UNIVERSITATEA « POLITEHNICA » DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA INGINERIE INDUSTRIALĂ ŞI Student………………...

ROBOTICĂ ………………………...
CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR
Facultatea………………
DE MAŞINI
LABORATORUL INSPECŢIA CALITĂŢII Grupa………………….

LUCRAREA Nr. 7 – 8

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE CU MICROMETRUL

CU PÂRGHIE ŞI CU PASAMETRUL

I. SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop:
- controlul preciziei dimensionale şi de formă la o piesă cilindrică;
- compararea valorilor efective cu cele prescrise şi interpretarea rezultatelor obţinute;
- evidenţierea surselor de erori care pot să apară în timpul măsurării.

II. UTILAJUL FOLOSIT

a. Micrometru cu pârghie cu domeniul de măsurare 0  25 mm şi valoarea diviziunii
vdiv = 0,01 mm şi vdiv = 0,002 mm;
b. Pasametru cu domeniul de măsurare 25  50 mm şi valoarea diviziunii vdiv = 0,002 mm;
c. Trusă de cale plan-paralele;
d. Măsurand: bolţ de piston cu  18  0,08 mm (pentru măsurarea cu micrometrul cu

pârghie; bolţ cu  25,5  0,05 mm (pentru măsurarea cu pasametrul); TFc = 0,010 mm ;

TFl = 0,010 mm

III. SCHEMA DE MĂSURARE (fig. 7 - 8.1)

1 2 3 I
II
III
IV

Fig. 7 - 8.1
Schema de măsurare
IV . MODUL DE LUCRU
Lucrarea cuprinde două etape (E1 şi E2), care la rândul lor se derulează pe parcursul mai
multor faze distincte (F1, F2,…).

7. MĂSURAREA CU MICROMETRUL CU PÂRGHIE

E1. Verificarea reglării la zero a aparatului

F1. Se aduc suprafeţele de măsurare Sm în contact, acţionând rozeta striată „Ps” până când,
pe scara gradată Sc2, acul indicator este adus în dreptul reperului zero, fig. 7.2.
F2. Se verifică dacă pe scara Sc1 reperul zero al scării milimetrice coincide cu reperul zero
al tamburului gradat. În cazul în care nu se realizează coincidenţa celor două repere se va remedia
aceasta de către personalul specializat, sau se va ţine seama de eroarea de reglare constatată în
procesul de măsurare.
 E2. Măsurarea propriu - zisă

F1. Pregătirea piesei în vederea măsurării prin marcarea cu creionul a secţiunilor 1, 2, 3, 4 şi

5 şi a direcţiilor de măsurare I, II, III, IV.
F2. Se introduce piesa de măsurat între suprafeţele Sm şi se acţionează rozeta Ps a
tamburului gradat până când, pe scara Sc2, acul indicator se aduce în dreptul reperului zero
(limitându-se astfel forţa de măsurare), (fig. 7.2.)
F3. Se citeşte pe scara Sc1 valoarea diametrului măsurat în secţiunea 1 pe direcţia I; cu
ajutorul scării Sc2 se pot aprecia fracţiunile de sutimi de milimetru ale scării Sc1.

Fig. 7.2
Micrometrul cu pârghie
F4. Se repetă faza 3 pentru celelalte direcţii, II, III şi IV. După determinarea diametrelor
efective după cele patru direcţii se acţionează în mod similar pentru toate cele cinci secţiuni şi se
înscriu în tabelul 7 - 8.1.

8. MĂSURAREA CU PASAMETRUL

E1. Reglarea la zero a aparatului

F1. Se deblochează rozeta (5), fig. 8.2.

F2. Se aduc suprafeţele de măsurare Sm în contact cu o cală egală ca valoare cu
dimensiunea nominală a piesei de controlat, acţionând rozeta striată „Ps”, până când pe scara
gradată (7), acul indicator (8) este adus în dreptul reperului zero, fig.3. Se blochează tija reglabilă
(3) cu rozeta (5).

