Yigilentá de clasâ

in campania de însámântári!
` PROLETARI DIN TOATE TXRILE, UNIT-Ut
In namtïrul de azi :
CAUZA iNTREGIl OhffNUti
in ILYA EHRENBURG

anlel
Suntem in mossele täränimii muncitoare (Pag. 3a)
polos campa- spirltul de vigilentä fata' de
ti inseman-
^árilor de pri-
mävara. Sub
uneltirile m5r5ave ale chia-
haler. Acest lucru s'a vä-
it si in campania insämen-
AIdPLA O ECLIPSA DE LUNA $I CUN! SE Di-

(Pag. Std
ouducel-ea tärilor de primävarä. Con-
crient cä indeplinirea mun- TOT SpRDDfUL $1 ATENTIA NOASTRA PATA DE

DO
Partidului oa-
menia munii cilor agricole trebue insotilä INOI/ATOHI
dela sate do- de inta'rirea si ascutirea con- de NICOLAE VACABEANp
tinua a vigüentei de clasä, director aeneral adjunct al ad-
bändesc de pe acum primele OflGAMCfMiBAIAlPAfl1IOUlUIMUMCIiOflfSCflOMAM nalor Sovromhactor'-Hrasov
succese n lupte pentru tarent muncilori din diferlte
recette bogatä. Semänatul judele. in fronte cu comu- (Pag. la)
culturilor timpurii progre niStil, au reusit sä demaste SERIA III ANUL XIX Nr. 1698 I 4 PAOINI 4 LEI Vineri 31 Nadia 1950
seazä multumitor, apropiin- incercärile ufor chiaburi de
du-se de sfärtit. Multe gos- -nora insamanlarle. In
podärii agricole colective comuna Bordel Verde din
1 -au terminat. In uncle
5i
gospodäria colective, gospo-
därii agricole de stat Si no-
iudelul Braila de pildä a tosi
demascat un chiabur care
lepra zilnic cu atelajele la
Chemarea la intrecere socialista' Dispretuim decoratiile
meroase comune a si ance camp numal pentru a in-
put semänatul culturilor din sela Comitetul Provizoriu
perioada doua. Incheierea tara' ca in realitate si -51 fi
in cinstea zilei de 1 Mai ludei- Tito!"
contractelor la majoritatea arai oreo palma de loc. La
culturilor de plante indus-
triale oleaginoase 5i medi-
Pel au dai dovadä de vigi-
lenlä si b ranii muncilori din
comunale Berghea- Mores,
primita' cu entuziasm in întreprinderi Scrisoarea unor detinlïtori
de ordine si decoratii iugoslave
cinale continue cu succes.
Graul de toamnä a cres- Pitaru- Dimbovita, Focuri-
lasi si din alte aeci 51 zeci MuncitorU, tehnicienit, inginert{ t{ lunctiortdrii din urine si fabrici au primtt eu entuziasm chemarea adresatá Ministerului
cut tramos, iesind cu bine lansatd de touardsti dela schela Sovrompetrol Ochturt-Damboutta de a da un WH suant intrecerii so- de Afaceri Externe al R. P. R.
din iarnä s1 aviad umezeala de comare, care au prins 5i
dai pe mana eres pe atei ctaliste In cinstea aile{ de 1 Mai. Organizatfile de partid si agttatori{ din intreprinder{ au inceput populari-
suticientá pentru a se des - zarea chemdrit, expiicdnd pe bug mundtorflor s{ tehnicienNOr intelesui patriotic ai acestei initiative. M'aistral Afacerilor Externe a priant din partes atada
volta in cele mai bune con chía uri care cäutat sa' delinálori de ondine N decoratii iugoslave, urmltoarea Berl
ditiuni. Pe tadalele primeler saboteze insämintärile. soare
Campania de insäminlirl
noastre gospodärii colective
el a crescut mal Malt SI mal se desfäsoarä cu succes in Cuvântul métalurgi$tilor dela Sovromtractor" Tovarä{á Maniant,
Subsemnatll, detinátorl al onor ordine iugoslave, din pea
iremos ca la täranil Indivi- conditille asculiril luptei de La sainete S vromtractor" a1 -au essaim'.t hotarirea da °m ima la tuburl de radiatoare Angsjamen8le n tre, ta- °loada caed Iuda-Tito it1 mai ascundes inca faba adevarate
duali, dovedindu -Ie eceslnra dase. Realizärile obtinute din Brasov urine ebtUga- .tì soon angajamenixle dl angajat se confectioneae varasi pua agUmtorW de caláu -t popol'olm ti de slugá a Impertaattilor amerlmm
inc. de pe acum superiori pini acum tac insä ca oncle tmre ale DraPeluli ROM" al clnstea ailes de 1 Mal. pana la 1 Mai un numar an Dragan Aure] anseamna o
tatea agriculturil socialiste. organe de partid si de stat producbei chemarea peo Tun. Neague Cornet, care. 4000 tuburi in toc de 3000. pumrdce manifestare centru papal¢ gnnrnu ui nailonallat eti tradito° din B g da steste
La gospodäria agricola' co- si se autoljni5teascä si sä trolistilor a fost peimit8 cu ajutorul anal disponabv cat trebue sa execute in luna pace, sucrase ordine.
ke. din Galicea Mare slabeascä vigilenta tali de Smurte de titre muncilort ti consarult de el a retatlt ai re- Aprlae. rmrea sociatlsttcare se Servlod nteresele Imperialiulllor amerlcant si engled, Tito
DolJ, de exempla, pQrau' se- uneltirile chiaburetti lava - tehnletenl. duca no 880 grame consumi Numerosi alti munitoti desfásoará in acest an sub 51 Mica Sul nu se mulóamese sa re taureae eoplialismui m
mänet toamna treente mi- lutte in forme dibace. Astfel, tonal ED 18 ora Pranzci t agita- de co ttor is tarare radia. el -au exprimat deasemenesho- Mann PENTRU PACE, IM- Iugosiavlo el si esaslneze pe cui mal buoi fil al elasei murml-
in judelul Tänava Mica si Dragan Atari a disc, tor, gi -t ]rot angajamentul ca tarires na in cinstea allei de POTRIVA ATATATORILOR toare sl ai popmrelor iugoslave. El se deudo allai° la acte
nuneazä prin frumuselea il tat eu muncatora din motta LA RAZBOI, NICIO INTRE- de provocare Internallonala t la trimiterea de agenti provo-
vlgoarea lui toste sattle In alte jodele, unii chiaburi in cinstea ailel de 1 Mil ea 1 Mil sa -si sporeasca ¢fuma
tinichtgeete chemarea munri. PRINDERE EAU INSTITUTIE catori, saboton sI diversIontttl pe teritorlul tertio° de demo -
dimprejur, lar pe tarlano au cäutat si se eschiveze tontine fi tehnlctenllor petro- produca eu 10e /, mal malt rile la intrecere, sa Iichideae eratle popular$ In relui lar slugarnlc rata de Imperialitti el
gospodäriel colective din Le- dela obligatille lor le insi- O it. In cadrul arasai con ía)á de media peimulm tra eu llpsurile dela lucro, sa H. IN AFARA INTRECERII SO- nu se dan laturl nuca dela cele mai murdare [Link] a h ile
nauheim Timis secara cres- m5ntärL incerctnd si mane - norbirl, numerosa muncitvei mestru. Solea Vaslle, care tu- chideze timpn morit, etc. CIALISTE". vietice. Niel o am- nu ll pare ares josnacä daca ea fo,
cutä anallä 51 deasä are cite vreze in asa fel incat sar- Imite stipádlor rlar, lu000dlatoril lmperlalistl t rázboiuld.
10 51 16 frati la firl einile lar proprit si fie pre-
Poluta tasti a Partidului Iuate de cifre comitetele Imbunâtätirea calitätii, punct de cinste in í:ntrecerea socialista, Marshallizarea Iugosiavlel turnaron deslantulta lmpotriva
luptátorllor credinelosi internatlontismdi profetar, tntoml
in directia intäririi aliantei provizorll. Ori comitetele a usinele agita- mea si se califice apune Fier Si ne blm, tova - dmt$purare a intreeerit soda- dat regimulul [Link] din Orecta ti provocarne im-
classi muncitoare cu tiírani- provlzorii, ap!icänd politica torii de partid Vauninçepat éa rus. Dragomrescu Dumitru, ráni aangajamentul ca oies- liste. In aeopt populaaairll potriva Matirai Sovletice ti tarllor de democaatle popolari au
mea muncitoare, precum 51 Partidului si a Guvenulul popularisera turnAtor hantas. tea zilei de 1 Mai si dim eel rezultatelor intreoerii, ,Calen- mor la aveuli í51a hiato a amator nattonallatl turbali, elevi al
tie tehvicaienilor peleo patin 10 píese pes'¢ progra- darnl 7frtalio,
m 'ñtrodau lui Batler si Mussolini tocmitl de magnani imperialisti l'entra
ajutenl pouem ic al Státnlui de INGRADIRE a chlaburi- Intr'alt colt al turnitoeiet,
mut alma,
r"
um Is sectinle raslnoara lsirate dé a submina pacen si de a organiza un
dau tiränimil muncitoare lor, trebue st -i oblige PE liga, Metalurgistit an preglteac
ACESTIA se -si lucreze te- ei räspmdi acestei chemin],
ncitorìi din echipa
rierara Vavue diaii
eu Tarrasa echipl prìmeste
páua
borie, aaangerieé ecaNci sl nap de pod ai matira lar de limbe ln Balcani.
incredere, mobilizend -o si se pregitesc si-si ta n
fäcmnd-o sä pnrneascä en enooele loe la timpul 51 in gajamente ie o'te dia áo-
apeindere. De m vo in entuziasm acest mea/a- montai, fi xtioe si ln Oamnil muna din tara noastre. ea sl m ncttorli si ta,
condithmile stabilite de Stat. a pepe
none se arme r de ment, anion ea mai multe noua sectie de scull/rie telectualltatea progresistá de pretutlndeed, vid eu clarltat°
avant patriotic la lupia pen- In elle locura ca de pitdi in rinta lor fierbinte de dupé s a c ro non, piusa de ac mt tel mol Metaluegistii dela Falcia" Drele care legga ertmete fasciste ale bande! li Tito de Inte-
tru o recoltä sporitä, pentru judelul Tecuci. Comitetul tmampina aima de 1 Mt eu oran turnare ru di. pingo°¢ mea multe SI mai ont laotien' si Mamie ça an reenle raaboimce antlsovietice si retrograde ale Imperletltstilor,
rldicarea nivelului el de trai. Provizodu realiziri in Predaänie.
1 laid pìesele ¢rude, fine pentru aimai si
panel de onoare in usasti in- Actlunile de splonaj ti provocare al cerar centro este Bel,
este rasarle
pentru intärirea Patrias ((oe- loarte Ilnistlt ladetean
si multumit de
Eu i i voi lua gaia- m
vom putea lucra mal reptas, La
trecere socialisti imbuoati5L
gradui ta are au fost demaapste noma anordit cu prisosinla
tre scumpe. ntul ea pini la 1 Mai si sponi murai' pas. disent¡ mas ont da dormía pe catde turbata pe atat de °¢damita a tltoistllor
aloi pe an unie dio luit pendra mrcáte mai s luna se pe pria boe ]loacele construlril clalismalul
Primele succese dobandite
sine in ce priveste preve -
nirea incercirllor chiaburi-
In accosta luptä nu-i bucurä lar de a sabota insimentl-
ect:a ire a opon exphc$ lev. rea oalitalh prodvseler. de
Intaus
m noastrb, ce tt to tate tarile de democratie populará,
Insti sl nu -i poule bucura pe rile. fari sä vade ci din Sâ räspundem printre primii chemârii la intrecere" de a se apune cresterit continue a fortelon pues t socialm-
mului conduce de Calmes Sovlett<a.
chiaburi. Ei sunt puoi de uri cauta lipsei de control unii Si not am primjt Dra- ritat tovara4n Rasco! lucreze mandala la 12 riz- inovatorul care a apileat de- Etna ca tf In Iugoslavia, cu tata teroarea, camerai mon-
veninnast, neimpäcatä. im- chiaburl din bidet nu au se- Ioana del¢ filature. Ne tre- baie simple, ceeace Imem- clantatorul automat la raz- da se odici tot mai data impotriva cilabior fascisti, Dare au
potrive regimulul nostro de minet plantele specificate In ddeciseáume se gsductlei,
rundem buesc Insu mal multe. rima aàte 8 ehobate pentru hafe, Ist la eagajamentul si aceparat puterea li tuse tara apre ama al mtuneric. Pis-
democratie pnputarä, care planante Individuale de cul- Damre primal acestei heme[' E drops au reeurl0aeut flecare pile° pina la 1 Mal aerasti tram nonvingerea nestramsrati ca ti popoarele lugnlave var
le-a ingrädit 51 le ingrädette tura', cl cu total alte plante. la trecerell au spul, nu tovarasit din colectjvi de ue alutam n ce alta ovatto la mai 20 de riz. maxi scuture jugal lmperiatlttnor, Marina sl mai mull
meren notifia de jat si ex- Pentru musita dep!inä a hoterire itorit dele In- tehnicleni in Crante cu ton. lineroopus tesitoarole Nu boato. 'asarulapaen, ale cari forte cresa navaloin in iotreaga lume.
ploatare. Cu si mai adinci dustrie Bumbacului Grau- Palatine Criottuo, Pana la 1 otea]$ de ele 8 Servlclul plantfteirll mana Ca patdotl, m prleteni al parai, ca admlratori ai Uniuna
insämtntärllor, pentru ca tand an l oblective'.e Mal, ne tutti anga]ameotul
uri privesc chiaburti sore ti- chiaburlmea si fue obligatä ruzboale ale flecarela ci le sa- situaba produetiei: Incepbnd Sovietice, tara marcala onde se construeste comuni mol, c
nerele gospodärii agricole co- a semana la timp Si in cele
hem
de
la Intrecere ]anote
muncitoril si tehnlclenal
si adaptim inca pattu ri
garl dupa sastemul Infasurarli
praveghemIn coro peta-
t- din zuna de 29 Marïle 1flatu- ]uptatori pentru c truira cialismllul in Patria snoastre
kctive. Nasterea 51 succe- ie 12. E a gtamentul nostru
,e a sa tesatonis lucreaza In draga, Republlava Popular¢ Romana, dispretuim decoratine
mai bune condiliunl plantele Detroittb. an pentru 1 Mal. contai trimestrulul II. Ventea Iudet -Tito, du$mance poporulut nostro el al ideahadlor noastre
sele atestara au insemnat
pentru chiaburi sl pentru
previlzute in planurile de In grusele dicte s' MÌei. sndieai
eo ie ulntVom Ana urmarit arasai me- se rispindepte ca fuiserai m de pg
culture, organizatlile de Caput a e discuta oblectavele sa once e in procesul ana de ¢butor admise [Dati fabrica. md e-ceste demnsbl gavernalui dm Belgr , ve m=
Inroapore;.
restul claselor exploatatoare partid dela sate trebue si concrete eene trebue si stea verbal ace* anga,iament al spune secretarul orgntaa)lel - -Sa Ivtimplvam alua de inct.
din tara "noastre o tacito desfäsoare permanent o ac- la baza lareeenilpr Individua- de partid. Mergo Marte bine. 1 Mal cu nol realizan, eu ganta devotam nitS asigurareaiclb paterne
nespus de dureroasä. St ne tivitate organizatoricä si le SI pe amati, in intampina- La leaatorle, tovanatii din In cadrat tntrecerii de 1 Mal, succese e an lupia pentru noastre n slujba socialismului SI a pupi'.
amtnlim numal cu cita' in- agitatodcä, mobilizind in a aale" de 1 Mal. conducerea slndiatulut discu- .mobilisa m citoarele de Plan, pentru pace 1 ameuta
versunare au improtcat a- nde aceasta noua m° te hotirlrea muncltorllor Traim Sdvulescu, Motel Sopor, Anton
acest stop comitetele proni - Avem patru ringurl ta ou seful produc)lei. Doua a
Alexmdrescu, Gheorghe ApoetoL D. Pom-
ce3tte in (recul cu nomini sorti si organizaliile de daptera pentru a lucra dune tesataare, Ivansaacu Eaterina toda. Il tehnlclenllor dela Industrie
minciunli m5r5ave in inflo paio. Prof. Dr. St. Nicolau, Soria Toma
massa. antrenind intreaga eletemul mfáturáral paralela ti Bratu Anota, au cenit aa Malotru" Brenner Eduard, Bumbaculm. Prof, Dr. N. Gb, Lapa, D. Petresco. Gral
ntoarele eolhozuri ale Uni- massa a !äränimii sa' ace si
unit Sovietice. Si ne amm- Mihat Fiaresen, CoL Adoran Gheorghe,
mljlocase la controlo) de CoL Minera Stm, Castine Luca, N. Mucama
tim cu citi tnversunare at massi a=spra mersului in- inca doua sonde
firman expleetatoril io tre- sämialärilor. Un rol de
cut ca niciodatt. chipurite, stami in Campania de insâ- Un nou tip de tractor : repuse in functiune
M. Crucemu, L Pechar, Boriulav Popoviel.
Gioace Moanco, Lanci Svetoaar, Guheih
täranil roman nu va urna nana
talea täränimtl sovietice sa
ce experienla colhozurilnr nu
revine grupurilor
sindaccai le ale salariailloragri-
cola care trebue, sub indru-
l. A. R. 24 K" Insufietltl de ]orina: Mai
mutt petrol pentru intärirea
Patriel, pentru pace) ", man-
Ivon, Laido Natalia Boia StanoevlcL

