, cm. max.
3
-
SR EN 12350-
2
- determinarea gradului de compactare 1,15 ... 1,35 1,15... 1,35 SR EN
12350-
4
- încercarea Vebe, sec - 10 - 15 SR EN 12350-
3
2. Densitatea aparentã kg/m3 2400 40 2400 50
2390 30
SR EN 12350-
6
3. Con_inutul de aer oclus, % volum 3,5 0,5 4 – 6
4,5 0,5
SR EN 12350-
7
4. Con_inut de ioni de clor, % din masa
cimentului
0,40 0,40 SR EN 1744-
1+A1
12.4. Caracteristicile betonului rutier întãrit sunt indicate în tabelul 9.
Tabel 9
Nr.
crt.
Condi_ii tehnice care trebuie îndeplinite de betonul
întãrit, la execu_ie
Clasa betonului rutier
BcR
3,5
BcR
4,0
BcR
4,5
BcR
5,0
1. Rezisten_a caracteristicã la încovoiere (Rkinc)
determinatã la 28 zile pe prisme 150x150x600mm
conform SR EN 12390-5, MPa, min.
3,5 4,0 4,5 5,0
2. Rezisten_a medie la compresiune (Rc) determinatã
la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 mm, conform
SR EN 12390-3 MPa, min.
30 35 40 45
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
conform SR 3518
G 100 G 100 G 100 G 100
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utilajele _i echipamentele necesare executãrii îmbrãcãmin_ilor rutiere din
beton de ciment trebuie
selectate în conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului _i
Caietului de Sarcini, iar
preliminar aceestea trebuie prezentate Inginerului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie sã asigure func_ionarea pe _antier a sta_iei de
betoane _i a echipamentelor
pentru a_ternerea betonului.
Pagina 17 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
13. STA_IA DE BETOANE
13.1. Prin sta_ia de betoane se întelege orice unitate sau instala_ie care
produce _i livreazã beton,
fiind dotatã cu una sau mai multe centrale de beton.
13.2. Certificarea conformita_ii instala_iei privind calitatea fabrica_iei si
condi_iile de securitate, se
vor efectua cu respectarea procedurii PCC 020.
14. EXPERIMENTAREA PREPARÃRII BETONULUI RUTIER ÎN STA_IE
Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã facã
experimentarea preparãrii
betonului rutier în sta_ie, pentru a verifica dacã folosind mijloacele
_antierului, re_eta betonului
stabilitã în laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul
de sarcini.
Încercãrile trebuiesc repetate pânã la ob_inerea rezultatelor
satisfãcãtoare privind:
- lucrabilitatea (consisten_a);
- con_inutul în aer oclus;
- omogenitatea betonului;
- rezisten_a la încovoiere.
În cazul centralelor de beton cu douã malaxoare încercarea de verificare a
omogenitã_ii se va face
pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestora se va verifica _i durata minimã de malaxare, necesarã
pentru a asigura o bunã
omogenizare a betonului.
Probele pentru verificãri se vor lua din cel pu_in 6 amestecuri diferite, pe
care se vor determina
caracteristicile arãtate la Capitolul III, art. 12, Compozi_ia betonului rutier.
15. PREPARAREA PROPRIU-ZISÃ A BETONULUI RUTIER
15.1. Este interzisã prepararea betonului în Instala_iile care nu asigurã
respectarea abaterilor
prevãzute la pct. 13.2.
Antreprenorul rãspunde permanent de buna func_ionare a mijloacelor de
dozare, frecven_a
verificarilor fiind cea prevazuta în CP 012-1, dar cel pu_in o datã pe
sãptãmânã.
15.2. Cantitatea de apã corespunzãtoare unui amestec se va corecta
_inând seama de umiditatea
agregatelor _i de aditivul folosit, astfel încât sã se respecte raportul A/C
avut în vedere la stabilirea
re_etei.
15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente în malaxor se
face conform prevederilor
cãr_ii tehnice a utilajului respectiv.
Pagina 18 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
15.4. Pe parcursul preparãrii betonului, laboratorul sta_iei poate modifica
re_eta, în func_ie de
rezultatele încercãrilor privind umiditatea _i granulozitatea agregatelor, _i
de densitatea aparentã, de
lucrabilitatea _i volumul de aer oclus al betonului proaspãt, în situa_iile
reale existente, cu conditia
realizãrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
15.5. La terminarea unui schimb sau întreruperea preparãrii betonului pe
o duratã mai mare de o
orã, malaxorul va fi spãlat cu jet de apã sau apã cu pietri_.
15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct în mijloacele de transport,
recomandându-se
folosirea de buncãre intermediare. Pentru evitarea segregãrii betonului,
buncãrele vor fi încãrcate
axial prin intermediul unor jgheaburi _i a unei pâlnii de minimum 0,5 m
înãl_ime.
Nu se admite men_inerea betonului în buncãr mai mult de 15 minute.
Buncãrele intermediare vor fi curã_ate cel pu_in de douã ori într-un
schimb.
15.7. Temperatura betonului proaspãt mãsurata în mijloacele de transport
înaintea plecãrii de la
sta_ie trebuie sã se situeze în intervalul +5o…+30oC, iar la punerea în
operã sã nu depãseascã 30oC.
16. CONTROLUL CALITÃ_II BETONULUI PROASPÃT PREPARAT
16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspãt precizate la
punctul 12.4 tabelul 13, în
scopul evitãrii punerii în operã a unui beton necorespunzãtor, se vor face
în prealabil, la sta_ia de
betoane, determinãri pe betonul proaspãt.
16.2. Controlul operativ al calitã_ii betonului se va face conform
prevederilor din anexa I.3 la
normativul indicativ NE 014.
Ori de câte ori un rezultat se situeazã în afara limitelor admise, indicate la
punctul 12.4, se va repeta
imediat determinarea respectivã.
Dacã _i la o nouã determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise,
se va sista prepararea
betonului _i se vor stabili, dupã caz, mãsurile tehnologice ce se impun:
corectarea cantitã_ii de apã, a
propor_iilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii
componen_ilor _i verificarea instala_iei.
Dupã aplicarea mãsurilor stabilite _i dupã reluarea preparãrii betonului,
determinarea
caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se
eventualele corec_ii succesive
pânã când se constatã cã cel pu_in 3 rezultate consecutive se înscriu în
limitele admise.
16.3. În con_inuare, controlul se va face cu frecven_a prevãzutã în tabelul
10.
Pagina 19 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Tabel 10
Nr.
