Referat

Pentru Lucrarea de laborator nr. 11

Tema: Determinarea componentei orizontale a inducției câmpului magnetic al Pământului

Elaborat de elevul: Golovin Daniel

Elev din grupa: IMT-241
Verificat de profesoara: Oloinic Tatiana

Chișinău 2024
 Scopul lucrării: Studiul elementelor câmpului magnetic terestru si determinarea
componentei orizontale a inducției câmpului magnetic al Pământului cu ajutorul busolei de
tangente.
Aparate si accesorii: busola de tangente, ampermetru, reostat, sursă de curent continuu,
întrerupător, comutator.

1. Noțiuni teoretice
1.1. Câmpul magnetic în vid. Inducția câmpului magnetic.
Din timpuri străvechi, în Grecia antică si în China era cunoscut un minereu ce atrăgea
corpurile ce conțin fier. Aceste bucăți de rocă cunoscute sub denumirea de magnetică reprezintă
un magnet natural.
Se numesc magneți permanenți, materialele a căror proprietăți de a atrage fierul se mențin
neschimbate timp îndelungat.
Fiecare magnet are două regiuni în care atracția corpurilor din fier este maximă. Aceste
regiuni sunt numite poli magnetici. Fiecare magnet are doi poli si nu pot fi separați unul de altul.
Magneții permanenți, departe de alți magneți sau substanțe feroase, se orientează in
spațiu și anume, cu polii săi spre polii geografici. Polul magnetului orientat spre Nord este numit
pol nord (N), celălalt pol magnetic fiind numit sud (S). Această proprietate se utiliza în China
antică pentru orientarea in spațiu, astfel fiind construită busola.
Studiul interacțiunii dintre polii magnetici a stabilit că polii magnetici de același nume se
resping, iar polii de nume diferite se atrag. Interacțiunea magneților se produce printr-un anumit
mediu numit ulterior câmp magnetic.

1.2. Legea lui Biot Savart.

După descoperirea in 1829 de către Oersted a acțiunii
magnetice a curentului electric, a devenit clar că utilizarea
acestei acțiuni în practică poate fi realizata numai dacă s-ar
putea calcula inducția câmpului magnetic creat de conductoare
de orice formă parcurse de curent electric.
Primii care au observat această necesitate si au rezolvat
problema calcului amintit au fost fizicienii francezi Jean-
Baptiste Savart Biot (1774-1863) si Savart Felix(1791-1841).
Ei au stabilit că inducția câmpului magnetic al unui conductor parcurs de curent într-un
punct din spațiu este proporțională cu intensitatea curentului si depinde de forma si dimensiunile
conductorului, precum si de distanta de la acest punct până la conductor rezultatele
experimentale obținute s-a stabilit că în conformitate cu principiul super poziției, inducția
câmpului magnetic generat de orice conductor parcurs de curent poate fi reprezentată ca o sumă
vectoriala a inducțiilor câmpurilor generate de diferite porțiuni elementare ale conductorului.
1.3. Montajul experimental.
Pământul, în ansamblu, reprezintă un magnet enorm. In orice punct al spațiului din jurul
Pământului si pe suprafața lui se observă acțiunea forțelor magnetice. Aceasta înseamnă că în
spațiul din jurul Pământului există câmp magnetic. Liniile de inducție ale acestui câmp.
Existenta câmpului magnetic in orice loc de pe Pământ poate fi stabilită cu ajutorul acului
magnetic. Dacă vom suspenda acul magnetic de un fir (fig.) astfel, încât punctul de suspensie să
coincidă cu centrul de greutate al acului, atunci el se va orienta în
direcția tangentei la linia de câmp, adică în direcția vectorului B al
câmpului magnetic terestru.
În emisfera nordică extremitatea de nord a acului este
înclinată spre Pământ, acul formând eu orizontul un unghi β, numit
unghi de inclinație magnetică. Planul vertical, în care se află acul
magnetic, se numește plan al meridianului geomagnetic.

2. Fișa de lucru. Prelucrarea datelor experimentale

1. Tabelul măsurărilor si determinărilor
Nr. I φ1 φ2 φ med . tg φmed . B0 ∆ B0 ε
−3 −5 −5
10 A (°) (°) (°) (°) 10 T 10 T (% )
1.
2.
3.
4.
5.
Med
.

