Determinanţi

1 Definiţia determinantului unei matrice patratice de ordin

n≤3

Definitia 1. Dacă A = (a11 ) ∈ M1 (C) este o matrice pătratică de ordinul ı̂ntâi, atunci
det(A) = a11 .
 
a11 a12
Definitia 2. Determinatnul matricei A = este numărul det(A) = a11 a22 −a12 a21 .
a21 a22

2 3
Exemplul 1.1. = 2 · 5 − 1 · 3 = 7.
1 5
 
a11 a12 a13
Definitia 3. Determinatnul matricei A = a21 a22 a23  este numărul det(A) =
a31 a32 a33
a11 a22 a33 + a13 a21 a32 + a12 a23 a31 − a13 a22 a31 − a12 a21 a33 − a11 a23 a32 .
1 2 3
Exemplul 1.2. 1 3 1 = 1 · 3 · 5 + 1 · 4 · 3 + 2 · 2 · 1 − 3 · 3 · 2 − 1 · 4 · 1 − 5 · 2 · 1 = −1.
2 4 5

1.1 Probleme rezolvate

1. Calculaţi determinanţii:
2 1
a) ;
1 2
sin x cos x
b) ;
− cos x sin x
1 2 3
c) 2 −1 4 ;
3 0 1
1 − 2
d) − 2 1 , unde  este soluţie a ecuaţiei x2 + x + 1 = 0.
2 1 −

2 1
Soluţie. a) = 4 − 1 = 3;
1 2
sin x cos x
b) = sin2 x + cos2 x = 1;
− cos x sin x

1
 1 2 3
c) 2 −1 4 = −1 + 0 + 24 + 9 − 0 − 4 = 28;
3 0 1
1 1 1
d) 1  2 =
1 2 
e) 3 − 1 = ( − 1)(2 +  + 1) = 0 ⇒ 3 = 1.
1 − 2
− 2 1 = −3 − 3 − 3 − 6 − 1 + 3 = −4.
2 1 −

2. Să se rezolve următoarele ecuaţii:

2x 1
a) = 0;
x+3 2
1 1 1
b) 1 + x 1 1 = 0.
1 1 x+2

Soluţie.
2x 1
= 0 ⇔ 4x − x − 3 = 0 ⇒ x = 1.
x+3 2

1 1 1
1+x 1 1 = 0 ⇔ x + 2 + x + 1 + 1 − 1 − 1 − (x + 2)(x + 1) = 0 ⇔ x2 + x = 0 ⇒
1 1 x+2
x = 0, x = −1.

1.2 Probleme propuse

1. Să se calculeze următorii determinanţi:

−1 1 log2 3 log5 7 1+i 1 1

a) ; c) ;
1 −1 log2 5 log3 5 e) 1 1 1+i ;
1 1 1+i
2 2 3 1 1 1
2! 3! d) 1 1 1 ; f) 1 2 4 .
b) ;
0! 1! 4 3 2 1 3 9

13 − 5x 1 0
2. Să se reolve ecuaţia D(2x + 1) = 0, unde D(x) = x − 1 0 −1 .
2 1 x−1

x 2 −1
3. Să se găsească x ∈ R pentru care valoarea determinantuilui ∆ = 0 x 1 să fie
−2 2 1
minimă.
x+1 2 x−1 3
4. Determinaţi x ∈ R astfel ı̂ncât = .
3 x−1 −1 x + 2

2
 1 2 3
5. Rezolvaţi ecuaţia 2 3 5 = 0.
2
3 x 2x + 6

x+4 x+3
6. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = . Demonstraţi că f (a) = f (b),
x+2 x+1
pentru orice a, b ∈ R.
−1 −2 3 −2 1 3
7. Demonstraţi inegalitatea 1 0 −1 < 3 −2 1 .
2 −1 −1 1 3 −2

1.3 Soluţii

1. a) 0; 5 e) −3 − i;
c) log2 ;
7
b) −4; d) −1; f) 2.

