Dosarul nr.

2ra-755/19

Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud. R. Ţurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud.I. Ţurcan, Iu. Cotruţă, N. Simciuc)

DECIZIE

02 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele şedinţei, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Nina Vascan
Dumitru Mardari
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Vera Ţaranu, reprezentată de avocatul Pavel
Cotruţă,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Ţaranu împotriva
Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la constatarea
faptului prestării unui serviciu necorespunzător, recuperarea prejudiciului cauzat prin
întârzierea zborului, încasarea penalităţilor şi a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chişinău,

constată:
La 19 ianuarie 2018, Vera Ţaranu a depus cerere de chemare în judecată împotriva
ÎS CA “Air Moldova” prin care a solicitat constatarea faptului prestării unui serviciu
necorespunzător de către operatorul aerian ÎS CA “Air Moldova” prin întârzierea
zborului din 30 august 2017, ora 15:30, a cursei Nr. 9U 892, ruta Roma-Chişinău,
încasarea de la pârât în beneficiul reclamantei a sumei de 250 de euro cu titlu de
compensaţie bănească prevăzută la pct. 18 lit. a) din Regulamentul privind
compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării
sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 08
noiembrie 2012, încasarea din contul ÎS CA “Air Moldova” în beneficiul reclamantei
a sumei de 2450,52 de euro, convertiţi şi achitaţi în lei moldoveneşti la cursul Băncii
Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii, cu titlu de penalitate prevăzută la art.
32 alin. (1) din Legea privind protecţia consumatorilor din 13 martie 2003; încasarea
de la ÎS CA “Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat aferentă examinării şi
soluţionării prezentei acţiuni și în beneficiul reclamantei cheltuielile de asistenţă
juridică.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 11 august 2017 a procurat de la ÎS
CA “Air Moldova” două bilete electronice (E-ticket/ETK) pentru cursele aeriene Nr.
9U 891 din 23 august 2017 şi Nr. 9U 892 din 30 august 2017, cu itinerarul Chişinău -
Roma - Chişinău, efectuând achitarea preţului biletelor în sumă de 272,28 de euro. În
consecinţă, reclamantei i-а fost eliberat biletul electronic nr. 5722403420270, distanţa
ortodromică într-o direcţie constituind 1450 - 1454 km. La momentul încheierii
1
contractului, reclamantei i-au fost transmise, în formă electronică, confirmările privind
achitarea preţului, informaţiile referitoare la numărul biletului electronic şi datele
privind călătoriile. Efectiv, consumatorul Vera Ţaranu a intrat în raporturi juridice
contractuale de transport de persoane cu prestatorul ÎS CA “Air Moldova” ca urmare a
faptului că preţul a fost achitat de către client integral, iar transportatorul ÎS CA “Air
Moldova” i-а eliberat clientului biletul electronic şi a recepţionat preţul achitat.
Reclamanta a indicat că primul segment al călătoriei a fost asigurat de
transportator fără abateri, însă încălcări au survenit la asigurarea executării
corespunzătoare a cursei de retur. Astfel, în data de 30 august 2017, data când urma a
fi efectuat zborul de retur pe ruta Roma-Chişinău, reclamanta s-a prezentat la aeroport
mai devreme de ora stabilită pentru zbor, conform regulilor stabilite de transportator.
Ulterior, a fost anunţată că zborul pe cursa Nr. 9U 892 Roma – Chişinău, programat
pentru ora 15:30, se va reţine, din motiv că aeronava ce aparţine ÎS CA “Air Moldova”,
cu care urma a fi efectuat zborul respectiv, încă nu a aterizat, fiind reţinută şi
premergătoarea cursă Nr. 9U 891 pe ruta Chişinău – Roma, din data respectivă.
Partea reclamantă a precizat că conform tichetului de îmbarcare Nr. 31, zborul din
30 august 2017 a cursei 9U 892 pe cursa Roma - Chişinău, pentru care reclamanta avea
procurat biletul electronic Nr. 5722403420270 s-a produs cu întârziere, adică cu
întârziere de circa 8 ore şi 10 minute, însă chiar şi după înregistrarea pasagerilor, zborul
din 30 august 2017 pe cursa Nr. 9U 982 a mai fost amânat încă de două ori a câte o
oră, nava aeriană efectiv decolând din aeroportul Fiumicino din Roma abia după ora
01:00 a zilei de 31 august 2017, aterizând la destinaţie pe Aeroportul Internaţional
Chişinău aproximativ la ora 04:00. Prin urmare, întârzierea efectivă a zborului din
cursa Nr. 9U 892 pe cursa Roma - Chişinău din 30 august 2017 a avut loc cu o întârziere
ce circa 10 ore.