va putea fi aplícate In tore

noastre.
marea organIzatillor de baie,
sa' mobilizeze pe argathi Si
La uzmeln Sovromtractor"-
Bmsov a tort montai primal
titoare pentru eabricatia In Pentru a raspunde sudat-
sede a uni nos. tip de trac- ion sporite care in revan odatä
st tebmcienii dele Pe-
trolífera MUNTENIA " -Mo.
Cu 31 de zile 'Mainte de termen
Si lata' cl adevärul Caput zilierli ce muncesc la chia- tractor tip I.A.R. 24 X". tor de ttpa cel mal modem, cu antrarea in fabnatle a rein nu preeá MM= -
MM= GURA OCNITEI tpmn te- condor Olteatu Ion. Folmind
alita timp sub obroc a. letit hua pentru ca acedia sa' le care va face in curand proba fort pentru mues ues dia ce in
a pe senile, dupa modelul trac - tractarelor I.A.R. 24 K" sl ce mai malt produetia. Ei lefon, dela trlmast attui. din plan cele 8 ore de mina,
la Iuminä. a natruns Si impuni chmaburilor respecta. pe mare. Acest tip de trac- toarelor sovletice KD. 35 ". K. D. 35", usina SOvrom- Zilele ace5ar-a, la sonda e0lalpa a tablait ai termine
prins vlatä Si in salale Re- rea la limo si iniocmaa a au rearaat sa pus ¡anc-
701 dela Gura Ocnitel, echi programo] de fora] eu 18 alla
Telmlclenit minet, cu tutorul tractor" ici mareste capacita- ntme
oda Nr. 11 Placen La pele mtstnlor sondori Badin{ amante
manie" noi: zeci de mil de planurtor de cultura'. Orge - tor prezinta o stami de avmra-
tärani sbraci ta mijlocasl
s'au unit pina' astäzf in 176
nele comatetelor provazort agli fata de tlpurilee net
din comune, Sa indeosebi res- vechi. Fabecalla In serie a
de pre) t speutniipalor avie-
nct, studlsza seam mudnitte
tes de producbe. In momea-
ÿiú amadm
cmini
tul de tata, se construeec a vidnitat echpetem neÌae-
in
auinnea
Gheorghe, Stanciu Stellen ti
Alexandra Ion, au bbnut in
:

socialisa un in-
de Malien.
Alatun de lupia mincit°,
Cor ti tehniciemior pentru
urtarea tamouls{ de fora] si
Ponsabilii de sectoare 5i de tractorului I.A.R. 24 K" v precum si decente pleselor olelarle, o forja st o sta)aune China Dumltru, Popa Coa at sucres in munci. Fo a duratel intervenUilor la
vesnegantz tede dupä exem- tarlaledale, sä fie necontenit pe mcepe ami In cursul aces aceatm tractor, prlmtte dm de cornpresoare ti se prega- stantn si Murat Constantin. ]osmd metodo sovietica sonde, servicial tehnologae al
plut colhozurilor, lar alte taren supraveghind zotnac sl ti CO. Uduna Sovlatici. Tehnicie. tette lares tmnáturiei de Deasemenl feet repaarati foraiulm rapid. munclnd cu unSoldl desfásoara o intensa
zeci de mil de titani strati indeaproape modal cum de- si posh In ftmetit ne SOdde
$1 mttocatl din toste repto+ cure insämatid dI .
In stela, time, n orma, nii desenatod lucreaai subi- Sontá, pentru a se trece la
Nr. 29 Plscuri, de catre echi- i un teatúr;reáspnaaemá ;,Céior activitate pentru imbmatati-
ea tehoologiei sondelor.
olle tädi noastre cer sa la se sont In cars lueránle prega- tele pieselor. Materna' de tarare pe banda. péle din brigada de repara - tehnlce, echipelo au terminat
zatite de partid din organele La sondele 2012, 2013 sl
intemeierea 5i institutile de stat, care au tiuni, ° ndusá de catre ton.
aprobe Sa Ion Dragomlr Gheorghe, ajutat sonde,aneui3ldzlie rmálaáeveeme 2019, pria ]isarea pompes mai
onor estfel de gospodäria. sartina in legeturä cu insä-
Aceastä mascare Inspee mäntärile, sä vegheze ca ni-
agricultura socitistä este
aplicär6 hotarite
mie st nu ingreuneze apra Constituírea unor noi gospodárii de mtttrit MnhIIii Gheorghe
ti Cornea Alexandra.
Un sucras asemanator a ob- ion, s'a reuttt ab se sporeasca
lmut sl echipa [Link] Imiitor productia de btal, e
rezultatul
a politico de dase a Parti-
vizionarea cu semnle, com-
bustibil sau piene de schimh,
dului, politaci ce apara de manevrarea fondurllor Si a
agricole colective A apärut in limbile: rus& romani, germana', franceze si nglezä
exploatare pe tirami saeaci
deste ne- creditelor, famclionarea aia In comuna Marton, jude- vatele de muncä si uneltele S'au mai infiin at gospoda- Pentru pace trainicti, pentru democratie populard:"
lui Dolt, s'a constituit Gos- mara. rii colective to Voicestj-V51-
SI mi6icare 51hiabtt sintor, etc. Indatä dupä constjtuire, in cea, cu 37 famiiii si 122 ha. Bucuresti. Organ al Biroului Informativ al Partidctor comuniste Si muncitorettl,
Tot mai molt spore*te fn- Lupia pentru o recette bo- podäria Agricola Colecttvä accosti gospodärie colectivä amant, si la Sintimbreu.
munei- Nr. 13 (73) Vineri 31 Martie 1950
crederea tärenlmil gatä este o sarctnä de conste Oetombrie Roou ", in care s'au format 2 brigäzi de lu- Bihor cu 58 familit Si 170 ha.
toare in elusa muncitoare, ce revine oncerui oro dor- an antral 64 tamilit de tirant cru, avind fiecare cite 4 e- pämint. ARTICOL DE FOND: Oament mundi din Virile capitaliste Mate pentru pace, panne
abata si conduatoarea el me si contribue la ridicarea tira °) si mijlocati. Ei au ve- chipe. Brigäzile au Si lnceput Si membrii acestor gospo- si libertate.
pe drumul socialismulul, pe nivelului de viali a celar ce nit an gospodäria colective JORGE AMADO: Lupia pentru pace va uni milioane de oameni din toste
insämäntärile in cadrul gos- dina colectivo au inceput tarsie.
drumul eliberäril totale de
muscesc 5i pentru apirarea cu 212 hectare piment, cu podäriei colective. muncjle de primävarä. LU DIN-I. r I0st)il amai si cultura in noua China.
säräcir si expinatare. Cu fle- pida- O recoltä bogad con - MARTON HORVAT Zlua de nascere a libertitii noastre.
care lavatura' data exploata- tribue la intirirea bazel ma- VICTOR MICHAUT: Poporul froncez di o riposti Imteritä reacliunii.
torilor, erette Si mai mult, teriale a uriasului front al
nestevilit. dragostea ta re- piena po care -I conduce ma-
cuno5tnta, stima sa admira - rea si neinvinsa Unione So-
De pe frontul însämánfärilor LUIGI LONGO :
P. BLINOWSKIt
Poporal italien actinnea, impotriva samavolniciei nover
mini de Gasperi.
Organizalile de partid ale P. M.U.P. lupa pentru iaadeplint-
lla täränimli muncitoare vietica'. Deaceea comitetele
Pentru polemica forte con - de Mite pentru pace dela
ducitoare a Repubtcli Popn- sate au acum ca sereine
de primävará J. SMITH :
JAN MAREK :
rea planului economic.
Proectut de lege al turbatilor atteler! la räzbot.
Mirsava falsificare a voligei inventai iugoslav.
Informan
lare Romane, pentru Parti - prncipaii sprijmjrea din -is- Gospoda'ria Agricola' Colectiva' din Páulesti Apare in ficcare Vineri.
dul Muncitoresc Romas. Ta- putea a tampones insimen-
ränimea muncitoare a putul tirilor Si demascarea ancra-
a terminat etapa 11-a De venare la Mate magazinele Libraria Noas tri" si la toste chjoscurjle.
Lei 8.
sä vade cu propria ea ochl tatoare a chiaburilor ce SATO MARE (dela Gui - In perioada a trota, gos- de mobflizare a membri-
ca' domnia mo5ledlor sl ca- caule, prin raspandirea de dos Iutu, corespondeot). podarja colective are de lor colectivului la lucro.
pitat5tilor in tara naasträ nn svonuri de nabo,, sa abati In roua de 28 Marte, Dos - Insenian)at 28 ha. l'ornano Stationna de Macina sl
A apärut:
a Post vernici. ata CO' pe tiranía muncilori dela
podarla Agricola Colecttva Tractoare a dot un autor
Steagul lui Lenin" din si porumb furajer. Acest pre)tbs gospodanel colec-
acestia se landau 51 tram'
munte agricole. Luptind Paulettl -Satu Mare a ter- primant este pregatit pen- tive. LUPIA DE CLASA
bitau pe toste drummile, 51 pentru o recoltä imbeisu- minat Insamantarile din tru Insamantat, 111nd arai Gospodarla Agricola Co- Organ teoretic st politic al Comitetulul Central al Par tidolui Muncitoresc Roman
ci dimpotrivä, tara' mosteen gale, pentru intärirea Pa -. etapa tribale al a doua. Si grapat. lectiva Steagul lui Lenin" Seria V -a, anal XXX, Nr. 3. Marti¢ 1950
si capitalisti se poste trot Si triei noastre, munclnd cu Gospodäria colective a avut Penta . dobandtrea men- terminand lntaia Si a doua
construl ]n Iibertate o lume
In plan pentru perloada In- Cu urmätorul sumar :
revnä pe ogoare al intirind lila 41 a doua 78 ha., care tor rezultate, grupul de perioada a lnsamantarilor
foui si ferldtä, ata cum necontenit vtgllenta tata de au font lnaamantate In ln- partid al gospodanel colec- de prtmevara este pana SORIN TOMA : O etapa' insemnate In !apta pentru täurirea regimulul de
sl -au ctädit -o rament sovle- uneltirile duemanului tregt ae. tlne a dus o tntensá munta acum prima pe tuant. democratie popular/ In tara noastre.
tcl sub conducerea glorio - clase, oamenli munii dula
de VASILE VAIDA : Spre not succese in desvol tarea sectoruiui socialist in
agrculturi.
sului Partid al lui Lenin sl
sate, sub conducerea °!asea 10 -15 frati la fir DUMITRU PETRESCU Invititura lenlnist- stallnlstä despre controlul executädl sar-
Stalin. d otlor.
muncitoare, luptä pentru asl- fit vlguros. Fletare bob de
Odatä cu increderea tiriot- CRAIOVA (dela corean. Astaal In terl;ua gospo- TR. SAVULESCU Ridlcarea productivitätil agnicuituril noastre pdn socialism
mai muncitoare in °tasa mun-
gararee hranet poporului nostro, Entache Cractun). ors rasati a dot 10 -15 dttriel orzul a crescut, atin- si folosirea cncerlrilor stinte! agricole sovtetce (10.
muncttor, pentru o viali mal La Oospedaria Agricola de frati, gánd tnaltimea de 25 em, EUGEN DAMIAN: Din lupia P. C. R. pentru unitatea clases muncitoare.
citoare 51 n Padidut el, creste Stat dits Mota)et -Dolj pe Insaman)ate cu macina, FLORICA MEZINCESCU i Lupia femeilor pentru pace.
bunt, pentru pace, impotriva In timp ce pe locurile ta-
SI se desvollä ora dreaptä, atatätorilor la un nou raz- pámentul Murat Cu mast- boabele de ora au fast la- NECULAICRETUi Desbaterea proectulul de program al cumulai anlveril ar
tot mal adancä, impotrlva nlle, dupa metode agroteh- sate la o adencime potri-
rentier muncitort care au de Intorte a R. P. R. la settle de Propagandi eI Agl-
bol, imperialisti anglo -ame- semanat cu mana, semana-
Chialant-1 t !efuttoare. Pä- nlce sovtetice, mut a réal- vita st s'au desvoltat ln
rit des ça perla sl a Iaha- vole. tulle Cual mat elabe.
[Link].M.R. .

trend fit mal malt in rcanL

[Link]
 Pag. 2
[Link] SçRNTEIA tir. 1691

lot sprijinul sí atentia noasträ Duminicä, In ajutorul agitatorului

tata de ínovatorí eclipse, totale,
de Nicolae Väcáreanu
director general adjunet al n vt nelor
de lune,
Observatorul astronomic din
Ce este si cum se intámplä
nie
In Cartea de Onoare a ma-
asti
"nnmirenm;i, care
nnbunalatir, pcocesuÌui de
fmle^reazá numele
eitoeri uy;eh-
dus
menti in
dáuget in