2. x = 0;

3. x = 2.

4. x = −8.

5. x ∈ {−1, 3}.

6. f (x) = −2.

7. Obţinem 0 < 39.

2 Determinanţi. Proprietăţile determinanţilor

Definitia 4. Dacă A ∈ Mn (C), A = (aij ) şi Sn este mulţimea permutărilor de ordin n,

atunci numărul X
det(A) = (σ)a1σ(1) a2σ(2) ...anσ(n)
σ∈Sn

se numeşte determinantul matricei A.

1. Determinantul unei matrici pătratice este egal cu determinantul matricei transpuse.

det(A) = det(At ).

a b a c
Exemplul 2.1. = .
c d b d

2. Dacă ı̂ntr-un determinant toate elementele unei linii sau coloane sunt nule, atunci
determinantul este nul.
1 2 7
Exemplul 2.2. 0 0 0 = 0.
3 8 −5

3. Dacă ı̂ntr-un determinant schimbăm ı̂ntre ele două unei linii sau două coloane , atunci
determinantul ı̂şi schimbă semnul.

3
 a b c c b a
Exemplul 2.3. d e f = − f e d .
g h i i h g

4. Dacă ı̂ntr-un determinant avem două linii sau două coloane proporţionale , atunci
determinantul este nul.
a b c
Exemplul 2.4. d e f = 0.
2a 2b 2c

5. Dacă ı̂nmulţim cu un număr o linie sau o coloană a unei matrice, atunci determinantul
obţinut este egal cu produsul dintre acel număr şi determinantul matricei iniţiale.
1 2 3 1 2 3
Exemplul 2.5. 5 −10 25 = 5 1 −2 5 .
2 7 −9 2 7 −9

6. Dacă ı̂ntr-un determinant se adună la elementele unei linii (coloane ) elementele altei linii
(respectiv coloane) ı̂nmulţite cu un acelaşi număr atunci valoarea determinantului nu se
schimbă.
a b a − 2c b − 2d
Exemplul 2.6. = .
c d c d

7. det(In ) = 1, unde In = este matricea unitate de ordin n.

1 0 0 0
0 1 0 0
Exemplul 2.7. = 1.
0 0 1 0
0 0 0 1

8. Dacă A şi B sunt două matrice pătratice de acelaşi ordin atunci det(A·B) = det(A)·det(B).
   
2 3 1 1
Exemplul 2.8. Dacă A = ,B = , atunci det(A) = 5, det(B) =
1 4 2 −2
 
8 −4
−4, AB = , iar det(AB) = −20.
9 −7

9. Dacă A este o matrice pătratică atunci det(An ) = [det(A)]n , (∀)n ∈ N∗ .

 
2 3
Exemplul 2.9. Dacă A = , atunci det(A3 ) = [det(A)]3 = 53 = 125.
1 4

10. Dacă elementele unei coloane (linii) ale unui determinant sunt sume de câte doi termeni
atunci , determinantul se scrie ca o sumă de doi determinanţi.
a b+x c a b c a x c
Exemplul 2.10. d e + y f = d e f + d y f .
g h+z i g h i g z i

11. Dacă A este o matrice pătratică de ordin n atunci det(k · A) = k n · det(A).

Exemplul 2.11. Fie A ∈ M3 (C) cu det(A) = 2, atunci det(3A) = 33 det(A) = 54.

4
Propoziţia 1. (Descompunerea uni determinant după elementele unei linii sau a unei
a11 a12 ... a1n
a a22 ... a2n
coloane) Fie d = 21 . Se notează cu dij determinantul de ordin n − 1 care
... ... ... ...
an1 an2 ... ann
se obţine din determinantul d prin eliminarea liniei i şi a coloanei j. dij se numeşte minorul
elementului aij . Numărul δij = (−1)i+j dij se numeşte complementul algebric al elementului
aij . Avem egalitatea

d = ai1 δi1 + ai2 δi2 + ... + ain δin = a1j δ1j + a2j δ2j + ... + anj δnj , ∀i, j = 1, n.