Vera Ţaranu a menţionat că din momentul în care pasagerilor cursei Nr. 9U 892
din 30 august 2017 pe ruta Roma - Chişinău, veniţi la aeroportul din Fiumicino din
Roma, le-a fost adus la cunoştinţă faptul că zborul respectiv se reţine, operatorul aerian
nu a întreprins nicio măsură din cele prevăzute de legislaţia naţională şi din cadrul
normativ în vigoare. Conform legislaţiei Republicii Moldova şi practicilor
internaţionale, operatorul de curse aeriene de pasageri este obligat să ofere pasagerilor
aflaţi în aşteptarea zborului ce întârzie, din motive ce nu depind de voinţa lor, anumite
facilităţi şi îngrijiri. Astfel, pasagerilor a căror zbor era în întârziere, urma să li se ofere
mese şi băuturi răcoritoare, direct proporţionale cu timpul de aşteptare, ceea ce nu a
fost efectuat de către pârât. Mai mult, pârâtul nici nu a propus reclamantei
redirecţionarea spre destinaţia finală utilizând un zbor alternativ al cărei oră de sosire
să nu depăşească 2 ore, oră iniţial stabilită pentru zborul respectiv. Pasagerilor
reclamanţi nu le-a fost propusă, în ordine alternativă, rambursarea deplină a costului
achitat pentru zborul iniţial. La fel, pârâtul nici nu a binevoit să comunice pasagerilor
şi nici nu a oferit anumite informaţii despre cauza reţinerii zborului, deşi operatorul
aerian urma în mod obligatoriu să prezinte fiecărui pasager, afectat de o întârziere de
cel puţin două ore, o comunicare scrisă.
De asemenea, a indicat că reclamanta trebuia să primească de la ÎS CA “Air
Moldova” suma de 250 de euro cu titlu de compensaţie pentru întârzierea cu mai mult
de 2 ore a zborului a cursei Nr. 9U 892 pe ruta Roma - Chişinău cu distanţa ortodromică
de 1454 km. Ca urmare a admiterii de către transportatorul pârât a întârzierii zborului
2
din 30 august 2017 a cursei Nr. 9U 892 pe ruta Roma - Chişinău, de către reclamantă
a fost formulată şi remisă la data de 08 septembrie 2017 şi 11 septembrie 2017
reclamaţie prin care a solicitat încasarea despăgubirilor, iar în lipsa unui răspuns din
partea ÎS CA “Air Moldova” la somaţie, la data de 05 octombrie 2017, ora 11:08, în
adresa transportatorului a fost expediat încă un mesaj electronic prin care a fost
atenţionat asupra expirării termenului examinării reclamaţiei consumatorului. Astfel,
la data de 05 octombrie 2017, ora 15:45, în adresa reclamantei a parvenit răspunsul
remis de la adresa: lgarbuz@[Link], semnat de Lilia Garbuz, cu referire la care
era indicat în girul mesajului precum că exercită funcţia ce ţine de deservirea clienţilor,
iar în ataşamentul la mesaj a fost anexat în formă scanată comunicarea semnată de
Victoria Nanu - Preşedintele Comisiei pentru examinarea reclamaţiilor pasagerilor din
cadrul ÎS CA “Air Moldova”, conform căreia premergătoarea reclamaţie formulată de
către Vera Ţaranu ar fi fost examinată la şedinţa Nr. 53/11 din 26 septembrie 2017 şi
s-a decis de a respinge reclamaţiile înaintate.
Reclamanta a considerat că nu a fost informată în termen despre data şi ora când
va fi examinată reclamaţia acesteia de către Comisia respectivă, precum şi pârâtul a
omis de a o informa despre necesitatea prezentării unor acte suplimentare. La data de
05 octombrie 2017, ora 16:02, reclamanta a remis încă un mesaj prin care a anexat în
formă scanată/fotografiată probe suplimentare întru confirmarea circumstanţelor la
care s-a făcut referinţă în răspunsul expediat de pârât. În pofida lipsei unei asemenea
obligaţii, pârâta nu a întreprins nicio acţiune în sensul revizuirii poziţiei sale pe
marginea reclamaţiei reclamantei. Drept consecinţă a faptului că până la finele anului
2017 consumatorul Vera Ţaranu nu a primit de la ÎS CA “Air Moldova” compensaţia
cuvenită, unicul remediu întru apărarea drepturilor şi intereselor consumatorului a
rămas a fi apărarea acestora pe cale judiciară. În acest sens, a considerat oportun de a
invoca practica judiciară stabilită de către instanţele judecătoreşti naţionale la
soluţionarea unor astfel de litigii.
