In Afara Întreceríi Socialiste!: Nido Întreprindere
In Afara Întreceríi Socialiste!: Nido Întreprindere
In numärul de azi :
politici- culturalä la sate SUPLiMENTUL DE DOMINICA.
(Pan. 4-51
in timpul muncilor agricole
an lela
DESPRE NORME DE LUCRO SI ?IUA -MONCA IN
Intensa a n gommi de agitatiti si in In- GOSPODARIA AGRICOLA COLECTIVA.
tivitate poli- sfruirea agitatorilar la sate,
-culturali un mare rol re organi (Pan. 3a)
dtsä de orge- zatiilor din inlreprinderie
nicotine de care patroneazä, cat 5i ce- UN SPRUIN TOVARA$ESC GOSPODARIEI AGRI
partid. de Co- fora care nu patroneazä gos- COLE COLECTIVE ,.DRUMUL LUI LENIN".
mftetele Pro- Padäru agricole colective. (Pan. 9 -a)
izorii si cä- Ele trebtce si trimiti la
minale ulto- satë in mod r ¢glut agita
toro ce: mai ridicoli si ure- °G ÓR6AM CEiOAEAEPAßiID0l0I MOIICIiOflESC ßOMil MAI POTINE SUDLE $1 TRAMBITE $1 MAI MULTA
to s te, in perioada de gridi.
TREABA I
rrg a dat roade bogare. (Pars. 2a)
lard cursurile cu eactivul Pregilirea agii tori) r SERIA III ANUL XIX Nr. 1699 I 6 PAGINI 4 LEI S6mhAt5 1 Aprllie 1950
sate, cursurile serale 51 in general imbunititirea
prue de lecturä au trecut muncil politico- culturale c
fn
in afara întreceríi socialiste! pentru One, libertate si pace
de Georges Cmgniot
au deuoffisi märbeasci
-Inuit flamand cititorilor,
unitätileomcfaliste si
tele lande se tae pregi;n Chemarea la intrecere socialisti in cinstea zilei de 1 Mai membru al C.C. al Partidului
Comunlst France.
caeuryryapizánd
AryBind cärfile la case'e tä-
ercuri de citi[, pentru a trece la gospo-
däria colecllvä. Deasemenea
gäse$te un puternic räsunet in rändurile muncitorilor $i tehnicienilor Al [Link] -Ila Congres al Par- au pua in miscare proleta-
npDor muncttarl etc, ale fllClSar a COntln.t- Odino' Comuni t France. con. rialui Freinet, governai BI-
funclionarea c cuestor Chemarea lanaatd de muneilorti, tehniciertit ai jmutionnrii deln scheln ..Socrompetroi"-0chivrt, de da un larg ardnt Mua dr 2 Apri. datai refusait pa-
Toafe acestea au contribuii de I locat pena ru a incuraja',
loarte mare ma' uri ta lecturä in strinsi legä- ìntrearil socialiste in trustee zilel de I Mat, a pelait tur pufernic ecou in ràndurile muncttorilor, tehnictenitor gi lune-', ie se rntruneste mutria pe Iromlor de a mari montone
turi cu ca' ,tionarilor din [Link] si inatitutiile din inbeapa fard, clouai de tenaiaae, de Mati .ularllie. Màrginindu -se la
mlïdrea vietii de partid 'n
ogamzaplle de bazn dela
ek culturale
c princand pe loti mem- ._ ._. _._.. gent porno, peine.
pace,
pentru Bber,ate. Colgresul
proeentul de maiorare de 5.
patinai' nu tineau seama de
etterea nivelului brii de partid, care nu ur faut a ci din 1946. interra
late 5i la evta toc !giro periaadi
. lfic si cultural, a vigilentei
combativititti de dosi a
meazä cu urde serate, si pe
unii membri din conducerea
Petrolistii din Valea Prahovei vor extinde mina eoiratuola point.. a de umpirare a salariatilor
a sciant cu 30'. In diseursul
muncitorilor Feantri este
t
prinimii muncitoare impo- org nizatiilor de massa'. folosirea metodelor sovietice la foraj si exploatare cu repeaa'iune. hi te duit
r aio dela Saint- Etiei:ne Orla
piva ehiaburimfi, Un rol dinlre cele mai rasi a ça malt mal atirsitul [Link] F'ebruarie, are.
in primivara aceasta s'au mari il au 5i in perioada de si I Mai dotai sonde tesite din bine c [Link] trecut de xiiMíll sedintele cousaiului a juatlfl-
agri- vari <aminele culturale din
In Mate .schclele din Vo- jeri de intenenite. In evisted forajul la sonda 413;
deexploatarif capitaliste .ri ut ticmnia relui capital,
,dgntal noi gospodirii lea Prahovei mu etiorli si Ni 1 Mai ad dam rit mai mareasc u 5'. productl. o sd conabiasad caneterul de choit al situ- Claver tal n u mmtumit nu-
MAI ALES IN sale, duburile 5i colturale
rote colective
SATELE UNDE $1 MONCA rorif din unititik socialiste.
tehnlclenli
cu
petrolisti discuté
nsufletlre chemarea. nuit titer. sil lup!am COa ita!ea monco la foraj ai cu tatie de distnl'
nbductie, de talul capilalisl. de connnutul mal si dea [Link]
pertìcidari, in ealitatea sa de
Pe (doga metodete folosite schela Mun'enla"-Cant- da 6 s mai intre 20'... la producila de litri tali paztiJi ai de injectif cu antipopular. al natimaairaraoe
pOLITICA- CULTURALA A ln regioum capita4at, patron servicillor publtce
MERS BINE, dee : la La- in perioada de lama este pins, ventea .sa raapindit ca odatd in turamrtnfie, pond alo de media trimestrului I al si fd, [Link] 11 sonde. Cet dela In Februerie si Maclie nn
1
el al indusiriiloe natlonait.
aurile- Constanta, Liceo -Nt- neme r i se introduci noi fulgerul pana la mea mal de- 1 Mai ". tari achtmb de experlenti Cu foraj ;i-au iront anordit/ten- bumie de peste un nilllon de state, exemplul naiOe010r de
Bodo. metodo de lucro. Astiel Ire- pirtati Bondi a achelet In La alti grupa dio schela. Sovrompetrol "- OChiurl in v tai sa depdeascd cu [Link]- muncitori -fient greva, Infometare: el a &sciais ere-
buesc organizate gripe de dite capitallstilor Fncoltitl d
Savarin etc.
multe locuri, ca de neit la camp in timpul odih-
gedinla pe car a tinut -o du-
pa termhrarea elucrului. Stacce Tudor
nci'orut [Link]
luat angajamen
Raeschi der. apllcàrll metodelor so- gra,nu( pe luna Apríue, a- ne-
statice; si recuperere mate - dura cu ?a . cotoanete de an-
danti tintn minima',
de Imitait, in Guada lamenta- grevi pentru a. le permlte i
In
,dda in comuna Malu -Mare- nei de urina si asig b a-
qi -a
tartine daerlei si soriaiulul. relate revendicarnor muai'
a
Ion, del, sonda 6 Plligata, tut si reeliaese in chatea eI- rial temoos si tabular in va- corai ta sorde/e de canton. Stepaoii a peste 500e hrire- tores4.
Dolj, idranti muncitori au fo- prode ionarea cu Girale, bro-
Iml pentru prima data me- gode ele ne are. spis tovaristlor din grupa lei de 1 Mai o economie de bare de 1.500.000 Iel. tare, al sa catijice c a m peinderi au 1 eb it este. Da governai de pirare
indeosebi a brigazilorvde In- 400.000 lei. La Scnrompetrol "- Tintes lunii Apulie un mumdr de lata muncitorilor sl aven. .slor de ban seatinut de
toda sole il zäpezii pe tal. eceslora a font o surprise socialislit de dreapta, nu
tima, selectionarii si trio - ru ale unitädlor socialiste. a..Sonda noastrd, dupai La petrottstii fi-au net at ei an- frei maigtri sondoa df g0 son-
Muntenia .Cimpina stat :nature mat si multumit eu atit. Violine! eu
iature
Harta semintelor si Ile mi- Un rol tot mai mare in ra ;titi, a Mat de Petrol6la li-au luat angola- gajamentui ad depdaeasca dori, sd fornre--e 6n cureta lta-
malte or peniru gomero. butai sellati emrstitutla, care
suri agrotehnice, datori(- pindirea 'rtü trebue sci -n internentie. drept,
E mentul peintre altele ai de- planai de tttei pe luna Apri - niì Aprilie doud bripdar de Miacares pentru pace a Gis- consacra existenta dreptulul
perte din ,nterrentit se data- paseaxi cu 5!'i planul de lie ea 2,5l., ad ma eascd pro - forai rap dupa model su- tige sa cà @ligi necontenit in de greva, el a mobllizar con -
colori feint Cum lucreazi cnoPeralfvelor sateatf. rem cablalui de pe roba, care producile la foraj si ru 1,5"a. ductivitatea munciteu 0'.'. fo- t'tette ai tntroducd la frei smPl., in elarilate si sidetabile forte politlenestl
viatici ,i'minu- De o mare insemnitate enmbaüvitat. Acesa.i miscare lmpotemva muncitodloc care
tolhoznicü este rugiral. Dar asta n la extractla de Wei: si ter- id de media trimestruiui I, sa onde melada sovteticd a au nit oli din ce in ce tuutart pentru a pira pia-
catete rezultate obtinute de este o [Link] r-urdir se
inseamnd cd not nu o patent mine eu 3 rile mai devreme repliai in producile peina la tomatuiui tijei pdtrate, ces
et. In numeroase sate onde agrotehnice la S. M. T.,.
del
cren impotriva izbolulula neloradula: ult"u deltlinga Pa-
¡trami muncitori au fast li- g spodariile agricole Messoie de creibuelori crea- ria au irebuii si infranie un
muniti asupra avantaglilor Stat, gospodiriile agricole. Muncitorii dela combinatul siderurgic Hunedoara tint inclina si ale clin ce in ttnrir de 6.000 de pollli011
mundi cu tractoarele, pe in- colective 51 la cimice cuits -i ce mai mole opre espar smillant de tonami fai de Pie -
tinderl mari de aimant, s'au
lad intovira1iri ; alte
raie din sale. In atara de:
cercurile agrotehnice tre-'I
îsi iau ca angajament : Nimio sarjei peste 6 ore activaa riai.
rare
Peremtalilall
o nt °maculais
ae de urtatene.
Cuvernta s' folasit de dise
let ca de pila lai Drieu- huesc organizate la ficcare L. rnmbinatul aideruralc pisum .imam programul de La l'arnalul Nr. 4, Serbi - plia. sa [Link] da mal muai care nglmndesc pirerea once poatlil aplieabule mimai ln
suol- Putna, Zärnetti- Buzas, cämin cultural conferinte,. Nunedaara, ehemarna petro- productie cu 15 _o-.. In ion nasco Constantin. reslmenalt fonti. In intrecerea socialis- Pilant [Link] larga ale popi. llmp de rizbol pentru a pr°-
trecerea peniru 1 Mai. echipa butin sapai sindicale Ne. 30, ta pentru I Mai, si lacera label inteleg si eproba in ceda in an umile ru mori far.
SirdeDfl -Illov etc., insimin- nsfälairi agrotehf ce, la lpsM1acr a foot primmtí eu in- Bennzt tot mal mule mole-
Benn la rechizielonana
Pelle au pornit mai devreme care agronomii, inginerii. flel,r< de Loti uncatori¡, astra trebue ri dea baci- a strias in jurai sin mat a furn8lul nos:no, turnalul
leapta politaci ex .ana a Sta-
dostraale
arbitrari a grevistilor.
dd'au fient intr'un ritm mai tractorittii, ombainerii, me- tehniri<nii, inginerii gi tone. lia pentru ea NICIO SARDA mulet tonassi: lofait Avram, Nr. 4, . nu mai lucreze b
SA NU DUREZE MAI MUtT prion- topmtonl Boches Lamia tulut Sovietic. Muncitorii data eocietatea
.reekrat datorfti attivi- a icil. vafätorii, medici!. program, lae echiW tra de ga.. are au re rosat si se
si P.e plattorma de sus fale- DE 6 ORE Ca si putem da Vloist Ion fi utili. Le si devina echlpa frniasi. hiziliei, au fon.
69l ciminelor culturale, a cadrete de conducere si d- tarie' [Link] Pe. °tel mat multa mal ban .si supunâ
Torbeste de ehemerea pela. Si pretuljndenì in loaleSM- In curetai grevelor r e dt.
NMiotecarilor etc. ministrafive, in special din lroescu aon, prim-toplor le m ai etti °, sa ntrenim a- cotise, car de 8 iptiminl (Continuare ln pag. VI, col. 1 -2 -4
In numeroase camine cul- sectorul socialist, si dea con capterai Nr. ? discuti as-ii lupo 5i pe tovarisli Iigliinr. tìile, se desprinde holi-
taral< prngramol a Post in- sultalii tiranilor muncitori. Memi Drtmitro, Chilianu din hala de fumure. Echipa nastri apune ne,torilor ri tehnicle'
dreptat puternie i potriva In general monco politica - Gheorghe 5m eeilaiti muncitori MeoeiDomilru,ChilianuGh.. el a rima mn urrni. Nol niton combinatului dea dea-
cMaburilor. Piesele de teatro
Nezentate, ca de la ci-
culturalä in sectorul Socia
list, coa mai inaintatt Darte din echipi, Mima. a gecpi este de a tssi lyg am realiset decir 00;e din remua tara mnlrecerna si. Succese in întrecerea socialistci
De rand lacrim dupa pirare: si lutte in antrecere programo] pe Marti,. Dece? Cati, de a intimai.. nitra de.
minul cultural din Zetea-
Odorhei, au demoscat mane-
a agriculfurll noastre, trebue
constituie un mode) Den merada sovietici a otelaruiul ce Meta Borts si nu Flinaci nu am i Tut grua ca
furnalul si fie lntotdeauna
I Mai eu realizarl densebite' la S,M.T.- Filia¢i ;i Plopsor -Dol j
vrele màrsave ale unor chia- fru tiranii cu gospodarti in- Maialinet am retrait sa de- mai malt de 6 ore. in prodaetie.
bud din sat. Bibliotecara ca' dividuale. Càminelor culto 1'[Link] dela S.M.T.- Ille care a depätit planul ru
minutai cultural din Gäneasa-
Ittov a demascat pe chiaburii
rate le revine
sub indrumarea organixatli-
sartina a.
Angajamentul minerilor din bazinul Comönesti : FiliaSi, jhdeiut Doli, dolori- 14 la soli 5i echipa tract,
ta' elanuhti cu care au mura- rislului Otaru Consiento
rare indemnau pe oamenf si
nu citeasce brosuri
lor de partid. si organizeze
vieil, ale foranilor munci.