2 1 4
−1 2 3 2 3 −1
Exemplul 2.12. 3 −1 2 = 2 −1 +4 = −18 + 11 + 76 = 69.
5 −1 4 −1 4 5
4 5 −1

2.1 Probleme rezolvate

1. Calculaţi următorii determinanţi:

1 2 1 2 1 2 3 4
0 −1 3 5 2 3 4 5
a) ; b) .
1 0 −2 4 3 4 5 6
0 1 1 −3 1 2 1 3

1 2 1 2 1 2 1 2
−1 3 5 −1 3 5
0 −1 3 5 0 −1 3 5
Soluţie. a) = = −2 −3 2 = 0 −9 −8 =
1 0 −2 4 0 −2 −3 2
1 1 −3 0 4 2
0 1 1 −3 0 1 1 −3
−9 −8
− = −14.
4 2
1 2 3 4 1 2 3 4
−1 −2 −3 1 2 3
2 3 4 5 0 −1 −2 −3
b) = = −2 −4 −6 = 2 1 2 3 = 0.
3 4 5 6 0 −2 −4 −6
0 −2 −1 0 −2 −1
1 2 1 3 0 0 −2 −1

x+3 x x
2. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x x+3 x = 0.
x x x+3

x+3 x x 3x + 3 3x + 3 3x + 3 1 1 1
Soluţie. x x+3 x = x x+3 x = (3x+3) x x + 3 x =
x x x+3 x x x+3 x x x+3
1 0 0
(3x + 3) x 3 0 = 9(3x + 3) = 0 ⇒ x = −1.
x 0 3

a b c
3. Arătaţi că c a b = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 − ab − ac − bc).
b c a

5
 a b c a+b+c a+b+c a+b+c 1 1 1
Soluţie. c a b = c a b = (a+b+c) c a b = (a+b+c)(a2 +
b c a b c a b c a
b2 + c2 − ab − ac − bc).

Determinantul Vandermonde se notează cu V (a1 , a2 , ..., an ) şi este definit prin

1 1 ··· 1
a1 a2 ··· an
V (a1 , a2 , ..., an ) = a21 a22 ··· a2n .
··· ··· ··· ···
n−1
a1 an−1
2 ··· an−1
n

1 1
Exemplul 2.13. V (a1 , a2 ) = = a2 − a1 .
a1 a2

1 1 1
Exemplul 2.14. V (a1 , a2 , a3 ) = a1 a2 a3
a21 a22 a23

Pentru a calcula acest determinant efectuăm L3 − a3 L2 şi apoi L2 − a3 L1 şi obţinem

1 1 1 1 1 1
V (a1 , a2 , a3 ) = a1 a2 a3 = a1 − a3 a2 − a3 0 =
a1 (a1 − a3 ) a2 (a2 − a3 ) 0 a1 (a1 − a3 ) a2 (a2 − a3 ) 0
= (a3 − a2 )(a3 − a1 )(a2 − a1 ).

Propoziţia 2. Y
V (a1 , a2 , ..., an ) = (aj − ai ).
1≤i<j≤n

Demonstraţie. Efectuând Ln − an Ln−1 , Ln−1 − an Ln−2 , ..., L2 − an L1 , se obţine

1 1 ··· 1 1
a1 − an a2 − an ··· an−1 − an 0
V (a1 , a2 , ..., an ) = a1 (a1 − an ) a2 (a2 − an ) ··· an−1 (an−1 − an ) 0 .
··· ··· ··· ···
n−2 n−2 n−2
a1 (a1 − an ) a2 (a2 − an ) ··· an−1 (an−1 − an ) 0

De unde se obţine relaţia de recurenţă

V (a1 , a2 , .., an ) = (an − a1 )(an − a2 )...(an − an−1 )V (a1 , a2 , ..., an−1 ).