Convole
rmlelee de se
8 ore. Ins ugindu
vyeto;
un disporllivl,
bátátorit. Adam
SOVromtractor"-Bri;ov
m
nul in [Link] sa. La a-
binetul Tehnic ntuncitorii Rá-
sa orlon ingine`i Si teh-
ite la t
Bucure ;li ano n i:e ce in noap-
tea de 2 sere Aloilie va -
s lec n eclipsa tolala de
fun:í, Prlipsa s va desfesun
,:u arden faxe:
eleu lu
ca mnei in penum-
o eclipsa de lung
In legäturä cu eclipsa de luna din noaptea de Duminicä 2 Apri lie
?[Link], an I mlus melede s cetalreacachitelce, .a inter., bea Ix Armara ora 20 si 9
de [Link], sporind simttur culaae ramai de douá nei- ralculelnr e t c . Deaseme-
pne toare n califieate, Ele produc a, a r e un fund a- sute: inlrarea lunes in ln noaptea de 2 spre 3 Aprl- ade pe peinant ascunzàll- exploataloare su cäulat cu ticätoase trehuesc curiate
t i t si productivitatea in 8 ore de lama 2.500 bra la 2 1 s, 9 n nute: i lie, asedar Duminicä noaptea, do -se soarele si astfel sa
lori iIeh
Alte nume de mener- bucati. r deslinat Pente. exPery- noli. erlipsey totale la une Si
.e nute; mijlocul edyusey
va aves los o ecbnse (adiri avent tn a ele regioni
inversunare sä ascundä po- seta . Si a easta
u
porulul descoperirile 5t¡intei, se ponte face cu adevärat s¡
i
alo Aprnape nu existe atelier, salaaCabinetul Tehnic se On lntunecare) a .unii. edipsd (o intunecare) a
f
b
r
re . ov'uga m
Fdele c tr
Caere
desare nplele lar, despre
r-
nu cista sertietlin are
it mlrodus i
m al ronfermte,
discuta du nette problem¢ [eN.
totale la 22
njtm
22 s 5s
rp.
44 minute:
r tale la Oamenei de stiinta, care snarclui.
i

plia tourie bine de ce, cum Si

n

Sa niai lamurem doua lu- si ri jetai mal lesne.

sä-I lase in inlunecime, pen- cu mare (cales, decàt aducänd
tru a-I -nfrica5a, a-I stäpäni la cunostenfa oamemlor mun
tionalreari in preces. deepro
(lralementul materiale
a arrea tonel atori din tonte sale!¢ s cä-
nn-urea . erorturne dco- Muette. dint bra la 3 e caed trebue si se ¢ restes e a- cruri: lad o intämplare gräi- tunele tarii adevertl despre
i - he case ei le foc peu-
Pane nu de malt, frezarea lors taierea rapide a metale -I
lue, ere.) la care participi
0 si 19 minute; lé yteea
e lordi ceste eclipse, le vestesc
din penumbra V 1 si 19 mi- Multi ani -nainle, färä a se
Intei : umbra pämânlului tosse ; in curSul uneia din iseana tond S a pämân-
astra sá ',G- pen,onului planelar e facea i a tonni, ça si orbe alla cälätoritle sale, vestilul Co- fului, despre eclipse. seccare
O. [Link] multe, la o 111.1.I. apeciala áe frerat numerosi viler' tehni -. nute. insela mecer cu o chile'. In mnbrä. are in sur o umbrä lomb, descoperitorul Amui- n cu vârcolacii care
i bi:ne . m9 eftìne. ce urina pi-¡vinta feintai cum tomeaa' mai I
ar.d dia hoaata expe- denture. Se ara deny pentru Deseari asistu Ii aces. mai Iumenati cif, eentru a ingenunchia si nu suol nicäeri !n cer, 5i
sopenfie o asina eoeferinte ;t muncytrei sä Sc petreace eclipsa de Du- mande5openumbri. De Mici a stapenl populalia und
:a Uniuni, Sovietce e
ainae
uperlpara,r
nrüort, mondi r
r praducúvuatea tehnkleni dela alte
-anta. elxeaueta- tram e. El inscrierea minica noaptea, ei au arätat vine acea intunecare siabä, sWe bogale, a amenintat ce' despre lesr ade - chiaburi,
care uneitesc prie unghere
ciceteeaá o
indeapape expo dinainte u e feele : pe care o corn vedea Du- va lua luna de pe cer". El
sr slradiamc introduce
ntrodm á
nef dngliee piece lia valoriior
sita 86 de minute. 3luncifatd z terger u ci lacuslre, de. tionali- la centrele Acolo ondade ce uI va fi
Benin, färä unnä de tacar, aa-
hice scura la tara 8 si 9 stia cï to noaptea aceea CATEVA INDRUMARI
vri,'.' naliz si lehnidenyi din s está Pria monca de lämurire
prnresul
e`iii ,san ymbunálateaua te sau xàndil a ceonettuua- senele
produelie. un rlaaarli epecia. rare oe limurleile de care au
vanities primind de pâine memi vor putea urmäri cum
meara, la ora 8 SI 9 minute,
agit lorilor, folosind ajutorula
nväfäforilor, al
Nansei ,n anal 1949 ate foel ginerilor
propase si pu
inlenraui e eutareaa Toile a eslea, noi le Privim Camitetul Proviroeiu aururesti luna va incepe a se intunece
e la dela S.M.T, arht Agri-
aplicare in este, operalii la o frese obi;- deebia notnot, °oauuel .a icor. La 9 si 9 minute va ¢n- cole de Stat, etc., eclipsa de
Islr mi m i m e r de nuire. ln arest fel, nmput de. livilat see
i r l c
r eepulul envi ac-
ira- po tarami
vaUriale
suera de a
Salari
e de n'unente pen- epe a intra jntr'o umbrä lues de Duminicä noapte tre-
inOvalii Si Mena a fast redus la n mai sprnitern fennizs,lor in Pr
rarriiat.:t ,stor i tvath r 45 de minute de bucati n
trU rul Aprili lume 1919, loarte desse, cu margines bue sä fies mai ales la sate,
-o-us la rimbun-at}Fie tend lotodatá de mura n cru- sortir, rnovatorimr ratio - inerte se rotunda, care o va cuprilde
se la un bun prilei pentru räspän-
troce .s:rluy de p roductie tua. naliaatoritor. ereem
ntre e. de oli ms' an.- din ce in ce. Dela IO si 29
e
dires 5tifnfei in rändurile
sine destinali 1 árylor de In lupin pe care o doom i va
mrulede dt iti, Inter verti minute pani la 11 färä un
soa>de
ait un factor insemnaa ma mare prer`äee p0 poralo¡ nostro manchot,cdm,
ajutat s- sporim
e
Dm [Link] 'teva e emp'e pentru [Link] initialivei cedom de ai eartelrea vaimtnut luna va f¡ inlunecatä Pentro ridicarea dea getti
o 51
ute1.5'o Prodnrlivilalea mur. se pote v dcanu/ de ensem- I¢amare a munciinrBOr (ruta r dln ¢artete talanal ru 021111. Apoi, re t, pana man de aanoum;l
peste Prevcdrrile Ma- nata (at c tnbutlo i asi inca destid a. mime, ve are l vae renne, la 12 si 19 minute, va feci av n ari. pentru demascarea
nanti. valorimr si ra{mvlinuellar
de desdes g-renlali isvorile dm istinti de vane
Ssn ienta a doved,t ca nostri in fupta l'entra spori- letamai fetus¢ , chi e pe care i ce .a n mapomt aaeso-
imavana din acest intuneric, pentru ca bareurilor 51 unelBrilor chia-.
a inca
in emir dinar umi. la 1 SI 19 minute sä pärä- bure5li.
fieoarerin 'navette, imbu- rea praduelyvnitii
natalire, at de pantru scädere+ empalail de
I ncl. yngyneri .s, lnicieni, B vr r a seaacä cd din arme vil de Socielatea pentru Räspân'
parea, ì are ,mportania ei cost al pr^AUaelar, Se nani manifesta la unii Óo n mpeaenetel e o n-. umbrä - umbrä stalag, mua- PESON B. Eclipsa de coure dires $tilnlel st Culturii va
neeory de meaty si ale - ei de contre
in amblrel procesului de vulna, /recut, aa- re fata de ì
eS, ca bi la inceput.
minute, cand luna va intra arma sä albi loc o ¢clipei de i sä mobilizeze un nu-
prndenstie, si devi trebue po- tortlá menttllor si atonali- lieee
1

atee muncuorö or, mai tat CAND $I CUM ARE LOC In penumbra pämânlului. mer cet mai mare de confe-
tinta al snrijenhd eu aeose- Darder
bHe erija.
Mainte, de pildá, elemenle-
¡Mentit
usina Land esle ne
and viete verba es etsl,ndem
en'mii de peste 12 militas- lie valüle mamcytor.
zstenrr 1 nformatii O ECLIPSA
lunä. Bineinfeles, oamenii dr
Al doilea lucre ce trebue pe modi, nestiutorl, cánd an
Din lilnpurile cele mai lämurit este urmätorut: dacä saoul inceputul eclipsei, i -au
rentiarl se sä le inles-
neascä deplasarea la sate,
le perdra rndlatore er u lu- ne tor. A.R.L.U.S. Filiale lucrurile stan asa, deve dut tot ce le -a revit - 5i ni la ceminele culturale care nu
at Ir o areä de aoem n- La peopunerea ceganiaatid
Bucarest!, veril, cu mii 5i mii de ani eclipsele vor gasi la lndemásä un
Soh indrumarea organlm- nanji pentru Viner. el Marlle, tnainte de vremea noasträ, sunt atât de lune si de soave schimb dupa vreun ceas, din
i. Un element se
n18 ore. Cu ajulortl macta
de partid si in scode a tini de partid fi c sPrijinull orale 18, la Casa PrietenieI Ro-
remirar ¡i au lesa[ inscm- sol este : de rare ? Respun- mila" lui Colomb... slau pr¡- conlerenliar polrivit.
Cominele culturale trebue
senu sarijiny fi ;uta nuance sindinlulai, v m depdne e- maro-Sovietice din Sar. Bali;lei neri asupra celer mai de entruca drumu- mit luna inapoi.
care I fast ions/ruile la nid v oonlerintu bv, Mirra sá priveasce drept o sarcinä
seamä inlämptärl pe care rile urmateDde pämânt si de
-

in lorilor, administntla naine' forluri spente penare a tra. Visor, elor

14,
al Uetueil Se vede deei pentru ce de seamä a lar inscrierea
prorluteaa innorlement n a infiintal un Cabinet Tehnyc virage sveste greulátl. Corna-' Sindiutelae din leansport cl Co. le -au apucat, amentind prin- luna in rotirea loe neconte- lesele stäpinitoare, avine' programul din Dominica
in
a
l'entra inovatory sl ntionali- tre allele si despre eclipse. nitä se schimbä meren dupe in mini toate
e
mimai sinlumatate.
La turnául segmflllilor, aalorl- Acest Cabinet Tehnlc, devii de a
oa o torclná de onoare
acurda lot sprsjynulsi
icalii, cu subieclul anumile Inni bine cunnscute stilnta tintera ceasta a .nei scorte conte -
la se Int ru peste 25o0 m
toleGulecliv ca formó de de psetirl- Ince de acum trei mii de de invätati, asa fncât de lui lof 51 toste bunurile lu- rifle despre eclipsa care va
forme, tuerait inai te Met dagostea noaalra entatorr- ani, cariarari din tara nu- cele mai mulle ori Ulna mii, nu sont deine interesatc
male tehnice, major,tatea s aces lac, lämurind cautele
muncilori calificat. Ei pro- vi tce, a ord-s [Link] lor, in valoriior si atanalisa -i
conducerleaa Inlreprinderilor coa mite Chaldeea au bägal de trece pe afilen de umbra sä äspindeasca in popov - Inluneceril lupi¡ $i lämurind
duccru 1.000 de forme de mg- ratonaliaalorului otot spriji. ala listé'.
lorilor din uzinele nostre. seama ca eclipsele nu se pe- si pämenlul trece deviral asupra eclipselor de tolodatä pe larg rat de data
Va r e un film sov lrlic.
trec la inlàmplare, ci u o pämânlului,
pe alâturi de ombra lunit. lune 51 de s are, ori asupra näloare cent superslitiile le
ahume ränduialä. Pe baza oricärui alt tapi asemänitor. gate de aceste inlámpleri N-
Pentru norme de Iucru A fost semnat contractul colectiv Insemnäritor rimase de pe
atunci, se vede cá ei izbu-
CATEVA INTAMPLARI
CU TALC
Aie se face ce si astiel sa-
perstilile 5l besna cu privare
resti 5i obisnulte si cal a'
duc foins asemenea min-
stiintifice la uzinele metalurgice Cugir teau se cunoasce dinainte
data ectipselor, cu destila
la liste intimpläri tot atât
Astäzi, pentru oamenii de de Ifiresti na si räsäritul ori
sigurantä. Pe mesure ce stiintä, a prevedea o eclipsa apusul soarclui mai däinue
dam. Exounerile vor fi muli
usurate dacä Gel ce va vorbl
BRASOV. - (Dela eoresp. PESA va aven ¢mila sä -St Prega-
nostra.. átona I -0. muncltorn Mihal (dala
no tra). - La uzieele
corespondentul tante aagsmunente in ce priveste
sliinta a ajuns se pairunde cuun zeri si sale de ani incinte
tuera sor, tata, se- sontä. mai Indeosebi in tärile care teasco die vreme oarecad
tr
mai edinc ránduelile fidi, e
ah.. Edrolu Nicolsa »1 Pasca etalur- e', higiena, dome-
De comodi mu citoril fil Ambeazle au c ut reducerea santeaountraclul
test le niai 1
sporuy, etr. vantii sovietici vestesc de are zac sala cruna rnploalale, inette de ajutor. De Dildä, cu
tehniclenii atelterulul men- cu 10 °'e a timpulul de turnare colectlo po a Muncitoril, lehnicienii sl runc- le naturii, oameni de Vein- pe acum ce la 30 funte '954 lismulul american, jugal impenie_ ajutorul a doua hasmele albe
nic
sl turnátorlei I a ualnelor Pentru diferite peete.
nota [Link]
Iionarii se oblige prin noul con- te au descoperit si pricinile la ora 3 17 minute dupa enfilez 5i nierai han de Radie, cur-
letram "- Brasov [Link] anall. $1 la ualnele Brainer Bela" Prin noul centrad eoleeliv, tract colectiv utilireze pe de- si
adevärate ale eclipselor. As- ¡misaií, tocuilueil S.a.m.d., asemenea legenda, Pa, lánä tc. se pot incropl
ant monca u cadrai u et fe- dministralia intreprinderil ;l'a Min Mua lor d muera, sa mir- Bleloeosiei
läzi se stie bine cum se pe- ver vedea o edipsä talatä a enne sä fine' pnpaeal ín sii- cu asurintä lare nicfo chef
dinte. Multi dite° el au ara- de lucro In proaeaul de fia Introducerea de nel metode
ta[ in cres18 sediola ch it to le ondtiile tontee soreae Is nu rebufurile, s5 trece o eclipse. bidone Si nepulintä sont io- 1111x10 doua ghemuri rotin'
Ilimulc an m tara a lost mal briotle a creat condltlunl ca tac -ledi sl
pedid
tefnicienìi é
sndeplineascex comliinclos sl in
lemeen set-chiite de productie, de
Sä prieem desenul able- soarelui. Alta va fi sàualâ trefinute de expluatatori-
'n regiunea Grima si de, und¡ niai are, anal mal
Lint organiaata, proceaul de de monca mai bure. pote desftsure frfmocrea socie rat (insemnat cu litera A). la 15 Februaral
Nomai lana muncitoare, mie. inchipuind pantelait' si
o densemira grlji de a
fabrlcatie 'a fmbunátállt. La snella de timplarle, ton. lista pentru reallaera
re a Plmulul.
sl depási- sani, orhje, tersale si cela- Ce ne arati el? h 96f. I,, Mnscova rea mai care vine la conducete pet- luna-
teu a se cllbera de vtol.-
Numeroasel e Incava1si care au Buna; Ernest sl Rasenberg talle bunuri ale Intreprinderii. Un mar si o minge de
Intreprinderea ;1 -a luat dease- Muncimrii deh segia srulsrk tare pe sine si inlregul po- fofbal pot fi folosite Si mal
fort lntxotluse eu Porlt im- Remu da au Introdua un no menea de a pregiti
ul si-tu luat angajamenttd de a de por muncltor, iar nu pentru bine. Drept soave 'male sia
titor producila sa productivl-
tatea nauncll. In aceasta at-
tuatle, cechtle norme de Intro
ci tern de tuera pentru con -
fec1 lonarea Pere Bor de s -
In urm a acculai
400 de muncitor pentru
de grade! el 150ta ira cua
de radul Il.
la
Scoal+