Pornind de la faptul că transportatorul/prestatorul/operatorul aerian efectiv ÎS CA
“Air Moldova”, fiind sesizat prin reclamaţia din 08 septembrie 2017 de către
consumatorul Vera Ţaranu nu şi-a onorat obligaţiile de a despăgubi, în termen de până
la 22 septembrie 2017, pasagerul pentru întârzierea prelungită a zborului din 30 august
2017, ora 15:30, pe cursa Nr. 9U 982 pe ruta Roma - Chişinău, conform prevederilor
Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii zborului, aprobat prin Hotărârea de
Guvern Nr. 836 din 08.11.2012, este îndreptăţit să revendice şi penalităţi prin prisma
prevederilor art. 181 alin. (1), art. 32 alin. (1) şi alin. (4) din Legea cu privire la protecţia
consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2003 şi art. 629 Cod civil. Prin urmare, a
considerat că pentru neachitarea compensaţiei băneşti timp de până la 180 de zile,
operatorul aerian este ţinut la achitarea penalităţii legale pentru fiecare zi de întârziere
în mărime de 5% din preţul biletului avia în vigoare la data examinării reclamaţiei
consumatorului. Având în vedere că preţul total al biletelor constituie 272,28 de euro,
operatorul aerian este ţinut să achite penalitate de întârziere în valoare totală de 2450,52
de euro, conform calculului: 272,28 de euro x 5%/zi= 13,614 euro/zi de întârziere;
13,614 euro/zi de întârziere x 180 zile = 2450,52 de euro.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 602,
629, 980, 984, 988, 989 Cod civil, Legea cu privire la protecţia consumatorilor,
3
Regulamentul privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului
la îmbarcare şi anulării sau întârzierii zborului şi art. 19 din Convenţia pentru unificarea
anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, semnată la Montreal la
data de 28 mai 1999, aprobată prin Legea nr. 254 din 05 decembrie 2008.
Prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central, corectată
prin încheierea din 18 mai 2018, cererea de chemare în judecată depusă de Vera Ţaranu
a fost admisă parțial; s-a încasat din contul ÎS CA ”Air Moldova” în beneficiul Verei
Ţaranu suma de 250 de euro cu titlul de compensare pentru întârzierea zborului,
convertiţi în lei moldoveneşti conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei la data
executării hotărârii; s-a încasat din contul ÎS CA “Air Moldova” în beneficiul Verei
Ţaranu cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei; s-a încasat din contul ÎS
CA “Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 246,32 de lei,
proporţional părţii admise din acţiune. În partea ce ţine de pretenţia cu privire la
încasarea din contul ÎS CA ”Air Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu a restului
cheltuielilor de asistenţă juridică şi încasarea penalităţii, cererea s-a respins ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins apelul
declarat de Vera Ţaranu; s-a admis cererea de apel depusă de ÎS CA ”Air Moldova”;
s-a casat hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central, corectată
prin încheierea din 18 mai 2018, şi a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins
ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vera Ţaranu împotriva ÎS
CA “Air Moldova” cu privire la constatarea faptului prestării unui serviciu
necorespunzător, recuperarea prejudiciului cauzat prin întârzierea zborului, încasarea
penalităţii şi a cheltuielilor de judecată; s-a încasat de la Vera Ţaranu în beneficiul ÎS
CA “Air Moldova” cheltuielile suportate pentru achitarea taxei de stat pentru instanța
de apel în sumă de 184,74 de lei.
La 18 februarie 2019 Vera Ţaranu, reprezentată de avocatul Pavel Cotruţă, a
declarat recurs împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curţii de Apel Chişinău
solicitând admiterea cererii de recurs; casarea integrală a deciziei contestate, cu
dispunerea respingerii integrale, ca nefondată, a cererii de apel depusă de ÎS CA „Air
Moldova” împotriva hotărârii din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central;
modificarea hotărârii din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central în sensul
admiterii integrale a pretenţiilor consumatorului Vera Ţaranu, dispunând suplimentar
celor adjudecate prin hotărârea instanţei de fond: încasarea suplimentară de la ÎS CA
„Air Moldova” a sumei de 2450,52 de euro cu titlu de penalitate legală prevăzută la
art. 32 alin. (1) din Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003
şi încasarea din contul ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu a cheltuielilor
de judecată constituite din cheltuieli pentru asistenţă juridică suportate în legătură cu
reprezentarea la examinarea prezentei pricini în instanţa de fond, dispunând majorarea
sumei până la cuantumul de 5000 de lei, precum şi încasarea din contul ÎS CA „Air
Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu a cheltuielilor de judecată - cheltuieli pentru
asistenţă juridică suportate în legătură cu reprezentarea la examinarea prezentei cauze
în instanţa de apel în cuantum de 2500 de lei, conform cererii din 28 noiembrie 2018.
În motivarea recursului s-a indicat că instanţa de apel la examinarea cauzei a
admis încălcări de aplicare a dreptului material şi anume nu a fost aplicată legea care
trebuia a fi aplicată, fiind interpretate eronat dispoziţiile normative privind protecţia
4
consumatorului. De asemenea, instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probatoriul
administrat la materialele dosarului, confundând sarcina probaţiunii în litigiul de
protecţie a drepturilor consumatorului, punând sarcina probaţiunii pe partea
consumatorului reclamant, precum şi fiind modificat din oficiu obiectul şi temeiul
acţiunii civile incipiente, astfel fiind încălcate şi regulile de procedură civilă aplicabile
cazului.
