11

UNIVERSITATEA « POLITEHNICA » DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA INGINERIE INDUSTRIALĂ ŞI Student………………..
ROBOTICĂ ………………………..
DEPARTAMENTUL TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR
Facultatea……………
DE MAŞINI
LABORATORUL INSPECŢIA CALITĂŢII Grupa…………………

LUCRAREA Nr. 2
MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE
CU APARATUL ABBÉ VERTICAL

I. SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop:
- controlul preciziei dimensionale şi de formă la o piesă cilindrică;
- compararea valorilor efective cu cele prescrise şi interpretarea rezultatelor obţinute;
- evidenţierea surselor de erori care pot să apară în timpul măsurării.

II. UTILAJUL FOLOSIT

a. Aparat de măsurat vertical tip ABBÉ, cu domeniul de măsurare 0…200 mm şi valoarea
diviziunii scării gradate de 0,001 mm;
b. Prismă pentru poziţionarea piesei cilindrice;
c. Măsurand: piesă cilindrică  260 0,084 mm, TFc = 0,010 mm ; TFl = 0,010 mm.

III. SCHEMA DE MĂSURARE (fig. 2.1)

IV. MODUL DE LUCRU
1 2 3 4 5 I Lucrarea cuprinde două etape (E1 şi E2), care
la rândul lor se derulează pe parcursul mai multor faze
Palpator II distincte (F1, F2,…).
III
d

E1. Reglarea la zero a aparatului în vederea

IV
Prismă
măsurării pieselor cilindrice
a. b. c.

F1. Se deblochează şuruburile (4) şi (4’), iar

Fig. 2.1
a. poziţia palpatorului în vederea reglării la zero; vârful de măsurare (2) se aduce uşor în contact cu
b. poziţia palpatorului în vederea măsurării pe prisma (13) aşezată pe măsuţa aparatului, cu ajutorul
direcţie longitudinală;
piesei (12), fig. 2.2.
c. poziţia palpatorului în vederea măsurării pe
direcţie longitudinală; F2. Privind în ocularul cu vernier spiral (7) şi
rotind corespunzător rozeta (9), se aduce reperul zero
de pe scara micronilor în dreptul săgeţii verticale, fig.
2.3,a.
 12

F3. Se deblochează şurubul

(10) şi se roteşte corespunzător rozeta
(11) până când reperul zero al scării
milimetrice este adus simetric faţă de
spirala dublă, suprapunându-se în
acelaşi timp peste reperul zero de pe
scara zecimilor de milimetru, fig. 2.3,a.
F4. Se blochează şurubul (10)
şi nu se mai umblă la rozeta (11) în
timpul măsurărilor.

E2. Măsurarea propriu - zisă

F1. Pregătirea piesei în vederea

măsurării prin marcarea cu creionul a
secţiunilor 1, 2, 3, 4 şi 5 şi a direcţiilor
de măsurare I, II, II , IV.
F2. Se aşează pe măsuţa
Fig. 2.2 aparatului piesa de măsurat în poziţia
Vedere de ansamblu a aparatului Abbe vertical indicată în schema de măsurare (fig.
2.1) şi în ansamblul general prezentat
în fig. 2.2.
F3. Vârful de măsurare de tip cuţit
(fig. 2.1) se aduce uşor în contact cu
piesa de măsurat, în ocular
Micrometri
înregistrându-se o imagine de tipul
95 (m)
00 05 95 00 05 95 00 05 celei din fig. 2.3.b.
Zecimi de
milimetru F4. Privind în ocularul (7) şi
0
0
Milimetri
0
0 rotind corespunzător rozeta (9), reperul
1
1 1 milimetrilor, notat cu cifre mari, se
2 Spirală 2

aduce simetric faţă de spirala dublă

2 28
dublă 28 3
Se citeste
3 3 28,217mm
(fig. 2.3,c). În caz contrar, micrometrii
a. b. c.
nu se pot citi.
Fig. 2.3
a – scările aparatului reglate la zero; b – scările aparatului la F5. Se citeşte valoarea măsurată
aducerea palpatorului în contact cu piesa; c – exemplu de citire în secţiunea (I) după direcţia (1) (fig.
după aducerea reperului milimetric simetric faţă de spirala dublă
2.1), ca în fig. 2.3,c . Apoi, rotindu-se
piesa cu câte 45 se fac citirile
corespunzătoare secţiunilor II, III şi IV.
 13