crt
Faza de
execu_ie
Caracteristicile care se
verificã
Scopul verificãrii Frecven_a minimã
01234
A. În cursul preparãrii betonului la sta_ia de betoane
A.1 Betonul
proaspãt
a. Lucrabilitatea Reglarea procesului
tehnologic _i respectarea
condi_iilor tehnice din
Tabelul 13
De 2 ori pe schimb de lucru,
pentru fiecare tip de beton _i
b. Densitatea aparentã betonierã
c. Temperatura (la
temperaturi ale aerului
sub +50C _i peste
+250C)
Reglarea procesului
tehnologic pentru
respectarea condi_iilor
tehnice de +50C...+300C
4 determinãri pentru fiecare
tip de beton _i schimb de
lucru
d. Granulozitatea
agregatelor din
amestecul de beton,
conform STAS 1759
Confirmarea respectãrii
granulozitã_ii
agregatelor din re_eta
betonului
Facultativ
e. Con_inutul de aer
oclus, conform SR EN
933-1
Reglarea preparãrii _i
respectarea condi_iilor
tehnice din Tabel 13
O probã pe schimb
A.2 Betonul
întãrit
a. Rezisten_a la
încovoiere pe epruvete
prismatice de
150x150x600 mm, la
vârsta de 28 zile,
conform SR EN 12390-
5
Verificarea realizãrii
condi_iilor de calitate
pentru clasa de beton
prescrisã
Câte o serie de 3 epruvete
prismatice pe schimb, pentru
fiecare tip de beton _i
betonierã, dar min. o serie de
100 m3
b. Idem la vârsta de 7
zile, pentru încercãri
orientative
Verificarea operativã a
compozi_iei betonului
O probã pe sãptãmânã
01234
c. Rezisten_a la
compresiune pe
epruvete cubice cu
latura de 150 mm, la
vârsta de 28 zile,
conform SR EN 12390-
3
Verificarea realizãrii
Rezisten_ei la
compresiune a betonului
Câte o serie de 3 epruvete
prismatice pe schimb, pentru
fiecare tip de beton _i
betonierã, dar min. o serie de
100 m3
d. Determinarea
gradului de gelivitate,
conform SR 3518:
Verificarea îndeplinirii
condi_iilor din Tabelul
14
Se determinã la elaborarea
compozi_iei betonului
B. La locul de punere in opera
B.1 Betonul
proaspãt, la
descãrcarea
din mijlocul
de transport
a. Examinarea
documentului de
transport
Constatarea garantãrii
calitã_ii de cãtre
producãtor _i respectarea
duratei de transport
La fiecare transport
b. Lucrabilitatea
(consisten_a), conform
STAS 1759 SR EN
12350-2, SR EN 12350-
3, SR EN 12350-4
Confirmarea
caracteristicilor impuse
betonului
O probã pentru fiecare tip de
beton _i schimb de lucru, dar
cel pu_in o probã la 20 m3
beton
Pagina 20 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
01234
c. Temperatura (la
temperatura aerului, sub
+50C _i peste +250C)
Confirmarea
caracteristicilor impuse
betonului
Patru determinãri pentru
fiecare tip de beton _i schimb
de lucru
B.2 Betonul
întãrit
Determinarea
Rezisten_ei la
compresiune pe
epruvete cilindrice
(carote) extrase din
îmbrãcãmintea
executatã, conform SR
EN 12390-3
Verificarea calitã_ii
betonului pus în lucrare
3 carote pe km de bandã de
îmbrãcãminte din beton sau
min. 4 carote din fiecare zonã
de îmbrãcãminte asupra
cãreia existã dubii de calitate
16.4. Calitatea betoanelor din îmbrãcãmin_ile rutiere, se va aprecia pe
baza rezultatelor
înregistrate în evidentele de laborator _i buletinele de încercare a
epruvetelor confec_ionate la sta_ia
de betoane, încercate _i prelucrate la laboratoarele de specialitate ale
Antreprenorului, care vor _ine
eviden_a zilnicã pe formularul “Registrul pentru eviden_a preparãrii _i
punerii în operã a betoanelor
rutiere”, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014 privind betonul
preparat:
- compozi_ia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspãt (lucrabilitate, densitate, con_inut de
aer oclus, temperaturã);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea Rezisten_elor
mecanice.
16.5. Seful punctului de lucru va _ine eviden_a betonului turnat pe
formularul tipizat “Condica
pentru eviden_a betoanelor turnate”, unde se vor consemna zilnic:
- Cantitã_i de beton turnate;
- elemente turnate;
- confectionarea epruvetelor de control _i rezultatele încercãrilor
mecanice pe betonul întãrit.
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI RUTIER
17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECU_IA BETONULUI RUTIER
17.1. Îmbrãcãmin_ile rutiere din beton de ciment pot fi executate în douã
metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic în plan
orizontal _i vertical, dotat cu
un senzor de direc_ie, unul de nivel, cu douã unitãti de vibra_ie, o curea
transportoare _i cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folositã.
Pagina 21 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Pentru aceasta, înainte de începerea lucrãrilor de execu_ie, Antreprenorul
va trebui sã prezinte
Inginerului spre aprobare metoda aleasã pentru execu_ia îmbrãcãmin_ii
din beton de ciment.
17.3. Procedura va con_ine descrierea tehnologiei de execu_ie adoptatã,
ce trebuie verificatã la
începerea lucrãrilor, pe un sector de probã (300-600 m lungime) _i va
con_ine:
- descrierea detaliatã a echipamentului;
- descrierea detaliatã a întregului proces de execu_ie a lucrãrilor, inclusiv
pregãtirea funda_iei,
realizarea betonului, transportul, turnarea _i conservarea;
- documenta_ia trebuie sã con_inã informa_ii ca: viteza utilajului,
intensitatea vibrãrii betonului,
grosimea stratului de beton (înainte de vibrarea _i finisarea stratului de
beton), nivelarea
suprafe_ei, protejarea betonului finisat, tãierea rosturilor _i finisarea.
18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC _I DE _ANTIER
Antreprenorul trebuie sã prezinte preliminar autoritãtilor competente _i
Inginerului un plan cu
managementul traficului, care sã con_inã descrierea detaliatã a tuturor
mãsurilor necesare diminuãrii
efectelor ivite pe timpul execu_iei în zonele de trafic. Managementul
traficului se va face în deplinã
conformitate cu normele _i reglementãrile în vigoare.
19. TRANSPORTUL BETONULUI
19.1. Transportul betonului rutier se realizeazã cu autobetoniere sau
autobasculante cu basculare
în spate sau lateral. Autobasculantele trebuie sã fie etan_e, iar în cazurile
cu temperaturi la limitã ale
aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel încât
sã se evite modificarea
caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul
transportului).
19.2. Dupã fiecare 3-4 transporturi _i ori de câte ori este nevoie,
autobetonierele sau
autobasculantele vor fi curã_ate _i spãlate cu jet de apã.
19.3. Durata maximã de transport, consideratã din momentul terminãrii
încãrcãrii în mijlocul de
transport _i sfârsitul descãrcãrii acestuia la punctul de lucru, nu va depã_i
60 minute la temperaturi
ale betonului 15oC _i 45 minute la temperaturi situate în intervalul
15o...30oC.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de
rezisten_ã _i pânã la
completa finisare a suprafe_ei stratului de uzurã nu trebuie sã depãseascã
cu mai mult de o orã
începutul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten_ã
_i pânã la completa
finisare a suprafe_ei stratului de uzurã nu trebuie sã depãseascã timpul de
începere a prizei
betonului.
Pagina 22 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
19.6. Când se transportã beton cu lucrabilitate redusã, sunt necesare
autocamioane echipate cu
vibratoare pentru a descãrca betonul. Camioanele trebuiesc curã_ate cu
jet de apã la fiecare 3-4
curse _i oricând este necesar.
19.7. Fiecare transport de beton va fi înso_it de un bon de transport.
19.8. Numãrul autobetonierelor sau autobasculantelor folosite la
transportul betonului trebuie sã
asigure un flux con_inuu alimentãrii utilajelor de punere în operã.
19.9. Circula_ia autobasculantelor pe stratul de beton slab (când acesta
este stratul suport al
îmbrãcãmintei) se va admite numai dupã atingerea a 70% din rezisten_a
la 28 zile a betonului slab.
20. LUCRÃRI PREGÃTITOARE
20.1. Înainte de a începe executarea îmbrãcãmin_ii din beton de ciment
se va verifica _i recep_iona
stratul suport al acesteia (funda_ia sau stratul de bazã), conform STAS
6400, prin verificarea
elementelor geometrice, abaterilor limitã, denivelãrilor admisibile, precum
_i a capacitã_ii portante a
complexului funda_ii-pat, corectându-se toate defec_iunile constatate. Nu
se va trece la executarea
îmbrãcãmin_ii din beton de ciment decât numai dupã efectuarea
remedierilor necesare.
20.2. Funda_ia sau stratul de bazã trebuie sã aibã la suprafa_a sa acelea_i
pante în profil transversal
_i acelea_i declivitã_i în profil longitudinal ca cele ale suprafe_ei
îmbrãcãmin_ii de beton de ciment.
20.3. Denivelãrile admisibile ale suprafe_ei straturilor de funda_ie în sens
longitudinal, sub
dreptarul de 3 m lungime _i a unei pene, vor fi de + 2 cm, în cazul
straturilor de funda_ii din balast,
piatrã spartã _i din materiale granulare stabilizate mecanic _i de + 1,5 cm,
din agregate naturale
stabilizate cu lian_i hidraulici sau puzzolanici.
20.4. Denivelãrile admisibile ale suprafe_ei stratului de funda_ie în sens
transversal, sub lata de 3
m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru îmbrãcãmintea din
beton de ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limitã la panta transversalã _i
la cotele în profil
longitudinal vor fi cele prevãzute în caietul de sarcini întocmit pentru
betonul slab.
Înainte de executarea îmbrãcãmin_ilor din beton de ciment peste stratul
de beton slab, dupã
corectãrile defec_iunilor constatate la acesta, se va executa o peliculã
izolatoare alcãtuitã din douã
straturi de emulsie bituminoasã cationicã, pe toatã suprafa_a acestuia.
20.6. Denivelãrile admisibile în profil transversal _i longitudinal al
suprafe_ei îmbrãcãmin_ii
rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se
ranforseazã, vor fi cele prevãzute în
normativele _i standardele in vigoare.
20.7. La executarea îmbrãcãmin_ilor de beton de ciment, peste
îmbrãcãmin_i existente, acestea vor
fi tratate conform prevederilor proiectului _i normativului indicativ NE 014
pct. 7.14…7.18.