Pali la data de 7 Neembrle,

páriaC
O alie
ldela dtabric
suliceMUncitorii din toate ec-
'i"le 5i-au trat angajamensul e
c la 5 I la
O aaraLCl0445,`ra
I
a annal, a luptat si 'und sä
face din slittati un bun al tu-
furor oamen¡lor muncü
becul, Ialnpa, ori o tint
nave, cu caudillo ça in adele
sä nu fie decet aces[ single
atril 40 de
// De.' de lutina.
au devenit necorespunditoare. 2a t, el au erat reducerea se aparta- reduci
e u 9 la sate prelul de CEVA DESPAE VARCOLACI u e.
Cu acea[ prllej un nomar timpulul de lucro la ateste menter incColonia de sub Vil, Se cost el sä idice productivitafw Basi ale e folosite, mangea.
de 13 muncitorl din atelierul pleae cu 50''s. vor repara Iocuinlele muneitort- mincir cu 8t la su tá. ti Nu despre
0 vârcolaciï' Gel more., trebue
I

lar, proprietaka inet, lar in Comiteaul sindical si-a hot \" .

te nAspin babele cä i si fie de an-

mecamc au cerut direellunil Urmund exemplul acestor nada ver fl trimisl ln co' i desi pe pentru se
etabillraa unor norme stilnp- munciteni. NIcusan mini tua de copa al fruntasilm angajameniul de a extinde intr / /11
pence luna" alci, ei ambra
umbra si dea
flee. Tor. Nice Vasyle a cerut Gheorghe a cerot reducerea In producile.
cerea socialiste. precu fi de a mana despre
despre alti mâncrosl
posati derasebi de departe.
ä se
Coniractul Eolectia mal pre-
One
de
ce
gularilate c slìihrlrlle
productic Cil i ovatorli, frun-
n IÇ ln primat toc, Si
reduceres tmpllor cu 20ä/a la Ca 10Ve a timpulul de lucro vede si o serie de alte imper- despre prieteni¡ si sittelle lof.
despre Bineinfeles. pentruca
tasii in produclie5i
n lehnicienll.
ritezorile lung) Si la matrite, cesar confectonerfi spite - Acolo onde oamenii mur- asemene conferirle sI fie
Penut Into cu 10°/° la rabota-
rea bacurilor pentru clestl,
lor, lar boy. Cretu Ion si Hor.
ca Ialta u cenit 51 el relu.
La fabrica C.A.M. Târgu Jiu encart nu s'ar doverli de-
ajuns de bine barman
cu tales cet mal mare, este
numafdecât nevne ea ver -
TARGO
si bitoeol sä faci mai ¡ntâl
far Moraru Aural nu 3344 la rea tinrpilur normali cu JIU tarin telefon IIl c Y': tali de media anal. pregätit¡, chiahur ¡mea vain-
[Link] eprubetelor. La tue-
dele orespnndentul nostro). - Irecul cerca sä trae: soufi Pe rileva incercäri sineur.
La fabrica G A. M. din Targe Conclucerea Intreprinderll torta et, folosind. -se pane- se de Drie.
nd In desenul
CM de
La uzina Flanmra Roie" Arail lost incheiat
cokerie pe anal 1050.
cullesetai angajat peintre anele sä organi- ectpsä, insemnat cu litera C se vede
oRAD. - (Dela Prin nord contra enftoliv.
rsuel de calificare perdra
rncltorl, s a repare 24 loculot¡e
cokerie

Cum? Ca In atelea alte rital ponte fi lnfätisetä o

verbe e
caresp. timp,lor de lucra pentru ajus- ncitorll si lelmicienil silo eclipsa de luna, prin ase-
rändun, adira mcerand sa menta nriilnace
n ruú. tara tablelor de firma, pen- hot angajamentul de a realiza muncltorestl din cartierul C.A.M. DESEN A.: Eclipse de lord vare m sufletul celar ne- la Inde-
La Flamura pRoste tru ajustares sinelor argi- planoi anal de producie cu 39 Deasemenea, prevede ''pa In In dreapla 'desenului se apropiati eclipse' totale' de mina °Heu!.
Arad. e osa m ¢non ale si justema r nsofeloo`.
m site Mainte de lermen, de re- e- anni .reata 6oesalee' 1l nd te stiutori fel de fel de spasme
care Inerea lo la trmreu Drmandu-le ex plu. mu duce pretil tie cot
duce irimisl vede soarele, tare lumi- soare va ft peste 176 de ani, si rodons. Bro5uri corn sont: Fee,-
anelor -clasá C. F. R. au oitoeul Bandea Aurel a c ut de
1 °/i
a ridica productivilatea men
In statiunlle balneo - nazi. Mai spre stanga, pa- In ztua de 16 Octombrie despre sfâr5ii ui Inmü " des- mene cereslt, neoblsnuitede
lv rut rcducerea timpyler de Si el reducerea ou 30',. a Dm- climalerice. mantel, rotund ca un mar. 2126, la ora II dimineala. tre räzboi, despre apocal¡ps Ivan Seecheev. eau .,Cum
ucre. Pinar de lucro, lac El primeste lumina dela Dace lucrurile sent alit de ai côte alte näscodrf... peevestesc savanüi fennme-
aciloryy Crusan Corne. ceAu eu
Crreni Dahu, Covacs Alexan- ceree edacerea SPECTACOLE RADIO saure. Se stie ce pementul Bresti si de l'amarile, atunci penteucä el 'titi tante naturü" de S. L. Veld-
dra, Demi .4lexandn, Cim- timpllor de
de men Atente NATIONALSTUDIO : unaeva In se invârlebte in jural lui in- se ridici o mirebare : dace bine cil un om ros de frics gras, amoue apä rute !n
poesu Pavel, Kvas Andrea trie ta.
rAT1oNAL. omf ;Ci Deleae v
sai ca un präsncl, (tilirez) amble prfn lume basme tn- nu va mince rom tre - colectia ..Suinta Dentro loft'.
Filtrat Ludovic 51 Via» Io ana
au relut reaucerea cu IV, a
Lucact Dumitru t Bata» Aded-
L

ber[, Bätaneant Ille si sltit. Mdul canera..

orl:
humera me.
Crane
lute
na
i
n 'a
a«N
me
I tm
ln
a-
in liete 24 de ore, Si loto- frlcosätoare despre eclipse ?
date se nüscä ocolit in ju- Cine le -a scorni.? Cul frla-
mal soarelui, indeplinind a- mese?
bue, arum la vremoa insä- ¢silura Cates Rost, Vot fo-
mán(ärilor. Ei afin cä un Inni malt la pregätirea unti
om care mai crede ee stie - asemenea conterinte.
Ln Rafintlria Nr. 1 Ploegti Tnvaeiéni pl cent drum inlr'un an. Pe In vechime oamenii tiled niera daboa¡elor are uvee
PLOE$TI. - IDela V. Pl. Alex.. Manolache Gh, sl Con. rao A. t
ew desen,
Iteailiia mai in stinga, ce ne5tiutori si neputàndu-si legaliien eu lima eau cu vAr- AgDatori, ton cee ce ac-
eiorea, coresol. stcatilr M. Ion au cenit sl TRUL DE 11EVISTA: Raton lem. vede si luna care ente de lïmuri use a intámpläri colaci¢, acela nu va lupia tivali pe tartinai räspândirit
$i it
la tellerele R finarlel el Ieduoerea Cu 109. a tlmpl- OPERA n e
presentarei lin: Radio atonal: íapt molt mai mici decal cum suntmeneclipsele, au Cu fonti anima pentru pace. sliinlei, al luplei impolriva
a na,w
T: Ora e.
Nr
rituel au recul stabUiree !nor
tre de lucra n ecesari repara -
II ntilel On. aareNU, a p u'a
er
.iie pämântul. Ea ,e invànleste
in iurul pämänlului. impli-
näscacst tot relut de bas-
me, dieter care uncle ma¡
ftindcä nu -i va vedea pe superstijtilnr si obscuran(es-
mulu¡, sä lacent totul pen-
norme de lucre juste. La sedia tinichigerie, lev. NA, UNIC de'tnue 5l
adevärajii ,värcolaci ", atA-
nfndue -5t drumul in aproape Pe al9cud- Iru a prevenl si demeura
Toc. Gros. Lazar, care re. Avramescu Constantin si Du- POPULAR : VON.' Ste, de MM leal Caa 28 rte zite
e

Asa, de Ode, la indien! st tätoril la reaboi imperia-

atru Ghenghe au cerna re-
pari regulatoare de Aragaa. ducerea
pet: SCALA. CAPITOL VOLGA.
MARCONI, ODEON. TOPOS
oies stIn tnrea ...rage vonurilc chiaburilor
Pe desen se vede densa- la tlbetanl, !n Asia sect, se IISIÜ din America 5i slugilr le tninmre Impotriva lorisiSä
-
a
timpllor de lucro la mos
aio au
meni, in negro, umbra pe mal bucura de crezaee ur-
RrSmI t -
e cerut reducerea tympilor de o fecttonarea
lucre eu 20 "., far Petraacu metalice eu 111A.
garniturilor C
Cmislune care atát pamânlul cat se mätorul basi: 1cä un zen
rlIca
pm: o lase in orma tor. äu a (oral càndva dlnir'o .,ry

r.
v _ RADIO RO- luna
7,04: EmIslune.
l euó ai e. me Umbra este rotundä pene murirü tainifri ce t sci vinai ne-
truce, age cum stem, once din care n'avea
Cum se fac angattlrile din
mi ea,
ár. - RAnm REgn. t i umbra
ea Infätiaarea lucro- vole ä bea deooe eel zei-
°f .Imr lui eau fìintei, care, eland tor. Luna SI Soarele, prtn-
pentru Canalul Dunire-Marea Neagrä ncC wL tiMOAnAunSn - raH rt; ^I in cales razelor soaretui, tins de veste I -au parli,
Directinr,' Cenerah a
viler DuneeMarea
Canalulul
Lucre'- tiraren Fortelor de Munía din
localmlile respective.
" to
aluI A: m

vTA: c heaee
un:.
aoDonatRre_aestannin StR RADIO
REgTI -
tort Jurnal. _ RADIO RUCURESTI l
AN au pridnuit -o. Fie cä e lar zeal zetlor, men*. 1 -a
'orba de 0e rotar, un vier) pe tálhar de -n artpá,
de munte, un cam, ore, aeri, si doti ce si -a lust bautura
-- rtz

Nea gro a prime in unimul limp Directlunea Generala a Lucre- despre pämânt eau lunati 'nape!. u mrund tee. si obi -
dP
NONIt Cornent c'nntAenrLO,
a dorc
lomee te
es sa contribue prin
s din parses ce- eb be Canaient!
Neagre, ececum sl inlreprinderile
Dunere -Mares VRIG: Sanga
sunree Seee tu
- - umbra are inl udcauna for- relit zedor, t -a clez ual.
De turaci. caput zeului reu-
corla iniiplirce acestei are lbrutezd pentru
ven Canal an da ma lucrului cu pricina.
ma
CAnd se Intámplä eclipse? fäcätre rätäce9te,. nice -se.
a
wn Mont it iniliale de J.O. brute de mena si aril de, sßer!'o
enrtidul Mont Roman lee gimeic Ce sdemie! et .IRtcnnAA Mince cánd luna se piche' pralir stele, cäutandraiuna si
dl eRnnol11e. a din urge rsent aevoid Resn I. - lungime de loti, in mi r,arie tor, aiung leale a sä x zbu
Republicil Populate ROMP.. a se ante sent Invitan a veal¢ Hal: airs: Cent.. soviet. man, tlle eonloeuitoare din
aumua. desica usa cum arati in leCind le D si Gear sä
Pentru a mlesnl cdor ce do- lira '°tele de ImOUlernicire .le desenul A, ed tcä alitaci miste. Si alitaci pe de
delegetilor spcciali, la pretenta.' Emisiunile postului de radio Moscova când luna irece p es umbra smint e edipf - Ne de
se engejeae peel bililatea rea re, fie de lung.
deaa n indrumat spre a muna Ces
Inc.