Vom extinde schimbul la locul de muncáre cil in eadral intrecerif co' care a depisit *nul pe luna
darte metodele agrotehnice
si
tori la g spodärii agricole cialisle individuale si pe e- Marlie cu I la sula.
In meetfngurile au avut Rispunzand chemin-il, el cu 5':a loti de 4'. a, in tt'imes- In chv+tea aile! de 1 Mai, el
aovielfce, despee explicares de Stat, S.M.T.-uri si gola lot la minele: Battra. Laor- [Link] luat, peintre altele, u trui I; sa sporga amai cu 4 . extinde preluarey hlm- chipe, au Incepul tif lucreze Sommera esemänätoare au
sentitici a fenomenelor na- Moli l agricole colective. da. Gahon,LUmina sf Asiu rnAoarele angajamente : sa productivitatea m cll. bulnl la locul de muori la in conhd hmif Aprllie, delà ob(ilmt si tractoriptii dela
hall etc. Muli mai mol( decaí pini 'nerit [Link] earbonafer [Link] programul de pro- Minerit ri-au mai luat an. reducana in data de 25 Marlis. S.M.T..Plopsor, care, pain-
Tntusl mai uni inca' unii, .cum este hemati Society- Comanebl au discuta: c tn. ° -tie pe lima Aprllte tu 4', gajamenrul á imbunitAtea+- a cct 6tlgrrope, de ab-
tea Dentro Raspindirea Setto- sufleDre hemarea munmto- fati de ? at era anagaja- c- catit-ateaicirbunelul, se sentes ne onolavate.
procentul Echipa Gondola- de tracte:- teco muovi bine planificalä,
Miar membri de partid, care
suhapreciaza fo mod pee- lei si Culfurii
monca politicä culturalä prlm,
i
sprijine' raor. anglnerllor. t=hnlciena tul in tntrecerea la-
jiata, pe semestrul I; si de-
reduce consumai ade
cu B:'., con
ex-
ul de
Muncitorii dela
vor termina
ateliere
°nstruire
ristul Milon Velico a ara( au d'Osft planul boire 21 si
flf monca politicä - culto-
for sl funetlonaruor
acheta . Sovrompetrnl"-OChiurf
Ocia plosivf
lemas cu 57,,, lar consumad donter ea coaavollor la
;1
utul 175 liaulri, depdsind pian' 26 Marfie, ru 22 la sut-, lu-
preg iite
tre tiranti muncitoris
rala in tdnlcul verit, conside-
ratld Mfjloace puternhe, gare' Dimbovlla. tieax 6DClima
uscmle de menate elettrici ca 9 1;o. ela mina Leonia. pe luna Madie n 17,3 le Grand 612 hantai in toc rie
ci ea se topes* suit, càsligànd astfel drape- 475 banlri vivi era prev -nt
rand sträluceste soarele'l trebuesc intensiv Si chibzuitl
lui de echipi belles-a M 5i realizind o economie de
ACTIVITATEA POLITI-
CA CULTURALA
TE
POA-
SI TREBUE SA FIE
!olosfte pentru luminare.
satelor noastre, sont cele
peste 100 'de caravane cine La Ovidio se construeste Noi ma$ini sovletice
In fabricile noastre statine. S'au mai evideniiat
echipa tractoriolualui $erba°
3000 kg, motorini. (Alter-
urea).
CONTINUATA CU $I MAI
MULTA INTENSITATE IN
PERIOADA DE PRIMA-
m tografice, 'nzestrate si cu
pestateci volante. 5i cele
peste 650 de sparate dei
o mare uzin- electric- La minet, 1Nie-
[Link], au Dositoel-
nala frena Brigada obtine succese
VARA Si VARA, tocmafle- proectde fixe dala c morie
CONSTANT.., 30. rFein Iondrtia atrlierotui merank trie importante lucrad ale ritale raillera, doua radiale
aloa -o de muncil, agricole: culturale. Comitetelea Provi- elefon, dela tdmiaut nonirul. ae tac ulli irle turrari per' nstrueiiei Canalului Duni de lip erra si o radiala mil
Insämantäri, z rii cal si de
t
m [r terminaren acoperialui' Ionie. importate din montana (Deta corespondenlal nos- final brigada pomicold Si te-
fo¡rditrea s Construire& mi eleclrnee e -Marea Neaera nt mndea- Sovietica. gutturale.
Minitutaor, salariati agricoli agricoli sia are- del. Ociaiu nn din Ion - In interiorul douma,, edam,
ron Harle a evatoare
toc). lnjiiniatd mimai de
strangepea re-
ocupe deasemeni delnviora- sebi Aerale moisant vor hab.! l Astjel pdnd í prezenL
portantek tueriei in cadrei de ecialism
roltel etc.
Un rol deosebit 'n aceasta rea si desvoitarea m ncii ar- Canaluiui Dunire -Marea Nea- Dapie montaree prim ulc electrice sos,te din Union. o parte din utllalulvecbl l oÀgricotrs
land de zite, Gospoddria
Cotectiod din ea-
menlbrü brigdzü a u curäfit
Drivinti il au agitai° ii c re tsttce la sute. de organiza- tri, continui cu intensitate. motor eleetric s-al in iensifice Snvietki. al uzinei stropit 500 pomi. Ei nn
rea spectacolelor in ter elorturile mantra Montar doua disaurs ir r da posibililale murilori-
faurespunailor naine Gdrbdu, judetut So- ïireput insdmdnfarea tee.
due in massaie iar
li-
In ciuca aond)llunnloe at- geibirea
invita-
tank fnafntate aleglPartdu- ber, de formarea °ketive- osterice neravoande, Neri- ontarii Poaiuii eotnot. mies, Talonee Gare iii for sa lapie eu mai mull sut. mes, a oh¡inut pilori in pre- meter si zarzauatarilor SC
lui. Ion sportive son oiXanizarea
rile s'au aeeraanat in tot tim- In intrecrrea - iapsla, dan impres;a unor adevarate <s penano indepnntrea si de- zent o serie de succes-e in ntdndnd cartoji, mortoci,
Terminarea in cadrul ciminclor culturale care rl de xi euprinde toi mai e pe nitr a fort ter pilaire. Pianotai de Stil pe uncd. mazare, pdtrunjel si ridichi
fntovaräshiew insämintäriI onor competitii sportive s pul ¡cmii. Foloeindu -.s tie
pentru folosi- xcursfi. a larga metodele. Borietice molli muueitomuncitori ai gantienrlui, minet. de. rand 195e. Success hlsemnate a ob- de lund.
tel tractoarelor, i tintero de lucri..: .susit si se Mar- sa evidentiai in mod anse- in tata carierei del. Cr I
cooperatisi, pacetool
avantagffie goa- ch matusa a r I de cne betnnula> s- riderla bit echipele tovnrixilnr Rie- nara, ace,te escasa toa e gala
'Datpt
agricole colective,
comasrrilor de pi- 5el ne iS munes pOhomi- hipr si pe !rig de minus bides. Stefan, Gana Miniip,
Lambert Nicolas Carstatu
ntate, a *t 0cli momentul.
ind var infra in tunetiune,
Case din blocuri prefabricate
mánt. efectuares in colturali la sute, lago[ Come 24 grade. si
bune telele de luptä pentru pace. laper a drarhide arum Cana -
"Milton! a colcetärilor,
In ono corm de talis tu- Pelee.
munta volontari ve test lo- Ele trebue si mobilizeze pe. a la pntamentnl Laina electrtra dela Ovidio toted, priait. dalurile dr
odo gtspudärelli. etc. täran0 muncitori 'mpotriva lui motor derfrmc, se tacaa va alimenta ou curent eles- Mat. ale Dobrogei.
ate alàlea mentrlrilor 5i tuturor ele
Fable, i talea atte mentelor re dionare, orge
tre-
ace sa'
ea' de
e Lama'
duci a vasti aun-
tänmrire o oMettl ca'
nizànd in sat lupia atete au
pentru pace. Contartele au
aut säducä o largó ac-
Minerii dela Combinatul Baia Mare
Pii
Tgitatk
Tot
p
de massi.
in sartina a
pularixereagt lattimei
tatorilor
t
pack
e de p pularizare
anse ¡note a
for-
la¢ärului
f ganta cu senfunee
lupta pentru folosirea din plin
a timpului de lucru
alade
mee
bitume, r agrotehnice s Sovietici , tare unoscute
halan¢
mino; ta viatä de actiunile de Mati pentru
a mealinirile din
nR.S.S, si dicapitaliste. 5i roca ampli morti. in- randamenhd del. 0.90 metri
ealizirile btf- e tàr BATA MARE 30. tarin tele- ei ari
dde gospodäriile de Sta[ fon, dela t'Insista nostru i. tendus in strina eniihoare cubi pe ont la 1.:N metri cab,
D rasca' upa aranci iso ameri- Tri mai multe eehipe de mi- pu tnhnidenm_ tuerai e pe nm ila cannent dela 414
e cele colective din tara 'ani r !boas an51 o- erlantoare in eehieá. cDea- lei ta 695 lei pe ri.
noasttä formai prfn folosi-
r
neri aela Cambinaiut Baia
hI experientei sovietice. a tiIreboe si omaivi Aare ¡menean c .nnifletire aprovieionarea Productivitalea m celer
color Ele rum la intreeere socialiste soh ln- mater ale s ennizuirea unta- 4 hipe a sporit in medie eu
La indemana a si tatoritor
slau
n c supe fittile Si 5wä Si roloslm din plia jutai s andoctetor de aee
o fae arum .n ainte de mira-
56.39..
La dscutii participai
nume er badate rarile, ci colf inineze pe ta- ümpah áe lucre.
ideate a¢itatfot z ette. ranü sIngu si asa lei fn- Ieri la amiaaa, dupa lasa- rea la tuer. numerosi mine sa lehniciem
Bsa luceului, nitnerü cela Corn - Luerirrd in letal si-au luatrrangajame tiil
c aricarari0 fotrine e. ei in¢uri t
cif ef respinga
binatut Baia -Mare eu lino[ o
aresta,
si rtresca neinlin,aa Ix mai
forno de Strada, vitrine Si echipa tovarasulu, Coscan
Nneuri de onoare CO Tonante ai si armaste ve adunare generate in Gheorghe dala abaaajul 42 a buna organizare
nu- parditoril loe. Agitatore peobleman fulosirii [Link] si mireax- raódanren- echipe. tolocii nda experinta
r
iied< front etdiar in produr- de
de partid. organízatele dr din Alin a mmpului de tuera. tm dela 1,03 metal ibt pe rehipelo, (ruilas,,..
l''' etc., asezate in massa, sindícatele des la- Pr,m,i ami tool cuvanlul i- ont la 1,96 metri cuba, lapo La sfirsilul trd,ntri,
oeurile.' de monca cele mai rlatf agricoli trebue ä dea
g
glomerate: nntan- Vence. Gh., indu -st lotodati eistigul dele catit ehemarea taveràsilor In
moarä, coope- Gea mai mare contributie Muretin Gheorghe II, Pop 465 Id, la .5 lei pe zt de dela Sovrompetal Orhind-
[aove batoza,
etc. sao pentru lmlare enea m Alexandra Ill Costan [tetare miner. Tot aya, ech,-
I in Ghorahe. In euein4 simple lui Muretin Gheorghe II Dimbovita, eare a fort pri-
cruciSlde rum etc. la 'urgi popolare lela cate
sate
drumuri, etc. lupia pentru pace. ei na *rata( ei pentes a inn- deja abatajul loo a mara[ mitä eu mare entueiasm.
TSI TOATE ORGANIZA - mini fapoliiiet ln io olla tard dia lume r nstrse..te mat de mou o in URSS Pe
SATE
TREBUE SA PUNA
CENTRUL PREOCUPA-
delstrinsa legäie cui mune
Ti cuftorala
Cu 16 zite mai devreme ;autiere sei lotus e tare crie ma
uile surgi rr
min
'.irle. Tinanrt
rt eapide meipde de rm,iructic. Mai tonte
deaspeciperi t Irx -stat +i de tntteria pr,nid exrs-
tentd. inp,ner,i ecorielici lulosesr si-Venin( c nst'ract,irrrr raapid' dir[ piese profabricate
ellle agricole de primävari si Timon! neceaa reparalir, a a
trpu parali. a cuplorului ha din di ru nteraile. Allei. pe local construcfntor se r onteacd case prelabricate dio
B R 1 OR ORGANIZA vari'onde
sub sea ul Motel pen- BRA$OV, (pria Islelonl.
Ouaterait de klinkar Nr. 2 al
Met cadculat 1a r 45 aile. nutum 29 vie. lenir, din bloe'ri de piatrd, .+gord, etc.
icAlEIEMPOLITSE AGI- OroaainiMdu -vi mai bine I eatui mecee cup- In disent congrui a ori ciddiri de 6 state din bloemt mari de Piatra, intr'unnl
DE semnul lplein tilt umiie botan tabdcii de ciment Temeba rehnicienii toril de kbnker a Mine in lune- din cnriiereie industriale ale iLeninprndutui.
ASSA, ala m raamaita. pone eu 16 aile mai devreme.
I
In organizarea rite pentru pace 51 socialismi Dragon so minou auu celait rtsa tarmano in
[Link]
2
SCAN
Consfätuire HotàrîrileCorisiliului de Ministri surie 1 tramb1*
calitätii pentru îmbunàtàtirea Mâi pUt1fl .
I
la fabrica de confectiuni ,,Octombrie Rosu"
;fth
.
CU prilejul centenarulu,
naster,, pictorulu, Ion Andreescu
j pd1 W rt 1d
a treaba !
lt d
di.i dt
I dII. 1
I lt d
' .
d P
si
Mt 1d a I t
r °-.
k mI b
:
it
, E
ttP
.0
d "' d bibu t
'
t "' ti t
a :'
tVT o
I I " I
3 I di.. itttt d c gA
m
it
tb
P I
d
P '
t
cdin.) :bt c
Mm
o
h rI c Vdd] bi b pl
II t
e t « t, b a
r
t: b ,
oU7 . ii .I .
Iut titOOVtttd.
t a p prOp b,b tt d
m . 0 U d
A
b d I ' f t (t t t m
1p74 i i
mbm: b a
:
i
Ç
' ' '
r Ad
-------- :,, : i
T
:
i
T , , 1 b'
tufi, it [Link] la iva .,Flarnurs Ra.' w sit. tfli
s
a reelal a. di aniaa a laeaeaa
1b
k de Mai. i
t Crtstca 'l'asile s'a rti I de proaet& cailtate.
:
ttUtt
manad a '
Cbiar ba liaapai CCstCt rrttirt, i
.diutd, . eb atbb tt maaiab Stttaaee de MaiOt t 0$aema
a- i "' a;wl fe
m a i b d rai Comemorarea lui Beethoven i p t P '
T ci gb i
lbb
latl!nlntnc,reSacIabsta .,Otttnibrk ¡fLaco m
t al bi
. ast. ta
.e t.