Pagina 23 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
20.8. Lucrãrile de corectare _i finisare a funda_iei sau a stratului de bazã
vor preceda lucrãrile de
betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
20.9. Pe funda_ia verificatã _i rectificatã se monteazã longrinele metalice.
Înãl_imea cofrajelor fixe trebuie sã fie egalã cu grosimea îmbrãcãmin_ii
proiectate.
Se va da o deosebitã aten_ie pozitionãrii corecte în plan a longrinelor _i o
asezare la cote cu ajutorul
nivelei, corespunzãtor elementelor geometrice în plan _i în profil în lung
din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate înaintea începerii turnãrii betonului, pe
cel pu_in o lungime de
turnare programatã zilnic.
20.11. În cazul funda_iilor de balast, piatrã spartã _i din materiale
granulare stabilizate mecanic,
între longrinele metalice montate pe funda_ia umezitã în prealabil, se va
a_terne un strat de nisip de
2 cm grosime dupã compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN
> 85.
20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat _i compactat se va întinde hârtie
rezistentã (Kraft) sau folie de
polietilenã.
Benzile de hârtie sau folie de polietilenã trebuie sã se suprapunã cu minim
5 cm în sens longitudinal
_i 20 cm în sens transversal. Banda superioarã va fi în sensul pantei.
20.13. Banda de hârtie sau folia de polietilenã trebuie sã fie întinsã cu
pu_in timp înainte de
betonare, pentru a evita producerea de cute _i trebuie sã fie asiguratã
contra vântului, a_ezând peste
ea din loc în loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Este interzisã folosirea de beton proaspãt sau bolovani _i nu se va cãlca
pe hârtia rezistentã întinsã.
20.14. În situa_iile în care stratul superior al funda_iei este alcãtuit din
materiale stabilizate cu lian_i
hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafe_ei
funda_iei cu strat de nisip _i
hârtie sau folie de polietilenã.
În aceste cazuri, înainte de a_ternerea betonului, suprafa_a acestor
funda_ii se va stropi cu apã.
20.15. În cazul în care betonul se executã cu cofraje glisante pregãtirea
stratului suport se va face în
condi_iile specifice sistemului cofraje fixe pe funda_ii noi.
20.16. Stratul suport va fi verificat _i aprobat înainte de turnarea
betonului pentru îmbrãcãminte, pe
o zonã corespunzãtoare unei zile de lucru.
20.17. Principalele controale ce trebuiesc fãcute înainte de punerea în
operã a betonului sunt
urmãtoarele:
- pregãtirea stratului suport pe care urmeazã sã fie a_ternut betonul, în
conformitate cu prevederile
pct. 20.1...20.16;
Constatãrile acestor verificãri vor fi consemnate în procese verbale de
lucrãri ascunse, care vor
Pagina 24 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
preciza concret verificãrile efectuate, constatãrile rezultate _i dacã se
admite trecerea la executarea
îmbrãcãmintei de beton;
- pozitionarea corectã a longrinelor (execu_ie în sistemul cofraje fixe) sau
a firelor de ghidaj pentru
palpatorii ma_inii cu cofraje glisante;
- pozitionarea corectã a rosturilor de dilata_ie;
- asigurarea bunei func_ionãri a utilajelor de punere în operã a betonului
rutier.
21. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BETONULUI RUTIER
21.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu
un tronson experimental
de min. 300 m lungime pentru a verifica pe _antier, în condi_ii de execu_ie
curente, realizarea
caracteristicilor cerute betonului pus în operã în conformitate cu
prevederile prezentului caiet de
sarcini precum _i pentru a regla utilajele _i dispozitivele de punere în
operã a betonului _i eventual
corectarea compozi_iei betonului în limitele stabilite prin studiul
preliminar.
Se vor urmãri în special:
- reglarea utilajului de rãspândire _i vibrare pentru ob_inerea grosimii
necesare _i o suprafa_are
perfectã;
- reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele _i mai ales a
celor situate la marginea
îmbrãcãmin_ii;
- punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafe_elor de striere _i de
rãspândire a produsului de
protec_ie ca _i a metodelor de execu_ie a rosturilor _i a timpului de tãiere.
21.2. Partea din tronsonul executat consideratã ca cea mai bine realizatã
va servi ca tronson de
referin_ã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referin_ã se vor consemna în
scris, pentru a servi la
urmãrirea calitã_ii lucrãrilor ce se vor executa în con_inuare.
22. PUNEREA ÎN OPERÃ PROPRIU-ZISA
22.1. Punerea în operã a betonului rutier în sistemul cofraje fixe
22.1.1. Îmbrãcãmin_ile de beton de ciment se executã într-unul sau douã
straturi, conform
prevederilor din proiect, în func_ie de utilajele curente, care pot asigura
compactarea prin vibrare
pânã la grosimi de 23 cm. În cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza
numai vibrofinisoare dotate
cu pervibratoare, care vor trebui sã asigure o vibrare eficientã pe toatã
grosimea stratului.
22.1.2. La locul de punere în operã, descãrcarea betonului se va face în 2-
3 locuri sau în cordon (din
mers), urmãrindu-se men_inerea omogenitã_ii betonului pe toatã
suprafa_a de descãrcare. La
Pagina 25 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
îmbrãcãmin_i executate în douã straturi, descãrcarea betonului celui de-al
doilea strat se va face
obligatoriu prin descarcare lateralã, folosind autobasculante sau
alimentatoare speciale. Aceeasi
mãsurã se va aplica _i pentru primul strat când acesta se a_terne pe
funda_ie acoperitã cu hârtie
rezistentã.
22.1.3. A_ternerea betonului se va face numai cu repartizatoare
mecanice, cu exceptia unor
suprafe_e reduse la care folosirea acestora nu este justificatã din punct de
vedere tehnico-economic
(supralãrgiri în curbe, curbe cu raze mici, strãzi de categoria IV cu o bandã
de circula_ie, parcaje,
platforme sau locuri de sta_ionare, pe suprafe_e mici sau izolate). La
acestea, a_ternerea betonului
rutier proaspãt, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea _i nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul
vibrofinisoarelor, având
urmãtoarele caracteristici: frecven_a de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea
1,0…1,3 mm, viteza de
avansare: min. 0,6 m/minut, prin douã treceri ale acestora pe fiecare strat
de beton ce se
compacteazã. Rela_ia între grosimea dalei, h _i lã_imea grinzii vibratoare,
mãsuratã în sensul de
avansare, b, este: b > h. Lã_imea grinzii de vibrare trebuie sã fie cel pu_in
egalã cu grosimea dalei.
22.1.5. Procedurile de vibrare _i distan_a maximã între vibratoare vor fi
cele descrise, în totalitate, în
metoda propusã de Antreprenor _i aprobatã de Inginer, înainte de
începerea lucrãrilor de betonare.
O aten_ie deosebitã trebuie acordatã vibratoarelor în lungul marginii
benzii care se executã, pentru a
realiza o compactare corespunzãtoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabile_te prin determinãri de probã
efectuate cu prima _arjã de
beton ce se compacteazã, stabilindu-se _i viteza de înaintare a
vibrofinisorului, corelatã cu lã_imea
grinzii vibratoare, care trebuie sã fie în contact cu betonul proaspãt pe o
lungime egalã cu cel pu_in
grosimea dalei, mãsurate în direc_ia de avansare. Durata vibrãrii se
recomandã sã fie de 30…60
secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corectã a betonului pe întreaga
suprafa_ã a stratului compactat, se
va urmãri ca grinda vibratoare, în timpul vibrãrii, sã se afle cu 1…3 mm
mai jos decât suprafa_a
betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sã fie de
1,15...1,35 ori mai mare decât
grosimea finalã a stratului compactat, în func_ie de lucrabilitatea
betonului.
Înainte de a începe vibrarea betonului, se va stabili, în cadrul
determinãrilor de probã, grosimea
stratului de beton necompactat, necesarã pentru ob_inerea grosimii
prescrise a stratului finit.
22.1.9. Punerea în operã a betonului se va face fãrã întreruperi, iar dacã
acestea nu pot fi evitate
(ploaie intensã, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionarea cu
beton, etc.) se va executa din
betonul confec_ionat pânã în acel moment o dalã mai scurtã decât cea
prevãzutã, terminatã cu un
Pagina 26 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distan_ã de cel
mai apropiat rost al
îmbrãcãmin_ii rutiere.