ngapt a. dreptrll Is n fn limba ramänä pämântat In desen esle pupoarr a Norveglpis-

pe 5antlerele comlacticl Cana- Indermlzatle de derOssee re- Postal de radio Moscova emite zltnyc 1n limba rdmdnd când ¡una Inirä in insemnat CO c (I) niomenlul Suedezil, Finentra tl päs- I'lll111
10101, Direct lunes Generale a preeentlnd salarial pe time de dupd urmdtornl prOeram: umbra teeaoa legenda asemaná-
Lncräribr Cenalulul aduce Is r' 14 sole, preom sl h plata tnns- La carafe 1230 -12.45 pe tunptDtile de unid arums der pämántului, cu (21 când e leerm. E erba despre doe DEUEN C.: Laman rea
portalul dela Incalil¢tile de ande 31,06 m.; 30,70 m.: 25,21 L. di 19.53 m. cu total intunecalä s! cu app¡, Am,índoe umblä este
sä mä- Par maria _ luna. Luna este 05Datela.
minpca - 'statu /,
eostlnt5 urmátarece: La orale 19.00 -1930 e lu nplmi(e de onda pcurtd de: (3) and lese din umbrä. soarele si lune. In for de pe m e vede in eclypadi íD' old,
Angeline. se poste lace: et angajatl Is santlerul urde.
41,04 m.; 31.00 tal pi 30.70 m. Din ce locare ale peman- Hancenoasträ, mai ales pe to slre, cei Inmeleagurele
Prin delegalil permanentl al aunt regar (vil. La orale 20.30 -21.00 pe tunptmlie de veld de: 320 eu,; tului se ponte vedea o amo- tara sale, nu at vurbcste despre tagma chlabu- noa- laceur total pentru a pone
Direcllunll Generale a Lucierilor Pe antlere se ul gura celer 41,58 m.; 41,09 m. Ot 30,90 m. menta ecllpsä? 5e intelege Ater. Ori, un om monitor cutitä In mana poporulul afma as-
CanaLlcui Dunere -Marea Neagrl, angalstl c a de feel La ortie 2230 -23.00 pe tunptmUe de andd de: 41,58 m,: u5or c ajutorul desenului: lupi and ad, despre virco- care nu munce1te a stiinjei 5i a smulge
41,04 m. dt 30,90 m. lad cara cripurile, ar mince din leali din mina ehiaburimli arma
e luncllnneazä pe linge OII- ontlnt ;I asiste nta cea limitate
pe acea !noma, nu lo
la lupiaparte eu tot
net pe el la PA- luna,
ciile de Repartiufe a Forjelor sanitare. lar sear letfea se stabl- mäntului pe care e noapte. Pentru a -i spelea", in u- slsiltelt' pentru pace ticäloasä a superstitd! Sä
facem din conferintele si
de alinee din Bucurestl, Ploesil, leste la locus de marre, paMvlt Farmacii de serviciu Oamenli de pe cealaltä jumi- vele locare oamenii bat din pentru asigurarea anni Intima de lämurire de Du-
Iasi, Clot, Oradea, Timisoare, calificiril tor, pe bata dispozl-
tate, privind spre soars, tolere si tac o zxn'e nemai- vntor mal bun, un aseme-
Tulcea SI Constan*, Icuniler legale.
.sIIt n'au cum s'o vada. l.a re pomenllä, ping Bind tea um ne h formal oe pla- mtnice o noue izbânde a
mata ange eclipse id luplei perdra culture. ventru
In celeialle !outillji din tare. Pe 5entiere se deschid celar tes. 015051u v1 e zt.
Desenul al do'lea (Insem- se termina. Binelnteles, cd- furie,.vârcolacilor"
noastre; din natele
gtiln)ä, pentru puce. pentru
.enojaren, alit la Iucrerile in
B aa P ligia Ire n' are a chiaburilor-
in clin .0ârtnLci" care no sirearl luminarea
engaiaiI lergl pos lb iliselI de co- n, saaecme lo uRDANE: n nut cu litera BI ne aralie niel in minare cu nice si fendent Pit-
serle ale D. G. C., rat si la lifiure ;I radicare r ratificülr i raSt,nnt v st.
1

, fe"
.
N ai Ne cum ancore 9lunci rind lume ecllpsci.
:

1..:; in drumul ei
lerminarea 110CM pr;ïpáduri,
apncalipse onnant nostro impotriva tu-
Cu !nate ci inca de deum 51 räzboaie, din care avere',
lulreprinderlle ce tucreari pentru C.
profesionales premier al mijleace trece prinire
nstruclia Canaulul, se ponle de destasunre . unel intense ill. stil suore si pämânt, -e pasta 2 -3000 de une se pneu uncle Si puterra Ier se ease 'ara *,
litem dusmanilor cuitai-if, ai
face prin 011kIlle pentru Repar- rltp culturale. (Agerples). iIs,. Comment Siro, purea' tar, the pudente.o.:aa Infamie ca ambra lunei sá cum a loft. Stiantel 51 al picei popoarelorl
rt
lucrari despre eclipse, d'esche Deaceca, asenienea baume
V. Em. Galon
[Link]
 !=
Pentru o justa repartizare
._I____T SCANTEIA .

Därile de seamä Statele Unite

a fortelor de muncá ale membrilor delegatiei R. P. R.
aziluP ,,nternationaIei trädätorilor"
.
Iito(* IN LLNILE JANUA- la sesiunea dela Stockholm
d 11W I EEagUMUE AU [Link] 4. mrnoL
-
dgor u 1 -so r Fe jnu1 ,form&' s I1i

':r '
1r
r
P
mp
d
'
ML '.CA
L

r;11P11i R PJ
I t
pe t
tI
.

d Skint d °ã
thA [Link]
' y I gram d ti Md
ir ltt dp t" j d t
.rnoH th tve
d t
Z

¡t e,
I
ROI !'T' k1 d
I I t , mit LfIt
C j
t
m c D mI PI I
°° MENI t M VI T F! rl I d
p I ProVI
m f mt B ro I E uII t
M zI se t m at t Mitte wt I b m I Tm
b ttorhI It poi d I g I MPR mpt tt I I rt
ttmh $. rIt t
I
1t Ch ph
I
It I
[Link] dtn batan Ga.
I Pt m t
t f
fortede munca - n SPecat restlerpu pulut f. acoperate.
p t Et t d
mhp I
I V MaIn p a prtIIphVI
âI I
dblprlp bBt, d
tPdht d
I m
team
d
t m I L?
Ch
II C hEI
I

,tt
I
b d
j
Frttd
t
7rr
pat a
d t
thi UI Mih II S d
dl .Cu
mncb
, ConEndot allu, care a Fliblinlal ä
pp t
o, t

tp
1 1 MIb
h
I t
.tn;er. ccneu noI .tá- I,
f t t p t ft I I I f t I t
fajn,nI ¡IitiIor I anic5lmaltra tat pentrUca ari
ritTI tnpmia tptt p
V

p
t a
0t
ta
t
t tans
i
at
t E m i
'r' I P PV II n i t t
I ¿C A t h trep tPE I I i i
V.j ,:rt g t tttp tribE P
nr f b
dp di
nr a rEI a p ii d I p i]
I It i It p I

il ref t
g dp b 1 at
IP m m tU U
i
prrdj iln 11t d
t 1tnr t t
IPbEIi PU
r lEI
I

SII
T C L p1 d LC b aa
T
tagnntim t
tthTt
U n

ntán I
d t j ti j ibm m
g
L
I

M
j
MIt l a I
al
UlM
f
i
ta ttV tdnPaatS
d
t adnbaa am
lia t
it p t tr d i
P
I

ciIaamti
mtmacI
agaibmcnt di
t
tarir, tUri aVaIl in praduatci
P
Iatmtrnindcac
m i t
cern t ccc
Ut S
CItc
I

co: I FSM
,
p pill
[Link] [Link]
! U
I i
i
S 'r m41
it h
nip
h

rep i ri n D t flt r cc cc I r r ' ? .a

o
it
tiare
IC It niD nC
mt.!
te
t
tt
In I t t a
a ii t i P rOUI ci
' ii; tt
il :gmjai ra arlar 'STTELL UXITE A1j
ra t t t m m a pt
P t t th cl I h LOtO B t t U DflEIT AZILLL INTER
t ot i R
d eran- an dninoccipietnt r ter-aFortrial irt iUnci
t P I I V f t i i t i \ATIONALEI TItADATORI
tt
te da mli di brata iitjftpnti,
n tEtti g t ase ii t ta 1i ccc-
$tMAIINCVKSULANVLLI granadeanaa-itpatagiatle- roare ticigUta itot ftctr!
tt dip ut JlC
c
I
cm'
U ccrenrc V cl
I
V
mt in
Urnnia FU
i t %B
tUrnip it Vte-h
ana
ta
'
A EgUta tug LOE SV g t
ndin h plia odiai ra GamriO. tangy Fi-
t t
RdniU.
iMP 'at. POST PL'. ATt Pi Pta. t t nip EItnat t ta I t fia t fi.. ci t
1

IMh I SEI
cm-n b; cc,penr-a I c 'UUI sângeini".
t
preghi flaire tirEt nirrau
M ia
f oatasflar lì., dr.
i

(SMELL Mt'iCII PRIM OFI Cadrai Pt ut a sr mI h a ni in t p ni t Pii i t ta a g t

Citi- DF REFVRTIZARF A S a ai , g j
ti p ir I j I I p t ,, I ni n, t t i scia 1h i t ut t t t t a
SifiPi hI
RtttB B
rìR Lll'Vl t nr T I ji d m st t
ii1Pi,t
nr
a flrapa II rUht t t g t

in j pl d At A
rOi t
m tel
h I l7l4 hrn a nidptnt aadag
pilai t a BRIE I t p g ag D IC I M D r,g dl i I F tuna,. P t I ptà p
si manch Se vid arunca$t pa gannet. .13 Arguai" RatureR, RdP
Baena e$i, chicana deaseme- gnon. beirre, maasirtal Mt f t p habt dt Stai t m ri mn d m t t t
animar, arta Ozitaxits . aa$flgljataajariatì at uetar- In ,nnrt fìreSr* i En ircfl. t g,,,ja IIO.00O dr pnitaane dr
pridi latmele, ti taniajcìiar. lee .,Vatta,c' ßurarmt,, cte. bili Seda VrefiUtnr lug cl in area
tatui 237.705 membrI. ver
de dati a mUnch perm aniale triar [Link], fiel an,pezr$ti, legate a an. bufltt tnt crnratnstntnlnr ii.
ft a t te1 eajat, Iarg n tier Mama de areitmer drin Siorkbaeita n de- neath prntri a niobium pr tenutI rirrrrjeanrenraaa-ce Eine OrO libren rial
a lierA din Oncia U S [Link] beer O a peea'tcrrnaaUi
, gm h ol a ii p et re dit C
p1ib dih Na.
pm
4ì
blUtet, Faite t'a dir e
c1
r iSt 'r, ii rirniritte caeea'aa dore, intreegi
eh Il p 1h ph ti °aV'i r d t ni h t Peed p S b in a t 194i
ama ebibai ireircliai.
yya ap
bitt ititet i ri
[Link] - rmpreaai ea rei tare pant canela. antri injEcte ja atdtm
la T
urne.
Fit M pi1j
truapbrarra pVnli
Dmtaih2Aprlll
Bràtlan,ì paparata lrarncrrr . toil na t astadair i nreagrei
intriSa
I

pi pat augure pentecila im.

ta

tarer ml p t a Pd j
P t
.ticmeaea momie. tier taccìt, n rapurirr e aauprara a t estrene oralS o sedtntb pet met enea
a
nito,
tip ted t rtptt p tnt in
itpt S i4mi o lt p t re
t tim g Vte1C pi b Cmtotljprm ii Sttt Lit
Dar, daea impune. strainhlor bàeruilj
am t
erecta- . iadioaplh Wz ii
itiapttpap
m ri I d t a R p b
COI rSitaatlaOa nirn,iee munch Fertetar de M alita a iaat ma. taire de Mrrflcâ cfatpieeaa
F g t l a i i parti rit dt tRR1
Ap p' a t aP i i t t
d
F er t t il t
a a Veli i
(Ag il bb p d U rit p p I a
dia täePc sihii!gajn dc rIUnii soci pefitraiesi. [Link] , , trepan drritnr rab nasca em.
gugiajiirr iaaeitii ii ai crine paneerearra de acier de Pretatindral, lare rnerg flic-
a ii ait i t btt mai adicti aaiitiefli ate Europa. e airren tirer de tip biti reirtiri tarins reni ate, efaramand ori
ilbEp t hi
ja t
mil
pit i i a t rit t t Telegrama fruntasslor constructor, Iir Bbht r V t t i t i Pi
t: iiti:rrr dru t
taearrnitra - eercea,peì .
ti:
: ai litea mareen aetir(ttUii Oticijic dr Rrpietirarr
::
atm
catre C C al P M R Dela Sesiunea ComptetuIuiExecu!v
unit pi lrrnle at Ufluunii Se. Oiir,lìill, lie Rephei carear re. Ojefiadira 'toril iairrpriadrei' Nei, ieuatoij in muero d'fi e, trepe cUente U ecoastruitie, tir Universitatea serala
nie 'eri' a rtlberat din tas de
uric rrpitilt,riiatrii errOr
triar ir Munch in medici ea' loe, s, im pirirrraprctarea
Cil. Io triai oncia in aa po-r' gurraoh a ri,,rp Unni 1- Stai
trami umana jáluireo da pirdaclie orgortizotá de [Link] Sn
Marxt5mfh1 F D. a I. F
re rre'ioerrli dr beate dr eibihtatea fierA rai marrritfie dicoteine ac Cenatre,tnri ei Mialaterul Coaaticinliilnr io i,lela dr
inter o rl ti
erltrEI g rom aeot.i ceren ta Ha 27 28 Morta aa. ii Capitald, trnoamulror aolelcal noateci terb,'r Sertit nuira barst rund ra lt oriental
terr: Gtnecilcì: Unicer Vetetor ib ac iO ii Helsinki iFlotarart i a cut,, td crc,, ttr,,.,,el,rb
mat arepa Ptseot rdmheoi$ gIeeji,tV. a t,r,'l,'rd c(I,,,.
astir a i a t intim D i t p t g d
Com,tetnlir Centrai ai [Link]. ii na embolar, EI mob,lieám cV
niAit r mirciil 2m b d
Mdrxiim.L pIlLe is-o it' pe
grico IPMR tradie
ill i a ,aineinjiior clapait in torme;,,, prin Biroirile do piinirji Piaaola, de Stat pr de echind pa och". N. angojöm daoo,merri ib oifiooiEIm ei la cunn rheIn eh prelen erik
a
rr p itpllip rc!
leurrai airlaitat at reoflenitet Iarpartizìre dIn (aterir lieb, tISI. 111(1 dt cii' Ir! dr t M .1 ina tir'
or gorier till orrairnaF
- ce cindecem ea [Link] br;oàoi de aconocoli ti d nco-cctrebli leu lb se tina tain, alrF PiF. inirderra lircril lerrrti crIi a ,.en
ni
I i ud
.. [Link] ti eoPo' ona 3Apil to ir Vr, j i
i I
4 Ihr
Se imbunatateec condituile de viata t sent I mmciii ro a M ti 4 Ap li I ot cml i t F
p
I

ib
ale constructorulor Canalului Dunare-Marea Neagra I I t

CAN.%Lt,I, DUNARE _ MA. macpa 'ed dia ioni Apeitle

Pir fri
Reh NE%ÇRS airjeaili co,, i,;rreeo pe .in
trat -. . Comemorarea Ras punsul
fir:tl a
rìils - I
p t Ihr i tt
fiai
r b
g
V

i U
t I

at
D
a
Oomenii de stuntà din R P R lui Beethoven
postului de Radio Moscova
t1b t
:i:c1 felicità 11Rell p5
laie t Donare Marea Sea 'tatieiaie odiar afirme in taa
geb coettnaà coana 'at tapta te nieSelte nsa rea,. ib ate. aaar,3,, Coo te n; ; . . .
RIOlI la scr,sorilc ascußt'rtor:lor
prctefiee ali tarea ptafiUiai dr meneo poaibititàit. t,,nr,r, i

,..,,, .. ,
., r'
I

I,,
,

C prof. Frederic Joliot Curie aLtaIca nnUntV

cenalvea im eu oreo'a co
featliltatro
din R. P. R.
i
tri i mU telhiP i; ot i
. ! . I
men;ort,rli a ici act aria
Vt T
i ;r i ito J
hj t P of Frede e Jol et Cu e U comporti ii g Ai 31 bce r 0e
p
rd
ni a
d r i
ii; bi
mV rai i1
mi i
Paar s
Dl ni di
m l d ea t i
1935
iVi i i
I
I
I
T V I
CO

a d t t Pi pl R p bi P P -i VV

lotIrai t
e ,
a
ti a
p1
,
I i
ti
i i
iAa
tiV Id
a ° "m I U 1 cc
GV I C t ii 20 4F-22 ,,
O I

eadoetiel eaaaetivitbtii Cc ridicI. .i araornol ei ba. OrMai noi Ntroaaei. arrE!;-

