UNIVERSITATEA « POLITEHNICA » DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA INGINERIE INDUSTRIALĂ ŞI Student………………..

ROBOTICĂ ………………………..
DEPARTAMENTUL TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR
Facultatea……………
DE MAŞINI
LABORATORUL INSPECŢIA CALITĂŢII Grupa…………………

LUCRAREA Nr. 11
CONTROLUL SUPRAFEŢELOR CONICE EXTERIOARE
CU RIGLA SINUS

I. SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop:
- verificarea unghiului de conicitate (2α) la un arbore conic şi a unghiului de înclinare (α);
- compararea valorilor efective cu cele prescrise şi interpretarea rezultatelor obţinute;
- evidenţierea surselor de erori care pot să apară în timpul măsurării.

II. UTILAJUL FOLOSIT

a. Rigla sinus îngustă cu distanţa dintre role L = 100 mm;
b. Trusă de cale plan-paralele;
c. Placa de control 300  300 mm;
d. Comparator cu cadran cu valoarea diviziunii vdiv = 0,01 mm;
e. Suport de comparator;
d. Măsurand: arbore conic pentru care s-a prescris unghiul nominal (teoretic) 2αt = 300 şi
abaterile limită admisibile egale cu ±15.

III. SCHEMA DE MĂSURARE (fig. 11.1)

Suport cu Comparator
comparator cu cadran

E
D F
G TR
OL
AT
CON C
DE US
SA IN
h2 h3 h4

PIE ES
AD
2 RIGL L=100
Ht
h1

2
A Placa de control B
Fig. 11.1
Schema de măsurare
IV . MODUL DE LUCRU
Lucrarea se derulează pe parcursul mai multor faze distincte (F1, F2,...).
F1. Se aşează rigla de sinus pe placa de control;
F2. Se determină valoarea teoretică Ht a calei sau a blocului de cale plan-paralele din
triunghiul ABC (fig. 11.1):
Ht = L  sin2αt [mm] (11.1)
în care: L este dimensiunea caracteristică a riglei de sinus (L = 100 mm); 2 αt – unghiul
nominal (teoretic) al conului.
F3. Se formează blocul de cale plan-paralele egal cu dimensiunea teoretică Ht (sau se ia cala
corespunzătoare acestei dimensiuni) şi se aşează pe placa de control sub rola C a riglei sinus;
F4. Se constată paralelismul sau neparalelismul generatoarei DE cu placa de control,
folosindu-se în acest scop comparatorul fixat în suport (fig. 11.1), realizând următoarea succesiune
de activităţi:
A1. Se palpează prin deplasare transversală generatoarea DE în punctul G (situat la
aprox. 3  5 mm de capătul conului) şi se reglează comparatorul la zero, corespunzător indicaţiei
maxime (punctul de întoarcere al acului indicator);
A2. Se palpează aceeaşi generatoare şi în punctul F, de asemenea, prin deplasare
transversală, observând şi notând indicaţia maximă (corespunzătoare ca sens mişcării acului
indicator).
Dacă indicaţiile comparatorului sunt egale la palparea conului în punctele G şi F,
rezultă că generatoarea este paralelă cu placa de control, concluzionând că 2ef = 2t şi în
consecinţă, conul a fost executat corect.
Dacă valorile indicate la cele două extremităţi (în punctele G şi F) sunt diferite,
se modifică blocul de cale în plus sau în minus (în funcţie de semnul şi mărimea indicaţiei),
repetându-se după fiecare modificare, operaţia de verificare a paralelismului generatoarei conului cu
placa de control, până când se va obţine înălţimea efectivă Hef a blocului de cale, pentru care cele
două indicaţii ale comparatorului la palparea piesei în punctele G şi F, sunt egale.
F5. Se ia piesa de pe rigla de sinus şi se aşează pe masă.
F6. Se scoate blocul de cale de sub rola riglei de sinus şi se notează în tabelul 2 dimensiunea
fiecărei cale.
F7. Se determină dimensiunea efectivă a blocului de cale:
Hef = h1 + h2 + h3 + h4, [mm] (11.2)
în care h1, h2, h3, h4 sunt dimensiunile calelor care formează blocul, în mm.
F8. Se determină unghiul efectiv:
H
sin 2ef = ef (11.3)
L

V. ÎNREGISTRAREA VALORILOR EFECTIVE

Tabelul 11.1
DATELE PRESCRISE
Unghiul prescris
L Valoarea Abaterea Abaterea HT = Lsin2T
sin 2T
mm nominală, superioară, superioară, mm
2T es2 ei2
100 30 +15 -15
 Tabelul 11.2
i4
Citirile
Dimensiunile h1
mm
h2
mm
h3
mm
h4
mm
H ef   hi
i 1
I
II
III
Valoarea medie a lui Hef

Tabelul 11.3
DETERMINAREA UNGHIURILOR EFECTIVE DE ÎNCLINARE ef
H ef 2ef ef
sin2ef =
L grd, min, s grd, min, s

VI. PRELUCRAREA VALORILOR ÎNREGISTRATE

1. Se compară valoarea efectivă 2ef cu valorile unghiulare limită prescrise (maxim şi

minim) ale conului şi se trag concluzii în legătură cu precizia execuţiei.
Piesa se consideră bună, dacă:
2min  2ef  2max (11.4)
2. Semnalarea surselor de erori şi clasificarea lor în funcţie de caracterul apariţiei.
Tabelul 11.4
Măsurand Aparat Operator Interacţiuni Mediu Metodă
După surse

Tabelul 11.5
Sistematice Aleatoare Grosolane
După natura statistică

VII. MEMENTO ASUPRA BAZELOR TEORETICE ALE LUCRĂRII

1. Încadraţi metoda de măsurare care utilizează rigla de sinus în conformitate cu criteriile

din tabelul 11.6:
Tabelul 11.6
După precizie După După modul de După modul După poziţia După
şi rapiditate originea obţinere a valorii indicaţiei aparatului complexitate
sistemului de mărimii măsurate mărimii faţă de piesă
măsurare măsurate

2. Principii aplicate la formarea blocurilor de cale (exemplificare pentru dimensiunea….....).

3. Indicaţi principiul pe care se bazează metoda de măsurare.