V. ÎNREGISTRAREA VALORILOR EFECTIVE

Tabelul 2.1
Diametrele
Secţiunea Direcţia Dimensiunea Ovalitatea, Secţiunea Direcţia Dimensiunea Ovalitatea,
limită
efectivă, (mm) efectivă, (mm)
prescrise,
(mm) (mm)
(mm)
dmax dmin de măsurare de măsurare
I III
3
II IV
1
III I
IV II
4
I III
II IV
2
III I
IV II
5
I III
3
II IV

VI. PRELUCRAREA VALORILOR ÎNREGISTRATE

1. Concluzii asupra preciziei dimensionale prin compararea abaterilor efective cu cele

prescrise.
2. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune longitudinală. Luând pe abscisă secţiunile de
măsurare 1, 2, 3, 4 şi 5, iar pe ordonată jumătate din valoarea diametrelor efective găsite pe direcţia de
măsurare I, se trasează diagrama formei geometrice efective a generatoarei piesei (fig. 2.4). In acelaşi
mod se trasează diagrame şi pentru celelalte direcţii de măsurare, pe acelaşi sistem de axe
rectangulare. Comparându-se abaterile măsurate în cele cinci secţiuni după aceeaşi direcţie, se
stabileşte felul abaterii de la forma geometrică în secţiune longitudinală (conicitate, butoiaş ş.a.).

Abateri de
formă [mm]
Dir. I

1 2 3 4 5 Secţiunea de măsurare
Fig. 2.4
Înregistrarea abaterii de formă în secţiune longitudinală

3. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune transversală. Se reprezintă la o scară

convenabil aleasă dN, dmax, dmin. Se trasează direcţiile de măsurare (I, II, III, IV) dispuse la 45 şi se
înscriu diametrele efective înregistrate în tabelul 1, simetric faţă de axa piesei. Comparându-se
 14

diametrele măsurate după cele patru direcţii în aceeaşi secţiune , se stabileşte felul abaterii de la forma
geometrică în secţiune transversală (ovalitate) pentru fiecare din cele cinci secţiuni.
OV = d max măs  d min măs (2.1)
Piesa se consideră bună dacă diametrele măsurate şi abaterile de la forma geometrică corectă se
încadrează în toleranţele prescrise.
4. Semnalarea surselor de erori şi clasificarea lor în funcţie de caracterul apariţiei.
Tabelul 2.2
Măsurand Aparat Operator Interacţiuni Mediu Metodă

După surse

Tabelul 2.3
Sistematice Aleatoare Grosolane

După natura statistică

VII. MEMENTO ASUPRA BAZELOR TEORETICE ALE LUCRĂRII

1. Încadraţi metoda de măsurare care utilizează aparatul ABBÉ în conformitate cu criteriile din
tabel:
Tabelul 2.4
După precizie După originea După modul de După modul După poziţia După
şi rapiditate sistemului de obţinere a indicaţiei aparatului faţă complexitate
măsurare valorii mărimii mărimii de piesă
măsurate măsurate

2. Explicaţi modul în care se face reglarea la zero în raport cu masa aparatului.

3. Explicaţi motivul pentru care reglarea la zero a aparatului în vederea măsurării pieselor
cilindrice se face cu o prismă şi nu direct pe masa aparatului.
4. Indicaţi tipurile de piese pentru a căror măsurare (control) se poate utiliza aparatul ABBÉ
vertical.
5. Indicaţi modul în care se face citirea dimensiunii efective în ocularul cu vernier spiral.
6. Calculaţi abaterea standard experimentală, s. Pentru un şir de „n” măsurări ale aceluiaşi
măsurand, mărimea „s” caracterizează împrăştierea rezultatelor şi este dată de formula:
n

 (x i  x) 2
s i 1
, (2.2)
n 1

unde: xi este rezultatul celei de a „i”-a măsurări, iar x este media aritmetică a celor „n” rezultate
considerate.
15
16