°rhd IAUm ti ahI IPp d p g I tI I i.e U P d M Nor-,
M
S
j
arr flomhoe. iebiie coleg, cdldcieoaie fourbu ca orilotal ratei I acare Ill nor d aroneilena I: Orlo,
i ro i abpnait t i li Si di i iS or Oh ghl
I
r,r,, 'c" V .....
a i t a m t d iii it mi S as VpSt t a O'aOd b oat
I i S i o C i
t M il I
G
I

Ciaatantia ratti. barbai pea' tad. Scrofe trami irrt de darte Zaiman .Oream dc pr b A Alo I ,,, a i
te unIt ici inflar. iiaacni o anhinc scoli d. eotiiimre. 5intip eau Ofidio. niìtteiio Ma. a-am o,,, multi de ieincV ai acrìci!ot. bnoolo mUe, b. ,nrnilor Vaille SUrIt t VIrgil (t [Link] rà.patd, 'ni ricecald oro B' orova;,cc,r, ,
,r.,!,,r; ale omrnirii : coceo ii eroiereaut. Ohio.
' cc r is
Marin D. Interi [Link] icI, jr p iraI ir mallare, eta. ria Simi000c, dia ocaso i neri dan. , ne t ontrru I Cono'.,' , fl.;
d;igb;[Link] C afintan Ita CoucoUS. ir,,oeai Gorrita Preoedioteio [Link].i ttenab!ici; Pop,ore BaraVo. FenilnItat canacvc a tire Eremo t'ocra, Elena Dar'iiteet. Morro Nocrr:&, ,,, cora,
head. Prot.00r Teejao. Sàoualençu Vt,rec!3irtaeienre;. IctelngVFlei,cnd.I,f Lrìrrriin,. i'c C.,,,', ;

ailretaiui Permanent ai par- ba de dinpeenee

bannit ph ii Veoinbiiaa jc1a0
Cauza mntregil onieniri taci e Io ralo. . isrmui lar eccr,,
rc

a
Am11 j i t'I h Lii I lai ile ILVA EHRENBURG ha I
, phit I gro
ni a p VI b Ci I pia Ii t pr t d b ji i pt I d g I Im Idi oes p t (105 bi i i
fir I Imp mp t I i pa i i ridi t f i I i t ala ii iii ii i J iC I iii p
I
ii a '0
i I ni Bi lb I i i I [Link] P ht i b ii a I Id i I j pi t p i iSp bi V ti P0 P i pill dl p
I p
U
I
a ionnrdaee 15eS preen aefit. neatetiltjii ti. Inniarti. tab I to U I U a pti i tp t Ib i i i
b ki g il Mai
a N dim b bm I i i r',! tU
At g i lb V a. p i i te ai Ug I d i ai arceaui i ni [Link] alu ib d
iate? 'a
iueor popoaeriar, ace at dar baeari , a ce pied cii a imiamntoc criminali, ci ti el pt a i t
irega?aa SVaieiUl en t I O re it pia mai pr ni t i t i i toit .e p i, 'Ïein1
ji iottromrrlr,
or L; ' a' Alto
t ii a i
lobi
tIll i
atoe
d o' I ai I
it d vi
ttiaPiiiiP4ttb a?oii IiiUOmLPt 1 i:i.e
I

c t1
ph MM . mt
ieoipìai d d'tr
:

'id
'Ici, An ra io ce mai cinica. ga ticiano a Zr .t t g b mb i i i ni It i t ii ni ii
flot lit V b ap m a pi ti r l

reclama bombelOc o,tUnilVr lt denaloojlei aIrier ne a iulnmice

e . na tecla: aub i Vece, tij camaOliiij la luptnt te io brui acerare ea [Link],Poilraeo ii li. e aeeneegio,flaceti dre t cetminoli , I e', ni i 'o it a g
s sopsebembelor a denogit acratee provnie le p n de a treta Restage a Ce anti norIa. eegei pefitea Fiait. mai suplo i coi mai ioseir. laudo hoscrlra ocul,,l teure rare mob naenhi a, Carl,
tesa [Link] In pngioiie pre rile oordeitioe seborrea i arlictulal prrmao'n :; riti. ta, impairmca tarablierllart Bai iotodatto: io jurai apici ibID. C aebeso dr gaartnançit thrli ence ca aopa ai, ga,arc s Celar mai
ari a ai i a oaoa d FlaViA alit patin peodo;itt, auinr ,c iCe pctalcCeeioeaa lait et inipoirioa Ceimioaili armee hia dia fianCranite de e. taafl,2d .. faioirirrt rri'na mori osmaatt omecleani ca,
eancri tnirp t Eat.- i aim t b à fhiite ta Ia So pe t Vb aren F agi t am I lb b nib i p. t ni E i hi i nema n'nniic&. Orire espii io. de pitaS, fleiplanai Rca' au.
g t go
5i oh
icOnspopte nrmomrna dia icI li laie odeur V' p,, pi moo4 i
i td tiemb liti ad i an Vit pr-b b 'n i
Am et i E p i h lt ni it ein niiori ip ramonai' Ii caiatiei, II eepabitgani gin. cana, coana na an, ta Pa. SObunra CL.o ,U,ac ,itfiim o iial not dt impoiet nc i bit i U t b
dl F ,t liait t tI S i po t IO In r., or ti titi i m itt seCt itlit li io t i pomI i i re t
arsiotere natoipeo pall, r-cl r-1cc- t ru atei
a oca
V
te p g pl i iO i
Vol
A t a I la ba ai p lia ii p i
C g
? oui
'r'
N ni ti
i
bi t
pa. t bei I I

[Link] tri i U pl I I ml i U ht urb ra an I I him t VO ni b i ii p bdpi i im Mi

ii
I i i p
. Statci U ltd g i I t p iou i . pi bomb i lam b
Sigi im ai ni Tt i b
ir i
:
g a
ePrriio::e: tn. vVaparanaoEtnlbaeoein
mb ta net t d pi tid
mnirioepopolere
iRis i P MV à
UnIaiosa5ooietio
i i era
a Pa;.to!pnaiiiiaeirdeteeio
crab t t i
i
See
r-r

anieietcr.
l'ti i
p
I' U t Pt i
ai tflerird d
il
lgtti
lmtbth
g ib t l mnapoui
iir Pta
caiaiLei loe

a
lt mtegi it tun i
enraiarrttObe
ia
.11cc de [Link] earercailtapierdutanci
d eli
p
::r tr
Rilnutailfltorm0iic
t
atotriaP
:ti atenni
d
ti5l0Pirti5diitt
&aut dito, labt
1 a

dim bte
i
nit d bi ti i il t sIi ti p teat bIs ii t amt i T tao
e ,and'äro-ii Anietoite
a.i
'ia1t
I
i
ni i c'ti C
m Bel
I I
p dlg%iini
tO i
i Sei pee b
titi P 5 tat t da si ii a MM ° bonitO Id
sa ro

dilte Eeanrn ate de aciiane

D i1 t inf&gt Ii i
i1 p
I

dla F1 Criaii
i ro ii
diartoa 11 tilt
I
tidi
tri°e ia
arm
pepirineb milnottorli rie dic di tecle Oct abe Eu Aceastu Curial Pen'raeb
Vt ni
an cu lati aclarar o pca Panere a tat
ithlhee it It lt i p11 h li ,) d b a U n t t
p erearatac:i otrocirat de erog ali gtg'. i at e.-
e irP0 in
9
Chad Participocjli la Sestace . taaii
t : tiro bib t I i p t i1
iit" hin i il Mile a soit i
?ilias hatirietiar thaW, ti ai
et
dtIadra.s,t ¡sean de taaemfli mat rCrnlaSla idenis i irelci capCliabn!bt c'rcn lar acetI
miau dia A. tarS. partioaliti bombO n'o.
rnandiat, i Ocean P aV asraridit
tapiclt ea tnipntr;ca pl anaritoratomi ce,
ca. iaptbad impotriva ann
P

Uoiaaiea Savieiioo mire in i neaieoaciu aulne Sau

lb
ermd i mai nimia 1t. dará
ti
o npnateai bombO cia.
?
.O9' pi
oll9' naoru ria . S,c:,t ei
it I in a a bine manCa de ni iecafilgrir V timen Cb mtl toe Celminat esnaridicatnu naaerondac r dupa oinaide. erplietinc. toSi deirgaiii iii vor tace do. dcvlta Par- I p P.áebaa.
esa
Coroni tntrrateo,es er.
i i i i
gpraeea
tehia. tacaSte FatS.
,
P
'r
pbiaeit 500101V t de difriite
i ph ei1 a Vt i tt
tette ibeitr ti nate papoa jo pnettenahtoc pbrll troVar
ml
110
toriV iamea ra yedra o rein. lete 'Ci erc'rri'raa
tini eth muta s laie P0e t1 ii i I
T
Im.
it
enodiitnnt Stamina le rut rl, atri din Taceania. Ve nrrmuet peiiaiO Vrttrrore pill. ch ml lateen tare a i
miar ca anoS de
at
ta dIste
00e: dritt
atabtiiren goateit
o geciiOfle
ni satUrai ata Manebtatec. moli
PO bibar t
Fc
Llncatn o npas, pr btiab deeP- toot fiancee a C Vogresa i din
t Pio t pi il mi
rete dr ccii mmi nan nra Oras, ib, grasen fiV ripeinria meni
enatet
ciddigbisaniiti
nà tile' t citric t rniiinra de na- io hoaedri,1'jit irfttcc ? oie
tort na,nenil circuiti Nu continente.
t i i V
rtnsttii din ocie cioci vnaaiiioe lai oa Scsi eViti.
¡n telai aeeota. 'oie de aal naamal reniracb thig -
t i i t re i Peepigflae fitt'oflo Laical. limp pe tait : ti de rl aoetae tir carnetere o aarvaeat de e, ii arg inoeton temi tattap
i sa d t t ni i id h I into p moita P p reaniuji ncneerore in diet iaiemriaiir po diteieniO rep ft agriO la tionp a,
Pea siiiict etranfliel b ii eroe li ei pacen Neopoi
l aariin'trC fien p acereafle s e eanieni d t
a em i tomi Sii a ia t gt peiteep Conotertideti 51 geádi.
run. t a .i atO i It ch tali eei&ierrti marci ooao. nrO dit i V teeng i "C rIt n5t i pr t i già..
am [Link] deept tOtO i I ni ioni intiMe dttreiie claie, au ideolngit t ar a ptovoni Pt imOtoeti aten. tee PaVai saco de tened ea tee dr dogS ebete. t pr 5e apropIe inette [Link] ![Link] st rIent ahuri, r

ceinOiiiai de ebebac alfil la droit h dita rbabolat coligO asimilo. laghi aimanter cil ci ai nor Taebaeen aaeptiirre honChet
ei. Sab teoiat flegataliet nih. neenata eh ti, ialhtaen%i de. atnniirr a ttoro apngroi. Dnch' Rn slim rh deagoeieo nanti
noes esce va iniosi Primai U ill b Veta pespbttt d. w. Fhci ieobaial5. coniuni$ti pate. ob cebo basca ioUla. turi de aemnbiortie delegaVi. ta mona aphei,[Link] mt aminci n psiniec canEra nui. tri peat eanoceefi le itopboib.
i ComiC. nos poli j a ran nil impoetnoat In ne- Ville dati roe tadebani u.0
imp t i
nit rea rit ' rt:r pneita fitto pbrtt ibPtliiUC&iOtfluiii loE eune sostotiri
a g
cc atta oemnbin. honni de noirci
Aro ei it « ibieSli di
, de fiai ita de Volt namerdi macoaR,
motar dnomnenVii al. aniaeatloe de toO noratoeti. de tanto
it fl0emI dits tr0 si a
Soeirane5 sa totrriaoit te
SucRa %arh e arena b nIDI veri arenan
un came. [Link], aaal ai acalmo t prenfltä d,neoondath rainai
.
filO5ini
re t
Noi non iatioo i ltViiO
salvaN' a- trgtr
dr eaiiaeìe. t triti de obre mace i nccedece Lei- t, teem.
i5 I
!vtt ce
rl, gereianjiie a donA rie [Link] mart accanii i unì Ofluitiatcerea rile finiront, hie poporri. e arare tara tore roe tarira. aitonVie.
b ri m rital ACe VV ia a
bt apa. iidrO
10lte'
rit can
reredent
ni pito ° i ei
ii t tib
dieM, reemit naaOtre.
t to m i g pit t
liii ine in tain tre alb o ear. derbr sb corro Perea.
a bit
pnpl
oblato I to h d io rob d
mi I
tetra de pnetbiiitntea tnt,, ein roTantic vr. :cr.
oeteárei in tetegee i trim ae tra eh nmurga clin - idi'
VJlliCt V -
¿V
5 g bP i
N h reimt dt i i amp ea i O
mt
ti
i
t it d I d
adráti ni t i
d laVati
t n Stthlmdtgtt iaa I

t i it d Plu I lidi SI t t LI ito Vi b t

Pb i i i iirfiiCflCOR ne ti Oat I
bnlli,i penit anitete P IV t d repb a a p V i olmi p rio t p p te eel i i iii po eh ae tbt cii a i i ? Ni ada dt VEt
I

cc ii go ebd da .,otiiirnt gnu tal at, ita ibebe maTate do oar, alaaeri5bi naneetcani voi aimer a amori atonitce, eS Nrm dt i i i t mire CoSti moneni
anac dialer ergimart sait msi dr etat mimaS ah ,Oebcì AFirol pablirot in comal
r:5e :
pAca pta seesain PoOl- IdtiaelVl. majoeitatan esnie. st e foionicaob pontmu colee- gisoarittiim oaieoi. bait. caer diatee atatenie cala ab despee bambs I .upra
tuna ti ocoaciele goartartlot nEne iteethitit Z colfib000t mimera mtltsooeior an sai coni octopi de Ohr getan V ini L demI. PoteVanO nrptri berthe. enrio dee1arntti lA
.,Pamvein"
. Un a. o.
dais 29 MW-

[Link]
 Paq 4
SCANTEIA Re,
IRIS

Cine este interesat in fabricarea bombelor atomice ?

