Ce sunt emoțiile?

Emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative care apar ca răspuns la evenimentele cu
care ne confruntăm de-a lungul vieții.

Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în adaptarea la mediul înconjurător.

Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și să acționăm în diferite situații de criză și

de asemenea.

Emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe cei cu care relaționăm.

Emoțiile pot fi adaptative (funcționale) și dezadaptative (disfuncționale).

Emoțiile funcționale sunt cele care ne ajută, ne informează despre evenimentele din mediul
extern și intern, ne clarifică și ne ghidează în înțelegerea nevoilor și motivațiilor personale. Deși
unele emoții sunt considerate că fiind negative, în anumite situații acestea ne pot fi de ajutor.
Spre exemplu teama este emoția care ne avertizează că situația în care ne aflăm este una
primejdioasă, iar furia este emoția care ne semnalează că limitele noastre sunt încălcate.
Emoțiile disfuncționale sunt cele care ne blochează percepția corectă a mediului, care au un
efect negativ asupra comportamentului nostru, care ne îndeamnă spre a lua decizii greșite și care
ne împiedică să ne putem detecta corect nevoile.
Cât de important este să identificăm corect emoțiile noastre?
Indentificarea corectă a emoțiilor noastre și a celor ale apropiațiilor ne aduce o serie de beneficii
importante:

 Emoțiile corect indentificate ne oferă mesaje despre nevoile noastre. Spre

exemplu, te trezești dimineața cu o stare de nervozitate pregătindu-te să mergi la
muncă. Această stare, îți poate transmite faptul că jobul tău este unul in care îți
sunt încălcate limitele, unde poate ești suprasolicitat și de care în realitate nu ești
mulțumit.
 Emoțiile ne ajută să relaționam, să îi înțelegem și chiar să îi ajutăm pe cei din
jur. Nu putem citi gândurile oamenilor dar putem deduce emoţiile unei persoane
fără că ea să spună nimic, prin interpretarea expresiilor faciale. Astfel putem
observa când o persoană este tristă și îi putem oferi suport, sau putem observa
când cel de lângă noi este nervos și are nevoie de spațiu.
 Trăirile emoționale ne oferă informații despre mediul în care trăim (dacă suntem
în pericol, dacă mediul este plăcut, dacă activitatea noastră ne oferă satisfacție).

Tipuri de emotii
Mai jos regăsiți descrierea celor 6 emoții valabile în toate culturile lumii.
Furia ca emoție
Furia este o emoție puternică, ce ne face să acționăm impulsiv sau agresiv.
Furia apare atunci când limitele noastre sunt încălcate.
La nivelul corpului furia se manifestă prin puls crescut, stare de agitație și iritabilitate crescută,
tonul vocii devine mai ferm și mai ridicat. În unele cazuri, în accesele de furie apare un tremur
vizibil la nivelul membrelor.
La nivelul expresivității, furia se manifestă prin încruntare și un chip încordat. Uneori ni se poate
înroși chipul atunci când suntem furioși.

Tristețea ca emoție
Tristesţea este o emoție care apare atunci când ne confruntăm cu evenimente negative. În
general evenimentele legate de pierdere ne provoacă tristețe (pierderea unei persoane apropiate, a
unui obiect, a unui loc de muncă, a unei relații).
La nivelul fiziologic, tristețea se manifestă prin oboseală psihică și fizică, neliniște, sentimentul
de gol interior, câteodată apare și somatizarea – prin presiune la nivelul pieptului sau al
abdomenului.
O persoană tristă poate fi observată ușor, prin expresivitatea feţei. Colțul buzelor sunt îndreptate
în jos, iar colțurile interne ale sprâncenelor sunt ridicate în sus.

Surprinderea ca emoție
Surpinderea este o emoție care apare în urma unui eveniment pozitiv sau a unui eveniment
negativ.
La nivelul organismului, surprinderea se manifestă prin creștere a pulsului, sentimentul intens
de gol în stomac, tresărire. Dacă factorul declanșator a fost unul negativ, corpul intra într-o stare
de alertă și se pregătește să gestioneze evenimentul negativ.
La nivel fizionomic suprinderea poate fi recunoscută prin deschiderea mai proeminentă a
ochilor, gură deschisă larg și sprâncenele ridicate.