22.1.10. Distan_a dintre douã pozitii succesive de lucru ale plãcilor sau
riglelor vibrante
trebuie sã fie astfel stabilitã încât sã fie asiguratã acoperirea succesivã a
întregii suprafe_e de beton
compactat.
22.1.11. Întreruperea betonãrii la sfârsitul unei zile de lucru se va face
numai la un rost
transversal de dilata_ie sau de contact.
22.1.12. Betonul gre_it fabricat sau gre_it turnat se va îndepãrta de la
locul de punere în operã.
22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitã_i, sensul de execu_ie al benzii
de beton va fi
urmãtorul:
- pentru pante de pânã la 3% se lucreazã în sensul urcãrii drumului (din
aval spre amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreazã în sensul coborârii drumului
(din amonte spre aval),
adaptându-se la situa_ia respectivã, atât consisten_a betonului cât _i
viteza de avansare a
utilajelor, având în vedere totodatã _i necesitatea ca în fa_a utilajelor sã
existe în permanentã un
val de beton afânat cu rol de “zid de sprijin”.
22.1.14. Betonul a_ternut la cotã _i necompactat, se va verifica cu
dreptarul _i se vor efectua
corectãrile necesare înainte de vibrare, pentru eliminarea denivelãrilor
suprafe_ei, prin completare
cu beton sau îndepãrtarea betonului în exces. Lângã longrine betonul se
va îndesa cu maiul metalic
asigurând totodatã men_inerea ancorelor în pozitie orizontalã.
22.1.15. Dupã a_ternerea stratului de beton pe o portiune de 5…6 m, pe
toatã lã_imea _i dupã
verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la
vibrarea betonului cu
ajutorul vibrofinisorului, urmãrindu-se ca în fa_a grinzii vibratoare sã
existe permanent un val
uniform de beton de maximum 5 cm înãl_ime.
22.1.16. Dupã trecerea vibrofinisorului pânã la circa 1 m de capãtul
por_iunii a_ternute,
aceasta se retrage _i se face verificarea în profil longitudinal _i transversal
a suprafe_ei vibrate cu
dreptarul de 3 m lungime _i o panã de 20 cm lungime _i maximum 3 cm
lãtime, având înclinatia de
:10 _i gradatii corespunzãtoare diferentelor de înãl_ime de 1 mm,
corectând cu beton, dacã este
cazul, suprafe_ele denivelate sau cele deschise (nevibrate).
22.1.17. Dupã verificarea _i corectarea denivelãrilor suprafe_ei vibrate,
betonul de lângã
longrine se va compacta cu maiul sau cu plãci vibrante.
22.1.18. Daca este cazul se trece apoi a doua oarã cu vibrofinisorul, astfel
ca suprafa_a
obtinutã sã fie netedã _i uniformã ca aspect.
22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru
prima sarjã dintr-o dalã _i
Pagina 27 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
terminarea finisãrii betonului din aceeasi dalã nu va depã_i cu mai mult de
o orã începutul
prizei/cimentului.
22.1.20. Finisarea suprafe_ei betonului pentru piste aeroportuare,
autostrãzi _i drumuri cu
trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte
categorii de lucrãri, când
vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelãrilor
longitudinale ale suprafe_ei
stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3…4
m lungime, având
diametrul de 25 cm _i masa de circa 150…200 kg. Cu ruloul se lucreazã
pe suprafa_a corectatã _i
compactatã, prin rostogolirea lui în sens perpendicular pe axa benzii, pe
toatã suprafa_a
îmbrãcãmintei, prin treceri suprapuse pe câte 1,00 m. Ruloul trebuie
curã_at _i umezit la fiecare
trecere, evitându-se udarea betonului.
22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafa_a îmbrãcãmintei de cãtre
grinda finisoare sau
rulou, se indepãrteazã cu perii speciale, care sunt trase transversal spre
marginea benzii de beton
executate.
22.1.22. Suprafa_a finisatã a betonului se va stria numai mecanic la
autostrãzi _i piste
aeroportuare _i mecanic sau manual la celelalte lucrãri, perpendicular pe
axa drumului, cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire
plastice sau metalice. Pentru
a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre
strieri vor fi aleatorii.
Metoda va fi aprobatã prealabil de Inginer.
22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dupã cel pu_in 24 ore de la
turnarea betonului.
În cazul în care executarea îmbrãcãmintei se va face pe jumãtate din
lã_imea pãrtii carosabile _i se
circulã pe a doua jumãtãte a drumului, longrinele din axa drumului se vor
demonta dupã minimum
48 ore.
Aceastã operatiune se va face dupã o perioadã de timp mai mare atunci
când ob_inerea Rezisten_ei
betonului este întârziatã de protec_ia acestuia (amânatã, inadecvatã) sau
pe timp friguros.
Dupã demontare, longrinele metalice vor fi pãstrate curate _i vor fi tratate
corespunzãtor pentru a
evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate
Inginerului pentru aprobare
preliminarã. Nu se vor folosi longrine deteriorate.
22.1.24. Imediat dupã demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor
se vor acoperi cu un
strat de decofrol sau emulsie bituminoasã cationicã.
22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numãrului de ordine
al dalei (din 5 în 5
dale) pe suprafa_a betonului, la col_ul dalei, la 30 cm de la margine,
cifrele având 10 cm înãl_ime _i
10 mm adâncime).
22.1.26. Pentru executarea îmbrãcãmin_ilor din douã straturi (beton de
uzurã _i beton de
Pagina 28 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
rezisten_ã) se fac urmãtoarele precizãri:
- vibrarea betonului din stratul de rezisten_ã _i stratul de uzurã se face
cu douã vibrofinisoare care
actioneazã separat pe fiecare strat, astfel încât timpul care se va scurge
de la terminarea unui strat
_i contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezisten_ã _i a_ternerea
stratului urmãtor (de uzurã)
nu va depã_i o jumãtate de orã
- timpul care se va scurge de la prepararea primei _arje din betonul
stratului de rezisten_ã dintr-o
dalã _i terminarea finisãrii suprafe_ei stratului de uzurã din aceeasi dalã,
nu va depã_i cu mai mult
de o orã începutul prizei cimentului.
22.2. Punerea în operã a betonului rutier în sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie sã realizeze urmãtoarele
operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toatã lã_imea benzii de betonare cu ajutorul
unui repartizator tip snec;
- compactarea, prin vibrarea internã a betonului, cu ajutorul
pervibratoarelor electrice de interior
de 70 mm diametru care produc “lichefierea” betonului;
- presarea betonului prin “extrudere” de cãtre greutatea proprie a
ma_inii;
- finisarea transversalã a suprafe_ei betonului “extrudat” cu ajutorul unei
grinzi care se deplaseazã
perpendicular pe direc_ia de avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinalã a suprafe_ei din beton cu ajutorul unui dispozitiv
(dri_cã) care se
deplaseazã transversal între cofrajele glisante _i longitudinal, odatã cu
masina.
22.2.2. Betonul în fa_a ma_inii cu cofraje glisante, trebuie astfel descãrcat
_i repartizat încât sã se
asigure o avansare uniformã, continuã _i permanentã a ma_inii, practic
fãrã nici o oprire a ma_inii.
Se va urmãri permanent ca volumul de beton din fa_a ma_inii cu cofraje
glisante sã fie constant.
22.2.3. Viteza ma_inii cu cofraje glisante se regleazã la cca. 1 m/minut în
func_ie de ritmul de
aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale _i
suprafa_area îmbrãcãmintei ce se
realizeazã.
22.2.4. În principiu, toate reglajele ma_inii cu cofraje glisante se
efectueazã pe loc, înainte de
începerea betonãrii, dar trebuiesc efectuate verificãri _i ajustãri ale
acestora la începutul lucrului,
pentru garantarea realizãrii condi_iilor de calitate ce se impun dalelor, din
punct de vedere ale
grosimii, calitã_ii _i rectangularitãtii marginilor acestora. În acest scop se
vor avea în vedere
prevederile normativului indicativ NE 014 pct. 10.1.6. _i 10.1.7.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarcã cu aten_ie în fa_a
repartizorului cu snec a
ma_inii cu cofraje glisante dupã care repartizarea uniformã a acestuia
între cofrajele ma_inii se
continuã cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmãri permanent (prin observarea aspectului suprafe_ei
betonului) modul de
Pagina 29 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
func_ionare al tuturor pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc înlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeazã la echidistante de cca. 50 cm _i la
mijlocul grosimii stratului de
beton.
