Lucrarea practică Nr.
Tema: sinteză a circuitelor logice combinaţionale.
Scopul lucrării: studierea practică şi cercetarea procesului de sinteză a
circuitelor logice combinaţionale.
Consideraţii teoretice
Orice circuit logic se caracterizează prin natura semnalelor de intrare, a
celor de ieşire, prin clasele de funcţii intrare-ieşire şi prin natura prelucrărilor de
date ce au loc în structura sa internă.
Circuitele logice se împart în două clase: combinaţionale şi secvenţiale. Un
circuit logic combinaţional (CLC) se caracterizează prin aceea că starea ieşirilor
sale la un moment dat depinde numai de starea intrărilor sale în momentul
considerat. Legătura între starea intrărilor şi starea ieşirilor circuitului este dată de
funcţiile de transfer ale acestuia, denumite în acest caz funcţii de comutare care
sunt funcţii booleene.
CLC este circuitul, care are n intrări (x1, x2, x3, …, xn ) şi m ieşiri (y1, y2, y3,
…, ym) la care ieşirile pot fi exprimate numai de variabilele de intrare:
y1=f1(x1, x2, x3, …, xn )
y2=f2(x1, x2, x3, …, xn )
………………………
ym=fm(x1, x2, x3, …, xn )
Pentru că în acest model matematic nu intervin ca variabile independente
timpul şi nici mărimile de ieşire, rezultă, că în structura sa un CLC nu prezintă
circuite de memorie şi nici legături de reacţie (variabilele de ieşire nu sînt aplicate
la intrare).
Sinteza unui CLC se efectuează în următoarele etape:
- descrierea necesităţilor ce trebuie să le rezolve circuitul combinaţional
(prin text, desen, diagrame etc.);
- reprezentarea acestei descrieri sub forma unui tabel de adevăr;
- deducerea funcţiilor logice şi minimizarea acestora;
- implementarea acestor funcţii minimizate sub forma unor reţele de
comutare prin intermediul circuitelor integrate;
Implementarea funcţiilor logice minimizate sub forma reţelelor de comutare
poate fi realizată sau în forma canonică disjunctivă (ŞI/SAU), sau în orice altă
formă normală, adică ŞI-NU/ŞI-NU, SAU/ŞI-NU, SAU-NU/SAU, ŞI/SAU-NU,
ŞI-NU/ŞI, SAU/ŞI, SAU-NU/SAU-NU.
Trecerea de la o formă normală la alta se efectuează prin utilizarea succesivă
a formulelor lui De Morgan avînd iniţial forma canonică disjunctivă normală
(ŞI/SAU) şi forma canonică conjunctivă normală (SAU/ŞI) a funcţiei.
De exemplu:
din forma disjunctivă normal (СДНФ):
(forma ŞI/SAU) (И/ИЛИ):
(forma ŞI-NU/ŞI-NU) (И-НЕ/И-НЕ):
(forma SAU/ŞI-NU) (ИЛИ/И-НЕ):
(forma SAU-NU/SAU) (ИЛИ-НЕ/ИЛИ):
din forma conjunctivă normală (СКНФ):
(forma SAU/ŞI) (ИЛИ/И):
(forma ŞI-NU/ŞI)(И-НЕ/И):
(forma ŞI/SAU-NU)(И/ИЛИ-НЕ):
(formaSAU-NU/SAU-NU) (ИЛИ-НЕ/ИЛИ-НЕ):
=
Tema pentru acasă:
Se determină varianta fiecărui elev. Pentru aceasta numărul de ordine după
registru (două cifre) se codifică prin codul binar-zecimal 8421+3. În dependenţă de
aceste coduri se completează tabelul 1.1. Aici A1A2A3A4, B1B2B3B4,
C1C2C3C4, D1D2D3D4 sînt respectiv codurile binar-zecimale 8421+3. De
exemplu, dacă numărul de ordine după registru este egal cu 19, atunci codul de
complectare va fi 1919. Fiecare cifra transformată în binar se adună cu 0011 și se
obțin codurile A, B, C, D.
Elevii cu numerele pare după registru minimizează funcţiile y1 şi y3, iar cei
cu numerele impare - funcţiile y2 şi y4.
Funcţiile y1 (de către elevii cu numere pare) şi y2 (de către elevii cu numere
impare) se reprezintă în FDNP şi FCNP. Pentru forma disjunctivă normală perfectă
se asamblează schema în setul de elemente ŞI-NU.
Funcţiile y1 (de către elevii cu numere pare) şi y2 (de către elevii cu numere
impare) se reprezintă în toate cele 8 forme normale (vezi exemplul de mai sus).
Tabelul 1.1
Intrările CLC Ieşirile CLC
x1 x2 x3 x4 y1 y2 y3 y4
0 0 0 0 A1 A2 A3 A4
0 0 0 1 A2 B2 C2 D2
0 0 1 0 A3 B3 C3 D3
0 0 1 1 A4 B4 C4 D4
0 1 0 0 B1 A2 C3 D4
0 1 0 1 D1 C2 B3 A1
0 1 1 0 1 D2 D3 1
0 1 1 1 D1 D4 D2 D3
1 0 0 0 C1 C2 C3 C4
1 0 0 1 C2 A1 D3 B4
1 0 1 0 B3 B4 B1 B2
1 0 1 1 B4 0 1 A3
1 1 0 0 C4 D1 1 A2
1 1 0 1 0 D2 B2 A1
1 1 1 0 C2 D3 B3 A3
1 1 1 1 1 D4 B4 A4
Пример: Вариант 1919
A=1 B=9 C=1 D=9
A=0001 B=1001 C=0001 D=1001
A1=0, A2=0, A3=0, A4=1, ……….
Y1, Y3 СДНФ (по 1) – построить схемы с И-Не элементами
Y2, Y4 СКНФ (по 0) – построить схемы с ИЛИ-Не элементами
Записать СДНФ в 4 типах записи (смотри пример выше, красным цветом)
Записать СКНФ в 4 типах записи (смотри пример выше)
Y1 (МДНФ) записать в 4-х формах (Пример смотри выше)
Y2 (МКНФ) записать в 4-х формах (Пример смотри выше)
Întrebări:
1. Care sînt particularităţile care caracterizează circuitele logice
combinaţionale?
2. Care sînt etapele de sinteză a circuitelor logice combinaţionale ?
3. Cum se calculează timpul de funcţionare a unui circuit logic
combinaţional ?