SR en 12056-4 (2002 PDF
SR en 12056-4 (2002 PDF
80
SR EN 12056-4
STANDARD ROMÂN Februarie 2011
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european
EN 12056-4:2000.
Standardul european EN 12056-4:2000 a fost adoptat ca standard român prin metoda filei de
confirmare la data de la data de 23 septembrie 2002.
Standardul se aplică se aplică, de asemenea, la staţiile de pompare cu aplicare limitată pentru ape
uzate care conţin materii fecale.
Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române este dată
în Anexa NA.
ICS 91.140.80
Versiunea română
Membrii CEN au obligaţia să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiunea în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naţională şi notificată la Centrul de Management, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia,
Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia.
Pagina
Preambul ..................................................................................................................................................3
1 Domeniu de aplicare....................................................................................................................3
3.1 Definiţii.................................................................................................................................... 4
3.1.1 Staţie de pompare pentru ape uzate...................................................................................... 4
3.1.2 Refulare.................................................................................................................................. 4
3.1.3 Nivelul de refulare .................................................................................................................. 4
3.1.4 Buclă antirefulare ................................................................................................................... 4
3.1.5 Debit de funcţionare, Vp ......................................................................................................... 4
3.1.6 Înălţime de refulare, Hp .......................................................................................................... 4
3.1.7 Bazin de recepţie pentru ape uzate cu materii fecale ............................................................ 4
3.1.8 Volum util................................................................................................................................ 4
3.2 Simboluri ................................................................................................................................ 5
5 Instalarea .....................................................................................................................................7
8.1 Control.................................................................................................................................. 16
8.2 Mentenanţă .......................................................................................................................... 16
8.3 Contract de mentenanţă....................................................................................................... 17
Anexa A (informativă)............................................................................................................................ 18
Bibliografie ..............................................................................................................................................20
Preambul
Acest standard european a fost elaborat de către Comitetul Tehnic CEN/TC 165 „Ingineria apelor
reziduale”, al cărui secretariat este deţinut de DIN.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic fie prin ratificare, cel târziu până în decembrie 2000, iar standardele naţionale conflictuale
cu acest standard trebuie retrase cel târziu până în iunie 2001.
Această parte este a treia dintr-o serie de standarde legată de cerinţele funcţionale ale sistemelor de
gravitaţionale de evacuare din interiorul clădirilor. Exista cinci părţi după cum urmează: Reţele de
evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor
1 Domeniu de aplicare
Această parte prezintă cerinţele de proiectare, utilizare şi întreţinere pentru staţiile de pompare a
apelor menajere cu materii fecale , a apelor menajere fără materii fecale şi a apei pluviale din interiorul
2 Referinţe normative
Prezentul standard european conţine referinţe datate sau nedatate prevăzute în alte publicaţii. Aceste
referinţe normative sunt citate în locurile corespunzătoare din text, şi publicaţiile sunt enumerate mai
jos. Pentru referinţele datate, modificările sau revizuirile ulterioare ale oricăreia din publicaţii nu se
aplică prezentului standard european decât dacă au fost incluse prin modificări sau revizuire. Pentru
referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire.
prEN 12050-1 Wastewater lifting plants for buildings and sites - Principles of construction and
testing
Part 1: Lifting plants for wastewater containing faecal matter
prEN 12050-2 Wastewater lifting plants for buildings and sites - Principles of construction and
testing
Part 2: Lifting plants for faecal-free wastewater
prEN 12050-3 Wastewater lifting plants for buildings and sites - Principles of construction and
testing
Part 3: Lifting plants for wastewater containing faecal matter for limited
applications
prEN 12050-4 Wastewater lifting plants for buildings and sites - Principles of construction and
testing
Part 4: Non-return valves for faecal-free wastewater and wastewater containing
faecal matter
3.1 Definiţii
3.1.2 Refulare
Curgerea apelor uzate dintr-un canal colector sau canalizare împotriva direcţiei de curgere înapoi în
conducta racordată.
3.2 Simboluri
O situaţie similară poate fi provocată de deversări neplanificate, blocaje, supraîncărcare sau reducerea
secţiunii transversale.