Folosind relaţia de recurenţă se obţine rezultatul dorit.

2.2 Probleme propuse


4 3
1. Fie matricea A = . Calculaţi det(A2 − 5A − I2 ).
2 1
 
−1 2 2
2. Fie A = .
2 2 −1

6
 a) Calculaţi det(AAt ).
b) Arătaţi că det(At A) = 0.

1 2 2 a b b
3. Calculaţi ∆1 = 2 1 2 şi ∆2 = b a b .
2 2 1 b b a

4. Fie numerele reale a, b, c, funcţia f : R → R, f (x) = x3 + 2x + 3 şi determinanţii

1 1 1 1 1 1
A = a b c ,B = a b c .
3 3
a b c3 f (a) f (b) f (c)

a) Arătaţi că A = (a + b + c)(c − b)(c − a)(b − a).

b) Arătaţi că A = B.
2 2 2
+2 +5 +3
1 + x2 1 + x2 1 + x2
5. Se consideră funcţia f (x) = −2x 1 − 5x −3x . Aduceţi f (x) la forma
4 7+x 5
cea mai simplă.

1 + cos a 1 + sin a 1
6. Care este valoarea determinantului ∆ = 1 − sin a 1 + cos a 1 .
1 1 1

7. Fie a, b, c, d ∈ R. Să se calculeze determinantul

1 + a2 ab ac ad
ba 1 + b2 bc bd
ca cb 1+c 2 cd
da db dc 1 + d2
.

8. Să sc calculeze determinantul matricei

 
a b c d
 b −a d −c 
A=  c −d −a b  .


d c −b −a

9. Să se rezolve următoarele ecuaţii:

a)
a2 − x ab ac
ba b2 − x bc = 0.
ca cb c2 − x
b)
4−x 1 4
1 2−x 2 = 0.
2 4 1−x

7
 c)
x3 x2 x 1
1 2 −1 1
= 0.
−1 1 5 3
4 1 0 0
10. Să se scrie sub formă de produs determinanţii:
1−x−y z z
a) x 1−y−z x .
y y 1−x−z
(y + z)2 x2 x2
b) y 2 (x + z) 2 y2 .
z 2 z 2 (x + y) 2

a2 b2 c2
c) b2 + c2 c2 + a2 a2 + b2
bc ca ab

2.3 Soluţii

1. det(A) = 1.

2. a) AAt = 7I2 ⇒ det(AAt ) = 49.

 
5 2 −4
b) At A =  2 8 2  ⇒ det(At A) = 0.
−4 2 5

3. ∆1 = 5, ∆2 = (2b + a)(a − b)2 .

4. Calcul.

5. f (x) = 0.

6. f (x) = 1.

7. 1 + a2 + b2 + c2 + d2 .

8. AAt = (a2 +b2 +c2 +d2 )I4 ⇒ det2 (A) = (a2 +b2 +c2 +d2 )4 ⇒ det(A) = −(a2 +b2 +c2 +d2 )2 .

9. a) x ∈ {0, a2 + b2 + c2 }.
√
b) x ∈ {7, ± 3}.
√
3 ± 29
c) x ∈ {1, }.
2
10. a) (x + y + z − 1)2 .
b) 2xyz(x + y + z)3 .
c) (a − b)(a − c)(b − c)(a2 + b2 + c2 ).

8
3 Aplicaţii ale determinanţilor ı̂n geometrie

x y 1
Ecuaţia dreptei determinată de punctele A(xA , yA ), B(xB , yB ) este: xA yA 1 = 0.
xB yB 1

Punctele A(xA , yA ), B(xB , yB ), C(XC , yC ) sunt coliniare dacă şi numai dacă
xA yA 1
xB yB 1 = 0.
x C yC 1
Aria suprafeţei triunghiulare (ABC) cu vârfurile A(xA , yA ), B(xB , yB ), C(XC , yC )
xA yA 1
|∆|
este: A4ABC = , unde ∆ = xB yB 1 .
2
xC yC 1