E2. Măsurarea propriu - zisă

F1. Pregătirea piesei în vederea măsurării prin marcarea cu creionul a secţiunilor 1, 2, 3, 4 şi

5 şi a direcţiilor de măsurare I, II, III, IV.
F2. Se apasă butonul (6) pentru a retrage tija mobilă (2) şi se introduce piesa de controlat în
locul calei de reglare.
F3. Se citeşte pe scara (7) valoarea abaterii efective în secţiunea 1 pe direcţia I.
 1-corp;
2- tijă mobilă;
3- tijă reglabilă
4- mecanism de reglare;
5-dispozitiv de blocare;
6-buton;
7-scară gradată;
8-ac indicator;
9-indici de toleranţă;
10-capac;
11-buton reglare;
12-pârghie;
13-sector dinţat;
14-pinion;
Fig. 8.2
F4. Se repetă faza 3 pentru celelalte direcţii, II, III şi IV. După determinarea abaterilor
efective după cele patru direcţii se acţionează în mod similar pentru toate cele cinci secţiuni şi se
înscriu valorile în tabelul 7 - 8.1.

V. ÎNREGISTRAREA VALORILOR EFECTIVE

Tabelul 7 - 8.1
Micrometrul cu pârghie Pasametrul
Dimensiuni Abateri
Secţi- Direc- Dimensiunea Ovalitatea Ovalitatea, Secţiunea Direc- Ovali-
limită (mm) limită Abaterea
unea ţia efectivă, (mm) ţia efectivă, tatea,
prescrise, prescrise,
(mm) (μm) (μm)
(mm) (μm)
Dmin Dmax de măsurare es ei de măsurare
I I
II II
1 1
III III
IV IV
I I
II II
2 2
III III
IV IV
I I
II II
3 3
III III
IV IV

VI. PRELUCRAREA VALORILOR ÎNREGISTRATE

1. Concluzii asupra preciziei dimensionale prin compararea dimensiunilor (abaterilor) efective cu
cele prescrise.
2. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune longitudinală. Luând pe abscisă secţiunile de
măsurare 1, 2, 3, 4 şi 5, iar pe ordonată jumătate din valoarea dimensiunilor (abaterilor) dimensionale găsite
pe direcţia de măsurare I, se trasează diagrama formei geometrice efective a generatoarei piesei
(fig. 7 - 8.3). In acelaşi mod se trasează diagrame şi pentru celelalte direcţii de măsurare, pe acelaşi sistem de
axe rectangulare. Comparându-se dimensiunile (abaterile) măsurate în cele cinci secţiuni după aceeaşi
direcţie, se stabileşte felul abaterii de la forma geometrică în secţiune longitudinală (conicitate, butoiaş , ş.a).
 Abaterile de
formă [μm]
Dir. I

1 2 3 4 5 Secţiunea de măsurare
Fig. 7 - 8.3
Înregistrarea abaterilor de formă în secţiune longitudinală

3. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune transversală. Se reprezintă la o scară convenabil

aleasă dN, dmax, dmin. Se trasează direcţiile de măsurare (I, II, III, IV) dispuse la 45 şi se înscriu dimensiunile
(abaterile) înregistrate în tabelul 1, simetric faţă de axa piesei. Comparându-se dimensiunile (abaterile)
măsurate în cele patru direcţii în aceeaşi secţiune, se stabileşte felul abaterii de la forma geometrică în
secţiune transversală (ovalitate) pentru fiecare din cele cinci secţiuni.
O V = d(e) max măs  d(e) min măs (7 - 8.1)
Piesa se consideră bună dacă diametrele (abaterile) măsurate şi abaterile de la forma geometrică
corectă se încadrează în toleranţele prescrise .
3. Semnalarea surselor de erori şi clasificarea lor în funcţie de caracterul apariţiei.
Tabelul 7 - 8.2
După surse Măsurand Aparat Operator Interacţiuni Mediu Metodă
Micrometrul
cu pârghie
Pasametrul

Tabelul 7 - 8.3
După natura statistică Sistematice Aleatoare Grosolane
Micrometrul cu pârghie
Pasametrul

VII. MEMENTO ASUPRA BAZELOR TEORETICE ALE LUCRĂRII

1. Încadraţi metoda de măsurare care utilizează optimetrul orizontal în conformitate cu criteriile din
tabel:
Tabelul 7 - 8.4
După precizie După originea După modul de După modul După poziţia După
şi rapiditate sistemului de obţinere a indicaţiei aparatului faţă complexitate
măsurare valorii mărimii mărimii de piesă
măsurate măsurate
MP
P
2. Explicaţi prin ce diferă cele două metode de măsurare prezentate.
3. Explicaţi motivul pentru care reglarea la zero a aparatului se face cu o cală (bloc de cale)
de dimensiune egală cu dimensiunea nominală a piesei.
4. Calculaţi abaterea standard experimentală, s, pentru fiecare din cele două metode (vezi
lucr. L 4).