Recurenta a menţionat că condiţiile în care pasagerii transportului aerian îşi pot
exercita drepturile în cazul întârzierii prelungite a zborului şi garanţiile pe care le
asigură operatorul aerian sunt stabilite prin reglementări speciale indicate în
Regulamentul privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului
la îmbarcare şi anulării sau întârzierii zborului, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
836 din 08.11.2012, care la pct. 1 lit. c) şi pct. 2 lit. b) din prezentul Regulament
stabileşte expres condiţiile în care pasagerii transportului aerian îşi pot exercita
drepturile minime atunci cînd zborul este întîrziat şi se aplică pasagerilor care pleacă
de pe un aeroport situat într-o ţară terţă către un aeroport situat pe teritoriul Republicii
Moldova, exceptând cazurile în care aceştia au primit indemnizaţii sau compensaţii şi
au beneficiat de asistenţă în ţara terţă respectivă, în cazul în care operatorul aerian al
zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.
Conform dispoziţiilor pct. 16 - 18 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 836 din 08.11.2012, în oricare din cazurile în care un operator aerian
anticipează o posibilă întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută timp de
două ore, în cazul zborurilor de 500 de kilometri sau mai puţin, pasagerilor li se oferă
asistenţă de către operatorul aerian şi în cazurile de amânare a zborului în condiţiile
stabilite de Regulament pasagerii trebuie să primească o compensaţie în valoare de 250
de euro pentru toate zborurile de 1500 km sau mai puţin. La caz, instanţa de apel a
constatat ca fiind veridice afirmaţiile reprezentantului intimatului ÎS CA „Air
Moldova”, fără a le confirma prin probe pertinente. De asemenea, din afirmaţiile
reprezentantului intimatului rezultă că operatorul aerian, anticipând întârzierea
zborului, ar fi expediat o înştiinţare la o adresă electronică care de fapt nu aparţine
recurentei Vera Ţaranu şi efectiv la care aceasta nu putea avea acces direct pentru a lua
cunoştinţă de conţinutul acesteia. La dosar nu au fost prezentate anumite probe care ar
confirma că înştiinţarea despre întârzierea zborului ar fi fost recepţionată de către
pasagerul Vera Ţaranu. Mai mult, în textul scrisorii este indicat expres că aceasta urma
să confirme prin e-mail că a făcut cunoştinţă cu modificarea de orar, pentru a fi
efectuate schimbările de rigoare şi/sau pentru a beneficia de garanţiile prevăzute în
textul Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08.11.2012
(f.d.72).
Aşadar, afirmaţiile declarative descrise supra, indică faptul că ÎS CA „Air
Moldova” cu 5 zile înaintea zborului preconizat, anticipând întârzierea acestuia, ar fi
întreprins anumite măsuri pentru a notifica pasagerul Vera Ţaranu despre amânarea
orei zborului, însă procedura de notificare nu a fost realizată în modul corespunzător.
Suplimentar, recurenta a declarat că conform pct. 17 al Regulamentului aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08.11.2012, pasagerii trebuie să primească o
compensaţie în conformitate prevederile capitolului V din prezentul Regulament, însă
transportatorul nu a oferit nicio recompensaţie pentru incomodităţile create prin
întârzierea zborului.
5
 Recurenta a mai specificat că datorită interpretării defectuoase a normelor de drept,
instanţa de apel greşit a apreciat că este în sarcina Verei Ţaranu să demonstreze
vinovăţia ÎS CA „Air Moldova”, considerând declarative argumentele acesteia
referitoare la dreptul său de a pretinde la o compensaţie pentru întârzierea zborului şi
prestarea unui serviciu necorespunzător. O atare obligaţie a pasagerului nu rezidă din
lege sau alte acte normative întrucât pct. 18 al capitolului V din Regulamentul aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08.11.2012 expres stabileşte obligaţia
transportatorului aerian de a plăti compensaţia, precum şi cuantumul acesteia în
dependenţă de distanţa zborului, în cazurile în care circumstanţele întârzierii zborului
se încadrează în prevederile pct. 16-18 ale Regulamentului. Independent de alte
prejudicii materiale sau morale provocate pasagerilor prin întârzierea zborului,
transportatorul aerian în cazul dat este ţinut în mod imperativ să achite compensaţia
pasagerului în condiţiile stabilite de actele normative.
În aceeaşi ordine de idei, recurenta a mai indicat că la examinarea cauzei instanţa de
apel nu a luat în considerare practica judiciară stabilită de către instanţele judecătoreşti
naţionale la soluţionarea unor astfel de litigii. Deşi, recurenta în acţiunea iniţială a
invocat un şir de acte judecătoreşti adoptate de Curtea Supremă de Justiţie a RM în
materia obligării transportatorului aerian de a achita compensaţii pasagerilor pentru
întârzierea zborului, acestea au fost trecute cu vederea de către instanţa de apel, emiţând
în mod arbitrar o soluţie ce ar distorsiona aplicarea eficientă a legislaţiei naţionale şi
internaţionale atentând în mod direct la securitatea raporturilor juridice şi în mod vădit
nu s-a ţinut cont că există deja un şir de litigii soluţionate irevocabil de instanţele
judecătoreşti naţionale prin care a fost dat câştig de cauză în beneficiul consumatorilor
reclamanţi, fiind dispusă încasarea din contul ÎS CA „Air Moldova” a compensaţiilor
pentru întârzierea zborului, precum şi a altor sume cu titlu de penalităţi şi/sau prejudicii
morale/materiale.