Roca" i
n
bdgadâ de iit&t di, nICe-
P7l.a: fe id'al
teten.
b tenu !lt J'
,,
htda a.
mt
I
(dCat
bd'd tt
tmbuu&tai&rea esittItli preda. [Link] nupn SUStaC m C,tuI,a iaflez macrae, de
i I
li't COmpOztlOr Beethoven, In- d
't ta t i S MT t t'bl t
de 1t Sn-au fast In bunt
g I
i
.eiae. tatati ea t.4I ac .d. [Link], .eane.t.r.( thai- a operelor co,npoaito,uiui a .cretaru organi zatici rate ,an te
I era aal baab enittate. aittatat Rá'a p,4,,a Rate- .aaitaúad re raie rea tiaPo'-arii [Link] geapa a retor
I
teh atteti.
Ile C,dta,tt.1 .tfrdia4ta. td,ete, ta, Ç,a [Link] a aed- lai i,dlel ti aliit dapb Ce toil. ree it
dapb doat autel,
» rotO1
Si In pddurlle Nedmtu I u i se iip1ica i
aia : :
m t ttii:ive d IatI äptea& i d t
b
MT p ii
e . ida. Diaeeaa,IdS Giaeeta ..o,e. padre prao,-.., pCafra i
d
iat eeaea darb trart;e t eree1ii textetent,
metodele sovietice de munca ,
ii caeapuariz
ptä
b d i , t
tT
a
A
bi
iiibitr hia i
ae1i
PIATRA NEAMT (del acoceat. cursan sta pus la dì., despee Pinta fi opera marcial Fe,tivitfeg s'a spar In manet iraeioristl- atat cme:en Ce.
respoadentUi nestru). PC ere- pazflie in mod grautte jell.
ii pean aplicares metodri so.
cempezitcar.
incheint eu can mul$umii train S.M.T. au da
Vteiiee de iii rerair mnuiui un ezecutáada-se 10e, tar tractoarrie duduind
concert, i
t
ta grabnir auCun ii i
tenet, itieienii de pithier an raine ii cecinan.. se slung. la macpanama VOrbitorul n zttbiiniat cd Tria in ei bernai ;t Sonatat CU pUnit aneiecifUra tsprree m ,,
tnt rocce ii tare
de
a i i N eral anuA O te d enebitb at inapii m p od B ih t pd P ti t
a ii
i.
p
tt bb
i i
°e
ii t it i i P m rai d B rthaa d ib MT C
le et tar a a ideg C t h ti p S
a lib patmill ta P T ran tanna dat tarai- Rad t
i
d bid ltg
Leg&toeii de pluie sevAeau muncese in I ocuriape ne lateen lu mal ridirui. Astiel. Va- revoiL-izonar C arrearacini-
I ?i-
Aldniescu. Valenti,, Ottear. de pl e t t i
a Or-
p
gainmenirle
I
t hiato in tUe -
i ii
inlehnga gerUiflii0
i
pa au Sb d t anti A Ott Ti b di B ea In p t
a Un iii I
telle d tau
ib
ti i Ud eparn in$i i b ahi i J Gb ghtn, Vn a P I ii i a pli
I
CCitOOetl
BI ra pii a iii
Ba
CantIne
F aa ti
i
b
le 13
na lt dl I De ph a F i ii p ab gil Gb 9h gi ve_e Z B
b iPb i
a b I b il
p t lab
ir
i I
Il j ¿g tgeep I p g1 t te t t t C il t
CL In rnädalaeele loe n pb
tetina reurnatismui
Muneltoelior it sau ada. bo
nanti inc penteU iegitañi dr
igat
nut a ebstigai
iC.856 ici, Vacile Ob. _. bune. dar sb-i vedem pe banE cali
Cincopennon
;
L
i
s
era gantirrn temetnict a te.
ireerrti socialiste, ge,
p
600 ici Pe ni
tractor tnt la litern. te
prJmii t t itt bi
NIl i
ehetio
ti ibbtbal
thdi.
ale Min,steruluiSanátat,i b ti bi
b 'e i b
reoti nanceE e $
i
n m i g ipt
al ab lattlaciti ntttto MIJNCITORII [Link]!RI pe Dar na foot ii cur
ci.
in eidteaeen oivriaiui pUlulo,1
cabane epaitoano. din bbono FOLOBESC Manen de iBmarire danN dr daital. Sàmbul i Apilt, io- iuCaUtsitiol i creta, dio 0e- ebsd a arai ii 756 baltici eU ,to iodrepte C U peofrotonal ai teaetori,iuioc
grUCUc ea nane bane Na an P4ETODE SOVIETICE aipaoiaaiiuicpaetid
d ii de cop io laCia iaraaNralno lo do diii apoutniiit. lar Uinurooil pr ci, fiiod unce bacar OOb5fbrCeee C
iti000Uto la ttntOc ti Urloiiol pteeaee traetoetii t C nc
io
at er Uindieatc ea il reach
io biblioteca siaiatiit t
nani doni-mo po laC ti in pa- DE LUCRO de atico O ateilsinol.
n it 'b d b peore C ooe
dite itt beolnei OUm coi er-Icoat en do aeeir
Ilari eáiduraaae. in floUnce tiiO abtiante de peimeie io atollando d curi alo Miotate- Comislaojk suoi onopune dio
tabanb gbanitt no daI,p tu OcieBait al Uoinnui letta- bclgbm de maneE a Upaibe rdtii Sanuialil. Actai. aenilaot mediti bUi500logi
ma ro Z hUotri it mat bi ga arr S.M.T. to lapin -
TObt noti
i
u d
-
m_-no a i aemp d ne i ii i i li
de Soewtnle Itag b
tara formalitati sou restricti,
i
Sn
ml est p i Ii t am g i ii b
penttu Hi opnndirea n o ca
°
p g si p0mb t P t ntm nt din at tino N Tuicu
na
prisosul de produse agricole Stuuilej t Citilitris .
S
C n lei
p E u I b t d C m I I I i 1 ci Ce inseamna lucrarea pamantului cu masini
It
nregti
S Sied Cocoo i j p ci Li
I
bi
iu
n '
C Sn
e in in eri mari
i i
T
eeamioie&ie iaiuror tart s.
S
amid Consumalorit pot Apiilic oreo it. to sau Dalles. can, nose trancaDa, LiA. rano, UooMaNTn ssnuoi U Si
producilorilpr ricoli ci, pâti acetic n tipa ;Uapri- .,Cii; igeiiiiirt Kinn. Pactisas v,;iSuraS i- nu000cotzn-I, o.,r.m.i Ca.
ioctiii-mutd itt prt,iliiso Tilo. I
liii SO
tU to Iplil Il ¡
T Id
i- d M si N
p
m t
prop t
pl
r I m t pl!l loo
I I i ii i
lt t I
sa I rl s U S malo si d sima m V t il d fe tre lb
dd01 Sau Cd le re' u t
entte
t I
Concerii1
:::°
' - OUI oncoiincAlbett-Botuuaesi:i i al aosloodorsear
n t Pr du p u u de f o 11111 tisiisiliic UU 05
ro i t t a
i
t
i
de p d e i
I
rl g i I a
i
Atahualpa Yiapaiiqpi
I
a.
a fi b f md m m i I d 341
d
i
ostilI till Ramio peciti t Rol 54ia$.tai.55
bt d tu i t g p d grs la go posi I ii i
flint de1°pra t pf t ft b i
no SS -155 MSOOITA: sansonomatsanno ia oh(iontä de Goopnddria A- de Stat. Unr en na Um ein.. când n Ujnns al neu
H it i0a
fC i
I t do soc porumb I i I i
n Shut
u ,. a' n Sl i Alb pi d so $ i-o C m -nm O os l I sposi
Miaitiri provede c ofia-
i
malal. ore, evlz. oâmâtfa i [Link] .cgnuiloiao Aia- esiti Ssaeusau- . lissera- [Link] Unamuno sea as; us SO I
MSki altana ntnstra. Teretiit ero ea? Tot in pamoet era de 120 cm. LS Irrerii
de ibarra otareiui alci tela cace var impiodca a- basic. Ya racel U 5kIS' TOflUP i ....... Ua,tit. UI scsnS.a.i. [Link] OritaCatOU- il000teia a luau arai grá- merge operan or
nt atoen i baloñ am
ii
de p
i.
t
pi fi. $i In
i f p d p f d C O I i
t t t
p t tree t F1 AM SCOSDt
i
il
Sinkt Ar at O n o. I i i i i si oient m
fu p d oc I Ill i i
m
I i
u Ioe u don PE UN HECTAR 720 k
mIo si p p si li I ces P ei ial
fAteep U U t t nopal si fg b
Stai a toldar abligniotul O lot vor fu s1ortiaoa8fi
i i i i
u r
050d,t555 S.
SI I t lAR GOSI 0DARIA DE
uiimdolnei la fe! tri esteta
.
i
Apni gtsptdrin age1-
dio proditoefe rrspecttve. mAPfiS rtiira Intalnire Rodio 0T50
5m iuraar,act,5S5iCS. CaoSi, ni/ea p fact itacdrotdotjat. toib do Smi o inobmânfat
STAT IPOO kg. LA BEC-
TAR.
D si niP t si p d n f oli I r iritre compozitori ca
_o
na la tm i I m u e n t m o- A
t
i
co
au o I u I t i orI scrittori nit ti ,on j n C si
f i p
si ¶
Dela Unr,eersitatea seralà T
¿i Ym iao Amtl os gbot 15v
Ituliati a luiidhaira Sind notas- Farmaco de serviclu h si
mo
C l fOrma n pis-rit grani,g osa
.
murs
de Marxism Leninism ¿ tmr a an si I en
I
si m I
os
e o lt"d ron t
namitne
n il
tt lb tL Oil Seadailnun sa
f m os ht
05 crU
U i St t b C i i CT r as sa f t i bt b si rot apa cta ir h
Macniam Leni Nm d 3 Ap I m b pa i t
''"T'
p s i a. U m t I I pl s f en tub F
langa C.C. ai P.M.R. aduce dr Mtrii 4 Aptilie a. e. la it h it, li0 atri orunauau in
i
a- call Su; ear nerSi arc.! 555: 5A ulttiaJs. , [Link] , OStAtO CU goapodbnn sie plaieS sostE'. Unni Aduni
la outnotinta ta prelegetlie ateenil artI. a.. iliituatiicn t Slats , taLtUas,qt i' Sos;' caS uts [Link]. Stai Niel pSmtntcou men Cánsi am abaca-val en po
rtsi ci ti
lCU papurul. run-
urli si soisiulti -
diflile sarl [Link] Iai5i
s di iO p. p 04
neo nah 1Sit
ruinareine prnteuniitnrrntn ne pali. din luau .teotre i. Indu.-
I late e no Us I nan il n mli
On. gateat
Histrion
t
i
de pr000tiai.
icoullit - ist
si dl I ta
nat,civala.
la adicalui ,,Pupuetd ?eaacna
M OU h i I i I
lion snimu de taiola pnporcl;ii.
io
In rraila. iiipta penonu iSSt-
o In i â d p i
dccli.
Maar ta
I I i1Ci
t pp
_ S
anua Chiot a t
mSi
t °sireputa
ales
9
t,
il itt i d C treni [Link] gtolt mdli I gli
di
octal SIt '
Die au trata lentaiugetlC
si d rip 6 t T I
loattreio. adnatia cl niacrie. deli 5 ri-an sprttlni Sodig' I speri sI abtitI Yluiar Milhauu suaIt ti aaorooli 5i osle analfabeta. De- I
i a iataaudll
-,
p SI
lIsCi s luSu ii. Denaoairalii, eeeeilo.
SeeadrnoiaeolUiSa I
hipla lus 1mm irloanamiiti 5-
on
pnin
m
Imuaiiaul
d
realen
C fdSnbiindiuirla
mec
librriairu do a icuchide Salta alu
h i
litt0
i
Ul7Suiod
n IIsnt [Link] l I
fi P pli
il Cbtt IS
ii
d
Ali liii
t
f d
cod t 1,5cl Isusedinl
rnro5
11ml
uSI
5
Iso
uiuuuia
i i 5e de
Iila I ini Pi
°
tnamleaaiati
i I I
I E
t
ttul1ii im1h11 dm
l gh
i b ti
I
t
i
si ft li t I
orb
lIliSMrf
f fil
Iir'tlth
is liti t
I
i
p
j r rl
ill t
Ii
i pi
lg dS:
ti Im
m;1ed lhd i p
dlaoubil I d i t pa t'
Up i
os Nsillsat?t I l tot
n lcal1aaii t I l i b t
llfid
dl S i d osai
IO s
il
r
t
III Ill
h
u ' d1 I
T lt tI iuo
i
pilaI
t t est t t dà ra
u
t ii 5r n UObi i a. M
naud
1 uoa OUI I i Ir I
: n
la np al I T ea i euh I i i
ali n I se bail aIa I P bi i b t ra I T idaersi i p t Sill di rn mua I si fin i
Arm u. s I ti
C
u i a ai t IOdla
li
ti' rIa pata
n
r lOSrUP 1S1r toPemoUt
15 i fB ni ial ti ° ttsil : Ipli I
iutA tu 1
fi p ibttnii li Sa1
t
I ilf
ea aid Cm I d tU
lii r i ri i i
i inot t i ta
nmruooii1mt i t
pu n u fil n n Si i if a peor ti b l crIai Ch p
gn bIs i si uo
n lt p i i np I Its
i
Sa t i T i ti L el. pupo i in i p 5 tut
S
Si I nra itsi plat in imps i I El t leg tI i a i
I
n lotiti jd
i n si cl n
1
I i
AotaA 5i;a e S plI se p tt AOU
S
i ac sud
°hte Il ii
t
r. i
cri t il I
UPdO k I
nos Y il t
u i ne ir. lInos 1i11 i dr
i tm p e lu a,
5:0th iTMm ra i °ui s
p ni p L r
s I
ii snSo Il I pu
il
S
i i fi
:U 1 sac
t
° iSa f a i ¿e re I i neal
pU
n 5:ako
le
si O511iU1
i
pia
t
°j
I d f d
Srn i
i dt
iiOl E e a °i t si1 p i m f f 11pli i T o d t1 5 p ill di oai05I M SI
I I
tine laS mol n 5SOOSUSU5 .dari.r.a bale co etUi mml polin Slatrafieuda
I
le n do- tetliel da pnaeapansil a Funi.