O supraveghere mai atentã se va da celor douã pervibratoare laterale
care trebuie sã asigure
ob_inerea muchiilor benzii de beton. Aceste douã pervibratoare se vor
monta la aproximativ 15 cm
de marginea cofrajelor glisante.
22.2.8. A_ternerea betonului se considerã terminatã când suprafa_a
îmbrãcãmintei nu prezintã
denivelãri _i are un aspect omogen.
22.2.9. Compactarea _i finisarea se considerã terminate când suprafa_a
betonului este planã, închisã
_i are o texturã uniformã. În caz cã se observã denivelãri ale suprafe_ei
îmbrãcãmintei rãmase în
zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii
de 40-50 cm lungime.
22.2.10. O aten_ie permanentã se va acorda valului de beton ce se
formeazã în fa_a grinzii
ma_inii cu cofraje glisante care executã nivelarea transversalã a
îmbrãcãmintei. Acest val de beton
trebuie sã fie uniform, con_inuu _i cu un diametru de cca. 10 cm grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionatã
de alimentarea
permanentã cu beton a acesteia, în condi_iile mentinerii unui viteze
constante de cca. 1 m/minut.
22.2.12. În cazul opririlor (accidentale) care depãsesc durata de începere
a prizei cimentului
este necesarã dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. În timpul stationãrii ma_inii cu cofraje glisante vibrarea betonului
va fi opritã.
22.2.14. Pentru a elimina în cel mai scurt timp unele deficiente de
execu_ie, cu efect negativ
asupra calitã_ii suprafe_ei _i muchiilor îmbrãcãmintei, este necesar sã se
efectueze verificarea
elementelor geometrice ale acesteia, cel mai târziu la 24 ore dupã
punerea în operã a betonului.
22.2.15. În scopul îmbunãtãtirii aderen_ei rotilor autovehiculelor pe
îmbrãcãmintea udã,
suprafa_a finisatã a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii,
mecanic sau manual, cu perii
piassava.
Pentru a se permite protejarea cât mai rapidã a betonului cu produs de
protec_ie, strierea se face la
cel mult 20 m în spatele ma_inii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea _i adâncimea strierii _i aceastã
operatiune se va repeta dacã este
cazul.
23. MÃSURI ÎN CAZUL CONDI_IILOR METEOROLOGICE
NEFAVORABILE
23.1. Lucrãrile de punere în opera a betonului vor fi întrerupte atunci când
se ivesc urmãtoarele
Pagina 30 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
condi_ii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC
- ploaie intensã, care poate conduce la degradarea caracteristicilor
suprafe_ei betonului.
23.2. În perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de
accelerator de prizã si/sau de
întãrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate _i
numai sub un control
competent din partea _antierului.
De asemenea, se poate lua în considerare _i folosirea apei calde la
prepararea betonului.
Atunci când temperatura aerului este în jur de +5 oC con_inuarea sau
oprirea betonãrii se va face pe
baza prognozei meteorologice pe urmãtoarele 24 ore (temperaturã, vânt).
În cazul când temperatura coboarã sub +5oC _i existã pericol de înghet în
urmãtoarele 24 ore,
lucrãrile vor fi oprite.
Dacã existã pericolul ca temperatura exterioarã sã coboare sub 0 oC, în
primele 24 ore de întãrire a
betonului deja pus în operã, se vor lua mãsuri de protejare a acestuia, prin
pãstrarea unei temperaturi
a betonului de cel pu_in 5oC pe o perioadã de cel pu_in 3 zile.
Temperatura betonului proaspãt înainte de a fi pus în operã trebuie sã fie
mai mare de +5oC.
23.3. La betonare pe timp cãlduros, în vederea evitãrii deshidratãrii
superficiale rapide, care
conduce la scãderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la
suprafa_a betonului, se va acorda
o aten_ie deosebitã aplicãrii produsului de protec_ie.
Pentru evitarea fisurãrii betonului între rosturi, se va stabili momentul
optim de tãiere a rosturilor,
astfel încât sã existe un timp suficient pentru tãierea tuturor rosturilor
înainte de aparitia fisurilor.
Dacã apare riscul deshidratãrii superficiale a betonului, datoritã vântului
sau a unei umiditãti
relative scãzute a aerului, se vor lua mãsuri de dublare a grosimii peliculei
de protec_ie sau se va
dispune oprirea betonãrii.
Temperatura betonului la punerea în operã nu va fi mai mare de 30 oC.
Pentru scãderea temperaturii betonului sub 30oC, la prepararea acestuia
se poate folosi apã rãcitã.
Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20oC _i umiditatea
relativã este mai micã de
50%, se vor lua mãsuri pentru men_inerea umiditãtii stratului suport al
îmbrãcãmin_ii, iar produsul
de protec_ie a betonului proaspãt, se va aplica în douã straturi succesive
(pentru realizarea unei bune
impermeabilizãri a betonului).
Atunci când temperatura exterioarã este mai mare de +30 oC (pânã la
maximum 35oC) _i umiditatea
Pagina 31 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
relativã a aerului este mai micã de 40%, betonarea se va face numai cu
luarea de mãsuri speciale,
rãcirea apei combinatã cu protec_ia betonului cu emulsii bituminoase
aplicate în douã straturi
succesive _i acoperirea cu copertine, imediat dupã trecerea finisorului.
24. PROTEJAREA SUPRAFE_EI BETONULUI PROASPAT
24.1. Întregul echipament _i materialele necesare protejãrii
corespunzãtoare a betonului proaspãt,
trebuie sã fie la îndemânã _i gata de instalare, înainte de turnarea
propriu-zisã a betonului.
24.2. Metodele _i produsele necesare protec_iei betonului proaspãt vor fi
supuse aprobãrii
prealabile de cãtre Inginerul lucrãrii.
24.3. Imediat dupã terminarea strierii suprafe_ei betonului, se va proceda
la protejarea betonului
proaspãt împotriva ac_iunii soarelui, vântului _i ploilor, cu acoperi_uri de
protec_ie mobile
impermeabile _i nedeformabile, îmbinate etans între ele, care se
deplaseazã pe mãsura finisãrii
suprafe_ei betonului.
Betonul va rãmâne astfel protejat pânã la acoperirea lui cu o peliculã de
protec_ie continuã _i
impermeabilã, cu grosime uniformã, aplicatã prin stropirea suprafe_ei _i
pãrtilor laterale ale
betonului cu produse chimice pentru care existã agremente tehnice
corespunzãtoare, în scopul
asigurãrii condi_iilor favorabile de întãrire a betonului _i evitãrii fisurãrii
dalelor.
24.4. Produsul de protec_ie se aplicã pe suprafa_a betonului proaspãt prin
pulverizare cu ajutorul
unui dispozitiv de lucru.
24.5. Lucrãrile de peliculizare a suprafe_ei betonului proaspãt nu se vor
executa pe timp de ploaie.
În cazul în care ploaia intervine într-un interval mai mic de 3 ore de la
aplicarea emulsiei, operatia
de protec_ie se repetã.
24.6. Pe timp ploios, suprafe_ele de beton proaspãt vor fi protejate cu
acoperi_uri sau folii de
polietilenã, atât timp cât prin cãderea precipitatiilor existã pericolul
antrenãrii pastei de ciment.
24.7. Dupã tãierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu
folii de polietilenã, late de
cca. 50 cm, asigurate contra vântului cu bare metalice, pânã la
colmatarea lor.
25. PROTEJAREA ÎMBRÃCÃMINTEI PROASPÃT TURNATÃ, DE
CIRCULA_IA
PIETONALÃ _I AUTO
25.1. Este interzisã circula_ia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe
betonul proaspãt. În
primele 24 ore de la executarea protec_iei suprafe_ei îmbrãcãmintei, cu
pelicule, accesul
muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine.
Restrictiile se ridicã în func_ie de
vârsta betonului.
Pagina 32 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
25.2. În cazul executãrii rosturilor prin tãiere, zona din lungul rosturilor se
va repeliculiza cu
produse similare celor folosite pe restul suprafe_ei dalei.
25.3. Pe perioada de întãrire a betonului, stabilitã în func_ie de anotimp,
se vor lua mãsuri ca
autovehiculele sã nu circule pe suprafa_a acesteia.
25.4. Îmbrãcãmin_ile din beton de ciment se pot da în circula_ie pentru
autovehicule numai dupã
ce se constatã cã sunt îndeplinite condi_iile prevãzute în tabelul 11.