Recurenta a considerat că obligaţia cărăuşului/prestatorului/operatorului aerian de a
despăgubi prin plata compensaţiei ce a constituit temeiul de bază al pretenţiilor face
parte din spectrul drepturilor consumatorului, iar prin urmare face parte inerentă
indispensabilă a obligaţiilor statutare ale intimatului - pârât, în pofida neincluderii
acestora în orice contract de transport negociat sau de adeziune. În acelaşi sens, a fost
opţiunea legiuitorului de a stabili regula calculării penalităţii, nu îndependenţă de plata
compensatorie cuvenită consumatorului, dar anume din preţul serviciului procurat. În
acelaşi sens, niciun act normativ legislativ sau subordonat legii nu exonerează şi nici
nu eliberează cărăuşul/prestatorul/operatorului aerian de obligaţia de a plăti orice
drepturi accesorii obligaţiei pecuniare de bază - penalităţi, dobânzi de întârziere,
compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică, iar în acest sens se atestă incontestabil
faptul că soluţia dată de prima instanţă în această parte este lipsită de orice temei de
drept material şi substrat factologic. Or, orice consumator care urmează să beneficieze
de serviciile de transport ale unui operator aerian va miza în mod justificat că în cazul
survenirii cazurilor prevăzute de Regulamentul privind compensarea şi asistenţa
pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii zborului,
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 836 din 08.11.2012 i se va plăti incontestabil acea
compensaţie bănească, iar în cazul omisiunii debitorului obligaţiei respective va putea
solicita încasarea penalităţilor şi altor drepturi accesorii.
De asemenea, este incontestabil faptul că prevederile Regulamentului aprobat prin
6
Hotărârea de Guvern nr. 836 din 08.11.2012 au menirea şi de a disciplina operatorii
aerieni ce prestează serviciile de transport respectiv. În acelaşi sens, recurenta a reiterat
asupra faptului că pârâtul - intimat a avut suficient timp şi posibilităţi obiective de a
plăti în mod benevol, la solicitarea consumatorului, acea compensaţie, dar nu a făcut-
o neexecutând prevederile imperative ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea de
Guvern Nr. 836 din 08.11.2012. Astfel, intimatul urmează a fi ţinut în mod
incontestabil să plătească şi penalitatea legală revendicată.
Vera Ţaranu a relatat că o altă carenţă a soluţiei dată de instanţa de apel prin
decizia contestată ţine de faptul că prin circumstanţele cauzei elucidate pe deplin de
prima instanţă se atestă comportamentul dolosiv al părţii pârâtului direcţionat spre
reţinerea nejustificată pentru sine a compensaţiei datorate consumatorului reclamant,
negând obligaţia sa de despăgubire atât la faza prejudiciară, precum şi pe parcursul
examinării şi soluţionării cauzei. Astfel, în situaţia în care dreptul de creanţă al
consumatorului reclamant era cert, iar comportamentul pârâtului - intimat atestă
refuzul nejustificat de a plăti suma datorată sunt absolut întemeiate pretenţiile
reclamantei privind revendicarea pe cale judiciară şi a penalităţii legale aferente
drepturilor de creanţă, adică de plata a acelei compensaţii. Or, operatorul aerian a avut
la dispoziţie suficient timp pentru a onora obligaţia sa statutară stabilită de
Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 836 din 08.11.2012, însă nu a
făcut-o în pofida respectării de către consumatorul reclamant a căii prealabile.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 decembrie
2018 şi a expediat-o în adresa participanţilor la proces la 18 decembrie 2018. (f.d. 161)
Colegiul reţine că recursul a fost declarat la 18 februarie 2019, ceea ce rezultă că
este în termen, ori înscrisuri ce confirmă recepţionarea de către recurentă a deciziei
contestate la materialele dosarului lipsesc.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este
considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3
judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un
complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs
și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material şi
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat
de Vera Ţaranu, reprezentată de avocatul Pavel Cotruţă, şi va casa decizia instanței de
apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după
7
ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței
de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care
au importantă pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile şi obiecțiile pârților și ale altor participanți la
proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.
În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel
de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor
reciprocă şi suficientă pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de
judecată.
În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se
indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde
concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau
parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al
hotărârii.
În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea şi
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt şi
aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum şi
cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea pricinii,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau
dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în
primă instanță. Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea
hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.
Din mateialele cauzei rezultă că la data de 11 august 2017 ÎS CA “Air Moldova”
a confirmat prin scrisoarea electronică, expediată la adresa electronică
liuda_ag@[Link], bronarea și respectiv procurarea de către Agafonova Ludmila (fiica)
8
a 2 bilete electronice (E-ticket/ETK) în sumă de 272,28 de euro, pe numele Verei
Ţaranu (mama), pentru cursa aeriană Nr. 9U 891 din 23 august 2017 şi Nr. 9U 892 din
30 august 2017, pe itinerarul tur-retur Chişinău - Roma - Chişinău, iar ca urmare, pe
numele Verei Ţaranu а fost eliberat biletul electronic nr. 5722403420270 (f.d.16-18).