I si I I i Cmii tl i C
fp
millo o ei roarat S
I
ocaso I. si
mallas, ale Il. scion paslea St0. Parildulul Battit treat iirpuaid
lUll t0 I t COi I I P I
d t
U
h n i
P coso puro r mi i i
i n' I
S
l
C
°°
1
i
j celi sa i
PM i i
iianbul - t gmnoorti lera ta Apitenona mostos beat ala ines - put it Uninianil In lad ng F nfl as I g li mint I l lt i la
i t t P pt1
sut;
Cb st 4ou i
i
tIni da Inteleniosli, I t Çiaih no
tifltte alepeelue die iu0re rial
050150111 ai [Link] oraiaia tnt i
aI gloriosulrrt Comsomol r la- rie. E !osar ife iba tes ait Orritazafu de palud dela
fntü lor de !apta, tonerai democrati bina tarins le toste me_ uzinele .,Vulcan" a Mat a
Italie,
die va indeplen, eli Ieninisl- stalìaist^ osi
este sarcinile c i reví circulateei trenurilor can i din gospodaric. Ei Solo
ca n ficcare Dum!nica, c -r at <a soc
l
statut si ruina rea men- serte adedm
In n mele miüoanelor de oneri din tara Congres No( su leen convinsi ai nrilom den ruina matira indroumáeDsi se
roaslracare, sub tond ocerea Partidului Mun Nttion: rlral FederatieilreTinerelullul dala tiredea te a..tcapta Cu ramerai imita apada- at mai mule
n
itorese Roman, contnbuee c ont lu co Comunist Italien c nstiluic un pas he-antor
rentra mnbilizzrea rt retulue in lupia qu ei
cu ocazia särbätorilor de primävarä CU SFATUL BUN
fieni dela elelatles gosvorbi tolus. Aorte :, a lnat cu
misera
truirea social +smului, transmitem de lui de ráni esce adexa sorba de a organza agit eorll I.
1 Nil -tea Congres National al Fedenpa .a e. din Rida s m arebv limp e rentra a se p pináagl, $1 CU FAPTA, tl r sine b Lireaea, ghel i rei echipe fixe, rare cana
Tianotanlu+ Comnist Italien un salut fstesa e alr k d . latur glom I r indrunG dis Mroo tndhel Mihat el tribue st al malt la intacts
Fedenbetra ca ae le de hilete, ,u prilejul MUNCITORii libai cunmvre
de mela si sohaantate. Mondialeaa IT;neretulei Democnal. arbarnrnnr de
El sopTZintá , apnrt de seama la anire-
la s Gara de Nord trenuf suprmea-
R AIUTA PE MEMBRII
o de Irgaturilor <antre nela
Adruam saluto] nostnr fierbiate tlnerilor prim , Depar sur dubls artualele tre-
r imper( Iolesi l'e re le ri
loa
si iannli meallorL
mentul C.F.P. a lua
droheri din Ornera, m+nerilor din Valdarno, hoiáei:i pe sselorutineretulo+ ¢faltan (n lupia rala vtrenur:le de calituri GOSPODARIEI COLECTIVE cire ce lue sitppiod - Echipele care leac& Demi.
rele sur in garde cave me de- ,ose n Bucuresti Nord s < < demie si ,suai ruca L. tara Cn relate a
laraniier din Calabria si Fucina etudenlilnr turi de loare rare preveo! (faltan o duce ala :
tioneze
nüar m ü din intresga lume in lupin pen au incitai membre sos- pe lare tuturor mnoitorilar
nier
m masurile fasciste pe tare acest ru- Ieu pare si fencerea FOI SANI Idela enrespon- del l'asile Rotezatn a ce Volean" si laanei din cospo- podádei agricole colective din ei aociauamm rare Inseam_
se tot le tai pntriva popneui. italien nu ve popcarelor, tosi( vissa dentul nuslrul. rat si em e fera e selee.! dana Domo! lui Lenin" atan anatele braser! pe care le i o viola mal huai pentru
rronovici Stalin ! Tirami muoeinri din Jude- o si sa tatese min de torba, (si emparliseac u o u char rot dela VUlcan "! roll eel ce x on-
Comitetul Central al Uniunfi Tineretutui Muncilor tul ruina demand- eu hota- tete. In faca de aman. allora gandus:e, bururiele, Ziarele De rare le adue strueste nu numal la o[as cl
nellir(le Si incercirile apucat inameni
Runa Creaba lacea esule[ m citer(,druma-
i
iral
din Republica Popularä Romänä ch áhuanr.v de a sabota insi- sait Tuile Boteotu, s /ite De
Si la sate sl ca mu- maton'tre-
e le dru ajuli pe bue s& &jute do rosie Tondu.
intirile, pristie pria ant sv uri ide le gradinirit, eu au. -range muncitori den Livedea es(ratai tar de pe (ignare, s'o
mAstfel on comuna Panciu a raeboi, s000tend c- astfei 4i- pela s+ greblete ce al le -atl
gitatonl Andrei Balas a de- odatovri v vol nui si !opte mai u teme) pentes
nl pe rheabttrul Vuele rot
dirait mana unit in a -01 Gus o vafa indeslmata. grentalnemkn goapodaru isaa
mascot dlnduale, pornimd sa -li f&ua
PE UHMELE MATEHIALELOH Retd u rare
tat oves
i an-
Si ne-
Cei dst chiaburi au Inn. de
maman in ...narra tinul
cnlectir " le sl' ne ade.* ii .luta
mas Ion Metineon, ter mai dolaburüor. La sedenlele de
sa !spic impotriva axa o vanta feddli.
rata. la Gamine! cultural. Cu acest C. Mitea
[Link] IN SCANTEIA Chiabuesl Gheorghe Ban- prilej, Limait mendient au
drabur. din aceeaeá comuna rut si fie lasi la rispun- C âteva cifre grtiitoare
Dece a ramas ln urina comuna Lipovat, si-a sertinitoaea, dne chiaburii, perdra faptal
a ac
judetul Vaslui"
spunind m mbr(lor Condtetu- ci raspardese awns, mmrl-
lui Provizor(u ea. n are eu ce
Aue fait deasemeni denua.
n
Femeile lupter pentru pace
Sub acest tilla, in Scán- !or de primeIvard. Asa se ex- agitaron Creste necontenit nu -rut rite acllunt de tntdrire a scat -o pe Tudora Borers,
leia" Nr. 1689, la rubrica [ carrrparria irrsänrdnldrilor cati rhiabur(t Nicoisie Bordel !mentor cuprtnse to act /uni Patriel, pentru pace peste
plica doce in ziva de 15 pendra ca sd patent ajunge impreuna cu t-nnR maori- din oneri., Elena Andornk si pentiate pendra apdrarea !means chiabureased ra ce
,De pe frontal insämántäri- Munir 1950, din cele 144
warnele care aunt in tort ca e 5tiau ei chlaburul Ridvan Eieen din Balotesti. pdeti,
85.000 U.F.D R: isle au
atrocurase Litre etc cu ac0pnf
mor de primävarä ", a apárut
atelaje existente in comuna, frunce, mints a u dus la din casa in rasa, in orase dusntdnos de a le It ptedicd
o informati¢ in care se arata niciunul n'a lesi! la arai.
loculaire Constantin Moise din Pitesli, Aste/ in ultimele !uni orpa- sate. Circa 150.000 /eme/ au
er
ä in comuna Lipovat, ¡lid, $/ 1ATA CA IN ZIUA DE lui si as sat peste .x -a naloa- re dell . alelale bone, an Mutila U.F.D.R. a rreeseut cu ascunsti in muncd 00 rdepdn-
Din critica pe care ne -a 21 MARTIE 1950, IN URMA rea .ens in Gadul unei asu lest la mnuement.. peste 100.000 de noi mbre.
lost parte la leichte dttoere de nonsrt de nichai.
Vaslur, nu se acordä nel°, (dcut -o , Scánteia", noi am
tanta cuvenitä campaniei in ¡eles cd trebue sd ne im- MUNCH
VANT A
PL /NE DE A-
TARANILOR
magari+.Chiaburul a frul at Toil ehiaburii demascati an S'au in /etntat 1280 not romo. structtt, reparare de Canaan.
prim monad mluntard In comuna Ion Corvina din
insämäntärilor de primä- bundtdlim mona pendra co MUNCITORI, lit si omantese. fast dall in judecata pentes tete de stradd si 3.058 comt- acezas ludet, asarclera eomi-
varä, din care cauzä comuna in col mal stunt Limp COMUNA In comuna Paulestl, chgabn- Rabota), tete de utitel tt aproape 10.000 In lupia tmnatrice dmma- OPOutu! U.F.D.R. din satut Ca.
ca NOASTRA A INDEPL /N!T
de mai sus a amas mult In torte for ¡ate noastre sd ,SUYA LA SUTA PLANO!, drupe de tilt¢, rare dan In- nulul de cread, tdednclle un- calmas a demaaseat pe un
urma altor comune din jud. atoare 154 Intelesc acttuntie ehtebur c
recuperdm zilete remase to [Link] D /,f nat ajutor to lupta de dorar de
\-aslui.
In legäturä tu tele de mai
armó si sd iesim din rdndul
comunelor codase, Si asa
PRIMA ETAPA. Scánteia Satelor" Nr. 101 demarcare a etdtdtorlln la
rdraN Imperisllpi11 ameri-
de demaseare a ahlebarttor tdnd el bin final ea
impledicdnd m nevele for greundnd bust m eot al tren
tot.
Deasemeni linon sd bd
sus, Comitetul Provizoriu al am si (dcut. (acorn cunoscrrt cd asile!' esci el enplezi at a un 1- dulmdnoase. De piidd In 00- buroor to comund.m
romand Lipovät. ¡od. Vas - Cu indrumarea sf rpriji- tam deoenit PRIMA COMU-
'l' árani munri lori. telor tor. muna Cobadln, jud, constan- rats door edtem aspect*
lui, ne -a trimis urmätoarca el raspenadlli ,.SCANTEIA SATELOR ", oct-
CId11
nul organiza(iei de parlad NA DIN PLASA VASLUI' ales a Penidului Penrr¢ lndruenarea tentai- ts, httr'o eedintd a organiza- dio trota peores pe a
sanavele din comma am croit! sd care si -a indeplinit planai mea mncuoare . Mndto ses< Roman, l'entra fdrdmf- for si mob,lizarea for in dite. pet U.F.D.R. tenet/¢ au de- menor din din tar noastrd.
ldmurim si sd mobilizdm td- primei etape.
Tooardsi, rdnimea a[ueiloare penlru
a í deplini la Limp irrsmndn-
Asa au fnletes fermaii
SCANTEIA SATELOR" aparen Berme Dune
n i e& In ea gáaeti indrumán pentru lupin voaahl, Mii mii de femei In rata
Este adeodrat ce sari¢ in muncitori din comuna Lipo- l'entra o viafá mai bond. In Cumul luailor de earn -.limbs romi.a ci Is n lambs tiller D. D. R. de piani II
farile din prima etapa. vd(, ¡lid. Vaslui, sei rdspun- ,SCANTEIA SATELO R" va aduce vesti dis tarit n U.F.D.R, a d ru o magbiari, care au test uro comunale.
or ganatls
Scdnteia" cd in campante dd la critica tovdrdseascd sl de peste balare.
hrsämanfdrilor de trims- Tovardst, sustinuti ci menace active mate de 2,053 eirre, í an indrumalen 14 Jude. au foso
turd comuna Lipoa it, (lid. pe care ne -a fdcut -o zurra Orgneeiza(iile de Partid tri ftecere. fe!- ventru ridlcarea navra,l po- m ai mare parte tirataci m ryre canarde de
zostro Scdrdeia ", alfabetizare peste 88.000 fmd-
faslui, a ramas in orma al- Dupa ce a apdrut in rnea
Ne luan[ angajamentul ca mente
au acitor in Parte pot fasce about litic el cultural al femeeler nloare. 364 de elevo au pm- Totodali s'a organize[ en
tor comune din jude(ul nos - Scánteia" i formatia in SCAYTE /,a
in viitoarete etape de'Msd - !a ceatreel de difuzare oe :ieerealui SATELOR" dela ssta el onde, mare veait diottre femeele ce m
danr5 fado¢ U.F-D.
hu. Intl ádeede. Comitetul care erais criticali. tot salut ,,SCAN- fool tinute alit de molt in - Jude., 3.157 Pell'¢ de
den 52 ludele,
Provizoriu al comunei Lipo- era frdmántat de rusinea mdntdni sd fie prima co- TEIA" din fiecere capitula de Judet eau intscenesl oestiintei de mi- c in me urri socialist al alfebetisare.
mund cu plano! indeplinit,
mit n'a lust suficiente md- de a fi ramas cet mai in la pinai (acato ruede exista aatfel de tre trecutele regemsei ale ea. agr(culturie. lama tare s trecut fast
suri de lämurire si mobili- urmä. Pe und¢ treceam, (d- Ion Täbäcara centre). Ploatalnrilor. Rupi absolvire, multe ton perioada de inaemnate
rare a (dranilor muncitori r¢rtü muncitori ne ieseau ln Preaedinlele Comitetului
Provizoriu
Costal rami abnnnneerf? pe uns an la In ludetele din nlreaga arem au primis sarcini de realezidsipepotiteoe
tarama' ridicirii
pentru ducerea la bun sfár- cale propunándu -ne metode al comunei Lipovät,
gacela ,,SCANTEIA SATELOR" este de tari a n fuel ergatsate 101 raspundere, imbuoitalindu- culturale a Semeiloe
100 de lefa din Republica ,outra Papa-
Sit a campaniei insdmántdri- de imbundtd(ire a mincit ¡ad. Vastui ramrod de indrumare m se utfel aclivitatee organisa- tari
In ossa colectivä nu camita Recomandiri catre gris. Ded norma de lucre Insä normale de lucro nu califica0, etc.; categoria V-a: gorille III, IV sr V au o va- Latea si calitatea mincit lä- membrilor gospodärki agri-
Poste exista
postt exista micio, fel de gospodäriik agricole colec- pentru a cuti 28 muncitori
r-
ne arati daca monca e mai cositul fiauluf si cerealelor loare mai mare. Ele alesa cute pot fi adunate la un cole cokctive i °ameni
exploatare. Ficcare membru tire pentru stabilirea norme- este de 15.000 kgr, pe zi. lasci grea sas mai amuarä, care cu evasa, casar la treer. Ca- dela o categorie la alta. de- loo La sfirsitul unel perroa- care si priveascämueca
n in
chip socialist.
