TESUTURI

Tesuturile - sunt o grupare de 2 sau mai multe celule care indeplinesc aceiasi
functie, structura si au aceiasi origine
Tesuturile se clasifica:
1. Epiterial
2. Conjuctiv
3. muscular
4. nervos

TESUTUL EPITELIAL

Formeaza la suprafata corpului epiderma si captuseste suprafata interna a

organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase), rol
secretor, si senzorial.
Dupa functiele epiterile sunt:
1. epiteli de acoperire
2. epiteli glandulare
3. epiteli senzoriale

1. Epitelii de acoperire
- invelesc corpul (epiderma)
- captusesc organele cavitare (mucoase)
- servesc la absorbtia intestinala (mucoasa intestinala)

2. Epitelii glandulare
- format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secrentie,
- epiteli secretoare impreuna cu tesutul conjuctiv, vase sangvine, nervi formeaza
glande Tipuri de glande
a. – glande exocrine – produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pielii
printr-un canal (sudoripar, sebacee), sau in diferite cavitati (salivare, gastrice).
b. – glande endocrine – cu secretie interne, hormonul este eliminat direct in
sange (tiroida suprarenala)
c. – glande mixte – atat secretie interna cat si externa (pancreas, testicol,
ovar)
3. Epitelii senzoriale
- sunt alcatuite din celule specializate in receptarea diferitilor stimuli din mediul
extern sau intern;

Tipuri de celule epiteliare senzoriale :

1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei linguale
2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive
 Tesutul conjunctiv
Este un tesut care leaga diferite organe, asigura rezistenta organismului, are rol
trofic, depozitand grasimi, intervine in apararea organismului si anume in procesul
de fagocitare.
In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjunctiv se clasifica in:
1. tesuturi conjunctive moi
2. tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase)
3. tesuturi conjunctive dure (tesutul osos)
4. testul conjunctiv fluid (sangele)

1. TESUTURI CONJUNCTIVE MOI

- sunt prezentate sub mai multe forme: lax, reticular, adipos, fibros, elastic.
- Realizeaza functii importante

2. Tesutul conjunctive semidur (cartilaginoase)

- este un tesut elastic dar si rezistent, substanta fundamentala contine condrina (un
amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu si sodiu).
Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati
numite condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala.
Se desting 3 tipuri de cartilaje:
a. in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena, deoarece prezinta
fibre foarte fine.
Formeaza cartilaje: costale, laringeale, traheale, bronsice.

b. tesutul elastic prezinta in special fibre elastice, formeaza epigrota si pavilonul

urechi.
c. tesutul fibros este alcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste
discurile dintre vertebre

3. Tesuturi conjunctive dur (tesutul osos)

- ofera cel mai inalt grad de sustinere ; provine prin osificarea tesutului
cartilaginos
- -Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se gasesc in niste cavitati
sapate numite osteoplaste
Alcatuirea unui os lung

- este format in partea centrala- canalul madular ce contine maduva rosie (la fat) si
galbena (adult) si la exterior se gaseste periostul.
- intre periost si canalul madular se gaseste substanta osoasa formata din lamele
osoase

In functie de dispunerea lamelelor osoase se disting 2 tipuri de tesut osos:

a. Tesut osos compact (haversian) – formeaza diafiza oaselor lungi
- Lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale subtiri care poarta
numele de canale Havers; in interiorul acestor canale se gasesc: capilare
sanguine,tesutul conjuctiv lax,terminati nervoase
- Un canal Havers impreuna cu lamelele osoase din jur si cu osteocite,
formeaza o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon sau
sistem haversian.
- intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de
sisteme inter-haversiene.

b. Tesut osos spongios (lacunar)– formeaza epifiza oaselor lungi;

4. Tesut conjunctiv fluid

Sângele este o varietate fluidă de ţesut conjunctiv, ale cărui celule sunt reprezentate
de elementele figurate, iar substanţa fundamentală este reprezentată de plasmă.

Lamelele osoase numite trabecule delimiteaza spatii numite areole.

Tesutul muscular

Tesutul muscular se diferentiaza in :

1. tesut muscular striat (scheletici)

2. tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne)
3. tesut muscular cardic (miocardul)
 1. Tesut muscular striat (scheletici)
- formeaza muschi scheletici ai corpului si organelor active ale aparatului
locomotor.
- contine fibre musculare striate, care sunt celule dezvoltata, in sens
contractil, de forma cilindrica.

In fibra musculara striata se gaseste urmatoarele elemente:

- o membrana care poarta numele de sarcolema
- o citoplasma numita sarcoplasma
- 1 sau mai multi nuclei dispusi la periferia celulei

La microscopul optic fibra musculara este formata din structuri numite miofibrile.
- fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de miozina si actina.
- Miofilamentele de miozina sunt scurte si groase.
- Miofilamentele de actina sunt mai subtiri, mai lungi, mai numeroase.
In contractie miofibrilele aluneca unele pe langa altele si scurteaza fibra musculara

sarcolema
Reticul sarcoplasmatic
Membrana Z Microfilamente
de actina
Microfilamente
sarcomer de miozina

Miofibrila

Membrana Z Membrana H

Disc Disc luminos

intunecat

2. Tesut muscular neted

- contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de sange in
interiorul unor organe interne (uter, vezica urinara, ureter, tub digestiv, bronhi), dar
si la nivelul ochiului in iris, muschii acomodari.
- fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat cele striate.
 3. Tesut muscular cardic (miocardul)
- functioneaza ca o pompa pentru inima.
- miocardul prezinta striuri tranversate dar mai estompate, determinate de
organizarea microfilamentelor de actina si miozina .
- celulele acestui tesut sunt fibre musculare specializate pentru elaborarea si
conducerea stimulilor si care asigura automatizmul inimi.

Celulele au forma variata si sunt dispuse in:

- noduli
- retele
- cordoane