În plus, avarierea unei staţii de pompare poate duce la supraîncărcarea unui sistem de evacuare. Din
aceste motive, sistemele sanitare aflate sub nivelul de inundaţie trebuiesc protejate împotriva
1
refulărilor. Dacă nu sunt disponibile alte informaţii, în zonele drepte, nivelul străzii în punctul în care
conductele de evacuare se racordează la sistemul de canalizare poate fi considerat nivelul de
inundaţie.
Protecţia împotriva refulării poate fi asigurată prin intermediul staţiei de pompare cu o buclă
antirefulare (a se vedea figurile 1 şi 2). Numai o buclă antirefulare asigură un grad ridicat de siguranţă
împotriva refulării.
1
“Nivelul străzii” se referă la drumuri, poteci, trotuare, etc.
Figura 1 Figura 2
Camerele în care se montează staţiile de pompare pentru apele uzate trebuie sa aibă o dimensiune
suficient de mare pentru a asigura un spaţiu de lucru de cel puţin 600 mm de jur împrejurul tuturor
componentelor sau pieselor care au nevoie de întreţinere. Camerele trebuie să fie acoperite şi
ventilate corespunzător. Acolo unde este utilizată o staţie de pompare pentru ape uzate cu materii
fecale conform prEN 12050-1, trebuie să se asigure un bazin de decantare.
Toate racordurile conductelor către staţia de pompare trebuie să poată amortiza zgomotul.
Rezervoarele de colectare pentru apele uzate cu materii fecale nu trebuie să fie structural conectate la
clădire. Staţiile de pompare pentru apele uzate cu materii fecale utilizate în interiorul unei clădiri
trebuie echipate cu un rezervor de colectare independent.
În conformitate cu prEN 12050-1 la staţiile de pompare unde fluxul de intrare al apelor uzate nu poate
fi întrerupt se montează dispozitive de pompare duble.
Apele de suprafaţă drenate din zonele aflate sub nivelul de inundaţie exterioare clădirii se pompează
separat de apele menajere domestice cu ajutorul unei staţii de pompare amplasată în afara clădirii.
5.2 Conductele
Conductele instalaţiilor sanitare aflate sub nivelul de inundaţie conectate la o staţie de pompare pentru
ape menajere se proiectează şi se instalează în conformitate cu EN 12056.
Dimensiunea minimă
Tipul staţiei de pompare pentru apele uzate
conductă de evacuare
Staţie de pompare fără tocător pentru materii fecale conform DN 80
prEN 12050-1
Staţie de pompare cu tocător pentru materii fecale conform DN 32
prEN 12050-1
Staţie de pompare pentru apele uzate fără materii fecale DN 32
conform prEN 12050-2
Staţie de pompare fără tocător pentru materii fecale pentru DN 25
aplicaţii limitate conform prEN 12050-1
Staţie de pompare cu tocător pentru materii fecale pentru DN 20
aplicaţii limitate conform prEN 12050-1
Toate conductele racordate la staţiile de pompare se instalează astfel încât să nu existe tensiuni şi să
fie sprijinite corespunzător.
Figura 5 - Ilustrare racord staţii de pompare pentru ape uzate fără materii fecale la sistemul de
evacuare
5.3 Ventilaţia
Staţiile de pompare pentru apele uzate cu materii fecale conform prEN 12050-1 se ventilează
deasupra nivelului acoperişului. Conductele de ventilare pot fi racordate fie la un puţ de ventilare, fie la
un coş de ventilaţie. Conductele de ventilaţie nu se conectează la conducta de admisie în partea prin
care se face admisia de aer în conducta de ventilaţie a unui separator de grăsimi.
Acolo unde este specificat un dispozitiv de avertizare, acesta se montează astfel încât în cazul unei
defecţiuni să avertizeze fiecare locaţie servită de staţia de pompare.
În afară de determinările specificate în EN 12056-2 viteza în canalul colector nu trebuie să fie mai mică
de 0,7 m/s şi nu trebuie să depăşească 2,3 m/s. Când se alege o staţie de pompare, se ia în
considerare consumul minim de energie pe care aceasta o utilizează. În general, Qp trebuie să aibă
cel puţin Qi dacă producătorul specifică extensia reducţiei.