Frica sau teama ca emoție

Frica este emoția cauzată de un eveniment amenințător perceput.
La nivel corporal frica își face simțită prezența prin tahicardie (ritm cardiac crescut),
hiperventilație (respirație rapidă), transipararea palmelor, nod în gât, senzație de panică, tremurat
la nivelul întregului corp.
La nivel expresiv frica poate fi distinsă prin, ochii care sunt larg deschiși și un chip foarte
tensionat.

Dezgustul ca emoție
Dezgustul este emoția care apare în momentul în care intrăm în contact cu lucruri pe care le
considerăm neplăcute, inestetice, respingătoare.
La nivel corporal, dezgustul se manifestă prin apariția stării de greață și a disconfortului din
zona stomacului.
La nivel expresiv dezgustul se evidențiază prin faptul că buza superioară este ridicată la
maximum, buza de jos este ridicată la rândul ei (ieșind puțin în afară). Nările sunt ridicate și
nasul este încrețit.

Fericirea ca emoție
Fericirea este o emoție plăcută, care apare atunci cândîn viață noastră apar evenimente pozitive,
când primim ceea ce ne dorim, sau când ne atingem obiectivele propuse.
La nivel fiziologic fericirea se manifestă printr-o agitație și o creștere a energiei. Pot apărea
furnicături în corp, și chiar o presiune care este caracterizată că fiind plăcută, la nivelul pieptului.
La nivel expresiv, fericirea se evidențiază printr-o radiere a fetei. O persoană, atunci când este
fericită zâmbește, ochii îi sunt luminoși iar obrajii sunt ridicați.
La nivel La nivel
Emoția Apare când expresiv fiziologic

Furia – Limitele sunt încălcate – încordare – Puls crescut

 – Agitație
– încruntare – Tremur
– Obiectivele sunt neatinse – înroșire a feței – Iritabilitate

– Oboseală
– Colțurile psihică și fizică
buzelor lăsate – Neliniște
– Coțurile – Sentiment
interne ale intens de gol
– Ne confruntăm cu evenimente sprâncenelor interior
Tristețea negative ridicate – Somatizare

– Deschidere a
feței – Creștere a
(deschiderea pulsului
Surprindere – Ne confruntăm cu un eveniment largă a ochilor și – Tresărire
a neașteptat (negativ sau pozitiv) gurii) – Gol în stomac

– Hiperventilație
– Puls crescut
– Senzație de
– Chip tensionat leșin
– Ne confruntăm cu un eveniment – Ochii larg – Atacuri de
Frică primejdios deschiși panică

– Stare de greață
– Intrăm în contact cu lucruri – Disconfort
Dezgust neplăcute – Chip încrețit abdominal

– Agitație
– Creștere a
– Chip radiant energiei
– Avem evenimente pozitive – Ochi luminoși – Presiune
Fericire – Atingem obiectivele propuse – Zâmbet larg plăcută
Tabel 1. Când apar și cum e manifestă emoțiile
Importanța validării emoțiilor

Validarea emoțiilor presupune recunoașterea atât a emoțiilor proprii cât și a emoțiilor celor din
jur. Validarea emoțiilor este importantă deoarece ne ajută să ne înțelegem și să ne explicăm
experiențele trăite și de asemenea, ne ajută să ne adaptăm mai bine la mediul în care trăim.
Spre exemplu, frica ne anunță că suntem în pericol. Dacă noi conștientizăm că ceea ce simțim
este frică, putem să ne adaptăm și să gestionăm mai bine situația amenințătoare cu care ne
confruntăm.

De asemenea, recunoașterea corectă a emoțiilor ne ajută în luarea deciziilor. Dacă ne validăm

corect emoțiile, deciziile pe care le luăm vor fi satisfăcătoare și benefice pentru noi.