al gospodäriei colective lor de lucra". Normale de intregul grup iodeptine0te monca cere pricepere mai teporia mncii arati cum uarece areste munti cor de de lucre purem vedes ce
Parte la impidiera veniturt- lucro aratate in cartea li- sorna de 15.000 kgr. in- multi sad mai patina. care este pretuiti monca: ta ca- cantilate de mana a fioul
cepere 5t fort! mal mare. Ion, Normale 5f
ziva-muncä
lor colective in pr'oduse Si piriti de Ministero! Agricul- seamnä ci fìecare muncitor menci sä aibi un pat mai tegoria 1 -a plata tea mai De exemple: la muncile de Vasale sao Alexandra. dar incredere celui hamic ci
banc, dupä cat a muncft SI podi au fast disertate 5r an 5i-a tacut norma sa, adicá mare 5i care un peet mai aä, lar la categoria V -a categoria Ira o norma de lu- Ce se fntimplä cind un muera lui este pretuiti 51
dupa cum a mincit, adicä aprobare de pre5edintii Si bri- 540 kge, Aceasta este o nor mie, De ac a s'a ficut o plata ces mai mare. cro fienta este patati la membro al gospodariei Bri- situe pe codasi sä !ocrez¢ din
dupa cantitalna ti calitatea eadierü gnspodäriilor agri- mi de luces pe grao san impirtire a diferitelor muori La gospodáriile agricole trai sferturi de t-mancä, pe cole colective nu isi fndeplr- ce in ce mai bine; normale
ziva -munti imping pe
munir pe care a depus -o. cole colective in zilele de 16 colectivä. Citad va fi ansi la din gospodäria colectivi pe calective plata se face in na- cisnd ta mannite de categoria neste norma? Si zrcem ci si membril gospodärlei apre cas
A5a se rasplätesle munta in 5i 17 Decembrie 1949, se va tine seama categorii. Calegoelile se so-
räsplatä, turi Si bali prin impärtirea Ill -a o nonni de lucre este a trebuit sä indepl ineucä o
societatea socialisti. patata la o zi-menci Sl un gänorma de buces la fäcutul llficare, spie tnvatarea me-
fati calera exempk de cä mueca sirarului Si a en-a cotesc dopa märimea sfor- produselnr si banilor Mire
turilor din paie cu smulsul stetugului agriculturil, riel
tea
Se pone intrebarea t cum norme de luces: la präsftul Sarului este mai Crea ca tidlor pe care le cere monca membrii gospodäriei cokctive alerta la muntile de catego-
eadicinä 600 lega- viol ci menarle care ter o
se poste sii cil a lucrai porumbului, un om Imbue sa celorlalti muncitori dela respectivä. dupa priceperea dapi c ntitatea si calitatea ria IV -a, o olmi de lucro din
care membru
membru al gespodariei prateasci inter. zi 1400 mc- batozä. Desigur ci ene care celui ce o face munti lieciruia. Ca unitale este l'ajout o z annitä si tari Aceastä muna este de calificare, mare, sunt
o pricepere mai
mai bine pretuite.
tel pätrati ; la seceratul gráu- mele de Mea nu pot fi ace - Si dupa e feint munir sou dupa de misuri pentru toute mun- far la monelle de categoria a doua. El nu a
colective ce parte i se
5i
categote,
tacot decir 450 legituri, Consilifk de conducere
rovine sa primeasca in pro= lui, un om trebue si secare leali ceste tot si in tot tim-n nditiile in care se lucreazä. cile a Post Mata ziva -mun- categoria V -a, o nonni de a-
dia 3 sferturi din nonna de brigadierii din gospodäriile a-
si
dus¢ si bali? Si in aceasta i tr'o zi 1.000 metri patrati. pul. Ele se deosebesc deis Oricine Slie ci nu se poate ". Cu tua = menci' lucro este pretoria o zi-mur-"
se reabizeaa in tara noma penter Peatilä este de 1400 märesc pe misura imbunata- la batoza de treer. cositul munii trebuitoare Inde- Si luire cazul unui mem- cestui lucrätor se va tune marea granulai de partid si a
i se va accota in toc
aträ metri pátrati lar norma de lirilor tehnice din gospodi- sas atropitul pomilor si vie'. plinirii unei norme de lucre ¢ama
bru al gospodiriei colective de o 51 rganizatoruiui de partid, au
glorioasa exPeridna ratul grálr ria colectivä. Stabilirea a- cu plivitul lanurilor de ba- de orice categorie, lar o nor- c re a lucrai timp de Crei zimunci, nomai 3 ski- datoria de a se ocupa cu cet
sovietici ne este de n a- lucro pentru e
Juter prctios. Socoteala ceo lui este de 1000 metri pa- estor norme se face de ci- ndent, cirpitul sacflor, sau mi de lucre la muntile de zile la minci de diferite ca- turi de zi -muta. Dari in toc mai mare interes de attira.
mai dreaptä a cantitäjii trae. Aceslea sunt [Link] fre adunarea generala a gou- curatatul pomilor de cangi. categoria It-a a Post pa- tegorii, indeplrnindu -5i nar- de 600 legaturf el a fient rea normelor de lucre, ins
mele de lucre. Astfel el a 900, aditi o pormi ai jumi- deplinirea el socatirea lof in
Si
ealilä51 Necarm de norme de lucra tl divr- psdäriel agricole colective, In cartea amintitä Minis- furti <gala cu o zi mane! ",
council co form art. 25 din Statut. telo! Agriculturir a fmpirtil De exemplu, facerea legatu- i ndeplinit -ntr'o zi o pormi tate. 1 se va socotl o zr- zite -muori. O blini organi,
Membru al colectivului se duale. Tirmaii munciteri Stra
face prie stabilirea norme - bine din propria mor e pe- Normele de lucre fäcute muntile din gospodiria co- rilor din vae cu amolara din de lucra la strinsul taenia' mana sr jumätate. Normale zare $1 o dreaptä folosire
in carnetul de mun- lectivä in 5 categoria dupa atenä, caree o muera de si
lof de lues" ventru flecarc rrenrä ci un ont mijrori° se free din poloage in porcoaie, de laces pot fi deosebite la
fel de muncä din gospodäria poate indeplini prez bine a- se al fiecirui membru al greMales mincit si dupa aeorfa doua, are o ,olmi.
categoria minci de categoria a doua. unele muni, dela o gospodä- socotire a normelor de lucro
gospodiriei colective. Intere- priceperea
fie- de 600 bucäp legäturf pe zl. pretuftä una zi -muncä ; in sr a zilef -munti va eontribur
colecliva. De exempta pa5i- ceste norme- care mramana laid tev alti zi a indeplinit o nonni rie colectivä la alla, dupa intr'o larga misura la banal
tut are o norma, cositul are Sunt lessi lucran urde sul membrilor gospodärief Aceastä norma indeplinu!.
alti norma. lar normele de norma nu se ,nate mäsura colective trebue sa fie de a ample: mnci de categoria este ¢geli cu o si mancä. de lucro la peititul cu sapa. situata lacalä. Iosa catego- mers al mana in gospoda-
lucra sunl tertulle ¡otr'o m ne Recare om in parte, ci denti normele de lucra ho- 1 -a : culesul fructelor, täiatul Decf nrfce normó de lucra minci de categoria a troia, risirea muncilor 51 socotirea rite agricole colective,
tarife de adunarea generalä. crengilor, facerea Ieselor de a orrcäref munti din talego- pretuifa una zi -mont! 51 un normelor in die-mana. tre-
nitatp de misura comma, mai multi °amen! muncesc N. Enta
[Link]
[lr, ]ggt
tag. 4 SCANTEIA
SIJPLIMENIOL
Un studiu despre un mare poet EXPOZITIA
GRAFICA SOVIETICA"
cel dintcii poet muncitor din Cara noastrá
ION VITNER : Viata §i opera lui D. Th. NeculutA"
Opera peetului D. Tb. Ne-
euluta a Pest i tutiun de
odàiiei lui
viand
eirauteioase, a ta r eantue n pas inalnte
data Merest
dtept aitenut citeva faun de v rile olnrialii aettoteteae 1la-arevointionsri.
pules s pneu gruptli in lull reristel
zet slur expinatatt, t erede. ar fi tesi
i u ante apmnt
entiti [Link] lu pat
i as
r lotted es
'atre burg bene din "stona u- vertu.
inceapi ei 4 Cent ^mporanul de sub r Acedti annslitufi remlu- risen Santa aiutate! da evil
knturii. PUne dei vereuna-
ta tra impolrin a tot re era
[Link] t ce en lee.
lee
l dtea-
i duri[ U ore o ade lini" dur re Glares.
dm noaple. dogi adeterms,
rilieulu, C. nebro- tinneri. draostee Su pentro
spre drn.e birr tumor I au 'allure pe cu
nlateeie
ale
In nmrah even.
a
lui Nulut5, ei
deu
.a-din rim
suflind tovariallor din ¡seul
talai. Re-diclb le
frimintati a popomtul it iCI
tree sera din actin-date. revs
mere' Id
to ms din Piea merUor l saril
inaintaei, de rare -1 apropie
limai dragones de pupae.
tovolta impolrive esuprltod
Poesie mesta de satin
titi
mpg m lápta emu.
impekana imieileler
formallfted el d,uadienlla.
m lai bueehv giacete xe epe -
dearendul on laver de imber-
bitere In Pups, au foot reel - u arag pentn
talari. Nu pierdntl tinge' in
i r, inbint pentro natica,
deile si
e-
re lue Necululi
sentimentele ce lne- strident de poesie n'Milking,
malt
tate le seratorlle si in- adir, tu tillai rid vileszi eta{. oamenilor, eta. Brifletti de onsliinta de
{í pe care Mortiti* o con-
timating mencitoreen, su Aitlai al mink. Profilati `-dr
etribìlut aduelle temnitelor ficcare nera de leheclatt. Via rotea ea pe o lupi penta vált din felul rrlticat to
i, Patel metri de m-
eta
In care regime' burghers.
mosirrese I -s forerai W en
bare.
D nete
ta rat el man r
(mode
mal bumf ill al claret mundi rete mat frumoase cupe man
ciud pentru terkhea encore".
de/situsere, oame nor din Neculutá a flout al -et inauau-
!mantle epltini. m ci traditille v *omso
lnviiind deasemenl din lei popolare el ale dandier
u lata nel artistiri a utenturu aae. aM
a a
Sdü nd n
.
r
Opera lui Neculutá a bi- D. Th. Necululi el -a inche <lauicilot mu noelri, Neculutá lubind poca[. tun Notalo" pa-
rule alati eu poponi( mule(" t vial m euzi a l tal elll nosh.' vor tedie mil M-
tor, din vials sl lent& clrsala alae muncitoare. cgu- Weiler el pentlmentelor Sule ae s& ginning tetrrie ade.
a tavern pi ens be font (conducibrn trada- un (mint artistic care virate ale pees fi in trl-
inchimti in intregime. ort) tree in 1899 in Pur.
teroell" e l fie la inàlltmm see- osai de firma al;
Rdepindirea tit ma1 Urga tidal liberal, Nemlet& intie- maul mires al lapis( tU- ge in invite
my aaauu eliolí f
vorsurilor lie Neulota este itneitoa: luptí r daft te friautnud
attiri o Indatorhe de mama iorel Ì[Link] m ncoeree
e edltrilor noastre, far itu-
ltSdtl f
eat. no luptabr altie al gm-
cin liti lnflicara-
o
ee le ca ditll nnpus de go-
tabu( lumai est e nag-
diea. virili el nperei poetu- palei Munn ". cones de I. le at intr'un %curt ridtmp.
lui tace o tini de croste C. prima. M'am liscat re- Necululi a creel n operò
edtkaor sl latoddlur Iterar. vulutionar, stmt in mine poetici uimitoare, de
dilute mutava aloe a,
remind le indeplinlrea ie alitor generatil prolelare u`- mare vaare arolmisu t, ope nchkaindu -se Zeetlui Ave, ,
atel 'tannin toe. Ion Niger ea ridi din eriarle ti riuute, ri are sea e sta innlàrese poparele in Tie. Portretzd poetulut earaA
publicat recent un vibra (storici a elaaeloe prapuse" almi tor. %%nee educe in bottle, eisuni patelle in Inl- A. N. larCravicenaD
studiu despre ,. Viala el opera settees ;metal. fetrtdevir poesie ti aerie no volu-
m titilerr Iuptitonlor pen - Djanrbul Qjabrrera
lui D. Th. Necululi ". redánd impotnva exp`oatataril,r,, D. TH. NECVLCTA tions, u indem° i. rada In pace
astfel lilenluril monta sl a` duemnului de lui, tenta impatiens expaatial sl Attest, in tara mastri, el
raaveehr farei dr editor' ope motoml poeriel lui Neculutá. lutlonari a peetului lupino . fu lupi", pe ca u 1 -a avail
muncher, Numereaae Nitre nulle nc mrea- nlM 1 -au &ten pe Necututi dm
peel al mele(( sale, o 'setarla
primului poet lavi m
luptibr actin( impotnva ex rule tupdnd (hernial inrlicà- uri alit de putemlei impo mitten adorate* aunt (devil
plus la lariler. rate ai risrotteare U lupin
revolutlomri:
al,
din
Dua a
partid
de
de c nmeerreea
volutior.m A-
tries daemenilor popoalui. pe Lbr1nf eon. de pr see -
cum limp de cites decent,
IMPRESTI DELA EXPOZITIE
D. Th. Nreu*la e Sculatn, Ianaii maniaca nu muli poet) au expnmat-n Flilor enllor man ii
un imbold
cnii
Iasi dá editalli elenlor din el rei rout. mini eran(" et pouffe( In ,edile Rcpubucii nee- e:nlr'udatÌ In mmn e tman(' lid Oheraitmov yl if- c utetan rindsttele sl
snap primari, rdecit took ei manu ndeeáier patettdatnmi.
1
trebuese and din Meta "limn stre Popular.. nolle generalll utIntatisasü swede desea . beik entro ,Tans Bulbs", ale Iluetrlek nefaste ale Merolla
el inane) nn area a cla- Ontee Deacon in opera alit de dlamsl firs mila ". u inreput si feste adevi- ognvurl. grupuh,l Kukeinika sl ak tu' mobil 51 cosmopolitiandul.
primare. Mari awl la Tank', feennel, barbed timed
B u `urreell, man at darin- or voi mule sl tari ii tre
puttee pret
erunti rrAbe s& a lid N cutier
stribat neon r
Prin atilt] sia despre
..Visu epee. lui D. Th.
rats Isluele a literatuai po-
nneuluá te. In t ti Lind am vitut de
[Link] o e
empho Dehterev
Gorki.
pentro npenle lui
ale plrteella Sere' fl
Expo:illa ,.Graffo
nk pn so nnpenal
ln un
ImboH abe
:kllraa
(fragment) Haul pesimtst Ml -tu macan indeoxbl de- MI-im amlutt ça an ari - fie mera mai reseli s mal
Ai vostri zbid cu cap z31ud, smirk care dl tfitfeenoi pe tam Paridte, asa este ro
Muncie din greu 51 pe 'ntrecot
Sá vá sporim iverea Card irida Brea ne fringe, (fragment) sl ru pan anul Iseo Gand.