La a std i (rebore ne ras- Aeeleas: :r
punde xhema de lata, care
ca ne +Baruch, plan
c{t conduce de fruslu' Mouron. Sr Trebuoe eedfal cd lio loi
arata Jegaturile [Link] ame-
pl laimosul plan meara la rand Fred Peoria fu- Adenauer, ( =acula Gamba Zinc
ricane core sub prelea/W controle- nor, presedinte al aceleeaal nom- d Bete vos', mt Ellen
nergiei atom:ce ee
cuile monopoliste.
eeAurile lui international aseara enrole; pan Newman, Mining Co." eh Zloeoce,I a f Mern'ahrlui Inc
Cloy, rani
din 8 membri" caci dintreuei In Germana Oy closer. Sota
primae loi Ellen, Penny Zinssar, esta
seni de egre ne al SM- "'tata cu Lewis W. Douglas,
telo+ Unite, Byrnes
tre nei mai mrd.0 anal din.
ariátari
BOMBA ATOMICA ambasadoru/ U.S.A. in Anoha.
care este n'iodate, rnon ntediu-
+-oboi
societati
surit coaducatorii un or AMERICANA teleputernicei intreprinderi chi
Cyamdé' Poporul olandez cere Greva de mari proporpj
depin d de
Morgan. Cu diversele r nsll
banni, prinlre cure sale
t
dir.,American
ector al lui ,.Munia) Life As-
surance",
As-
incetarea conferintei in Anglia
National Bank",
c
'Mor-
First din so ieinlije
Margan Frate:¢ lui Elles si'
atátatorilor la rázboi dela Haga LONDRA, 30 (Agrrpeesf. tacitar de arrrlapnent
gan este in fmntea celar 8
riireei, ,r Pageot., asadcr vare/ pprimor al Miscarea :,.,tch si de din Statele IJedle,
a srre. lui Gussre Adenauer, este John ImPOtrlva Politiril
df Se/Wooi financiare
eri u ssousrmr, Sharman Zinssar, director la HAGA, 30 (Agerprea), mewianni( din Olanda protest
guvernulul heitanlc se in-
uraketapi ialreagn' amare
ei ;affilai in
covazrri [Link],r,ry'
douci inlreorinderi chim'ce si TASS transmita:
Oamewi munc
ad-si manifeste volala loa de
ten50150a.
LONDRA, 3n
nul -dia direttorii lui I. P. Mer din O' pace, ea irisa la 1 Aprille Aslfel duP3 cum anunta
(Ageepreg)
TA6S transmit
Son et. Co.
:

Com plat atomice ca,rrru .1.1,0S ou 'ont loada prolesteaza aimpoleiva pe suasile o a aut Haga e n tu n e arre tmnr dc Secretami
general
Pus mota produco¢ de bombe ta Vedem, demi, ce ai cinte( militare v somma- et sa ara: participml- presa, n mare nomar de
Partidnlui Comunist pl
rra ose }yi-
muneltort miner( din Ifa_ iter, cu Harry Polütt,
atomme in mana in sustdasilora, bomba elomird, dar jnte :caga' Wr'10r Paciwa
cad i tese coo do rra. .Rotai 1,<1 postina americema pentru r
geeaiv al tilo+ la confednla ateddlorllor
Allannculw de Hard. Din nu- la edzboi dala Hugo holdrirea asprlme In a criti-
b (?tm tOlett une
tive:
d :ua:n ssi
!uI
mileul consulta-
c n Tans 1 in-
in-
esulta :iv
bombai mom :aerj
scoop irade agresiune esta
aime celui mai hrapare/ mont dare soa
f
meroase orase i ame 0'001
la Haga noi lar ferma de a lupia Pentru
Brila

de protest
au
;1Uereuri in greca In seco
de
1 male meetln cadrai
cursul tinta
poll- Martle zita de 24
dueo/e of
eoplora:ilcr. stru al Wall Streetulu, uun:rl proteste dia partes
Morgan, ale irairoteras+ su latici care ora incepe u: poaoareentu
prietewe -tre (irti aurervulul de Inghe- Pun tlede Morrison, dLr /ens
al i tare a salarltlor. care a¢ticomu-
duchi¢( este ulai
esce format din feci s'oins legate de i teresele feus - aweintai atdtalorior la Duplo cum anunta zi cele, niste $t fn care acesta
as lume ¡ Morgan, Ire¡ Aceefii greca de marl orma din
ai nd:1iWD
turilor dia Germania Occiden-',, rázboi- la 1 Apriüe vor soci la Haga propedd ii to p0000e' chemat slndicateje
enul a.
n nun c- , sa se adebaraseze de comu-
trustu di
trust Industrie
de
io cce .
OvEIi RIRE, REUNITE

Germalna Oir,[Link]
tala. Comitelul Parlizanßor Pa-
latta eine mont cepei eli din Olanda cheama pe nume e orase olandoze.
.
ale piícó" din
ä eua ae +orbene
e mine din
I
Gals ade
aisle ".

ezemid ABS
raee se open. interai-
more it detin í
e (p ofn Irosi dalia¢ o
eerii armai atoneice Crete numarul partizanilor paci Sud,
a Morrison
pollltt a declare(
ca
dar Ste sa sta_

i
Conducerea
Pate t iene omi in realism
rdl irai miti - mi- i 1 pi
alarnice
folnsirii energici:
.

ín Finlanda organdu u
masi I n
meeting de beasca
brituairl Cusir
lu pia munettorflor

.
sears zllri de
Bard nei eta ZINSSER W 0ÔII6LA5 Jf00 J, IOC. CLOY
leWls ha scopleei HELSINKI, 30 (Agerpres). massa u adent in bloc la
Ailerend. rile for
cevendlca-
ni le Ìe1. de Trasla per A
prapnice! ,Sesiunea de TASS transmite: Cnmitetulr aPernanent pota tnlatu-
lui 1.
lueÌal Farbenndms-
ït.m ln Stockholm n Cnnei- Holaririle sesiunii del., Stock-
pentru
apararea pacte die Finlande. In Pe de alta parte se +area deomunlstttor
dicate. den stn-
t. of hl :tEa anuntä cä
,
fui Melton, enne al anal fete,L,i Permanent al holm a Comiletului Perma- ulUmul Ump, la a easlo orga- dacha+((
p
Intern Shell Oil e¡ una al ori
nent al flongresului Mondial al 'za{ie aderatc sin.
din Londra au tino, tot mat Dar un nomar
Cmsgresedeci Mondial Parlizani for PSCIi, cam cheami slskicale,a diteci(¢ amenti
deasemenea un mee. mare de munitoci /n cep st
International Nickel, nB- nl Pnrfirmelma+ Paeh la o estiadere cal ma mare dicale are de- Inteleaga ca comunlsfü
a osierre Iles, in/f sci pe
ce chemat pe to(i n pentru pace, au Igisileu
si
Irak din Fintaselo.
organizatil
tin 9 -n cadrul camPa. cunt singurll
John Foster Dulles,
Intatto In rázboi can 'fiero/
pentru politica enema al Par
f l
näó°iwiíl.! u rera
re )t ca gilian7 peedeii
dieefii
le huma{ ere -
d in intreaga
pia(
/cIrric
for
flnlandez.
cisura(°
largi
Areasta
leo
rindnrile
poporalul
davedesle
ln
asemenea
lrestr lari continua
[Link] de s mnñ
turi pentru petit,a pentru pace.
de- Arai de protest (cope- rese
frisa casi+(( transport rese ale
care spara In
tate -
ale dosai muneitoare,
fidale( republican.
oanlent, ons0ltaliv al i-
atomice linde la dominaiia infarci(, alte trei person agi¡ a
Stalelor Unite
1 sa
'tenta vents interti-
infeasifire morale sucres al $taktel pint,
al Carvi epartic)pan /i sunt
Dupaa date
stries pentru a easti
omplete sou
petit :e
Intensifiearea !optai
nel ei ploràrilar este for -
sale oa r ai frusta -
upra mlregit pvrlindnd acelorasi cercuri mo-
productii de bombe lomice si,
in genere, a enerniel ata.
nopoliste. eerera eeecmedi(ioneetïe
timpinall de mil de oomeni diim
d'ierite localii:dl ale Finlander,
Peste 300.000 semait/al.
Seccasele misciril parlizai-
pentru pace in India
mitrdin
i 9an, un asocial ol mica.
Trusta! germon al oleintai din
Germania Occidentale, rare este
a arc /ai atomica, rei care ìi1 spr:m3 voinla de e Inc picil tdrnesc furia man-
a DELHI
Ziarul
30 fAgeepres/
dicen
CONSILIUL GENERAL, e
baneii Dillon Rend, legala de Cine sunt oamenil inieresati arnia de agreslinne pi lupia pentru pace. Mann firdandeze, careare nu se f in CROS -
esaj, CHEAM;1 spane
frustar ¡1e germane ale otetutui, leant de cetti Irsigiitari de In Limp fn limifeaot la CLASA MUNCITOARE
pria intermedi u/ ice- pretedin' in planai Baruch?
Primal pe lista este chi= Ba-
s lori ai po /ilicii americane este 'liai-ragera in massa.' earl
a los
e aleg not Comilele de
intreaga
pain presi
l ae dedi la acte Cong esula p Sinnd nateloraadiur LUPTE CU DARZENIE SA
fe /ui s'au, Paul Nitre, un u- ruch, care si-a incarna codera donlrolat
de trustai Morgan si
e bona Dillon Read, cars
Popoarele Lenii pont hipe spana
pana x:: pare Si se - de agresiune brutali Impotrivs intreaga Indie adresat oame- POTRIVA TIITUROR INCER-
nilor munii din India, in le- CARILOR DE A ATRAGE
IM.
cos<ut admirator al nazi/tien, fi Lr e D ne sa Pamt mie o ganizanilurmde elemenleloe demacrate.
intgo inlr eerindere enrupulul conduce deasemenea si Banca
)resit sá devina la sfar Morgan: gatura cu Saptiimána luptei INDIA INTRUS RAZBOI
pira aaului 1949 unit din el este intim mie - germana ,Deutsche Bank ". O arma nt om (ria ue Noi succese protru pa " c a va dea - IM- POTRIVA UNIUNII SOVIE-
sell
politici ai Deparlamentului de tenal lui Byrnee, devenir el in- peravna/ilare arc a lui eefnrre !egli!
stat si, in fine, V i, dupa ce
nul, director al
mirerait cimier- Deutsche Bank" estete Konrad ale comunistilor francezi C,ímra
aaj s ee
rând in India. In
saune: ,CO silier
TICE. A [Link] DE DE-
MOCRATIE POPULARA $I A
al lui International prezenlont
l Nickel.
+ m
(elan ml- Adenauer, ancelarul Germanie¡
e Reymont Minina Co. ". Occidentale,
(Dupa ranista Parlisanil
Paciï') in alegerile municipale generaI
cateloe a din
1 Congresului Sinrli-
intreaga Indie
R. P, CIIINBZE si sâ lea in-
toWeauna alâturi de Unanea
PARIS, 30 (Amures). Zia- mare de votai dent( ton candi- cheamá tonte
nrgaazatiile Sovietica, prima tari
rai L'HUMANITE sibliniaza suc- dal:i partidclar de dreapta la un sindicale s' constitue Comi- eìalismului victortos. Consiliul
¢seta ab /imite dc candidalii Par- loc. In oriel Arpajon, emdida- tete de tenta pentru pane in general al Coingcesuliri Sin-.
Procesul spionilor titoisti din Bulgaria tdulut
re
Comunist

Tor Souillac
i alegerile
pentru Consiliile Municipale ale
(departamrnh'1
lut
sali dingy
nist a intrunit 55
vofuriler. In
numirul
arma skgeril &testai nark dal,
la fienaee trepriedere, in
ficcare ivstitutie, in fletare
cartier ncilorese pi
-
diatelor din freaga Indie
sprijinà nitro lobi propune-
rile facule de Comitetul
Lot)r si da/A o campante ne bolita Per-
Arpajon (departamatul manent 1 COngresului Mon-
Toti acuzatii si-au recunoscut vinovätia
cemunìSlll de tin ma /oritalea in
Seine <t Oise). La Souillac con- proles damasmrea planurllor dial at Parlisanilor PâoH,
Ii u impoli rai a Consil: ul Mlmicipal din aces( de eàsboi ale stateloc i pe- loesajul adresat Parlamento-
ksi au °b /lout un narra mai ores. 'nlisle ale satelitnor loa ", t din lugte tárlle,
SOFIA 30 (Agerpres). format eá din eedim a per-
w lui panavici, el. grope de pentrulret pana la elnci teov ", SAVICI M'A ASIOU-
TasS transmite:
La procesul spionilor iugo-
alavi din Bulgaria, primal a
fast interogat
o Zverate ( Sm
Bran.
aralee care
sona]
Zvenlz, va fi trecut pe tari- persuune a slvársi eu RAT CA AMBASADA IDGO-
ajutorul lot acte de diverti- SLAVA DELA SOFIA NE VA
forint R. P. Bulgaria pentru une in intreprinderi si in spe, FURNIZA
indep`ini m nitr sacrale rial la urina Gheorghi Dimi- PLOZIVE, MATERIALE EX-
PE SCLIRT Congresul Federatiei
non
e
a
noscut cedepiv
uà'1
toute
pare or fo uncredin {ate de
catre Isaut arrviciului de pa,
sapaarte al ambasadei hue- Planul unui monstruos atentat Delegati) Unioni) Savie Milano, sub pretexlul lipsel Tineretului Comunist Italian
le da
él e¢ amiral. lice, Republicil Polone si Re- de spatìu'.
/
Acuaul
Ionie 1948,
a +lita(
pe
slave din Sofia, Svetzar Sa-
Ciel ( Poiceto "). Cánd Zve- Impotriva mareplului Voro§ilov publicìi Cchoslavace au pirisit
Comisiunes pentru transporter! ci
s Zianrj HA ARETZ
(otre Israel s) Spania (rare
Infle
ROMA 30 (Aperpree),
TASS transmit¢:
tarai general
Mondiale a Tineretului
a/ Federopel
De,
Postel de e mandant de ba-
talion in Corpul Gárzli Popa-
Ande oeupa rale a consimtit, Penezici I -a
trannMS matra¢ /Iuni in *iSavia imembrilor
a spar. a
guvernului bulgar si mmunira/il
semic ai
a Com)Ilulul chid( as stabilii o
pain t /¢+medio( c Tramai re
Micro ni s a
corna Congresul Natonal al
desehis 1a Li- mocrat, Enrico Baccara, En-
rico Berlingaer li alai.
declarat
uatul, cá la denrocratie popularä,
lare din Iugoslavia, a fast priveple trecerea sa Ilegalá in e protest a9 potfrlva Federal(¢( Tineretului Corrta- Ludnd ourdntut, Sanaa
Bulgaria si i-a a&rat i deporia lolite data Ierusalim. Se mal
ntst Itaitan,
chem at la ministrul de
cari interne al Serbie), Slobo-
fa- modal c m feebue cs stabi-
leaseá
i
contaclul eu Savici
saropiata árariei re natiu- Savici m'a asigurat
cä in invälmäseala
prezentei (legale fn Comislurc
a delegalu)ui cllcli Kuomlrr
nun {i din curs
guvernul
spentole, ei
franchist a primll a- In Precidiul de rare al
Tineretu.
Berlinguer, membru in can -
ducerea Federsalfet
dan Penezici, Atesta 1 -a in. dupa lrecerea fron/ierei. tembale sac empefl din
5051 care se va produce tangelo i.
Israelulutdin
pall'° guvernului COnpe,la/ut au fort a /agi : I. rut Comunist Italian,
V. Stalin, Mao Tse Dun, Mau- rentat un rama/ esupro ar-
a pîe-
tàrile de democratie popular/a vain reusi sä fuginr. O deleaapa a arganiras ra
Uneltirile ticaloase si din U.R.S.S. Si cá Uniunea
Sovietica vu ii reprezentata Am acceptat aceastä lo, c laie
colore rIn Republica Polona
lonze sa sprijlne ®inleresele Ban-
chiste la O.N.U. dati Spania
rice Thorez, Dolores Ibar- ttvttdlfl Federattet in perioa-
eart cOnduedtorit Parttdelor da de 10 lane
(recut
ale clicii fasciste - titoiste probabil de maresalul Voro, misi une. Comuniste din ile tari, pre- dela data recansti fuirait et. Et
dupa sedere de doua funi
ë
va e noni/¢ Sialul Israel,
Sdnv. In lineare, [Link] in R. P. Chines), de a ami alcali NEWS expos deasemenea Si pris -
Revista
ti e Ir N +Mil äloo gi Guy de efpalele
împotriva R. P. Bulgaria
a
Eu urina sä organi. declarat ci la 1 Septembrie,
Srvici i -a ordonat si place
tabilirea cela /là WEEK arati ci militarislll s- pute din props'
Loe, cu ajutorul alter la Boisson. mut ac!tel /dal Federal( -M pe
La sfàrSital
convorbiril teritoriul bulgari pioni¡ logn- persoane alese de mi- tomen pentru a culege /ad. In tra tratalivelor por- mericanI Inter /ioneazii si spa
In PreOlditd nette al Can - Vitte,
reasca chelluclile de Inarmare.
noastre a continua( ace- slavi au declarats organetur ne, un grup terorist guntajutorul cipitanului mi-
Bero Iovanovici inter -
tale, au fort fncheiate o amie
de contracte. Actualul bagel de rubo! lm. gresu/ut au fast Alegi secreta - In numele detegafflor, Pre -
zatal Penezici a declarat bulgare ale secorititii de stat si sä arunc rui penerai al Parlidu/uf CO- Eldiw CongreSWW n
Ca Bali; aria Si panerai bulgar ça Bunt emogran/l polfHcl cursul amtee de spio -
n Gavemui nanan a eefuzat preen ru alle chellueli legate
rrtunist Italian, Palmiro To-
adresat
sughi atre e a ptav. LaI d emonstrati eia o born La 15 Septembrie, Zve i.I
admit( partici parca Calano de expansiunea politici sl eco- n pro/eel guvernulul Ha lias
sont duimanii lugoslaviet (dona/ rats gliatti, precum sl Luigi Lon-
popoarelor iugoslave s
si augfast La 1 bä pe mausoleul lui p a La ra Plovdivsiu pentru a Sovietice la targui de mostre, nomici a Stalelor Unite repre- fmpotrfoa refan /ui aeestuta
i
co
lu
sta dcparte ((copal
Mai fi fast puai Gheorglri Dirnitrov Basicialala( c pi lotul Branco care va aven lac anal onesta la cinai 70a /i din beget,
go, Pietro
Seechia, Mauro de a scorda vive de intrare
R. fi seseigr- i Seoccimarro, Eduardo D'Ono-
cänd Bulgaria va devesi a R. Bulgaria ace emigranti unde io acel moment men icul PFopppOetet, unuf numdr de delePapi
Sapiez republica a lugosla- lufoslavi. se vor alla nembrii avialiei
miganli cenati in servies]
bulgare. loU -am
frio, Giuseppe Di Vi!torio
alp membri din Conducerea
Si strains.