Este important să validăm și emoțiilor celor din jurul nostru, atunci când observăm că aceștia
traversează niște stări emoționale negative.

Le putem valida emoțiile celor din jurul nostru, spunându-le că înțelegem ceea ce simt, că
emoțiile pe care le resimt sunt normale, că toți putem să ne simțim triști sau furioși, și mai ales că
suntem acolo pentru ei dacă au nevoie de ventilare emoțională, sau de ajutor în gestionarea
situației care a declanșat emoția.

Cum reacționăm la emoțiile negative?

În general reacția la emoțiile negative, poate fi împărțită în două categorii: reacții sănătoase și
reacții nesănătoase. În tabelul de mai jos regăsiți o împărțire a acestor două categorii de reacții.

Emoția Reacția nesănătoasă/ nocivă Reacția sănătoasă/ benefică

Agresivitatea, răzbunare, atac asupra celor din Impunerea limitelor.

Furia jur. Exprimarea asertivă a nemulțumirii.

Conștientizarea factorului stresor.

Atenție focusată pe găsirea de soluții
pentru îndepărtarea evenimentului
Frică Panică, neîncredere, hipervigilență. amenințător.

Căutarea suportului din partea celor

apropiați sau a unui ajutor de
Tristețe Depresie, retragere socială, autovătămare. specialitate.

Reflectarea asupra evenimentului care

a produs rușinea.
Stimă de sine scăzută, anxietate socială, Asumarea responsabilității pentru
Rușine intimidare. acțiunea ce a produs rușinea.

Dezgust Furie, critică asupra celor din jur. Acceptare. Toleranță.

Tabel 2. Tipuri de reacții la emoții

Gestionarea emoțiilor
Gestionarea emoțiilor este acțiunea prin care suntem conștienți și stăpânim modul în care
răspundem la factorii declanșatori ai reacțiilor emoționale. Gestionarea emoțiilor ne ajută să
răspundem într-un mod sănătos la evenimentele care ne produc reacții negative.

Primul pas în gestionarea emoțiilor, este identificarea corectă a emoțiilor pe care le simțim.

De asemenea este foarte important să cunoaștem și evenimentul care a dus la apariția

emoției. După ce am identificat corect emoția simțită și i -am găsit o cauză putem acționa pentru
a o gestiona.

Pentru gestionarea furiei și a fricii, o metodă foarte bună este un exercițiu de respirație.
Atunci când simțim că limitele noastre sunt încălcate sau că suntem în pericol, agitația ne
cuprinde corpul. În aceste situații putem să ne focusam pe respirație și să ne liniștim senzațiile
corporale.
O tehnică simplă constă în numărarea până la 5 în timp ce aerul este inhalat, iar apoi trebuie
expirat tot pe o durata de 5 secunde. Concentrarea pe respirație este foarte importantă.
După acest exercițiu, care are că efect diminuarea agitației de la nivelul organismului, putem să
analizăm atent situația cu care ne confruntăm și să punem limite sau să comunicăm într-un mod
asertiv lucrul care ne-a provocat furie sau să luăm măsuri împotriva factorului amenințător.

Pentru gestionarea tristeții o metodă eficientă este să discuți cu o persoană apropiată despre
situația care provoacă această emoție. Puteți ieși într-un cadru în care va simțiți în siguranță și să
va ventilați emoțional. Dacă simți că tristețea ta se agravează și ești copleșit, poți caută ajutor
de specialitate. Nu este un lucru rușinos să apelezi la psihoterapie când starea ta emoțională îți
pune piedici în desfășurarea activității de zi cu zi.

A creste mare poate fi un drum anevoios, si nu este usor pentru Riley, care trebuie sa se mute
din orasul sau natal cand tatal sau incepe o noua slujba in San Francisco. Ca noi toti, Riley este
ghidata de emotiile sale - Bucurie, Frica, Furie, Dezgust si Tristeste. Emotiile traiesc in Sediul
Central, in punctul de control din mintea lui Riley.