La 30 august 2017, ora 15:30 urma fi efectuat zborul retur pe ruta Roma-Chişinău,
însă conform tichetului de îmbarcare nr. 31, cursa de retur Nr. 9U 892 din data de 30
august 2017 a fost amânată pentru ora 23:40. (f.d. 19)
Ca urmare a admiterii de către transportatorul - pârât a întârzierii zborului din data
de 30 august 2017 a cursei Nr. 9U 892 pe ruta Roma-Chişinău, de către Vera Ţaranu
au fost formulate şi remise la 08.09.2017 şi la 11.09.2017 reclamaţii prin care s-a
solicitat încasarea despăgubirilor.
Din lipsa vreunui răspuns, Vera Ţaranu, la 05.10.2017, ora 11:08, la adresa
transportatorului a expediat un mesaj electronic prin care a atenţionat asupra expirării
termenului de examinare a reclamanţiei consumatorului. (f.d. 20-22)
La data de 05.10.2017, ora 15:45, la adresa reclamantei a parvenit răspunsul remis
de la adresa lgarbuz@[Link], semnat de Lilia Garbuz, cu referire la care era
indicat în girul mesajului precum că exercită funcţia ce ţine de deservirea clienţilor, iar
în ataşamentul la mesaj a fost anexat în formă scanată comunicarea semnată de Victoria
Nanu – Preşedintele Comisiei pentru examinarea reclamaţiilor pasagerilor din cadrul
ÎS CA „Air Moldova”, conform căreia reclamaţia formulată de Vera Ţaranu ar fi fost
exminată la şedinţa nr. 53/11 din 26.09.2017, iar ca rezultat Comisia a respins
solicitările înaintate. (f.d. 23-24)
S-a mai constatat că la data de 05.10.2017, ora 16:02, Vera Ţaranu a remis la
adresa electronică a transportatorului un mesaj în care a indicat că nu a fost informată
în termen despre data şi ora examinării reclamaţiilor de către Comisia pentru
examinarea reclamaţiilor pasagerilor din cadrul ÎS CA „Air Moldova”, precum şi a
omisiunii pârâtului de a invoca despre necesitatea prezentării unor acte suplimentare,
care prin mesajul respectiv a anexat în fomă scanată/fotografiată probe suplimentare
întru confirmarea circumstanţelor la care s-a făcut referire, în pofida unei asemenea
obligaţii. (f.d. 25)
În lipsa recepţionării unui răspuns la mesajul expediat la 05.10.2017 şi nici a
primirii a unei compensaţii din partea transportatorului, unicul remediu de apărare a
Verei Ţaranu a fost intentarea unei acţiuni civile în instanţa de judecată împotriva ÎS
CA „Air Moldova”, prin care a solicitat constatarea faptului prestării unui serviciu
necorespunzător de către operatorul aerian ÎS CA “Air Moldova” prin întârzierea
zborului din 30 august 2017, ora 15:30, a cursei Nr. 9U 892, ruta Roma-Chişinău,
încasarea de la pârât în beneficiul reclamantei a sumei de 250 de euro cu titlu de
compensaţie bănească prevăzută la pct. 18 lit. a) din Regulamentul privind
compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării
sau întârzierii zborului, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 08 noiembrie 2012,
încasarea din contul ÎS CA “Air Moldova” în beneficiul reclamantei a sumei de
2450,52 de euro, convertiţi în lei moldoveneşti la cursul Băncii Naţionale a Moldovei
la data executării hotărârii, cu titlu de penalitate prevăzută la art. 32 alin. (1) din Legea
privind protecţia consumatorilor din 13 martie 2003; încasarea de la ÎS CA “Air
Moldova” în beneficiul statului a taxei de stat aferentă examinării şi soluţionării
prezentei acţiuni și în beneficiul reclamantei a cheltuielilor de asistenţă juridică.
9
 Judecând cauza, prima instanţă, prin hotărârea din 17 mai 2018, corectată prin
încheierea din 18 mai 2018, a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de
Vera Ţaranu; a încasat din contul ÎS CA ”Air Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu
suma de 250 de euro cu titlul de compensare pentru întârzierea zborului, convertiţi în
lei moldoveneşti, conform cursului Băncii Naţionale Moldovei, la data executării
hotărârii; a încasat din contul ÎS CA “Air Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu
cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei; a încasat din contul ÎS CA “Air
Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 246,32 de lei, proporţional părţii
admise din acţiune; în partea ce ţine de pretenţia cu privire la încasarea din contul ÎS
CA ”Air Moldova” în beneficiul Verei Ţaranu a restului cheltuielilor de asistenţă
juridică şi încasarea penalităţii, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Verificând legalitatea hotărârii primei instanaţe, Curtea de Apel Chişinău, prin
decizia din 05 decembrie 2018, a respins apelul declarat de Vera Ţaranu; a admis apelul
declarat de ÎS CA ”Air Moldova”; a casat hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei
Chişinău, sediul Central, corectată prin încheierea din 18 mai 2018, şi a pronunţat o
nouă hotărâre prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Vera Ţaranu împotriva ÎS CA “Air Moldova” cu privire la constatarea faptului
prestării unui serviciu necorespunzător, recuperarea prejudiciul cauzat pentru
întârzierea zborului, încasarea penalităţii şi a cheltuielilor de judecată; a încasat de la
Vera Ţaranu în beneficiul ÎS CA “Air Moldova” cheltuielile suportate pentru achitarea
taxei de stat pentru instanța de apel, în sumă de 184,74 de lei.