Tabel 11
Temperatura atmosfericã medie la punctul de lucru ( oC) +5 +10 +15 +20
+25
Termene orientative pentru darea în circula_ie a
îmbrãcãmin_ilor din beton (zile):
Betoane realizate cu ciment tip CR 42,5R special pentru
drumuri
25 19 16 14 12
26. EXECUTAREA ROSTURILOR
26.1. Pentru a evita aparitia fisurilor _i crãpãturilor datoritã varia_iilor de
temperaturi _i umiditate,
tasãrile inegale _i pentru necesitãti de constructie, îmbrãcãmin_ile de
beton de ciment se executã cu
rosturi transversale _i longitudinale care le împart în dale.
26.2. Rosturile, în sistemul cofraje fixe, atât cele transversale cât _i cele
longitudinale pot fi de:
- contact (de constructie);
- dilata_ie;
- contractie.
26.3. Executarea rosturilor se face conform normativului NE 014.
27. COLMATAREA ROSTURILOR
27.1. Golul realizat la partea superioarã a rosturilor se va umple, pânã la
suprafa_a îmbrãcãmintei,
cu produse de colmatare.
27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta
urmãtoarele prevederi:
- identificarea materialului _i verificarea caracteristicilor sale;
- curãtirea rosturilor de materiale strãine (praf, pãmânt, pietricele, etc.)
cu ajutorul scoabelor _i a
periilor de sârmã;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, dacã este necesar, prin aplicarea uniformã a
produsului de amorsaj (grund) pe
pere_ii _i marginile rostului _i respectarea timpului necesar pentru uscarea
materialului de
amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere în operã a produselor ce se pun în
operã la cald;
Pagina 33 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
- înlãturarea materialului în exces (se interzice colmatarea rosturilor in
exces);
- darea în circula_ie a sectorului colmatat numai dupã rãcirea produselor
turnate la cald _i dupã
termenul impus prin tabelul 17.
28. VERIFICAREA CALITÃ_II BETONULUI RUTIER PUS ÎN OPERÃ
Verificarea calitã_ii betonului pus în operã se face conform tabelului 15 _i
se referã la:
28.1. Determinãri efectuate pe betonul proaspãt, la locul de punere în
operã:
- consisten_a (lucrabilitatea);
- temperatura în perioada de timp friguros (sub +5 oC) sau foarte cãlduros
(peste +25oC).
Dacã un rezultat al determinãrii privind lucrabilitatea _i temperatura
betonului, nu se înscrie în
limitele admise, se vor efectua încã douã determinãri pentru acelasi
transport de beton.
Dacã valoarea medie a celor 3 determinãri se înscrie în limitele admise, se
va accepta punerea în
operã a betonului. Dacã este depã_itã limita admisã, se refuzã punerea în
operã a betonului din
transportul respectiv.
28.2. Încercãri pe betonul întãrit:
- rezisten_a la încovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;
- rezisten_a la compresiune pe cuburi;
- rezisten_a la compresiune, pe carote.
Rezisten_ele la încovoiere _i la compresiune, la vârsta de 28 de zile pentru
betonul pus în operã,
determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeazã de laboratorul
sta_iei de betoane, care
efectueazã încercarea, imediat dupã înregistrare.
28.2.1. În cazul în care rezultatul sau rezultatele încercãrilor sunt mai mici
decât cele prevãzute
pentru clasa betonului respectiv, indicate în tabelul 14, laboratorul va
comunica, în termen de 48
ore, rezultatul în cauzã, conducãtorului sta_iei, conducerii unitãtii de care
depinde sta_ia _i
Inginerului lucrãrii.
Urmare comunicãrii primite de la laboratorul sta_iei de betoane, în termen
de 48 ore, seful sta_iei
împreunã cu Inginerul lucrãrii _i conducãtorul punctului de lucru, vor
identifica sectorul de
îmbrãcãminte executat (dalele turnate) în schimbul de lucru
corespunzãtor probei, cu valoarea
rezisten_ei neasiguratã, pe care se vor efectua verificãri suplimentare,
prin încercãri nedistructive
sau extragere de carote.
Dacã din verificãrile suplimentare rezultã cã betonul nu îndepline_te
condi_iile prevãzute, va fi
convocat Inginerul care va analiza _i decide mãsurile corespunzãtoare.
Pagina 34 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
28.2.2. Rezultatele încercãrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate în
douã etape _i anume:
- grupate lunar, pentru aprecierea activitãtii sta_iei;
- grupate pe tronsoane de drum sau pe întregul sector executat, pentru
aprecierea realizãrii clasei
betonului pus în lucrare, din care se vor elimina rezultatele încercãrilor de
pe tronsoanele pe care
s-au efectuat verificãri suplimentare prin încercãri nedistructive sau
extrageri de carote.
28.2.3. Încercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueazã
conform reglementãrilor în
vigoare, cu precizarea cã în calcule se introduce ca valoare de calcul,
rezultatul mediu pe sectiune,
în cazul încercãrilor prin metode nedistructive _i valoarea individualã, în
cazul încercãrilor obtinute
pe carote.
28.3. Pentru sta_ia de betoane, prelucrarea _i interpretarea rezultatelor
încercãrilor se face pe
probele prelevate la sta_ie, pe durata a 30 zile.
Aprecierea activitãtii sta_iei se face pe baza rezisten_ei caracteristice la
încovoiere obtinutã pentru
fiecare tip de beton.
28.4. Aprecierea realizãrii clasei betonului pus în lucrare se face pe baza
valorii rezisten_ei
caracteristice la încovoiere obtinutã pe grupul rezultatelor analizate.
28.5. Conformitatea pentru rezisten_ele betonului la încovoiere, se verificã
pe baza criteriului care
prevede limitarea rezisten_ei caracteristice la încovoiere, a sirului de
rezultate analizat la valoarea
clasei betonului.
Criteriul se aplicã în cazul în care conformitatea betonului utilizat la o
lucrare este verificatã,
considerând rezultatele a cel pu_in 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm).
Conformitatea este realizatã dacã rezisten_a caracteristicã la încovoiere
(Rk
inc.)
este cel pu_in egalã
cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor încercãrilor efectuate pe betonul din
îmbrãcãmintea rutierã
executatã se va face conform prevederilor din anexa III.1 din normativul
indicativ NE 014.
CAPITOLUL VI - CONTROLUL CALITÃ_II, CONDI_II TEHNICE, REGULI
_I
METODE DE VERIFICARE
29. CONTROLUL CALITÃ_II
29.1. Verificãrile ce trebuie efectuate în diferite etape ale execu_iei
îmbrãcãmin_ilor rutiere de
beton de ciment, sunt cele prevãzute în anexa I.2 la normativul indicativ
NE 014.
29.2. Inginerul va aproba preliminar:
Pagina 35 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
- sursele _i furnizorii de materiale;
- Instala_iile _i echipamentul;
- re_etele _i sectoarele de probã;
- tehnologiile de execu_ie.
29.3. Pe parcursul execu_iei se verificã în permanentã calitatea
materialelor _i se vor efectua
verificãrile pentru certificarea calitã_ii betonului _i a execu_iei
îmbrãcãmin_ilor din beton de ciment,
dupã cum urmeazã:
29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sã corespundã
prevederilor din acest caiet
de sarcini, verificându-se în special:
- respectarea proiectului;
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului (dacã nu s-a
depã_it durata de transport);
- condi_iile de punere în operã a betonului, func_ionarea utilajelor de
punere în operã a betonului,
pregãtirea platformei în vederea turnãrii betonului;
- men_inerea omogenitã_ii betonului, în timpul transportului _i punerii în
operã;
- men_inerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevãzute;
- men_inerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din o_el-beton;
- distributia uniformã a betonului în fa_a utilajelor de compactare;
- compactarea uniformã _i evitarea segregãrii în timpul compactãrii;
- luarea de mãsuri speciale în cazul turnãrii în condi_ii meteorologice
nefavorabile;
- execu_ia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafe_ei betonului;
- asigurarea condi_iilor de finisare a suprafe_ei îmbrãcãmintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie sã corespundã condi_iilor
tehnice din acest caiet de
sarcini _i normelor _i reglementãrilor în vigoare.
Caracteristicile materialelor se verificã, cu frecventele precizate în tabelul
9, la aprovizionare _i
înainte de utilizare.
29.3.3. Se verificã, caracteristicile betonului proaspãt _i ale betonului
întãrit, care trebuie sã
corespundã condi_iilor tehnice din tabelele 13 _i 14.
Aceste caracteristici se verificã, cu frecventele precizate în tabelul 15, la
sta_ia de betoane _i la locul
de punere în operã.