şi
HV = HV,A + HV,R (2)
Unde
Htot, Înălţime totală, în metri
Hgeo Înălţime statică, în metri
Hv Pierdere de înălţime (partea dinamică a înălţimii totale) ,în metri
Hv,A Pierdere pe la supape şi fitinguri, în metri
Hv, R Pierdere de frecare în conducta de evacuare, în metri
10
Înălţimea statică este calculată ca diferenţa de nivel dintre cel mai jos nivel al apei în staţia de
pompare şi cel mai înalt punct din conducta de evacuare. Pentru simplificare, este permisă măsurarea
diferenţei de nivel de la podeaua camerei unde se află staţia de pompare şi cel mai de jos punct al
buclei de refulare (a se vedea figura 8).
11
Pierderile de presiune de la fiecare supapă şi fiting în parte dintre conducta de evacuare şi bucla de
refulare se calculează individual şi se însumează, adică:
2
Hv,A = Σi ζi (vi )/2g
Tip rezistenţă ζ
Supapă de închidere *) 0,5
Supapă de reţinere*) 2,2
Cot 90º 0,5
Cot 45º 0,3
Curgere liberă 1,0
Pasaj piesă în T 45º în cazul curgerii în aceeaşi direcţie 0,3
Pasaj piesă în T 90º în cazul curgerii în aceeaşi direcţie 0,5
Racord piesă în T 45º în cazul curgerii în aceeaşi direcţie 0,6
Racord piesă în T 90º în cazul curgerii în aceeaşi direcţie 1,0
Piesă în T 90º în cazul curgerii în direcţii opuse 1,3
Creştere în diametru 0,3
*) Este de preferat să se respecte specificaţiile furnizate de producător
Calculele pentru pierderile de presiune prin supape şi fitinguri sunt redate în tabelul 4. Ca alternativă
se pot utiliza informaţiile furnizate de producător.
12
Coeficient de rezistenţă ζ
v
0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0
m/
s Pierdere de presiune, Hv,A
m
0,7 0,010 0,015 0,02 0,025 0,029 0,034 0,039 0,044 0,049 0,061 0,074 0,086 0,098
0,8 0,013 0,019 0,026 0,032 0,038 0,045 0,051 0,058 0,064 0,080 0,096 0,112 0,128
0,9 0,016 0,024 0,032 0,041 0,049 0,057 0,065 0,073 0,081 0,101 0,122 0,142 0,162
1,0 0,02 0,030 0,040 0,050 0,060 0,070 0,080 0,090 0,100 0,125 0,150 0,175 0,200
1,1 0,024 0,036 0,048 0,061 0,073 0,085 0,097 0,109 0,121 0,151 0,182 0,212 0,242
1,2 0,029 0,043 0,058 0,072 0,086 0,101 0,115 0,130 0,144 0,180 0,216 0,252 0,288
1,3 0,034 0,051 0,068 0,085 0,101 0,118 0,135 0,152 0,169 0,211 0,254 0,296 0,338
1,4 0,039 0,059 0,078 0,098 0,118 0,137 0,157 0,176 0,196 0,245 0,294 0,343 0,392
1,5 0,045 0,068 0,090 0,113 0,135 0,158 0,180 0,203 0,225 0,281 0,338 0,394 0,450
1,6 0,051 0,077 0,102 0,128 0,154 0,179 0,205 0,230 0,256 0,320 0,384 0,448 0,512
1,7 0,058 0,087 0,116 0,145 0,173 0,202 0,231 0,260 0,289 0,361 0,434 0,506 0,578
1,8 0,065 0,097 0,130 0,162 0,194 0,227 0,259 0,292 0,324 0,405 0,486 0,567 0,648
1,9 0,072 0,108 0,144 0,181 0,217 0,253 0,289 0,325 0,361 0,451 0,542 0,632 0,722
2,0 0,080 0,120 0,160 0,200 0,240 0,280 0,320 0,360 0,400 0,500 0,600 0,700 0,800
2,1 0,088 0,132 0,176 0,221 0,265 0,309 0,353 0,397 0,441 0,551 0,662 0,772 0,882
2,2 0,097 0,145 0,194 0,242 0,290 0,339 0,387 0,436 0,484 0,605 0,726 0,847 0,968
2,3 0,106 0,159 0,212 0,265 0,317 0,370 0,423 0,476 0,529 0,661 0,794 0,926 1,058
2,4 0,115 0,173 0,230 0,288 0,346 0,403 0,461 0,518 0,576 0,720 0,864 1,008 1,152
2,5 0,125 0,188 0,250 0,313 0,375 0,438 0,500 0,563 0,625 0,781 0,938 1,094 1,25
Pierdere de frecare, Hv,R, sunt determinate în conformitate cu figura 9, anexa A sau utilizând
informaţiile producătorului pentru toate conductele drepte din sistemul de evacuare până la bucla de
refulare, adică:
Unde
EXEMPLU:
Se dau: Conducta DN 80
3
Debitul 20 m /h
Acest paragraf nu se aplică pentru staţiile de pompare a apelor uzate cu materii fecale pentru aplicaţii
limitate care sunt conforme cu EN 12050-3.