3.1 Probleme rezolvate

1. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(4, 1) şi B(1, 2).

x y 1
Soluţie. AB : 4 1 1 = 0 ⇒ AB : x + 3y − 7 = 0.
1 2 1

2. Să se verifice dacă punctel A(4, 1), B(−1, −9), C(2. − 3) sunt puncte coliniare.

xA yA 1 4 1 1
Soluţie. Punctele A, B, C sunt coliniare ⇔ xB yB 1 = 0 ⇔ −1 −9 1 = −36 + 3 +
x C yC 1 2 −3 1
2 + 18 + 12 + 1 = 0 ⇒ punctele A, B, C sunt coliniare.

3. Să se calculeze aria triunghiului ABC, dacă A(1, 1), B(3, 0) şi C(2, 2).

1 1 1
3
Soluţie. ∆ = 3 0 1 = 3 ⇒ A4ABC = .
2
2 2 1

3.2 Probleme propuse

1. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(−3, 3), B(4, 4), C(5, −3). Calculaţi
A4ABC .

2. În reperul cartezian xOy, se consideră punctele A(0, 2), B(3, 5) şi C(6, 8).

a) Determinaţi ecuaţia dreptei AC.

b) Verificaţi dacă punctele A, B şi C sunt coliniare.
c) Demonstraţi că aria triunghiului AOB este egală cu aria triunghiului BOC.

3. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(−2, −1), B(−1, 1), C(1, 5). Arătaţi
că punctele A, B, C sunt coliniare.

9
 4. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(−2, 1), B(2, 0), C(1, 4) şi D(−2, 2).
Calculaţi aria patrulaterului ABCD.

5. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(1, 3), B(2, 1) şi C(a, a − 4).
Determinaţi a ∈ R, astfel ı̂ncât punctele A, B, C să fie coliniare.

6. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(−1, 1) şi B(3, 7).

a) Determinaţi ecuaţia generală a dreptei AB.

b) Determinaţi m ∈ R, astfel ı̂ncât C(m, m + 1) ∈ AB.

7. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(−1, 1) şi B(3, 4).

a) Determinaţi ecuaţia generală a dreptei AB.

b) Determinaţi coordonatele unui punct C ∈ Ox, astfel ı̂ncât A4ABC = 5.

8. Într-un reper cartezian xOy, se consideră punctele A(2, 3), B(m + 1, 2), C(3, m + 2).
Determinaţi valorea lui m ∈ R pentru care A4ABC este minimă.
 
xA yA 1
9. Fie A(xA , yA ), B(xB , yB ), C(xC , yC ) şi M = xB yB 1.
x C yC 1

a) Să se arate că dacă punctele A, B, C se găsesc pe dreapta d : y = 2x, atunci det(M ) = 0.
b) Demonstraţi că dacă triunghiul ABC este un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele
de lungime 1, atunci det(M ) = ±1.
c) Să se arate că dacă există o matrice A astfel ı̂ncât AM = M A = I3 , atunci suma
elementelor matricei A este 1.

10. Se consideră punctele distincte A(−λ, 1), B(1, λ), C(0, 1). Să se determine λ astfel ı̂ncât
punctele să fie coliniare.

11. Să se determine distanţa dintre dreptele paralele (d1 ) : 3x+4y−5 = 0, (d2 ) : 6x+8y+7 = 0.

12. Se consideră punctele An (n − 1, 2n + 1), n ∈ N∗ .

a) Determinaţi ecuaţia dreptei A1 A2 .

b) Determinaţi aria triunghiului OA1 A2 .
c) Demonstraţi că An aparţine dreptei A1 A2 , ∀n ∈ N∗ .