Ceva mai tirait., a opus ace-

In rias de 15 Mai, acura- guvernului bulgar,
tut Zventz s'a íntálnit ou Sa- delegatia sovietica An depii it ace sta misaine a Delegafia cooperatistií sovietici Paeidulut Comunist Itallan.
Parttetpanlit ta Congres
Salol am inaintat pl -all manlfestat SO/idaritatea
o carme 'ci la Sofia la ora s) local
Comitelului Central adreaali Maladif. Savici intrebat frunte cu rnaresalul la amplasamentul
lui Savie) date cu prime
a sosit la Moscova La mana Preetdlulut as mai
15n1 loo gi membrft Confite.
fnlidedratd cu lntregu/ fine -
lui Rancevici, in care am sub - pe Zverat. de lrsec ecerea }ron- Voropilov pi alte de- mottai din Plovdiv aerodro- ret democrat Patton pt CO Ib
liniat 5t la n - talai National ai Federatiei
am
nedrept la a va
tosto
si e
x pe
ici de
flerai, de nn ina
iugoslavi din Bulgaria, de
legatii ale tärilor de marul de a io afiat acolo. venind din R.P.R. Tbeerefulut Comunist, eecre-
neretul democrat din Intrea
ga lame.
de
ci
capitana Curind
ara in grana
dupa
ocupanile lot, atei
Savici, a declarat neonatal,
Tito face acum aceJa4 lucru MOSCOVA, 30
TASS transmite:
(Agerpres). roca renana din Btuvreptt,
areasta fest chemat la
am mTa indipat rare din emi- pe care 1 -a fäcut Mainte Hitler La 29 Martle deiegapa co onde a particfpat ta luar/rire
lavoi ti a
mi-a
-a declarat granti nebuiau si fie supra - primutut Con gr es al
a C ....- Moartea lui Leon Blum
10.000
sot n mai veghia /i si Zveratz a declarat mai de- Inv sia reprezentanfi/0e ti- peratietd sovtetkel aledtuitd
gradui demaloe, dare <hiar parte ci a savärsit crimele din A. V. Ltubimov gi A. F. fief din Republica Poputard PARIS 30 (Agerpres).
la gradui de locotenent-colo- activitalea tara a i mena dat Mol' de demora /ip popolari, A- la Paris, In vina de 77 el.
de leva. sale sub influenla propagan I cu ul serbänlor dala 9 Orehanov s'a fnapotat la Mas- Romrind. gentia FRANCE PRESSE trans -
nel dopa voi duce la indepli- La 1 Ionie, m'am intilnit dei pe tare a dus-o 5i o duce sci. baie? mite ci lot I incest din riait' Leon Blum, presedintek parll-
nire toste isiu alle ce mi -au cu Savici Pentu a doua [Link]: Savici canal- dale( sedans( trances.
font lncredintate. Penezici in Iugoslavia elica lui Tifo.
in
dal seam. de gre-
Stans en paterna poppatari ln
tl cm de a leefa tnt/alnre (¢elle ele, a declara( Zve" bulgar si/ a unce o bomba pe Scamatorla ,rate Ferilorta din Iugoslavia
g
Bulgaria tribuni pentru a
nati si ci rei dinne noi rare 1astrá,
se vor gifla acoro vor aven
u
5n Ionie, ça
d
a 00t/tune a
avut toc la raer, 5i de: connotes enmelar
Pe care le -am eomrs. Tito si statine de prfetenie bmina
drratre ,_
Cetifenii sovietici resping Cu dispref
ansare in daspre aparilia z lui Savie) vachi(
tali
precidere la
:rad. tatui NA-
organul aemigranti-
agenti ai imperianSlilor astir.
americani li daemon ai la- pROCURORUL: Deci ocra-
decora lile primite
eneztci m - ari( t pla- PRED afa era o lovit0rá s.i icone.
n u ¢rimai Sofia si local loe potinai iugoslavi, despre
1
sei nitonre tervai)o- dela elica Tito - Rancovici
und, nebuia sa a íntoinese Miiteril emigranti care au tosi mie InTITO FACE ACUM (riva Catena Sowell¢¢?
ACELA$ LUCRO PE CARE AC Da.
Savia. EI mi-a propos ça angaja /i in Armata Popolarlo a declama
Ravl
:
MOSCO'iA 30 :(Agerpres). meni au dezertat in la'
la n si m" adresez in I,.A FACUT MAINTE RIT- TASS transmite ;
orice chesliane
roe, locotenent-co- B mfará, etc.
lonelului Volcan Lutrici, nef In cursul acestel intreve-
LF.R Tito intention
suhjugetárilc demoenta Ma-
Tito, Rasavici, Penezici
alte persocene din elica tapis-
FRAVDA publica urmaloa-
gloeol antidemocratic si mee
u devevit dusmaw si afâtk-
Si sa exI escs e p itsis. I ri{gmVe tori la u rázboi tapa'
adjuvat a1 UDB (serviclul de deri, Savici l-a insärcinat pe raterint deasemenea Nos repr aeutanti tâ,
matinal iugosav) dela Bel - Zveratz sä asasineze pe Ra- ¢lave. rater! pentru camel :cove (riva UninoiloSo latice
saF. de el Impotdva niel publime s rieliceaz eai' eilor de democrafie popu{atâ
trad. Acuzatul a vorbit in domir Andrici, locotenent- Ráspnnzind mai deporle la aten, )iter ai m ochnde pe
r on tinua re despee legatura sa rook(, ile proammisi Pe' R Bulgaria, fit a latragli omento. Dean'
colonel in armata iugoslava trinski, arata a spin: RásprmzAnd in4apàea'or târamul Ilfee, tuna u 5o ar1N eesp)ngem ateste ordine 93 de-
eu informatoul Miedrag Milo dita Repubtica Socialisti So-
4evici ( Subiretz "), rare se si deputai in Scupsoinä, spri- Consider ci Tito este dutm pese idea sul 0pardiis corafi{
afli jinitor al Birou/ui Informativ, spas en
vielieà UeeainaeA, represen- In acelaai limp, fo/Mdm
nul socinkarnuluo si agent al t uirndeplintee tan(; ai Armares SovieUCe, a
loca M llnsevialh
l l a p ezenlat rare fugise din Iugoslavia iii imperialismwui arala - omeri- mas anuro c Cast decorati cu ordine i me acest prilej pentru a ne Cr_
pe Zvenlz prielenulul sau Bulgueia. n Arum I -au font date, deoarece prima desch;s sentiment.
o pli- pate( gâs' clemente petrl- dalli ;ugeslave. Fe alunni n astra pramne/e de dragan{
Slobodan Milrovt). Savici. a aehtat [Link] ci Tito inca de 1e P1á- e sala cá conaucálaeii de as
Curand dupa aceasla am- Val 10.000 leva 5i a nuit sa sa vote renlru aceai p.
taz; a' Iagos{anel spart pentru pepae+e{e
sana font clin non chemat propos si reg cif si-i trans- toate Orlee de democuaffe a inl rebarea ree,cdiMelui àevenit
Mea din tlmpul eäoboiuloi, si slavie00e de pace ale 10F'
de Penealcl erre 1 -a instruit mit infonna:lt secrete cu ari -. populo-ri. Teobunalului data temano Ste uni: din e{ chi,, I,rlcie, kavfe).
ca in vorbirole PROCURORUL PETRINSKI: dettarofiiie flocule In sul Noi ,fico rS eco {cele poPeOl
prieiltn e tace sale in(e-
leagi c- el
cu
i
vire t amplasamenlut, ech)-
pamentul si ¢fece)
fast exclus dia Populace Bulgare Si So in
Ammlel Na
Oil
mtea titudinea os
andncátorilor titooy0
imleactiei preliminare sl dacá
u au Posa fatante ímpotdva
spioni SI provocatori s u de-
erlas In to,árul imperialisti- ale Iugoslavie( duc 1
dárzá impotriva elicii teneste
Ip-
loe anglo- amencanf. lui Toto, oa le -a lrâdat
Eorpul Gdrzoi Popolare din clot of aetatie), El - leavs- fata de Republica Populacâ voolenta sou prema o-
naie don panca ftraolutia Nirouluo Informa-
[Link] pan buca
t pnjinot Rezolufia Biron:arlui In-fi Penezici salut
formativ al Partiueler Corri- CAT CA MA VA
don portes fili
si MI -A COMTNI-
Bulgada Si in Iute de Reso-
folla Biroului Informativi? In
apeeial, patene intra
[Link] sau
cane, ACUZATUL A DECLA
0 altortfloe
allot r-
ni Partida(+ Comuniste,
ro Si protesele tCdoinm lar
teresele'
alatoti dee ese m
fá si n e
untm apgpt ;eÌOp
jp
'se, Penezici 1-a instruit pe IN CURAND CU BO:HBE,
BOMBE, bulgare in Iugoslavia tiaM' RAT CA RECUNOASTE PE S ores ain:irio den Unga- terre ca ea e n duo
Zv atz cum sr -I injure pe REVOLVERS $I MATERIALE {trelgarla si dIn
nait'linskl. lrareat al{ art
ecdonoa ? DEPLIN MARTURISIRILE F.A- rea
lte /ari v) lode intr'un villar apr
Tito si guveenul iugoslavi CUTE SI NEAGA FOLOSI- de democatfe popelit
DEPOZITATE ACUZATUL: D' m po- au
La 29 Marrie 1999, Zverntz LA AMBASADA
DA IUGOSLAVA sibililalea sá eilimadare bel- REA IafFOTRIV.A SA A ORI os la (venla u demaseal m11W ¢taa, arata tidneaa
a fast chemat de Volcan !di- de care eu av CAROB METODE DE VIO- Pe depon Sl Porulul t .;
ktat are n ordonat si fera- pentru etec{uana code nsen
nevoe Rare Si. duplo Rezolufia Bi_
oulu) Informaty L00 a. tea in tata {otre Mati dardo
[Link], laureati,
afe
Lott on. I
la' [Link] el ean;rada' m1 ':li Stalin, neta; a
ci ilegal chlar in aceeast vi subversive si terroriste, El /eau au oat un antfain- In sediate din attira amiaza ton morsavi à I s-
U.R.S.S.: +g kf..
a
in Bulgaria imprerinâ cu Siu- ment de a on (N'avents in- reef de 29 Madie Tribunalol d potalo{
marrane st ea c'
1
mi-a propos sa etabüese con- lrnn {rue wc{ nr n Iaureat al
regional din Sona a intero.
bodaa Mitrovle Mladrag tact en anemf /l foce donaci ,,metatii dusmanf ai poponllui lugoslav1 artist at popomlm w II. R' ú'ByÍ
e,

DBlopevie{,
ei deact {vitate ate legala Rat pe acconti( sricdrag Mi al popore lor
al Inneprinderitor den Sofia (aree de democratic lISevld ( SObirela "), Bogvovn don tache e V asllleva P a¿¿I¿páeev.
Aouaatul Zvents deaceis M sA afin oam dinne el surit popnlara. lllel; Derinkn Horislavova' Udenmuowri tSle aCrrá , 1a1CstTeaat{w

apol to tala Curalo imprejurt, estai guvernului bulgar SI PROC L: Ce vi ape- Caterina posava si Tir- Horus, pocis, majodtate in aleged. LNumal de no onepUucpeu.
l
adesm na rnRaBl PopPrwuf 1
lti
Mie In egre el a trama fmn- n Snvlci tune) cdrd Ve Iraan Geneg{ev Bahl Wtiev, e
TOTI ACCZATII $I -All RE- ss'ar vedea majntornial!1.
e shnpatIZati cor Tito, al sa §esle aIi
d.: inluc /orni de a prgmlnacN rl
tlera. Dupâ ce au patrona pe formez eu areafla din coma
tenta
la ilota marembilnl Vamp- CUNOSCUT ITNOVATIA telnd
l
ni matit Sclio es
f t
.
nnPter, o
nf
¡
Donen de C1$ canant pnmlte deln niste ea oNrf nde aâ

VUe1raeptmtlm1pCjOzen,

BEDACTIA II ADMINIBTRATIA RoroeesH. Ste Dobrogeaan Gherea Ne. 8, Centrais telefonlel 3.28.20. Cant ceo poptal Ne, 1.381
ABONAMENTE t Indlvidvale tanne let ill. Colective pentu snuncltorl, faranl el Inteleetnall lunar let 80, Taxa poatala plptltaTlparW: Inapelmcettle
in ncmerlr cotai- SCRISOL LleERsir. DoDrogeam
nard,, 01e, Gen. P.T.T. Gherea Nr, 5, Bueureatl
. 118,578/944 p 250.408 +946

[Link]