V = T x Qp
2
Numită şi ecuaţia Prandtl-Colebrook
13
kW s
până la 2,5 2,2
de la 2,5 până la 7,5 5,5
peste 7,5 8,5
NOTA 1 - Aceşti coeficienţi sunt bazaţi pe experienţă.
Producătorul staţiei de pompare poate specifica alte valori pentru timpul minim de funcţionare T.
Volumul util trebuie să fie mai mare decât volumul din conducta de evacuare între supapa de reţinere
şi bucla de refulare. Pentru a se asigura faptul că conţinutul conductei de evacuare este evacuat în
timpul fiecărei secvenţă de pompare, volumul minim util trebuie să fie de 20 de litri.
14
Figura 9 - Pierderile de presiune locale HV,j , în funcţie de diametrul intern al conductei, d, viteza
3
v, şi debitul Q
15
7 Punerea în funcţiune
Staţia de pompare trebuie să fie pusă în funcţiune de o persoană calificată corespunzător. Furnizorul
staţiei de pompare este responsabil cu punerea la dispoziţie a acestei persoane. Pentru punerea în
funcţiune este necesară încercarea cu apă pentru un minimum de două secvenţe de pornire. În timpul
încercării trebuie să se evite funcţionarea pe uscat. Următoarele puncte trebuie verificate înainte, în
timpul şi după încercare:
Punerea în funcţiune trebuie înregistrată în scris, inclusiv datele importante cum ar fi montarea
comutatorului de supraîncărcare a motorului şi citirile din oră în oră a indicatoarelor.
8.1 Control
Staţiile de pompare a apelor uzate trebuie inspectate lunar prin observarea a două cicluri de pornire şi
verificarea funcţionării.
8.2 Mentenanţă
Staţiile de pompare trebuie întreţinute periodic de personalul special calificat. Timpul dintre întreţineri
nu trebuie să fie mai mare de:
16
După efectuarea întreţinerii, staţia trebuie pusă în funcţiune în conformitate cu articolul 7. Trebuie
păstrat un jurnal al lucrărilor de întreţinere în care să se detalieze lucrările efectuate şi informaţiile care
se aplică. Dacă sunt descoperite defecţiuni care nu pot fi remediate, ele trebuie notificate în scris către
operatorul staţiei de pompare a apei uzate şi se înregistrează primirea acesteia.