29.4. Controlul dupã execu_ia îmbrãcãmintei constã în:
- verificarea denivelãrilor de suprafa_ã;
Pagina 36 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
- verificarea rugozitãtii suprafe_ei, prin mãsurãtori cu metoda înãltimii de
nisip;
- verificarea rezisten_ei betonului, pe bazã de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii îmbrãcãmintei, cu ajutorul caro_elor.
30. ELEMENTE GEOMETRICE
30.1. Grosimea totalã a îmbrãcãmin_ii de beton de ciment este cea
prevãzutã în proiect.
Când îmbrãcãmintea se executã în douã straturi, grosimea stratului de
uzurã este de 6 cm.
Abaterea maximã admisã la grosimea totalã proiectatã a îmbrãcãmintei
este de:
- (-10…+15) mm la drumuri noi _i modernizãri
- (-10…+50) mm la ranforsarea îmbrãcãmin_ilor existente.
Verificarea grosimii îmbrãcãmin_ii de beton se efectueazã prin mãsurãtori
directe, la marginile
benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum _i pe caro_ele extrase pentru
verificarea calitã_ii
betonului.
30.2. Lã_imea de turnare a dalei de beton este prevãzutã în proiect _i
poate fi de 2,50...8,50 m.
Abaterea maximã admisã la lã_imea proiectatã a benzii de beton este de:
- + 15 mm, la drumuri noi, modernizãri _i ranforsãri de îmbrãcãmin_i
bituminoase;
- + 5 mm, la ranforsarea îmbrãcãmin_ilor rutiere vechi din beton de
ciment.
Verificarea lãtimii îmbrãcãmintei de beton, se efectueazã prin mãsurãtori
directe cu ruleta, între
marginile benzii de beton, la fiecare 200 m.
30.3. Panta transversalã a îmbrãcãmintei este cea indicatã în proiect.
Abaterile limitã la panta transversalã la drumuri _i strãzi poate fi de +
0,4% fatã de valoarea pantei
indicate în proiect. La pantele transversale ale îmbrãcãmin_ilor pentru
piste, cãi de rulare, bretele de
legaturã _i platforme aeroportuare abaterea maximã admisã este de +
0,2% (2 mm/m).
Verificarea pantei transversale se face în mod obligatoriu în dreptul
profilelor prevãzute în proiect _i
între aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Mãsurãtorile se fac
cu un dreptar, având
lungimea egalã cu jumãtate din lã_imea pãrtii carosabile (respectiv cu
lã_imea pãrtii carosabile cu
pantã unicã la autostrãzi, în curbe cu pantã unicã, etc.), cu bolobocul _i cu
o panã gradatã, lungã de
30 cm (grosimea maximã de 3 cm _i înãl_imea la capete de 1,5 cm _i
respectiv 9 m). Gradatiile pe
partea superioarã a penei, trebuie sã fie corespunzãtoare diferentelor de
înãl_ime de 1 mm.
30.4. În profil longitudinal, abaterile limitã la cotele îmbrãcãmintei, fatã de
cotele din proiect, pot
fi:
Pagina 37 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
+ 10 mm, la autostrãzi, piste, cãi de rulare _i platforme aeroportuare,
drumuri de clasa
tehnicã II, strãzi de categoria I _i II;
+ 20 mm, la drumuri de clasa tehnicã III…V, strãzi de categoria III _i
drumuri de
exploatare de categoria I;
+ 30 mm, la strãzi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II
_i III, locuri de
sta_ionare, alei carosabile _i platforme de parcare, portuare _i industriale.
31. CARACTERISTICILE SUPRAFE_EI ÎMBRÃCÃMIN_II
31.1. Denivelãrile maxime admisibile ale suprafe_ei îmbrãcãmintei, în
sens transversal sau
longitudinal, mãsurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare bandã
de beton sau bandã de
circula_ie, pe toatã suprafa_a acesteia, sunt de:
4 mm, în cazul îmbrãcãmin_ilor ce se executã pentru lucrãrile de
drumuri având viteza de
proiectare mai mare de 100 km/h;
5 mm, în cazul îmbrãcãmin_ilor ce se executã pentru lucrãri de drumuri
având viteza de
proiectare între 50 _i 100 km/h;
6 mm, în cazul îmbrãcãmin_ilor ce se executã pentru lucrãri de drumuri
având viteza de
proiectare sub 50 km/h.
Distan_a minimã între douã puncte cu denivelãri maxime admise,
mãsuratã pe axa longitudinalã a
benzii de beton, este de 20 m.
31.2. Denivelãrile admisibile la rostul longitudinal de contact între douã
benzi de beton, adiacente,
sunt de 2 mm în cazul pãrtii carosabile cu douã pante transversale _i la
pistele aeroportuare.
31.3. Denivelãrile maxime admisibile între muchiile dalelor învecinate ale
rosturilor transversale
sunt de:
0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale îmbrãcãmintei ce se executã
pentru lucrãri de
drumuri proiectate pentru viteza de circula_ie mai mare de 100 km/h _i
pentru piste
aeroportuare;
2 mm, la rosturile de contractie ale îmbrãcãmnintei ce se executã
pentru lucrãri de
drumuri având viteza de proiectare sub 100 km/h;
2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri _i piste aeroportuare
indiferent de viteza de
circula_ie.
31.3.1. Verificarea denivelãrilor suprafe_ei îmbrãcãmin_ii se efectueazã în
timpul execu_iei, imediat
Pagina 38 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
dupã prima trecere a vibrofinisorului _i la receptie.
31.3.2. În profil longitudinal, mãsurarea denivelãrilor se efectueazã pe
fiecare bandã de beton sau
bandã de circula_ie _i anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de
3,00 m lungime _i a unei
pene de 20 cm lungime _i max. 3 cm lãtime, având o înclinatie de 1:10 _i
gradatii corespunzãtoare
diferentelor de înãl_ime de 1 mm. Mãsurãtorile se vor face la fiecare dalã
realizatã în timpul
execu_iei _i din 50 în 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei
de receptie _i se vor
consemna numai citirile ce depãsesc denivelãrile admisibile indicate la
pct. 31.1.
31.3.3. În profil transversal, verificarea denivelãrilor este obligatorie în
dreptul profilelor arãtate în
proiect _i la cererea comisiei de receptie _i între aceste profile.
Mãsurãtorile se fac în mod similar cu
cele prevãzute la pct. 31.3.2. pentru profile în lung, folosind însã un
dreptar cu lungimea arãtatã la
pct. 30.3.
31.4. Verificarea rugozitãtii îmbrãcãmintei se efectueazã prin metoda
înãltimii de nisip conform
SR EN 13036-1 înainte de darea acesteia în circula_ie. Valoarea minimã a
rugozitãtii este de 0,6
mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitã_i mai mari de 6%, sau în curbe
cu raze sub 125 m _i in
intersectii unde este de 0,8 mm.
31.5. Verificarea modului de realizare _i de colmatare a rosturilor, a
prezentei fisurilor _i
crãpãturilor, se efectueazã pe bazã de observa_ii vizuale, obtinute prin
parcurgerea pe jos, în prima
perioadã a zilei _i de preferat pe vreme rãcoroasã, a sectorului de
îmbrãcãminte executat.
31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevãzute in profilul
longitudinal se face cu ajutorul
unui aparat de nivel.
31.7. În cazul în care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
planeitãtii drumului în
profil longitudinal, verificarea _i interpretarea rezultatelor se face cu acest
aparat, conform
reglementãrilor legale în vigoare.
31.8. Rezultatele verificãrilor se consemneazã în evidentele de control ale
_antierului _i fac parte
integrantã din cartea constructiei.
31.9. Inginerul va verifica periodic datele înscrise în documentele de
atestare a calitã_ii execu_iei.
32. PRESCRIP_II SPECIALE
32.1. Defec_iunile apãrute la îmbrãcãmin_ile de beton de ciment trebuiesc
reparate înainte de darea
în exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabile_te de comun acord cu Inginerul _i
Proiectantul.
32.2. Pentru asigurarea durabilitãtii în exploatare, îmbrãcãmin_ile de
beton de ciment se exclud de
la tratamentul cu clorurã de sodiu (sare gemã industrialã) ce se
efectueazã iarna pentru combaterea
Pagina 39 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
lunecusului, timp de cinci ani de la data execu_iei acestora.
32.3. Rosturile de constructie se taie dupã deschiderea acestora.
32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sã fie compresibile,
neputrezibile, Rezisten_e
la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a
rosturilor _i sã nu interactioneze cu
produsele de etansare la rece a rosturilor.
