Ritmul muzical

- Se percepe in poezie ca o succesiune si organizare a versurilor cu

cadenta de silabe tone si atone iar in dans ca o desfasurarea in timp a
pasilor si a gesturilor corporale; in arte plastice este sugerata cu ajutorul
culorii, a umbrelor, liniilor, volumelor, etc.
- In muzica este succesiunea si organizarea in timp a suntelor; doar un
sunet poate fi izolat, in momentul in care exista doua sunete se stabilesc
raporturi de desfasurare in timp (accentuat si neaccentuat)
- durata este dimensiunea de baza a ritmului si mai excat ritmul muzical
nu poate exista fara succesiuni de durata si totodata poate fi generat prin
succesiuni de durata.
Intensitate vs Ritm
- in functie de accentuarea sau neaccentuarea sunetelor in care se
individualizeaza si se identifica structurile sale, avem urmatoarele categorii:
binar, ternar, eterogen, tactilic, anapest, samd;
- accentul pune ordine in desfasurarea ritmica
- Raportul si relatia dintre durata (element de divizare a timpului
material) si ritm (organizarea duratelor muzicale ca rezultanta superioara
de natura emotionala)
- Raportul dintre ritm si inaltime: integrarea organica in materialul sonor
melodic,armonic, polifonic iar de aici rezulta o forma completa de
manifestare (ritm melodic, armonic, polifonic, samd)
- Expresivitatea ritmului, forta emotionala, se exprima printr-un limbaj
intonational bogat manifestat prin sunetele muzicale, adica un complex de
frecvente regulate, fie prin zgomote, adica frecvente neregulate.
- Exista anumite conjuncturi in care inaltimea devine element de
structura in ritm; si anume: durata, intensitatea, timbrul sunt constante cu
schimbari periodice sau neperiodice de inaltimi.
- Raportul dintre ritm si timbru: ritmul de un colorit variat ca expresie si
sugestiein contrast cu cele monocrome; nu exista durate "pure"si anume un
anumit timbru, o anumita inaltime chiar si atunci cand e vorba de un
spectru de frecvente; poliritmia nu are expresivitate fara timbru
Elemente constitutive in ritmul muzical:
Se disting si actioneaza intr-o relatie organica, 3 componente:
1. Ritmul propriu-zis, adica imbinarea artistica a duratelor
2. Metrul/masura cadrul pe care se desfasoara ritmul propriu-zis; sunt
repere izocrone (periodice) adica timpi pe baza carora desenul ritmic se
desfasoara masurat, ordonat.
[Link] - viteza cu care opera de arta se desfasoara in timp;
Notiunea de Ritm muzical cuprinde ritmul propriu-zis cu formele sale
concrete ce decurg din organizarea artistica a duratelor muzicale, metrul,
care inseamna reperul interior in desfasurare si ritmul propriu-zis si
tempoul, care sunt elemente de dimensionare si graduare a vitezei cu care
se desfasoara piesa muzicala.
Ritmul constituie forma de manifestare a fenomenului artistic creator spre
deosebire de metru care ramane mijlocul mecanic de masurare si incadrare
a ritmului.
Ritmul muzical studiaza formele de structura ale ritmului propriuzis si
principiile ce stau la baza lor; Metrica muzicala inseamna redarea corecta a
ritmului din structura variatelor sisteme de masuri.

Ritmul muzical se percepe in poezii o succesiune si o organizare a

versurilor cu o succesiunecu cadenta de silabe, in dans desfasurarea in timp
a pasilor si a gesturilor corporale
In momentul in care exista doua sunete se stabilesc raportul de
desfasurare in timp (scurt-lung sau acc si neacc)
Dimensiunea de baza a ritmului este durata, ritmul muzical nu poate
exista fara succesiuni de durate. Poate fi generat prin succesiuni de durata.
Intensitate vs Ritm in functie de acc sau neacc sunetelor prin care se
individualizeaza, se identifica avem urmatoarele categorii si anume: Binar,
ternar, eterogen, dactilic, anapest, s.a
Accentul este un element al intensitatii.
Raportul dintre durata si ritmul care inseamna organizarea duratelor
muzicale ca rezultanta superioara de natura emotionala
Raportul dintre ritm si inaltime se refera la integrarea organica in
materialul sonor melodic aromic polifonic rezulta o forma complete de
manifestare ritm melodic, armonic polifonic
 Expresivitatea ritmului, forta emotionala se exprima printr-un limbaj
intonational bogat manifestat prin sunete muzicale (complex de frecvente
regulate) fie prin zgomote (frecvente neregulate)
Exista anumite conjuncturi in care inaltimea devine element de structura
in ritm si anume: durata, intensitatea, timbrul sunt constante cu schimbari
perio dice sau neperiodice de inaltime.

Poliritmia nu are expresivitate fara timbre. Se distig si actioneaza intr o

relatie organica trei componente:
1. ritmul propriu zis imbinarea artistica a duratelor (sunte si pause)
2. metrul sau masura, cadrul pe care se desfasoara ritmul propriu zis
desenul ritmic se desfasoara masurat, ordonat
3. tempo viteza cu care opera de arta se desfasoara in timp
Notiunea de ritm muzical cuprinde ritmul propriu zis cu formele sale
concrete ce decurgdin organizarea artistica a duratelor muzicale, metrul
care inseamna reperul periodic interior in desfasurare si ritmul propriu zis
si tempoul care sunt elemente de dimensionare si graduare a vitezei care se
desfasoara in piesa muzicala
Ritmul constituie forma de manifestare a fenomenului artistic spre
deosebire de metru care ramane mijlocul mecanic de masurare si incadrare
a ritmului.
Ritmul muzical studiaza formele de structura ale ritmului propriu zis si
principiile ce stau la baza lor , inseamna redarea corecta a ritmului din
structura variatelor sisteme de masuri.
 Ritmica este parte din teoria generala a ritmului muzical, studiul
formelor si mijloacelor de dezvoltare a acestuia. Ca sens artistic ne referim
la maiestria compunerii de ritmuri variate si complexe cu mijloace specific
muzicii. Tot odata se studiaza si in cadrul celorlalte arte (ritmica poeziei, a
dansului a pantonimei, etc)
Ritmul propriu-zis. se disting doua elemente morfologice in alcatuirea
lui:
1. Formula/figura ritmica precis conturata ca structura si sens artistic;
Un grup de durate (sonoritati si pause) constituite ca entitate artistica pe
matricea celor mai mici parti din fraza discurului muzical. Trebuie sa
posede un sens artistic.
2. Accentul ritmic (ictus) este un element de individualizare si
identificare a formulei ritmice prin evidentierea ca intensitate a unora
dintre duratele componente.
Dimensiunile acestor formule ritmice pot fi variate. Doua valori temporale
egale sau inegale: formule mai largi (care stau la baza dezvoltarii tematice).
Formula ritmica coceputa ca motiv este izvorul dezvoltarii ritmului in
formele sintactice mari.
Formula atonala poate primi o structura prestabilita (serie) accentul
determina modul de asociere al diferitelor durate, polarizeaza duratele
neaccentuate in jurul sau si realizeaza categorii distincte de ritmuri (binar,
ternar, eterogen, liber).
Accentul este elemental morfologic prin care se formeaza si se structureaza
tiparele ritmice.

Partial S2
Tonalitate principii generale,
legile atractiei sunetelor,
gama diatonica si cromatica,
cadente tonale,
ritmul muzical.