17
Anexa A
(informativă)
Tabelul A.1 - Determinarea pierderilor de presiune locale HV,j, în sistemele de conducte drepte
cu o rugozitate de operare de k = 0,25 mm în funcţie de diametrul nominal al conductei DN,
viteza, v, şi debitul Q
DN 20 DN 25 DN 32 DN 40 DN 50 DN 60
3 d1 = 20,0 mm d1 = 25,0 mm d1 = 32,0 mm d1 = 40,0 mm d1 = 50,0 mm d1 = 60,0 mm
m /h
v v v v v v
Hvj Hvj Hvj Hvj Hvj Hvj
m/s m/s m/s m/s m/s m/s
1,0 0,087 0,9 - - - - - - - - - -
1,2 0,124 1,1 0,039 0,7 - - - - - - - -
1,4 0,167 1,2 0,052 0,8 - - - - - - - -
1,6 0,216 1,4 0,067 0,9 - - - - - - - -
1,8 0,272 1,6 0,085 1,0 - - - - - - - -
0,104
2,0 0,334 1,8 1,1 0,029 0,7 - - - - - -
0,125
2,2 0,403 1,9 1,2 0,035 0,8 - - - - - -
0,148
2,4 0,478 2,1 1,4 0,041 0,8 - - - - - -
0,148
2,6 0,559 2,3 1,5 0,048 0,9 - - - - - -
0,173
2,8 - - 1,6 0,055 1,0 - - - - - -
0,200
3,0 - - 0,228 1,7 0,063 1,0 0,020 0,7 - - - -
3,2 - - 0,259 1,8 0,071 1,1 0,022 0,7 - - - -
3,4 - - 0,292 1,9 0,080 1,2 0,025 0,8 - - - -
3,6 - - 0,327 2,0 0,090 1,2 0,028 0,8 - - - -
3,8 - - 0,363 2,2 0,100 1,3 0,031 0,8 - - - -
4,0 - - 0,402 2,3 0,110 1,4 0,034 0,9 - - - -
4,2 - - - - 0,121 1,5 0,038 0,9 - - - -
18
DN 125
DN 60 DN 70 DN 80 DN 90 DN 100
d1 = 125,0
3 d1 = 60,0 mm d1 = 70,0 mm d1 = 80,0 mm d1 = 90,0 mm d1 = 100,0 mm
m /h mm
v v v v v v
Hvj Hvj Hvj Hvj Hvj Hvj
m/s m/s m/s m/s m/s m/s
11,0 0,003 1,1 0,014 0,8 - - - - - - - -
11,5 0,033 1,1 0,015 0,8 - - - - - - - -
12,0 0,035 1,2 0,016 0,9 - - - - - - - -
12,5 0,038 1,2 0,017 0,9 - - - - - - - -
13,0 0,041 1,3 0,019 0,9 0,090 0,7 - - - - - -
13,5 0,045 1,3 0,020 1,0 0,01 0,7 - - - - - -
14,0 0,048 1,4 0,022 1,0 0,011 0,8 - - - - - -
14,5 0,051 1,4 0,023 1,0 0,012 0,8 - - - - - -
15,0 0,055 1,5 0,025 1,1 0,012 0,8 - - - - - -
15,5 0,058 1,5 0,026 1,1 0,013 0,9 - - - - - -
16,0 0,062 1,6 0,028 1,2 0,014 0,9 - - - - - -
16,5 0,066 1,6 0,03 1,2 0,015 0,9 0,008 0,7 - - - -
17,0 0,070 1,7 0,031 1,2 0,016 0,9 0,009 0,7 - - - -
17,5 0,074 1,7 0,033 1,3 0,017 1,0 0,009 0,8 - - - -
18,0 0,078 1,8 0,035 1,3 0,018 1,0 0,01 0,8 - - - -
20,0 0,096 2,0 0,043 1,4 0,022 1,1 0,012 0,9 0,007 0,7 - -
22,0 0,116 2,2 0,052 1,6 0,026 1,2 0,014 1,0 0,008 0,8 - -
24,0 - - 0,062 1,7 0,031 1,3 0,017 1,0 0,01 0,8 - -
26,0 - - 0,072 1,8 0,036 1,4 0,02 1,1 0,011 0,9 - -
28,0 - - 0,083 2,0 0,042 1,5 0,023 1,2 0,013 1,0 - -
30,0 - - 0,095 2,2 0,048 1,7 0,026 1,3 0,015 1,1 - -
32,0 - - - - 0,054 1,8 0,029 1,4 0,017 1,1 0,005 0,7
34,0 - - - - 0,061 1,9 0,033 1,5 0,019 1,2 0,006 0,8
19
Bibliografie
EN 752-6:1995: Drain and sewer systems outside buidings - Part 6: Pumping installations
20
Anexa naţională NA
(informativă)
Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române este
următoarea:
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene la care se face referire
(respectiv standardele române identice cu acestea).
21
Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii a
tuturor modificărilor în vigoare.