CAPITOLUL VII - RECEP_IA LUCRÃRILOR
Recep_ia îmbrãcãmin_ilor de beton de ciment se efectueazã în trei etape:
pe faze de execu_ie -
determinante, preliminarã (la terminarea lucrãrilor) _i finalã.
33. RECEP_IA PE FAZE DETERMINANTE
Recep_ia pe faze determinante stabilite în proiect, se efectueazã conform
Regulamentului privind
controlul de stat al calitã_ii în construc_ii, aprobat cu HG 272 _i conform
Procedurii privind
controlul statului în fazele de execu_ie determinante, elaboratã de MLPAT
_i publicatã în Buletinul
Construc_iilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în
proiect pentru pregãtirea
platformei sunt complet terminate _i toate verificãrile sunt efectuate în
conformitate cu prevederile
art. 20 din prezentul caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineazã lucrãrile _i verificã îndeplinirea condi_iilor
de execu_ie _i calitãtile
impuse de proiect _i de caietul de sarcini, precum _i constatãrile
consemnate pe parcursul execu_iei
de cãtre organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de receptie pe fazã” în
registrul de lucrãri ascunse
în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de
execu_ie a acestora _i
recomandãri cu privire la modul de _inere sub observatie a tronsoanelor
de drum la care s-au
constatat abateri fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
34. RECEP_IA LA TERMINAREA LUCRÃRILOR
Recep_ia preliminarã a îmbrãcãmin_ii din beton de ciment se face odatã
cu recep_ia preliminarã a
întregii lucrãri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor
de construc_ii _i Instala_ii
aferente acestora, aprobat cu HG 273.
Recep_ia preliminarã se efectueazã când sunt terminate toate lucrãrile _i
verificãrile prevãzute în
documenta_ia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitãtilor
constatate _i la cel pu_in o lunã
de zile de la darea în circula_ie.
Pagina 40 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
Comisia de receptie va examina lucrãrile executate privind condi_iile
tehnice de calitate, fatã de
prevederile documentatiei tehnice aprobate, _i fatã de documenta_ia de
control _i procesele verbale
de receptie pe fazã, întocmite în timpul execu_iei lucrãrilor.
Eviden_a tuturor verificãrilor efectuate în timpul execu_iei lucrãrilor, face
parte din documenta_ia de
control la recep_ia preliminarã.
35. RECEP_IA FINALÃ
Recep_ia finalã a îmbrãcãmin_ii din beton de ciment se face odatã cu
recep_ia finalã a întregii lucrãri
de drum, dupã expirarea perioadei de verificare a comportãrii acesteia.
Recep_ia finalã se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat
cu HG 273.
Pagina 41 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN_A
I. ACTE NORMATIVE
Legea 10/1995 privind calitatea în construc_ii
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construc_ii modificata _i completata cu HG 675/2002 _i
HG 1231/2008
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor
de
interes national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea _i
modernizarea drumurilor
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000
publicat în MO 397/24.08.2000
Norme metodologice privind condi_iile de închidere a
circula_iei _i de instruire a restric_iilor de circula_ie în
vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public
_i/sau pentru protejarea drumului.
Legea nr. 319/2006 Legea securita_ii _i sanata_ii în munca.
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu
modificari _i completari.
HG 300/2006 Norme de securitate _i sanatate pe _antiere.
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor
Directiva 89/655/[Link].1989 Privind cerin_ele minime de securitate si
sanatate pentru
a CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucratori a
echipamentului de lucru la European) locul de munca.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 146 Instruc_iuni tehnice pentru execu_ia lucrãrilor de reparare
a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv FLUBET.
NE 012/1:2007 Normativ pentru producerea betonului _i executarea
lucrarilor din beton, beton armat _i beton precomprimat.
Partea 1. Producerea betonului
NE 012/2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Partea 2: executarea lucrarilor din beton
NE 014:2002 Normativ pentru executarea îmbrãcãmintilor rutiere din
beton de ciment în sistemele cofraje fixe _i glisante
PCC 020 - 2015 Procedura pentru inspec_ia tehnica a sta_iilor pentru
prepararea betoanelor
Pagina 42 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
III. STANDARDE
STAS 539:1979 Filer de calcar, filer de cretã si filer de var stins în
pulbere.
STAS 3789:1986 Hârtii superioare de ambalaj. Hârtie rezistentã.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de încercare.
STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de funda_ie.
Condi_ii tehnice generale de calitate
SR 183-1:1995 Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment
executate în cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
SR 183-2:1998 Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment
executate în cofraje glisante. Conditii tehnice de
calitate.
SR 438/1:2012 Produse de o_el pentru armarea betonului. Partea 1:
O_el beton laminat la cald. Marci si condi_ii tehnice
de calitate
SR 3518:2009 Încercari pe betoane. Determinarea rezisten_ei la
înghe_-dezghe_ prin masurarea varia_iei rezisten_ei la
compresiune si/sau modulului de elasticitate dinamic
relativ
SR 8877-1:2007 Lucrari de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase
cationice. Condi_ii de calitate
SR 8877-2:2007 Lucrari de drumuri. Partea 2: Determinarea
pseudoviscozita
_ii Engler a emulsiilor bituminoase
SR 10092:2008 Ciment rutier
SR EN 196-1:2006 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-2:2013 Metode de încercari ale cimenturilor. Partea 2:
Analiza chimica a cimentului
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de prizã si a stabilitãtii.
SR EN 196-6:2010 Metode de încercãri ale cimenturilor. Determinarea
finetii.
SR EN 196-7:2008 Metode de încercãri ale cimenturilor. Metode de
prelevare si pregãtire a probelor de ciment.
SR EN 933-1:2012 Încercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
granulozita_ii. Analiza granulometrica prin cernere
SR EN 933-2:1998 Încercãri pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometricã. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
SR EN 933-4:2008 Încercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea
formei particulelor. Coeficient de forma
SR EN 933-5:2001 Încercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea
procentului de suprafe_e concasate si sfarâmate din
Pagina 43 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
agregate grosiere
SR EN 933-8+A1:2015 Încercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea
par_ilor fine. Determinarea echivalentului de nisip ................................
SR EN 933-9+A1:2013 Încercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea
par_ilor fine. Încercare cu albastru de metilen
SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2:
Aditivi pentru beton. Defini_ii, condi_ii, conformitate,
marcare si etichetare
SR EN 1008:2003 Apã pentru betoane si mortare.
SR EN 1094-2:2000 Produse refractare izolante. Partea 2: Clasificarea
produselor fasonate
SR EN 1097-1:2011 Încercãri pentru determinarea caracteristicilor
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzurã (micro-Deval).
SR EN 1367-2:2010 Încercari pentru determinarea caracteristicile termice
si de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2:
Încercarea cu sulfat de magneziu
SR EN 10060:2004 O_el rotund laminat la cald pentru utilizari generale.
Dimensiuni si toleran_e la dimensiuni si la forma
SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proaspat. Partea 2: Încercarea de
tasare
SR EN 12350-3:2009 Încercare pe beton proaspat. Partea 3: Încercare
Vebe
SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de
compactare
SR EN 12350-6:2009 Încercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton. Partea 7: Continutul de aer.
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton întarit. Partea 3: Rezistenta la
compresiune a epruvetelor
SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezisten_a la
încovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea
betonului întarit
SR EN 12591:2009 Bitum si lian_i bituminosi. Specifica_ii pentru
bitumuri rutiere
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe_ei drumurilor si
aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 1:
Masurarea adâncimii macrotexturii suprafe_ei
îmbracamintei, prin tehnica volumetrica a petei
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase _i
pentru
finisarea suprafe_elor, utilizate la construc_ia
soselelor, a aeroporturilor _i a altor zone cu trafic.
SR EN 13877-1:2013 Îmbracamin_i rutiere de beton. Partea 1: Materiale
SR EN 13877-2:2013 Îmbracamin_i rutiere de beton. Partea 2:
Caracteristici
func_ionale pentru îmbracamin_ile rutiere de beton
SR EN 13877-3:2005 Îmbracamin_i rutiere de beton. Partea 3: Specifica_ii
Pagina 44 din 44 Îmbracamin_i rutiere din beton de ciment
pentru gujoanele utilizate la îmbracamin_ile de beton
SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1:
Specifica_ii pentru produsele de colmatare aplicate la
cald
SR EN ISO 15630-1:2011 O_el pentru armarea si precomprimarea
betonului.
Metode de încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate
si sârme pentru armarea betonului