Instanţa de apel, pentru a decide astfel, a concluzionat că prima instanţă nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei, fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor legale.
Această concluzie a instanţei de apel derivă din faptul că în capitolul V din
Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08.11.2012 statuiază
regimul juridic al compensaţiei doar în caz de anulare sau refuz la îmbarcare, ori pct.
18 prevede că pentru stabilirea distanţei se ia în considerare ultima destinaţie unde
pasagerul urmează să sosească după ora prevăzută datorită refuzului la îmbarcare sau
anulării zborului, iar pct. 16 din acelaşi act normativ, reglementează condiţiile
aplicabile în caz de întârziere şi prevede dreptul pasagerilor doar la deservire conform
pct. 25 şi 26 din hotărârea de Guvern menţionată, drepturi pe care nu le îngrădeşte
niciodată compania aeriană în caz de reţinere a cursei.
Instanţa de apel a relatat că compania aeriană prin înştiinţarea expediată la data
de 25 august 2017, la adresa electronică liuda_ag@[Link], de la care a fost procurat
biletul pe numele Verei Ţaranu, a informat beneficiarul serviciilor de transport avia
despre modificarea itinerarului și faptul că zborul companiei aeriene ÎS CA “Air
Moldova”, cursa Nr. 9U 892 Roma - Chișinău din 30 august 2017 va fi îndeplinită
conform noului orar, decolarea fiind la 23:40, iar aterizarea la 02:40 + 1, adică ziua
următoare. (f.d.72-73)
Cu toate acestea, Vera Ţaranu a ignorat scrisoarea informativă expediată de către
transportator tuturor pasagerilor săi şi pe propria sa răspundere s-a prezentat la aeroport
pentru trecerea controlului și îmbarcarea, ghidându-se doar de datele din biletul său
avia, de până la modificarea orarului cursei.
În aceast sens, instanţa de apel a concluzionat că operatorul de zbor nu poate purta
răspundere pentru inacțiunile clientului sau pentru acțiunile de rea-credință, decât în
10
ordine generală, urmând a fi demonstrate comportamentul juridic în caz de refuz la
îmbarcare, anularea cursei, ori întârzierea cursei precum și corelaţia încălcărilor date,
cu sumele solicitate cu titlu de compensaţie.
În concluzie, instanţa de apel a precizat că circumstanțele elucidate supra denotă
faptul că ÎS CA “Air Moldova” a respectat obligațiile impuse de legiuitor, calității lui
de transportator, a anunțat clienții săi despre modificarea itinerarului cu cinci zile
înainte de data zborului, iar acțiunile ulterioare ale Verei Ţaranu nu pot fi puse pe
seama transportatorului, fapt ce a şi dus la constatarea respingerii acţiunii depuse de
reclamata Vera Ţurcanu.
Examinând concluziile expuse în decizia contestată, Colegiul menţionează că
instanţa de apel la examinarea cauzei s-a axat doar pe faptul că cursa aeriană nu a fost
reținută, dar a fost modificat orarul cursei, despre ce toți pasagerii au fost informați cu
cinci zile înainte.
La capitolul dat, Colegiul notează că conform pct. 16 din Regulamentul privind
compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării
sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din
08.11.2012, în oricare din cazurile în care un operator aerian anticipează o posibilă
întîrziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută, după cum urmează: a) timp de
două ore, în cazul zborurilor de 1500 de kilometri sau mai puţin; b) timp de trei ore sau
mai mult, în cazul tuturor zborurilor cuprinse între 1500 şi 3500 de kilometri; c) timp
de patru ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor care nu se încadrează la literele
a) sau b), pasagerilor li se oferă de către operatorul aerian: asistenţa specificată la litera
a) punctul 25 şi punctul 26 din prezentul Regulament; în cazul în care ora de plecare
anticipată este la cel puţin o zi după ora de plecare anunţată iniţial, asistenţa specificată
la literele b) şi c) punctul 25 din prezentul Regulament.
În contextul dat, Colegiul indică că în cazul „anticipării” (înştiinţării) pasagerilor
li se oferă o asistenţă în dependenţă de perioada în care a fost efectuată anticiparea
(înştiinţarea) despre întârzierea zborului şi distanţa zborului.