13. Într-un sistem de axe xOy, considerăm punctele A(2, 1), B(8, 3) şi C(4, 9). Fie M, N
mijloacele laturilor AB, respectiv AC.

a) Determinaţi aria 4ABC.

b) Determinaţi ecuaţia dreptei M N .
c) Demonstraţi că, oricare ar fi punctul P ∈ M N , aria triunghiului P BC este jumătate
din aria triunghiului ABC.

3.3 Soluţii

1. 25.

2. a) AC : x − y + 2 = 0.
b) A, B, C sunt coliniare.

10
 c) A4AOB = A4BOC = 3.

3. Verificare.

4. AABCD = 9.

5. a = 3.

6. a) AB : 3x − 2y + 5 = 0.
b) m = −3.

7. a) AB : 3x − 4y + 7 = 0.
17
b) a = 1 sau a = − .
3
8. m = 1.

9. a) Punctele A, B, C sunt coliniare dacă şi numai dacă det(M ) = 0.

1 | det(M )|
b) A4ABC = = ⇒ det(M ) = ±1.
2 2
c) Identificăm ultima colană din AM cu ultima coloană din I3 şi obţinem rezultatul cerut.

10. a ∈ {0, 1}.

17
11. .
10
12. a) A1 A2 : 2x − y + 3 = 0.
3
b) A4OA1 A2 = .
2
c) 2(n − 1) − (2n + 1) + 3 = 0 ⇒ An ∈ A1 A2 .

13. a) A4ABC = 22.

b) M N : 3x + 2y − 19 = 0.
c) Fie P (a, b) ∈ M N, A4P BC = |3a + 2b − 30| = |19 − 30| = 11.

4 Modele de teste

4.1 Model 1

1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 2), B(3, 5) şi C(6, 8).

a) Determinaţi ecuaţia dreptei AC.

b) Verificaţi dacă punctele A, B, C sunt coliniare.
c) Demonstraţi că aria triunghiului AOB este egală cu aria triunghiului BOC.

1 2 3 4
2 3 4 1
2. Calculaţi determinantul: .
3 4 1 2
4 1 2 3

1 1 1
3. Se consideră determinantul D(x, y) = x y 2 , unde x, y ∈ R.
x2 + 1 y 2 + 1 5

11
 a) Calculaţi D(1, −1).
b) Arătaţi că D(x, y) = (x − 2)(y − 2)(y − x).
c) Determinaţi numerele reale x pentru care D(2x , 4x ) = 0.

4. Calculaţi următorul determinant de ordin n, n ∈ N, n ≥ 2:

x a a ... a
a a x ... a
a a x ... a .
... ... ... ... ...
a a a ... x

4.2 Model 2

1. Fie punctele A(1, 2), B(3, 4), C(5, 1) şi D(2m + 1, −1).

a) Scrieţi ecuaţia dreptei AB.

b) Calculaţi aria triunghiului ABC.
c) Determinaţi distanţa de la C la AB.
d) Să se determine m dacă punctele B, C, D sunt coliniare.
e) Să se determine m astfel ı̂ncât A4ACD = 3.

2. Să se determine x ∈ R, astfel ı̂ncât

4−x 1 4
1 2−x 2 = 0.
2 4 1−x

3. Să se arate că:

a2 b2 c2
b2 + c c + a a + b2 = (a2 + b2 + c2 )(a + b + c)(b − a)(c − a)(b − c).
2 2 2 2

bc ca ab

4.3 Model 3

1. Fie punctele A(1, 3), B(3, 7), C(5, 1) şi D(m + 2, −1).

a) Scrieţi ecuaţia dreptei AB.

b) Calculaţi aria triunghiului ABC.
c) Determinaţi distanţa de la C la AB.
d) Să se determine m dacă punctele B, C, D sunt coliniare.
e) Să se determine m astfel ı̂ncât A4ACD = 3.

2. Să se determine x ∈ R, astfel ı̂ncât

x+3 x x
x x+3 x = 0.
x x x+3

12
3. Să se arate că:

a−b−c 2a 2a
2b b−c−a 2b = (a + b + c)3 .
2c 2c c−a−b

13