Lenin a Stalin. Citestl in mai moti leu ei- anta din Tara Seaalis-
Cad rind pe rind, cum via putti De -al vostru plat ei nu ne-aud Ca tot piangi imbraci gandul octal for atilt paclenr &i sit lucre. Pes
Femme eel mite, mulni. pe e. are ne-o anti
Din fotta maestri viat! fácut, Sid rugt, lid plans, ei tot mai crud infelepciune, atila hotirire el
ne stipineai 1 De ani a- mulle din tahlnurile elle da
In contra forpl noastre scut. Pe trop ne and cu biriul ud Cu cernitala veatminl. Ineredere In valor Ateste de da tend, e m ne- ne-ano stipen lt podre.
Precum avut -cry vrerea. Si Pieu de -at nostru singe Al. intrlstdrilP e le lac al -ti fie si mal
ta tlmpui nit el Nu ovine si fie muntiter
Negrece gandid. uttered drag) iraititurile marilor materimea rea la cirma care ai nu veda expnuel!a
Muncie ',Stull 51 inIuratl Dreptatea nastri, stint odor, Toataruncd-ia de-a remduL eonduritori al cleeei mated- MAL Pavind desenul drin
In (anti! vrerll voastre Vol m-ali inchis-u n carte, Grafica soviellce ". muniese"
De mid email ne ferecap. SI -al nostd tot] dreptate our, Halde iaamte 1 Score.
MI -a rimas inttipirit in expodae ma eindeam orli din ea tea i multe invilita
Cu munti de fad ne mpoväritt Dar eredi tor, ei pun 'Ivor u mink dnenui din a ..lar -n ee vremuri ar voi aduni de pee!. Ea II' imtmstitneia
$1 ridep voi coi ne'nduratl Cad astizi al dreptitii dor Au null pare ei te ebiamd danerira". desen care intati din nnu in tam nastri ro- Dame el intet.
De p ingerile noastre. E ant, 51 plumb! 51 moarte... PI oalatnai "' Vizitend -
Talale &l u marl tuviere dui un Ilh-
Dumitru SaveCes'
sti etpmilee m mat ei
Cruzimea voastre de päginl,
Pe drumuri ne rune!
De -amarti pneu. de nenornc,
NI -i stint din piept avintul,
cantul plins 51 piano(' foe.
Lupte .remt tale 7
Printe nie tato-d cals,
nit de fnum, cu orhliimmn-
dati in white. m pdrirea dis.
ci emu' din matti Sl a Meta la mai mull
strunger
mat , a-it in hoteriers de a tain [Link] Atelterele
.,Ordintil Muncil" el. III''
dt c
Caid intern bollavi, oa Wren!, Torda nu ]ua in sonad penal. SIma
Caci vi-s mil drags ai vostri cani Dreptatea, balere de Inc Halde lamina!
Ca nei, cand nI i'a dus din mini $i -abia avem pe lume Inc
Puterile de mule!! Si ne sink,' morm&nttd.
Ne 'nchideti viata ea n mormánt. $I -a1 tuturor e -aces[ 9imant.
Lag is o pane idea, artistii no;tri
A tuturnr dreplatea, Stergsp lacama Herberts.
In labrld 51 urine.
$i ne rapid al fluii cant Si- amari( plans sl dragul cant
$f tot ce-I bun. Ramos 51 stint
Plicenshil 5.1 cured I
Fug' da-a laeitatii turma.
sá ne dea asemenea lucrñri
Si floate 5i cerul stint Si lotusi pini la mormint
$i dukes balere de vant$1 Noi ducem greutatea. Fie cat de taped cafe., Am atar a am privit mull o grained& de reine, m'am In toute lucrarile ezpomate
sidle senlne. Halde 'amte 1
h espoattle oradles cuelen gindit it impenaluitf de peace tunt infitisats clupurl
Dar intro zi din oli, din munp, ocean care pregiaerc omemrli din tt-
Ne stingeli al vietai drag Din sate 51 cucio, cì' mal alea desame care -1 urmal": peel pnpiiael
$i Inala bucuria...
Voinici, teme!, barbati <irunti,
Gifted sub ei se abate mare. anti pe bvaraeul Stalin m aceeant soat^8 slhltleaett, cut, amend de *rune al 1>a
Si albi 51 rumeni ca un frag, Se voi scala, 51 tar!, 51 crani( Au la plrms, la mgdmin(e, tumuli ?Amelia Riabee pentro Mi-am dat seama SI mal bine pordui aovletle din Bleie noa-
Zimbili, cand ne vede!l drag Vor pune'n praf a voastre frusti, se g®deaa vdalaW 7 Apianes Patriel. It fletan cité ronce e de lupia unté mn. poivtrud U acted pede:
De foame 'mpinst l'al vaste prag. Jivinilor iettate ! Nu U minds 'n rind eu 1a511 dm ele ven pe chipa( tonal,- a nastrá, a oamenilor munch Intetegf mal btce .ti" As -y
Si vi carom rubia. sulfa Stalin ceedinl needed. de pntutinden, In frunle cu sl lapis popoarelor :or
SI tifa fi -ver blinzii mfei,
Urie de fununa :area.,, as in enttsude, chlar m eel. oamenli aovleUci, pentro t -I cad, di o essirdner art'sd-
Coplii dragi n1-1 aruncim, Haide Mallets I
Si mila ne °mnari, Des 'ngrozi 51 !Rea, mat gale epee ale riaboldul. lmpledlca pe dinos ii -ni In- ]m nestrl. Dieu vor ea IntiFw de-
Cited riscutati cu shut temei, Ma, de plldi, creel ci aó al deplinemea pianuak. genet. a pletuale for si
$i mila 'n plans ne -o innecim Cu brate de putenki zel, petPi-
Ciel flames cum si le -o 'mpácäm, Tipelela rautapf ids nleiMati desenad m care In alto deseen ant sigue vrcmea noastra, uupol td
Cind dupi munti sol plecäm, In magra räsculare -a el. tuvaried Stalin lucreaai Im laptop vbtorloase ale arms- rat ta'ebue si m mettle
Va trece präbuslreat Nu ata sa la tel innate.
Fläminzi din zoo In tart.
Ca recea spalma tremurind. G®d in g®d cu
Urie bár9terlt!
1ur13to,1
manna cu tovarieti sit de let BovleaOe care a salvat o- mal mull de oamenl.
lupa ;a plated incercuirit hit- menina de clima fea Jiu. alit ei. dp
In bietd nostro sufiet !rant In tInä la picinare, lerietilor U Stalingrad. Deneemenen unte'° buns Part. loe.
Ribdarea -sl fringe vadul, Inhaprfi at deeptatit as-
Si toltef ri avem crezämant, Iettare veil cersl. plangind t
Haide inodnte I In detenele din ex poaltte a deeenelor am seam manea
SI perire no! .sub ceni( stint lar noi,, trufas!, pe voi cälcind um visar !torta popoarelar paeriici a poporuhh abvtetln
Din rati n flu pe -ones! Omani
Ne tot Intndetl add.
Vom rade 'n hohnt auzind,
Cä mat tersiti iertare... Tirana se va abate
sovle'te din ultimo" aid De- peed,. tanmtree, Patael. Ml -a
tmmee .,NU vom n
rpk ealnmrletle ae
[Link]
Pag. 5
SCANTEIA
cadre,
u n.'aaU ace.
vent- Date.
ST1B1 DE PE FRONTUL
LUPTEI PENIRU PACE
stafeo 1n9te1
al
c Ara
Ara, del alte
eml
dot, inm-
do
boer 12 14 ta
state molt in doROSeea
Fur¢all
(-upland 3 a minuta[
6 re di 30 minute: I¢ tie-
2 a fanai 21 de
haut tíea
tal tap
ora e. Rc :-c j-C-et In a !aat seas In I :adulta din minaret clout: laic inn". :Atari internat: seau el
lep lore-
tal .e. Le pacate 14. 11 aateP le if vat deer
battle et
lontet s: e a rou es:ele at mamele o nitra pt ore
vltoa-e, cuu
mutaci
4 s tetra, date mai depart¢ lee
popaue1 : -cito. din Republica Poland a indurai n iuptd pree, o upad r- canatd larllo;.v UltlmW jandatm al alte opt o pull de mult. bin
din '43. Ion
nenoralr!la rdabmutui imp, el Mind de made. emf!lor a plecat din Reseca in !meant
nuora,
se
nu lu<mre ai c Vrteno nu viva r3 car-
peto ntrepid tletn,ali car-
leed.
dsBst: pase ri men ata anise pe front so: In dopoarea cuptaarelor, ce lira galoane al tits platai, Gl.e au ed as s-31t-r vela i tataagi .W p
Tinnu
ettptoarele mor a ! dedeaf Maldanek, Osdtecin, Treblinka. Si albos. in ca, Si t Col, n huldei: ti steopat de mul {ime. de Dm dia ne nt satiny ters.
tara 0,Jc :tttd; din fret sate de -tie stabilim ente Mipsz de -.ante
in de -darla e
tee De atuniii a Inceput, naval.
-eri, urlasi. lupia deechiai a v arnia din Able m tune,.
Ao ;patte raeil
ar; toa ea bre
celiac Timm Ra-
;mtps 19.500 astruse: nieto easel din feu ee tapi'a'd
na suprarteitat bar èartet t:pertaiistiior a h!tieri. tices. m« de tmenirn f'!'t pen:tu niald, pentru pace. Ire ni a Merit. r piedi dical este earn.
9areama
Dar din cenoma si ru 'e .lobar o rut e' dscut o Po- mareo. Pestte trtmlte in Hecate et Matt ridalli. Ar rl bnl'n piste datum
Dincolo,
Wale nota, encomParen arta laid de andtnainte de Ureatl -td oda'S pet p l f 'It trenun Intimate cu ma. la
fusel and bin
din lugnitavla pe,
ribose. Polonia techo d tdrd Ilct Deed lancelein. mf arao de b ru '.1 cu Ungouri grate de alte sa IueDSe lue rese ai alibi!. rea
rat c poi o e rue luau) re l Tito Payerai
90'. d:: capta tnprtorul ¡te l'alen arch t. IIl State!. :t eair nombre au tore lane
tarüor, colonic atrdtnie
'+ MAUS': A Dan
yo t tru<. re
i
Din mLa iI e, amn n se
prietene to ;
tadotrlat era
r de mor
ta l ! p :
latir-t Te :an :ocC3 ntNn1 P s:,. far -rise la arreent3 in din aarye, Tant din to
ai
parrs, Dar
lamuiu' dei
el btpaa ni G n una Sat :ease
N SahlmUntl atara ncbe as Catgr rio e de abatej7. Din tone de Dial.
e, n .re cor
Il mbsopatr de 'n oros rt:e [Link] de poporo . "Mon. et
In POlonln no , enBereei de Amain Sacie iced dama micare ateta., ea oars', hr lead Reefgel. rute de febrtrt PARA A POST SALVATA ma rte, . de fpes
feed an.
Stengel este in ntdattie ,,'natr a unoE odre st ate tdrdmmit !tt veil P pe r fan plugurl el Frane a uneu:'. net ilr..r ei peste Otan, SeSr
atSetoare, nredtor abt este aetdel Pertdue Munci
Va M1 -m
ml
IC" -agoare rUtboaie de Visu' aLa ,tintas opter. 1. ^n need r urn peste p, rum
tat as, Unit Poronez. Tra n ca Dris tenle al shams llan In T( R t
Ifni e ta
An ca 1, -t c fitmea !a parei e rne_ lunes- names ventru
UnitMa SOdctiaa sair,toeree poperutur polonez ds Duter:'e, pent, pace. ,...,scut} mpro lactic Ft Fanaeuis 2 /lerhea din pr. n,
r
pare._ Der mnna4il main,
afama het! t lost l holdiito7, rare a ton LUPTA PENTRU PACE rs 1 mola: de . o tl a , nd a i U cured a9' : lem Carl. Surfs {l: Turnám
A stnit (ntdl cruet ai
.la:
ta
Pe nonce nd `ph l'i r,,ernte front al Septet pen - ceurem
aapineau mina.
I Ree In Iettata peal cs.a
.
i 11949-1955,
.Pe rea, de pe ripete Dea
tina i!anraroi cu lriad de tuul C-ucii, L In , Ter - ei asculti al
tattle /std ne 1 barinca-á, aduei de multe rei luna, R<[Link] pare un crater
fari buta lame Cara. trebuta 7á1u.2 tors o 53 tern mat
ceda +ede Metaita top il stride. Tuml en cropla-
' ratee polonez eta t?qa de iandarmtl impd- Imene de valait Creel arde tautenr sd atingle Smile din nd in doui ore Meditate
rut pie t al 1 Suprdnlat 311.700 I®. Pepu:afta : 25.000.000 :ulrr Austriei ei mal tarx a in puri el agarn'ul mnsirdlor spates Minalulut urea sa
i sit r, N'ar malt, der nee,
de
al c
p intensified, patrap, IatiitorE de c al manor Ilomanle :. In cl :pa. Acoro, In admit cena tese eé nanara- eraa si torn age mai
Outer o f t n h P Septa peniru panne 6i penteu doge
r
foculd,lupti otelerii, cue.
teal h! h ire L s t' d p rime: a ele are turrall_[ M.g aemu- Dumttru Gropean a pat in-
ru 16,1!s de Alfomia c UNunaa Soviedee, alulenl Un!ua!i Sodeöaa ve rsR ,tni. In 1.33. In art ¡Mari, mean°& let Fuses
lunralorir su al e in H
Herber el steel to pe tro cltpd la tabinu A apdset a `salad
exemplul Ue1uNt SovieUce fata !morel vtclotillor noa va frontal de lupe&: cuptorul Saa/Pn fret mot
dla a drmop al
1
(runt[
'i
°rDer Iapla neaten pees n parneasci luersi mat Tela zed de mil pee. -
loseta! elipi. In pteaaelor drau eIn- tneeput d Moue adu"dnd
Inman co- tiuel T,idarU trebulsa si di-
iatji. Purlieu coo tnerea bopat de Xrinoirop. cltor! del& Reeliv loved pen-
ped luleAosehnit: loe a else. rime n parte din rumeni, Vert de s liente, mette- trn a da Palla mat muted
at mmina de eollt, minina si arrese allele neat, leeriest in re! A data sarld a'o ddrn eu fonts, mal malt ate( pentrn
peItruejeste -leerle maui lags ee. N'ara Mat o cllpi la n alert de ore mal eclat& e Intent Republica nane'r2
sero Unaturit Nimrn! n indo+sla. Au derimal rind per CU GANDUL LA FRATE LUI Palmated. allind rd M 1.1,1
Ma. Dee. nu mere euplarele rind eirimisüe renal.. Dei CARE GEM SUB IUGUL acesta el medre. fartele
abia repente! Aliment Waves cite dal se aproplw de Pere- LU! TITO, TOPITORUL peed.
de nade .a tile. Ps stlmb de tta melme el mesa. n bests TARANU RADIVOI LUPTA Pe frontal Renitel. Reelarn.
cirimlal de samba apireau mnrtarul ar Saal ririmislle SA DEA MAI MOLT OTEL turnatstd, astern arma e :or
Pasbalul a translormat Irumoasa Versarle inteun imams t:mitir de nano. Rsgimul de democrat:., populard. datordd a¡ntórrului tot mat des demist. In gr.- Schuman Fit [acreage re In iterare al se IntimRla pads. rusaeae meren noaf t:n-
U.-itunit Sovietise si at lovaraaufui Stalin personal, a .alud al 5 aW e restó ara de rscnnstructe. Ancore 3r0.?0. bi. cu melt, sects el aleas vede. Sudate. -1 ease pe ea ratite in Resit, In
menta au lost relacute. El. suns date in lo!osinla oamea,iorrm re se indnepta [Link] bread a re° :mula: d. !.mo- nula fata, il nor' *Meal. pe gin. flec re
a ei atlas alle 6á'a111
tarlL,.
rat:ernaroulará
lrvntaai í n ]a raabo+ul fascist! ". Dti,i eitere minute. Gran- n{elarü, rvrnWr ii, lupiitarli V. Albuleseu
la cheau: Stan qa: un metier in ruin. in mom raleo eliberani. Orapta. mtiienl Marimatadl dmCad m neitarilor
u
product..
Realizart At [Link]
Industrializare soolalistá gti,
Broz - Tito diktat]]
.
de RADU BOUREANU
I
si_ rM _I
NIyNI 10t1f::
DIRE ILI CB
CAgBUNE
.
.
Zar
0¡IL
1(S/[Link]
ft9EALE
111 W5 I .9 tal - -.5
In caul 1950. primal an el rifle -ice: de 6 cc:
de dunSara sconom d ei canstesia. a belelor
sociahanrWW in Polonia, valour. predudiel is
deeded socialiste Ce vertei n 21,9 la seta
laid de avid 1949. Le aláreiful slanulul
d. Tams eel pea 'emit industriala os cop de
Mauna. ea II de deal ore m s feria de
r.1e1 oeodurp ei Indviale
lu de disaivfe d.
rasboi.
Pl r ^^ - -.. --. '.a, arra -. Grafite] de mai sus reeve:Mid realisdrüe R.
Pubae le tsar te mama de 'a
Econome seni alala a R. Porose aro la bara indusfna aree. c se arerai -a rag plelalul riebbe ptrapeeOrals ID
um-comets. In Mien Aapacfe din lvduaa:a mete :u. -a :;a. rate Ne Dean ulta; de ars ani.
Cifre si date Luptá activó pentru pace /mien de Eat. iato
t Pr;ncIpala booed. nafe-i In Beograd eau in Zagreb, Cum valu! frdmdnlafei mari Dar comunisl ", e o afrentare
raja a Reaub:. ci; Poane e In ani trecu(i tan ¡tee estasii, Pornind cu funte addnci sd fi spai eroe de muen7a.
.bunter. Ream-vole de a Acum din ana stan ucigasis, Lovind merce sfdrdma sedaci. Sa porli, befind, cdldu baia
aine ante r we Crescu(i pe trapu! (drii, gheb. Un title sfdnt pentru papaare
t Pala c m 200 m: l
Pe care nu -1 ponte purea
tone. Poloniar posed& mine- Calata a mintil o creme Urtánd, o blend prdddtoare
lier 'ci m Cdldul a mincit o retore Dar s'a tradal caldo! Bree, Cu pdntecul de stage pile,
Lpa,edeCne;, plumb. vac , or í Cu sorbe mari, storditoare, Simfied cum latin via at strange
Cu sucer °frd-Ail de serpe Aratri ramjet Grunt de sdnge Bdrload( fi -! Ward ca arme
La arcmeal aculu; 1949, le drumul lumai mencitoare; Surdsul eltadatd raz
tond s' intheiat alarm! trie ¡ost o cltpd aven de harpe Pdndine' la drum ea un What,
°at de vet ruche
In pista in/mü usiate In Beograd eau in Zagreb, Si Mega nulherea astata
-- e Polecei. melicels pro - Attenti -Drones. din amnar
dartisi ape cor de Ixuitorl is In care tant de merle bate. In ani !recati minima ostasti. Bdtdnd, d spargi veci- polar.
induafria mare si manacle a Atem din non sebo ucigasti
coma Pratentuf de 246.. tard Fldmdnd de glorii Si peters. Creatoti pe trupet (arti, ghab. Aduni cad"eric munti de arme;
a 'tuaila de dinaiate d. Veni apre coaslele dalmate, Vu stai cd armele se'nfmc?
rarboi 5 in gnsuhura mare
lei e tart de 122d. Uncle luptau in t! de piatrd :Ve amietim, ai boat in tare Popoarele vor sfa sa =tarme
vanitut
Fldcaii dArei jugirit din rated. La noi, ce pasnic te nìngee nupmanti torii i
cahonal, oe mo ds tomato, a 5i anatrai lanaiudin ,VeaTars
fur cu 15':m ; mare deceit Popor fldmánd de libertafe. Cu alb simbol, cd fungi de near
de .áram. Dar (i -ai atlas gealali de peed. Cdldu de sdnge ed, Broz -Tito,
,e1- Repuhlca Poland eai- Un Mu de adage iugoslaa Drept platosd, talhari tocmiti, Giudeful va peni rumiad:
cooperative
ae a- A curs prin mun(i, a curs print
gmlea726
re -
5d nu patrunda nicio raid Sentinte: Streanpul [Link].
send /7433 aeaadá fire- sate: Spre epolefii aurici. De melt popoarete-an [Link] -o.
man
152 see ha.
cu ea . Pe cdi de sange'nturtecaic,
Calda! Broz trecee Ce haita De mull cdlcdiut hai Wars Din Beograd eau din Zagreb
rl In 1950 dad Cum api fdceea in .remora radii Bandit milog eersied dolarn Comii, cetnicii, asfalti
staUeMer de meet of Par De faf, banditii aria retate. Ce ti -1 asadr /a cdmdtarii Vor fi stárpifi, sdrobili sun pasti
taon rood mind la 130, Americani ti insularii Poporului cu mersut bray,
dap:mind de Pe -al tdrii tale sdnge stars. Ce le tra spulbera aerava
cu 100& ieni
Si cu intins pdedied pe brine!
O piasd de paianien, larga, Sa nu mai vadd treodatd
1949,
enorinde
Parent de tradare as Cu ¡irate sore alit tari :: Infipt ca otrdvitel spin Indaliattel iugoslavi
nds adcu 41'tniveluldie 1949. Dar valid pdcii o sa spargd In carpa idmii proletare, Pana la marea Adriatd
Walnut Bdrlogul de caldi lurba(i Sa te boteze cum or area A viefii purpurd adesatd
abe umel ve 11...PI.'
...PI.' Palmated manitsam(ie imperial :es /or ale! MI: va .rev rdsbai. a:"" mNaveh de btu De amenire blestemati, Stdpdnii idi de peste mare, Cergdnd pe Drina si pe Sava.
Nehldd, dea(i. Pe Paname es teste MI: Ira aaetW Manila:"
[Link]
BSCAN'rIA
ca reau t orulit . rl reazä tu a Va!n . ttaautortta dor Iran P artztn ilor Pâtit ti Intdnuo
I
:3 . d
og iI t m
ut t
: :t
IJO morc( plcfrs(i( ifiONdlEll ICntîll PÖcc
:tcut:otiI 0g : iud:-S
ti
aubTID df
:
Ptilerrncul rasunci ul dflc!uriIor SeSHIlPI dCliI SOCtffiO1in
:dt dtC r ;:1 : ComIlclll3ui permneul dl Contresuiui I nidl al JJtr1IZdIujor
PrivitOare la sartlnU ecarecomportareaau oritä%Oot po Icipat is aceasta onterintá
tnomfntnpreooin1upt [Link]
tuntieImntenn1eltocin1ea
de preoa_fnpheIeJpov
Deputaíi comunisti Coniitete pentru pace
POIot.c A000utãotmpIotom- liv impotrivn rnLouriiop nnt au ampus Parlamentulul francez pe tot CUprntsu
m,i1e prtvitontetn nmi
teren de noi mentbti in Ot. iittpntt i
t md eiotvnt odor te pto
nteeotä conftomta
i1e tPOe:PÁr n-
dscutarea apelului dela Stockholm ç c z i aiiei Occidentale
g
ii
thi
ud toit
dpes
deten C ongreo dut. in timp te pro
lipodtpm
.. cortina de fier' '. prifl
CONDAMNAEEA
UNUI ZLARIST DANEZ
COPEiHAG. A grrtt' ,r).
TrS OO g p - t,001 f m m
'
o te d t t BERLI 31 i 't d Rh
31
La 29 Mnrtie, Comisia de dettami ceintitui deeaz Roi. ADN traits mite: r, dttu erina
tAtui delegati se ti afitu i acart IRrite de democttfie ruinAr :itka enterita 'aAttuiiitii tu preaert Jr itt. curie DarinebtUR,
Aunt Plu fit Ppl Da
toi A fRIt b t Cit
t r eu i
La pro puncen deputafiior
to Cm h n Feu
.
P
.
td Ziarrie dem rtrate btrtintte
Duuttdt
iBurhurn) aulmarriat
mtttt
f I It lis Appuerra tO rob nfl a
..
10tiit
p u m i d na m
° p
e tz A f bt Pou LA'tC
. titilla i
FOLK
:" t ° mtti i i ,?rt
Otan de Intrare serte taruiirl
generat al Organizutiet In-
etto foimla ttumat dr Penn
ta SI de Cetetulte Art rapt
p p-
Oamenhi munch din Cehoslovacia si Polonia erre d eàtboi a r ameinurt muti interrin Ito dio
Ztatft1tll1 ft rI:olPotnth atiltoil Ht
hiou° tOd
t ' .
saluta- eu entuziasm apelurile. seskU2la tot teat mare pr to ttupti,ithumpentruato
t o it I mt t
ft k, tu frii u u mut ft hi
d
d Comatetului Permanent al Partizanilor Pacii tod t
dm tn
tu2 nu
I uateutrr ondtfit, tindttu- fegafitirt In Ctrtgtemti Otga
trA aianiftilOt f tante ai t'a vA, ntza%iei fnfrmattorraie a Ziu
m t Min l
uuttt::nr drop d
k
St
Paci nil aunt un nu
H
ititrtt iialiit
tr
pm
hn
'
° fdoudtul nl Pot
S k
monutt nurtrite
:: .
= A
Duph ruin tUblIttiunA Jutut, geauth vim untittortilul ovo n aararraala latorttrr Cumitetuf urhurlutuc ul ont lui Patmuurui nl Cnn orean litt it ptl priiitr t aitttrr-truta prit ruar mua
itt tout ft M t tu carbol mutati. v0 Ji no mAid gia- uduptur
tul
nu I
flugautlunf t C
Itut
Cgmuff gt r, i r t rut lot noti t unni un M A I t P unitE P
It! m dici n t c ti i d na m t tu t
petilir ta
°
t t
ia
AtA
a
f alu tI
utd
Og i II f It I I
t
u mit
d f Od mt an L ut loo nomI
t
tu
P PA pu p nr I
I
bif
t t b
n Ata tot ud
a ni teii If p n I ttr t
pi t m I mp I I
Put 1 1 tonti dio Z I i O
I butlNin Cuin s'a desfaurat in U R S s
este r uruA
liii u:anAIttia u tumpunue ltuä dein Stutkltrim
diutt dr miftune da Saptalnana Mondiala
r mtu pnd t
:
d d
m Alum
Agentia TASSdespreaotuvitatea hterarä In R P R MOSCOVA 3ftt (Agp)flitp pII t jg
Cjscovt; lAP P 1 iOui, 1TAS1t
AuuI remit u utut fun fu
a
01Cl ri pâme" de luir CAlu-
Eus b C ort h R tant Micarea pentru paralizarea transporturilor p Pturt,o A fi f
dtuI
A°i
f nui ut
lASS f
LO 31 (AL t )- Irt tu f Iim ti 28 M f If I t f fd I t t
u
mAoà. Ctuieriuln u tuuour tulru file t CeInte, da ion" da liii
A ut t A I:b Agritio
irr I
ttrvtgiunu dt
p m t d p dd SI t I U I b I f f f Vd (R P It
mâuu uuutúluorel, tArli PA
i
cf reSue utornln pSiriru irdr' huit Dunido0hi fut bu ten" da mAul daslalruil" d $ulubur, itiri Itunrmilt tu in rrpIli r f d .t -lau . u runt 'Ali flu ffi ptttttu putt Ls glAnai. Tontura Ruduriuuu R,
on Au, I R I B ti f I d p rot I Ali t ' a P Itnlpuriut Fora p- Auj :0
t nl m B i I C I dA I I I A N d
M flut P Ch I t ftl M
:in to
m tnd
Ai ¿ruT in
AbAt Oamenii muncii din Italia intensifica lupta d
S
Ii i nu: I
m p n I lu L f t
ChrnP len C A r
pAn mue ntarliu
lut
alunI iodent'
M
I
mÓtá, utiolun aftia de puma
d
litbu
Pofrii nie In SurAut, Gtibmttt,
d ut
impotriva masurilor fasciste ale guvernului De Gasperi m t t f'Y If
A7
:
M k
A
donrt
RPR
tI I' I mm mist
I I
k
RL1E DELII'E
Ir I. d
I tt
t (Ag
Lagt
pu ) - TELL
ri. tuI
tul
A
I
ri t
g
d
tl
t
m tu t
d t
Tineretut italian nu va lupta
ntlni;
l
tu duri ti
fsiuItaIeidan7O'fnuirruon dtPtltituhuitrttttbptttttt
d
rare
tmt t I d t
bd
larunotlEdeuttntts fis:,
p
impotr*va Unluitli Sovietice
un aturo Arlo la St km, Suit da ROMA. 31 tA orttres t, - TE'
stun atri et:tlu I, lilrtotuto ru' tAut of temutto ri in treuIls tutti fitti 'lidi li tatare, arriaSte m fstiflga trtstului siudiuslu' VenoUs. munuituril dut auinuiu'm I tui i dr dtlatameiilt politit- LEPRESS ir uuumita t
mânà o rbltnul moti suturar, uremiA e sceiilnrilnr a. aitmit. din ffuiuuao S utieli ca. tui muruitorilor agritnli diufr'uiiteora la in greta ti tenui do flutti lt Culubris, i aiuti tratan Io tndtul tlui de nl 12-len suttirn de o epuilini dio Itet
guste. err letti mpoirluu tettisutui palto. di Caleb natur Ii tufts utups te- C nnqteo Nulitoni ul Federuliri piitetil etunstre 0 ntiutiltrtt
t
II turtindeaiunt dr puitrn i lltitr Aughrrr, dii utottalli Ill rn,1l t'un iuunnlbll in nitimeie
ch peutou u pblnuntle p2mb to de dtnuptn lu RutilAr I, to 5h tAPlAtuSiil. uttagand deullfet
Atp:ln:Ull
plIVrtte rafarlile pl inlnebufu-
I
tnmprnrniu ou ti teleinlle,
kînii
dlupuiu lut Hidoull tunan.
PE SCURT Procesul spionilor titoisti din Bulgaria .
ta
Suteu muultG nvinitnfe t po, In nl ttnllen tAud, lu du, rrtnu regrupatii fottelur anti I Sedtitta dt Mtet'crtri stata
Iltienepll rnnlrn mnntflutilot
Ph
1 tIm
I Inn bI
ltd
lAtinl GFTC
It
teMI eh apunbatea autrdiirl.
IurViurtAntlltuuofltu
d
Puluulure, Latumi sa j rurrun
i
t lui
ugt pli Lu 3f Morfie ou de,'
Sulnr PgI CCtollg nId
tF
'
SOFtAIIIAgpm)Ag
T I gr lita Bp
UI IS et ft tar I
-
i p
.
di I -
LUIP
PRESEDINTELE TRIBUNALE'
s run
1
(Slndituttt ntttttiur t n puAit tAub ululuit aniMalist IN Viel
d Aubu I I t le d partd e I
Iutnue Plia i ntentta SA spur. meüor Cese pi nl Unttnti] mite: Ttibunnlu taInt ul atti Is in. [Link] rulr gerra dr inturme. f
Cu [Link]' i Nan, nu a fast obfinstá de. tA difetllelr ntgunloalll de PenuelIOr CeStsIntuce, Lu a In cadnul tedlnini de Mirnuitri tit ZittlttUtttU lui Rugumb fil rnuflftt hr muret, Milatriitt AU -oltute
ret lust
ut t1 I; I Itp I I tP tu jnnto dept '
nun d ph ti t t geupurtretpd 120f g itl1 d li h
.
s'tI I m
tul :; Am p lImAn nl I hP 1PRE5ItI5TELE IRWENALU
In ml U 00 1 R tItu'iW PI t E sf1 1 bun m S d Rep StrFtt t t tuo it R P H g A t I I] t tp p ie t Ib I I A U
lt
ni ertluli II au fucul dnvadn n.
(II del
I
Rn etuoun Peyré riulind aneth droht iinmn,,n piamo irma
Reune I neaftanunun up Delegu5ti de temer din
tt ml tin I
Ud
tu gtevllllltt,
I IP atlAnti p pI legillol
CAntierI IS aun perrutr tota 'tent UI ttlei mai elnlgátoane
malt
eule
P]R5 RFfJipit R trot rAer gatauusa lui Miudn.g
St lus t MItI I
irutnurtiti ptttitttnute, ,,ett nt eulittu
i
Cemitetului negitnial iode lutta,
t ne
ni al
den
b I g e tall dt DuL?
n
publica Pupuluru RumAna t Ineuunrtuu t p. dnpti c'vieti. lia. r euournit, trma' ACUZATA: A i u t
P II gR p 1 II II lits I p t ti ltu g I B A ni d p1511 p t liptI II f I I I I Dp m t t M I p
A tut I d t t mI d I P I Mt I lu t °t Eu
ru SI ii ada t ni Il pi ng t hip I P t dut Cnutuuuot p mi I
t
tuf R pailla p I t I t t f t In t t t te t
I I t A sul P m te A I
a g I I RI l'tu dinar tap d i E I P u-I R II d p at C
p a
main, tutelle IrAI anti- [Link] t, do nllplrn CA ptpOrltt S Pene tar'n an PurltumentarS
1 1 p
lntrnnu I dio pc-einehe
t t h ut o B Ip t P p
guiluntion PttPUt tu ta t tat P pm Pt IA
IeRI. ui tritium lar I eurotrasp' tosi. i
taon in njtdunile rmitnnliltr Ast dt Auna at nitol tirs-
uatr 1 tveot nette i ntrlaet totutellà un orner pie din te IlirIA, SoululIttIl dr dreapla dit eegianea dr [Link] u prnnt,tu I Eli. $rkiui, l.a tIsais alear pentu sniuitiu t spit iaptttuul dio t p. tulgnnia. t sesriuitrrtr P
g laut t pu I Il tu In tu Pn t a Sua I t R II I no I F eterno os I Mf li tutu I f3 M dt st tat
ppl
P
t L t
ft
tIe pl I
t
01 I I I Rie at 1mg VIPIm d PPRR dSp I tut est t d Mtl Itt f Im i d Psetdt Cm t Tb II t ruHt
bI It p De m I te i a pul him t i tItI nr t ne m Al t t dom b I d an
nm i
C d I d MI
pIntad pedepan fuurte grel' 4e Irrtat n SfInIre el aP loti peautnut upul dr a Incetti, rarean Inst pute t ditto
I
Vm
I
I
t alose t5
I ti t I
I lu UDS
I
d I
1m t ti ta I s-°
Kl
et I
O
tIllop 1
poli tI f IA IA
t PArtorIi
tiAn tu tentai I d
I
aB
fusi I
I I fritulineli
F 5e
laIn
I G
I
t t g I
fIlm
ti U I
I pe
It t
ne
I
i5tt I
md
st
lus-d le
ct timpdp
Cm
In t
sa
HR d I i
dt
R I
nl tsp
a t
r
nu I a
I p ta un bnl ru d Tlyg L nu Id t enti t
a fi mau I St lt mAt O lt d te I eu potutI a,nlluont tIro nl Prune t ft F Dp
MII te
ten t
n am p
b p au i I RP5g If df
d
flit not eroe
unen glm ini t It m mutt
I t tO nr I I d
dI ut I II t Irrt Rit I I d tIBoR rant ut gee t S t V ma te ôI
t
Hg
d
dS a p
Attn mut mull P R nu t gd ädlt I mt R II It t t tu dr I
I t I d ru
pRfl:tea lut Inni mate untel . pupulatit mltutlloure st dnmr. MInuta rule In hail niant bulgar lt us te ft Marl:. dOtttt la to lupIa Impoteita Uni.
I m I a, na me Isn t
i
P
tun. uctualni ouundul oto t lclntr titunila pulititA in Frauln, inteplili nantlns tare Ini'. tIlt 1
'''datata Ir R P. Hit odnnt:r
cridaS armi un tes cati: pin u unii S ttittitrntslani 'br de dutt - d1 a atAr pe Eedtmit aeiiieitatii e It Drurnbtte 946 .
cetuliior f d Aemn 1 I t t jut I cl p 1 tu I un t en p InnI b IRaI I p p d n nf p p pieu m t p m r rl m'ai
pA t I guaIs D
M
Cenit
turpe,
d u pUR glut N son la 14 F stun
puportli u trllittat 'tu mane
turntu C p
niet F lutte,,
nl P dnlul E n a i
5 SIlO d. re inni' i dur Aa
K t mp t
tolmo tiastPanli drItt Ctmunin'
re I R t t
u i t t Mt ' a
A pl
ctiadliiou
pu kg
Bidault Inaupi n fOcuf
pllpet Cumpa de laiitsneuime I 1R'
hteVfdutu
tut
Pen Ituadelu un planul du, Ins de Sud. apnilintli dt mut le, La 21 Madie lOft, Mill TirItti pe rtrd an alla in lug urisvia
, ntt:simlntti litI I taietalueato _ unpiitapl i
illId It lt usen ut's'
PC turupàloti ni pr
Spur munllpntrn
uounpTi lu Tito, De ainnlnan fAut efeIdanille
ni.p ,udbtutt tu dt In dl t Irmtd ImltR 111m en
l,[Link]
Ru tt.
' e tul tied
P II
P
5eiiutut
tupi nrataee tun trillen le 6e tinI chtgenie din n'il din POR lancia PII PiStiS I d
Puuit iiigltlti Rd°
(tu lutS a f ptie T In Igt Ip lt su RAM ut Ft Sn I pl LI II n d n tu i R P H IR ml
neu r ad niaraS Ill potliuuli ti re tar, mar eRrtuut
IS
ditCt'
p pt its I
pl fag d In P 1Cm d muta tuttpotrl tutu p 1 luS f le SI s-unI I I d d A RI g I pal I
I d d i t I t tel nu d P Pl
tu
mel etelel mai elentenlnee I. ini, tutte te tutti tau' euunvulnuab tiinlnt, eDre a Ample go.
I
au trimA in itut prrtest It
I Ig t t t tu ua t ungI o
L n,uait eu io R. P. BuI gana , Aaasata Darinka Huni,taueaa ameni ii, urn ptmi t ele e tete i 15 ttulttm: e;1P t9P st-
nnttstutIl , Adet'alulutuptaun pulenntt nasunnt in fora lid mIne marra Influenti p. cerita ra taeti 'lItt geeui
ttunduittiul leu iiilib la unu- InStItuA Lu 22 Maclie, It neelituth de mlttarea Parti. Âtres. si eliA nreen pe Tael Ambtt
enatu auusalu t, am
aia, de O Mut legal un,uu pa [Link] a eecnnn
ttubiltt In Siricote, e,[Link] t le lireuga ti tam parirala tini de pisSA de nutzte ni eau
ttt 5 nllmit le an lui Ht
It. pu dIn dellS IUlPtA unrite- tuntutute inmengi pupiatufie n,anunn p5th SI ninelul el de hielt, ni pnstlarti lietI si in Helgrad ReItens,, lanprn. dtiiii pnntnu a tate. au
automi ambasudni itigotlaun die iaIi de trat luci nais ImprIntS
tel te put trage dr pr attitu i t duu lu gIra pen tnnai tu. neganlaale, lUInAralo [Link] edirutelun dio Oncia cenAn. mite" orgaeele juttitini bulgare. Mai tiren
turf craulunu. pinducu pl tutr a mitt tenu undId Pantadalul Cnmnnitl ns5 ta muerte. Seht. Mi t'a dsrsatii nu ai tu- R. P. Rulgania, nel sant past tItulan t teeia din iltllniniln animal. IT,
atdil't' $l'
C au t tub I atal m Cialde an SI pnl Duf Ilbal t d piIPf
ti memel Muelle tmigralfiltt je an rutan .
traf ttn resta rout, a it nutstatatu sah, tuanls a tanna P
tui nitl'I
a
P 1 nei
a
I In
im bu
runtilu I
ImptelmutnnflTu ru
pl pl taluS
tuinA BOulai alnt drttu'tu . in tItadA p nmuadualu tAn teesnl tu mantaTftotnh
p
ImpotufaL
I t M latte
te
tim
C
tuaI
Am
1949lItt [Link] p
O dii tIM kg
C
t t t o
d Mtp
ed
d
f
p
tain
tbI
1
A
nutt enl
I
i
t
ir
t
see
Mtl a
tul CulaI
d
p
t
Cm
men
I
ret P
ditui tI
pdtu AruMtut
gutnrnam rnluleue Ile mat bru eunnnfcuut. senaunntut Irueelrr, drennr Irr. CIAL tIE PROHLEMELE INTER' ta armptumite tutte mull pr tAil nate I utiitt Il tu t I
de urgunluane, tua Ru semita' tuntttuln un lottie dit ants du' gAllees putittua ri tuitittua a s ALE PARTIDULUI COME' Tifo ni culdurnns Partidutui ud
bluffe, tâtA t mui turbI de Bidntiit linpreitnA tu dl Ial Intbrfefi uinith5ll de aettu' aIutaI. efealiunlit mutIne,.
mur. Ainuala
NICE BULGAR. tetuemallile de ,,Cunun' itl"iugut lai, pnnuum pl
depnlatit auuinliltl BI de niti: Gaulle au pan lunule ut tun- ne a munrltupilun, pAPan lIne
t,ustle u dur 1g d
mpm mtf
pltpetru f
rit llano I pupul
tu
to 1
IlpIp lue lOIR I000nentunsl menAI
pp I tunan
Io [Link] 1949, ma'
t H d tudtaO in p an belo
ft Ml
to muM' tetra deularaliltur tule,
t
tpiureaf 'cuAte de Str' iutiarns a
t t I It pelttostut a n b a t u d r I
ta
ugt.
d RPtt O
este vinuuatn de
'''mnt''
t d1Ml
t tu g m np MI V MI m d I
vmtn,tra umpetialtuta dIn fndo. de, prealun ii dio te in up nui a IttenlätIl. AIent Coopere va test tu 62f n:livaoe (ennui tria. rAId nembnu a Padidulul Ct'
popurul uitsu i lnpottiis Mitultutut t a toioaaiat [Link]
I t
ptlittt
P
tllima putettuite a tuantulle. IthIa tuntribul la atirtnunea strh. be(Qienl nui mito tata de lt tuutitt RutR.e, Darinka trr,ttu
.
ga
fn al doilmu rAnd treS ulaceutu i nuttitp I poGtitii pr alIta ti In aturul unen pu. unutie 1949 ei tu 1PM tu ' ltritrr de detuulralie pue tuaIt tria eenttu on tu tigli ei Auarulul tal Giettt
Submittal alunI neu tu I rub Id It I Ieri t PItt b i il urmunit s ruirtiun .,, Cued ii-toi. Stotuttt lutuiro ergultl din R, P. Buitinis, t osiers de tut IonISa
t a I I tu R t CT I d
pele tu urdan aunt tmputufi fuente i mai mate rAu mon. mureutlel ni a miottrii pupa. mite decul n Zeornbrte
tutu g t pi t h I d pl tel I g I tm I a t i i
fammi ptltittt dIn toUte par. ci ttiiun fnnnceai nut. rnglu. luep punt tuapheare a pta11,tm J!i! uautatna tu ttieuivauta lue tatles tui Milttuuiui itlultutlil dn lui iuuuu anta. MitaI uuiuli. a PO!. ,uunruut nun p1
r-- REDACTIA SI ADMINISTR;Tfu Biiulienptj, Str Dubnugenne GArera NP. 5 C nttteulu tetntte,tnD [Link],So, C Influe POtlal Np. tASI - Titrnult Ienpnimeeiite SCHilift I LIBER, Ste DO brugesri n G henna Nr.
imputejus R. P. tuI gana t iaapi [Link] t iOu I al guets. inmaitat ne revolter, miulia.
Si Hurapetti
ABONAMENTE : Ittdtntdnatn tanne let lOt. Ceteutine penten anungituei 5ieuat i inteteettaatt tunas tel 8H. inno ituptoth plhtith ta nhmeeae ResaIt. apeeS. Die. Geta. P.T.T. ltS.B78 Std
gt TAO.408 SOR
[Link]