De asemenea, este de menţionat că rezultând din prevederile pct. 17 din
Regulamentul menţionat supra, se atestă că în orice caz, asistenţa se oferă în limitele
de timp stabilite în cele de mai sus corespunzător fiecărei distanţe de zbor. Pasagerii
trebuie să primească o compensaţie în conformitate cu prevederile capitolului V din
prezentul Regulament.
În aceste ordine de idei, Colegiul relevă că reglementările expuse în Hotărârea
Guvernului nr. 836 din 08.11.2012 nu preved responsabilitatea operatorului aerian în
cazul „modificării orarului zborului”, fapt reţinut şi de către instanţa de apel la
examinarea cauzei.
Mai mult ca atât, chiar şi operatorul aerian „Air Moldova” a indicat în cadrul
derulării procesului de judecată că nu a fost o întârziere a cursei, ci o
schimbare/modificare de orar, despre care toți pasagerii au fost informați cu cinci zile
înainte de ziua cursei, fapt ce se demonstrază prin înscrisul anexat la dosar. (f.d. 72-
73)
Colegiul remarcă că o „modificare a orarului zborului” s-ar putea produce având
în vedere chiar şi reglementările interne ale operatorului aerian, accesibile tuturor celor
interesaţi accesând site-ul [Link]/terms-of-carriage-ro/#item9, dar şi
rezultând din indicaţiile din biletul electronic emis pe numele recurentei (f.d. 18), unde
11
este indicat că pasagerul este rugat să verifice căsuţa de e-mail pentru „alte posibile
modificări ale itinerarului”.
În aceste ordine de idei, Colegiul indică asupra faptului că instanţa de apel la
judecarea cauzei s-a expus doar asupra circumstanţelor ce vizează nevinovăţia
companiei aeriene pentru inacţiunile clientului sau pentru acţiunile de rea-credinţă în
vederea îmbărcării şi înregistrării de zbor cu 8 ore înainte de decolare, fără a lua în
considerare şi a dezbate un alt argument şi temei invocat de către Vera Ţaranu şi anume
că chiar şi dacă ora de decolare modificată era 23:40, la data de 30.08.2017, decolarea
propriu-zisă s-a produs cu întârziere de câteva ore, zborul fiind amânat de două ori a
câte o oră.
Acest argument a fost indicat expres în cererea de chemare în judecată (f.d. 5),
însă a rămas fără apreciere din partea instanţei de apel, deşi, prin prisma prevederilor
normelor procedurale aceasta fiind obligată să verifice legalitatea hotărârii primei
instanţe în întregul ei.
În această ordine de idei, instanţa de recurs notează că faptul dat constituie o
îngrădire a recurentei la judecarea cauzei, or instanţa de judecată ierarhic inferioară era
obligată să examineze şi să se expună şi asupra argumentului invocat de către Vera
Ţaranu, în caz contrar s-ar încălca dreptul reclamantei la un proces echitabil garantat
de art. 6 § 1 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii
”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea
armelor părţilor litigiante. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că
fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza într-o
situaţie egală în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un
echilibru corect.
În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin
lege –înfăptuirea actului de justiţie, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a
intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale
cauzei, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul reclamantei la judecarea în mod
echitabil a cauzei.
Aşadar, la rejudecarea cauzei instanţa de apel urmează să stabilească dacă a avut
loc o întârziere a zborului având în vedere că pasagerul a fost înştiinţat despre ora nouă
la care se va efectua zborul, dar şi de argumentul recurentei precum că chiar şi noua
oră stabilită de operatorul aerian nu a fost respectată, zborul fiind în întârziere cu două
ore.
În atare ordine de idei, se constată că examinarea cauzei în ordine de apel a avut
loc cu încălcarea normelor de drept material, prin urmare, Colegiul civil, comercial şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie este în imposibilitate de
a verifica legalitatea unei astfel de hotărâri, situaţie care impune admiterea recursului,
casarea integrală a decizie instanţei de apel şi trimiterea cauzei la rejudecare în instanţa
de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs.
Din considerentele menţionate, Colegiul accentuiază că instanţa de apel
rejudecând cauza trebuie să ia în considerare şi faptul că litigiului îi sunt aplicabile atât
prevederile Codului civil, cît şi cele ce se conţin în Hotărârea Guvernului nr. 836 din
08.11.2012, deoarece reglementează special şi în detaliu situaţiile de transportare a
pasagerilor de către operatorii aerieni.

12
 Concomitent, este de menţionat că instanţa de apel, reexminând cauza, urmează
să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând principiile disponibilităţii,
contradictorialităţii şi iniţiativei în obţinerea, exercitarea şi apărarea drepturilor civile.
În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie
d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vera Ţaranu, reprezentată de avocatul Pavel

Cotruţă.
Se casează decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chişinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Ţaranu împotriva
Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la constatarea
faptului prestării unui serviciu necorespunzător, recuperarea prejudiciului cauzat prin
întârzierea zborului, încasarea penalităţilor şi a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea
cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele şedinţei,
judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

13