2. Formulele necesare pentru elaborarea calculelor:

3. Exemplul de elaborare a calculelor pentru îndeplinirea tabelului (1) utilizând formulele din
punctul (2):

4. Întrebări de control:
1. Ce se numește inducție a câmpului magnetic? Care sunt unitățile de măsură a inducției
magnetice?
2. Ce reprezintă linia de câmp magnetic?
3. Formulați legea lui Biot și Savart. Cum se poate determina direcția si sensul vectorului dB?
4. Explicați utilizarea principiului super poziției și a legii lui Biot si Savart pe exemplul formulei
(18).
5. Ce mărimi fizice caracterizează câmpul magnetic al Pământului?
6. Care sunt elementele magnetismului terestru?
7. Cum se orientează acul magnetic în câmpul magnetic al Pământului?
8. Explicați construcția si principiul funcționării galvanometrului de tangente.
9. Deduceți formula (19).

Răspunsuri:
1. Inducția câmpului magnetic
Inducția câmpului magnetic, denumită și densitate magnetică (B), reprezintă o măsură a
intensității câmpului magnetic într-un punct dat. Unitatea de măsură a inductiei magnetice în
Sistemul Internațional (SI) este Tesla (T). Alte unități utilizate sunt Gauss (1 T = 10,000 Gauss).
2. Linia de câmp magnetic
Linia de câmp magnetic este o reprezentare grafică a câmpului magnetic, care ilustrează
direcția și forma acestuia. Fiecare linie de câmp magnetic indică direcția forței magnetice, iar
densitatea liniilor indică intensitatea câmpului: cu cât liniile sunt mai apropiate, cu atât câmpul
este mai puternic.
3. Legea lui Biot și Savart
Legea lui Biot și Savart descrie modul în care curentul electric generează câmp magnetic.
Formula este:

unde dB este contribuția la câmpul magnetic de la un element de curent dl, I este intensitatea
curentului, μ0 este permeabilitatea vidului, iar r este vectorul care leagă elementul de curent de
punctul unde se determină câmpul magnetic. Direcția și sensul vectorului dB sunt determinate de
regula mâinii drepte, rezultând din produsul vectorial.
4. Utilizarea principiului superpoziției
Principiul superpoziției afirmă că câmpul magnetic total generat de mai multe surse de
curent este suma vectorială a câmpurilor generate de fiecare sursă în parte. Aplicând legea lui
Biot și Savart, putem calcula câmpul magnetic total prin adunarea contribuțiilor fiecărui element
de curent. De exemplu, pentru o configurație cu mai multe conductoare, se va calcula câmpul
generat de fiecare conductor și se va suma vectorial.
5. Mărimile fizice ale câmpului magnetic al Pământului
Câmpul magnetic al Pământului este caracterizat prin:
 Intensitatea câmpului magnetic (B)
 Direcția câmpului (vectorul câmpului)
 Inclinația magnetică (unghiul pe care câmpul magnetic îl formează cu orizontala)
 Declinația magnetică (diferenta între nordul geografic și nordul magnetic)
6. Elemente ale magnetismului terestru
Elementele magnetismului terestru includ:
 Polul magnetic (nord și sud)
 Linia echatorială magnetică
 Zonele de declinație și inclinație
7. Orientarea acului magnetic
Acul magnetic se orientează în câmpul magnetic al Pământului astfel încât să alinieze unul
dintre polii săi (de obicei, polul nord) în direcția liniei de câmp magnetic, indicând nordul
magnetic.
8. Galvanometrul de tangente
Galvanometrul de tangente este un dispozitiv care măsoară intensitatea curentului electric
prin utilizarea unui câmp magnetic. Principiul său de funcționare se bazează pe forța magnetică
exercitată asupra unui conductor care poartă curent. Acul galvanometrului se deplasează într-un
plan, iar unghiul său de deflexie este proporțional cu intensitatea curentului, în raport cu un câmp
magnetic cunoscut.
9. Deducerea formulei (19)
Formula (19) poate fi dedusă prin aplicarea legii lui Biot și Savart pentru o configurație
specifică de curent, combinând rezultatele obținute prin integrarea contribuțiilor fiecărui element
de curent. Detaliile exacte ale deducerii ar necesita cunoștințe despre geometria sistemului și
aplicarea principiului superpoziției.

Concluzie: