VALORIFICAREA FONDULUI DE ARHITECTURĂ GOTICA CI VILĂ

DIN SIBIU
A rh. HERMANN FABINI

Evidenţierea fondului istoric al unei zone pnn restau­ a) Pentru construirea axonometnel s-a folosit planul
rare, adaptare funcţională şi valorificare a elementelor de oraşului la scara 1 : 720 din anul 1 87 5 1 • Alte planuri, care
interes urbanistic, În vederea repunerii În circuitul urban a au ajutat la elucidarea unor situaţii sînt cele din colecţia de
unor construcţii sau ansambluri, importante sub aspectul acuarele BobeF, pla nul oraşului executat În 1 699 de Mo­
informaţiei istorice şi al ex presivităţii estetice, presupune o rando Visconti3, planurile o raşului din 1 7 5 1 4 şi 1 8455. Din
cunoaştere detaliată a zonei respective. Studiul de faţă repre­ reprezentările vechi folosite se remarcă Îndeosebi acuarele
zintă o primă Încercare de a depista construcţii civile din şi picturi În ulei executate la sfîrşitul secolului al XVIII-lea
perioada goticului În centrul oraşului Sibiu - este vo rba şi În prima jumătate a secolului al XIX-lea de pictori ca
de o suprafaţă de forma unui pătrat cu latura de cca 500 m , Neuhauser, Krabs, Zutter, Bobel ş.a. Multe dintre aceste
care cuprinde pieţele Republicii, 6 Martie, Griviţei, Aura­ reprezentări se disting pnntr-o extraordinară fidelitate În
rilor şi străzile : Bălcescu (parţial), Magheru, Avram I ancu, redarea detaliilor arhitecturale existente la acea dată. De
1 Mai (parţial), Turnului, Faurului, Karl Marx ş.a. - şi la jumătatea secolului al XIX-lea Încoace, pot fi consultate
de a atrage atenţia asupra unor edificii şi ansambluri sem­ colecţii de. fotografii care redau situaţia clădirilor Înaintea
nificative, din această perioadă, care În viitor, ar putea face unor transformări survenite la sfîrşitul secolului trecut şi
obiectul unor proiecte de restaurare sau asanare. Stabilirea În prima jumătate a secolulUI XX. În afară de colecţia
unei anumite ordini valorice sub aspectul oportunităţii Secţiei de istorie a Muzeului B rukenthal, eXista În Sibiu
restaur�rii unor mon umente din zona studiată se poate rea­ unele colecţii p articul are foarte interesante (Engbert). Pu­
liza numai ţinînd seama de următoarele criterii : ţinele reprezentaTi de a rhitectura din secolele XVI-XVII şi
a) valoarea substanţei arhitecturale păstrate, privită din de la Începutul secolului al XVIII-lea sînt totuşi de natură
punct de vedere al inforinaţiei istorice, al calităţii estetice să Îmbogăţească substanţial informaţiile n oastre despre arhi­
şi al posibilităţilor de folosire funcţională ; tectura medievală din Sibiu. Sînt de menţionat aici În pri­
b) gradul de păstrare al elemen telor caracteristice unui mul rînd vedutele oraşului, cele mai cunoscute fiind cele din
anumit stil - În cazul n ostru cel gotic ; 1 6 8 86, 1 6997 şi 1 7678. Importante pentru studiul unor monu­
mente sau an sambluri s-au dovedit unele schiţe efectuate
c) valoarea adăugirilor sau t ransformărilor ulterioare. pentru ilustrarea unor cărţi sau redarea unOr evenimente
Din analiza monumentelor din zonă, conform criteriilor ist,orice. E de a j uns sa a mintim aici de reprezentarea dec31 -
en umerate mai sus, se poate deduce un coeficient care să pită rii comitelui săsesc J ohann Sachs von Harteneck dl11
indice, desigur cu un anumit grad de aproximaţie, rezultat 1 7039 sau de schiţa Primăriei Vechi din man uscrisul lui
mai ales din posibilităţile limitate de cercetare în condiţiile So:teri'l\Is, Cibiniţtm, din 1 728 10.
de folosinţă actuală a monumentelor, oportunitatea unor b) În ceea ce priveşte elementele iconografice contempo­
in terven ţii de restaurare. Pentru stabilirea valorii arhitec­ rane perioadei studiate, este de menţionat că informaţiile
turale s-a pornit de la două situaţii extreme: 1 ) situaţia obţinute din studiul acestora nu au fost concludente în
actuală reală, care n u cuprinde elemente de incertitudine; sensul Îmbogă ţirii cunoştin ţelor noastre despre Sibiul vechi.
2) o situaţie ipotetică : configuraţia zonei respective la sfîr­
şitul perioadei gotice (intervalul 1 5 25- 1 5 50). Folosirea
1 Plall v o n I Icrma/1/lSladt / 8 7 5 , Lith. b â F . A . K Krabs, g ra v . F. 1.
acestei ipoteze de lucru s-a dovedit necesară pentru apre­
Dimir,rovits, (Coleqia autoru l u i).
cierea valorii de ansamblu a diferitelor construcţii. Ea a 2 J o h a nn Bobel , Die Staclltore I-Iermalll/Suults, M:tnuscris şi coleqie
.

permis totodată o adîncire a cunoaşterii arhitecturii gotice de ,ama,rel e neprezenrîn,d v,e,chil e for,ti.f�c:l ţ i i ale Sibiului, del1101Me în a
din Sibiul medieval. Astfel, a apărut posibilitatea stabilirii dou'a jumătate a seool,ul il li al X 1 X-lea ; se găse�te în Biblioteca B,rukenthal
unor an alogii Între construcţii sau elemente a rhitecturale din Sibiu.
dispersate, putÎnd u-se in terpreta o serie de detalii lipsite 3 Morando V i sconti, Mappa delia Trtlll5i!vallia e Provimie cOlltiglie
astăzi de cadrul lor iniţial. Considerăm că o con fruntare uel/a qua./esi. vedall li collfilli dell'Ollgaria, e li Campam am ti falli daU'
A r matc Cesaree ill ql/.CSlC ultimr g/tere. Dedicaltl (tie' Aug . Regia Maesla
Între aspectul actual al unui monument şi imaginea sa ipo­
di Gioseppe P rima Re de Ro malli, ed'Olll!,aria da. Gi s. Morallelo l iisconti
tetică la un moment dat al evoluţiei sale, este de n atură să sup. I l Igcguiere per S , M . Ccs. ill TrallSilvania. III !-Icnnalllllta(h AII,
permită aprecierea posibilită ţilor de valorificare a acestui 1 699, P,l"mu l şi vedm:l or:lşl�lilli pe p!a'l1şa "r. 1 2.
monument, cercetarea ştiinţifică deven ind astfel un factor 4 Pltlll von eler !- IaujJt- I-{ermillll/Stadl ill SiebwbiirgclI, lIerifizicrt AIIa
esenţial pentru proiectul de restaurare, asanare şi de 7 5 1 , editat în " Amch iv de.s Vereim rlir siebenburgische Landeskuil1de" .
urbanism. N e lle Follg,e , vo I . XXIX/2, Ed. Fr;� nz Mi-chaelis, Sibiu, 1 900, în com ple ­

La eJ,aborarea ipotezei de lucru mai sus-amintite, ipoteza tarea a rticohdilli lui D. Rcissenberger, Ubcr clie chemaligell Befestiglmgm
VOII f-{ ermallllstaelt.
care Îşi găseşte expresia grafică În reconstitui rea - Într-o,
s Plall cler siebenbiirgisch-săchsischen I-!auptslaclt I lcrl1lallllstadt Samt
vedere aeriana, axonometrica - din partea de nord-vest a
dw I I orstădten, AllIlo 184 5 , ColeCţla .de hăqi a Bibliotecii 13 ril lke n,tha I
zonei studiate (fig. 1 ), au fost folosite mai ales patru surse (2X n.2) din Sdb�u.
de informaţii : 6 Geo'rg Krekwitz, Totius jJril1cljJatlts Trallsylvtlniae [Link] descrip­
a) planuri şi reprezentări vechi ale oraşului, tio, Editat La N lirn-be'rg şi FnankJurt, 1 68 8 .
b) elemente icon ografice contemporane perioadei stu­ 7 Morando Visconti, vezi noua 3 .
diate, 8 Wirsing, Vite d e I-lermannstadt Viile capitale ele Transilvallie, etc.
c) documen te, N lleremberg c-hez W,i rSllng G raveur.
d) cercetarea În detaliu a construcţiilor din zona respec­ 9 In coleqia de istorj\e a Muzeu l u i [Link] -
Si,biu.
tivă şi a unora din restul oraşului. 10 Î n Bibliotern B,r'u kenlJhal - S i bi u .

41

[Link]
Fig. 1 . Re·consonucţi,a ,ue oretică a centrullui oraşului Sibiu �a sfî,r'şiml perio:lJdei gouiee. Veder,e din sp re nord-vest.

Pig. 2. Ved ere d i n t u rn u l bi ·e·ri c i i evang,hel ioe spre est: la �tÎlnga Ca,sa în afa ră de două reprezen tări ale Sibiului, una dintr-o frescă
A ruelor, în �a\ă şir,ul de c.:1Jse din,,�re pi,eQele Gr�vi\,a şi 6 Ma�uie, în spate
casele eli :uc:1Ide d i n til1l'pl�l Ren,aşteri,i din piap 6 Martie, În dreapta din capela Sf. Iacob, actualmente distrusă, i a r cealaltă din
Tu rn u l Sfaru l. ui eu acoperişul d i n 1 8 26. Cronica l u i Sebastian Mun ster 1 1 , n u cunoaştem alte repre­
zentări din secolul al XV-lea sau de la începutul secolului
al XVI-lea ale oraşului. Î n gen e ral stu d i ul unor reprezentări
arhitecturale de pe altare din perioada goticului tîrziu (de
men ţionat panouri de la altarele din Mediaş 12, 13iertan 13,
Sebeş, Tîrnava 14, Feldioara, şi de la unele din străinătate :

1 1 Seb a ,ti aln Munster, Cosmographie, das ist Beschreibul'lg aller Lăllder
e,te. edioat La Ba el de Seba<Sti:l!n Hen r�c'P etr,i , 1 5 4 8 .
1 2 Otto [Link], Gotik i n Siebenbiirgel1, Der Meister des MediC/scher
A ltars und seine Zeit, Bd. Anton SchwU, [Link], 1 973.
13 Hiamld K rasser, Z'tr siebenbiirgischen Nachfolge des Schot ten­
meisters, Die Birthălmer Altarta/eln, "t5sterreiehische Zeitschrift fiir
K'u "st und DenkmaJlpPLege" , 1 973, X�VII, Heft 3{4, p. 1 09- 1 2 1 .
1 4 H . F:I!binlli, Die ălteste DarsteLlung VOn Mediasch, î n Orto [Link] ,
op. cit., p. 1 23 - 1 25.

42

[Link]
 .11011
i l'lrnn
\
a
OII
EI

1' 1 4 1 11. R l' P U 6 t l C l 1

un·

a "

11r;lIIIrJmll
: ,, �[Link]

�
s '
.-- ,

lIi-m-.-illi \
''1

) III

Fig. 3. '[Link]·re:\ pe p l:uwl d i n 1 8 75 a [Link] g'ouice dep'ist�Dc Î'11 cu rsul u i ti lll i.l o r a'l1 i.

a l t a r u l mănăst i r i i Schotten t i f t d i n V iena 15, precum şi a l t a re Fig. 4 . P�nion În Lrepte din poduii casei di", ,t I'. 1 M a i n I'. 4 .

d i n a t e l i e rele Pleyden w urf şi Wohlgemut d i n Ni.i rn berg 15 ş i

a l u n o r i l u s t r a ţ i i d i n c ă r ţ i , g ra v u ri ş i acuarele a pă r ut e l a
sfîrş i tu l seco l u l u i a l X V-lea şi încep u t ul seco l u l u i al X V I-lea
(Cronica !J,tmii de Ha NJI11 aUlI1 SchClclel 17, l uora rea Lui cba st,i 'aJ11
Mi.i n ster, l u c r ă r i de D [Link], Sch o ng a u e r ş . a . ) a u permis com­
pleta rea c u n oş t i n ţelor despre această peri oadă, Î n sen u l că,
pornind de la aceste repreze n t ă r i s-a putut studia cadrul
complex al formelor de viaţă urbană la sfîrş i t u l Evului Me-

1 5 W,alter I3r:llmeis, Bcitrag 'LIt1' miuclalterlichel/ Topographie cler

Stadt WiCl/, "t:Jso()rreioh�S<lhe Zeitsdh ri,ft flir KJUllst u n-d Denklll al pflege " ,
1 97 3 , X X V I I , l-l eft, 3/4, p . 1 2 1 - 1 3 1 .
1 6 Johal1llcs Viebig, Die Lorellzkirch, in Niimberg, Ed. K arl Robert
L:1Jn [Link] achfo\.ger, Nii,nnbeng, 1 97 1 , p. 47, 59, 62 şi 64.
1 7 HantnKlll,n Schedel , Cronica lumii, editată b [Link]'nberg , 14 3, Co­
leqi.a de i [Link]·abu le a Muze u i ll i Bruke n t h a l .

43

[Link]
 -r----- PINION I N TREPTE
,---- ....., N IO N SEC X V

+-+---+-- NIVELUL STRĂZII

o 5M
I --'"
f- - -'---'-��I

11

41 41

12/12

��--- ��----- ���-P � N$EU

GO T I C

12

13

-t--- G R E S I E

o 50 100 CM
r l ------�I
l ���-r

[Link]
 · .

1 ·1

Fig. 8. Pin ion ln trepte din stt!'. Avr,am Irunc u nr. 1 6.

Fig. 9. [Link] în orep te În [Link] ase,i ,d�n str. TUfllu:,ui nr. 6.

Fig. 1 0. U rme d e zugr?lveaHî ,de asize pe r e nc u iad ă 1:1 lurnul locu i n ţă

de la P ri m ă r i a Veche.
I :ig. 1 l . cqie prin C:1. a ,din str. T u rn u l u i nI'. 6.

I :i g . 1 2. DelJaliu de plamşeu p e te elJa j u l 1 :lI ca e i din t r . O c o m b rie R oşu

n r. 1 .

Fig. 1 3 . A ncaJeLnam�nt de fere:1. stră din puatr?! d.e l a c o r p u l }Utenberger din

inci nta P,rimăriei. Vechi .
F i g . 1 4 . [Link] de fereastră din piatră de la fosta capelă a casei
Lmsch, Piaţn RJepubhoii I1r. 1 3 .

Fig. 1 5 . A n c aJcLm.;nent de u şă d i n l e m n eLin pivn i \ :l casei din Pi,aţa 6 M a roie

n I'. 25 .

Fig. 1 6 . Fereastră biforă din [Link] l c"tsei din st r . Tu rn u lu i nt!'. 6 .

Fi.g. 1 7. U şă go t. ică d l n poeLul msei dlin P�apa 6 Ma,�oie n r . 1 2 .

15
LEMN STEJAR

[Link]
 ;----- PINION IN TREPTE
.----' j.J [Link] SEC X V

t-I--+- NIVELUL STRĂZII

o SM
I --'--'----'-�____I_<
�
11

41 41

-- -�

15

J2

13

-t--- G R E S J E

44 c--

o 50 100 CM
�1����1-----41

[Link]
 · .

1 ·1

l"ig. 8. P, i n �on în trepte din stlf. Avr,am hneu ru. 16.

16 17
Fig. 9. P i n i.o n în 1'11ept:e î n podul oase,i ,d�n str. Turn u:Jui n r. 6.

Fig. ] O. U rme de zugrăve,�,Iă de �size p e ren clli�rI:'( I� uurnul l o c uin ţă

de I:t Primări� Veche.

hg. 1 1 . Seqie prin Cl a din str. TlIr'nlll l u i n r. 6.

Fig. l 2 . Deoaliu de pLanşell peste eua j u l I :vI casei d i n str. Ocuoll1brie Roşu
nI. 1 .

F .ig. 1 3 . AnC<1!ooami!in t de fere as L ră din pimră de l a mrpu l [Link] din

i n ci nta Primăriei Vechi.

[ ' ig. 1 4 . AJllc:JJdr:vment de fe rea t ră din pi a t r ă de la fo ta c:JJ p elă It c asei

Lmsch, Piaţa Republiaii Ilf. 1 3 .

Fig. 1 5 . A n c :JJdm.:",e,nt de uşă d i n l em n din p ivn ip casei din Pi,aţ� 6 M a ruie

n r . 25.

rig. 1 6. Ferea�tră biforă din podu l msei din SL r. Tu rnului tlif. 6.

Fig. 1 7. U ş ă gotică d i n podul msei dLn Pbava 6 Ma'l'Me nr. 1 2 .

15
L EM N STEJAR

[Link]
 c a exemple casele din Pli aţ'a Republicii nr. 1 ŞI 23, din Pi'aţ,a marca rea cu culoare a bosajelor de colţ sau la decorarea
6 Martie nr. 3 1 şi din str. Faurului nr. 1 9 ŞI nr. 2 1 . pereţ ilor cu pict ură figurativă.
Dacă pivniţele erau în general boltite c u bolţi semici­ In zona studiată s-au găsit În mai multe locuri, mai ales
lind rice, iar parterul cu bolţi în cruce, camerele de la etaj în poduri, urme de zugrăveală de asize pe tencuială. In
sau de la etajele superioare erau acoperite cu tavane de afară de Primăria Veche, unde turn ul-loc uinţă, reconstruit
grinzi ( 1 0) de o factură deosebită : grinzile cu muchii teşite cu ocazia restaurării în curs, a fost zugrăvit conform urme­
erau dispuse la distanţă de 40-60 cm, avînd la partea supe­ lor de zugrăveală păstrate sub tencuieli ulterioare, astfel de
rioară tăiat un lăcaş În care erau puse scîndurile dintre' asize pictate se mai pot i denti fica Ia casele Hecht, Veştemean,
grinzi, paralel cu acestea, deosebindu-se astfel de tavanele Haller ş.a. Exem ple pentru acest mod de finisaj se mai
din timpul Renaşterii unde scînd urile de deasupra grinzilor găsesc la bisericile forti ficate din Transilvania de sud ( Bier­
erau fixate perpendicular pe direcţia grinzilor (casa Sch uller tan, Băgaciu, Moşna etc.). Urme de frescă se mai pot iden­
din Mediaş). La casa din str. Octombrie Roşu m . 1 se tifica În casa din piaţa Griviţa nr . 1 7 , unde pînă În 1 8 3 1
poate vedea şi astăzi un astfel de planşeu (peste etajul 1), a fost o capelă. Din relatările unor zugravi se poate presu­
care a fost suplimentat În perioada R en aşterii cu o boltă pune că În casa Hecht există fresce actualmente acoperite.
cilindrică cu penetra ţii. Alte exemple se găsesc la Primăria 1n pivniţa casei din strada Octombrie R oşu nr. 1 se găsesc
Veche şi l a casa Haller. Se poate presupune că multe planşee urmele unei zugrăveli În formă de tablă de şah, pătratele
de acest gen au fost acoperite ulterior cu tencuială, putînd de culoare Închisă fiind decorate cu cîte o stea, efectul
fi depistate numai prin sondaje. fiind asemănător cu cel al stelelor din frescele din biserici
Spre deosebire de profilele de cornişă ( 1 1 ) din timpul (ex. Mălîncrav).
Ren aşterii, barocului şi clasicismului, care pot fi reduse Un element decorativ tipic pentru arhitectura gotlca
nemi jlocit la exemplul clasic, cele gotice se deosebesc de este fleuronul ( 1 5 ) . Din desene din secolul al XIX-lea şi din
acestea prin faptul că se compun dintr-o alternan ţ ă de analiza resturilor păstrate, se poate dovedi că pe cele şapte
baghete şi concavităţi de secţiune semicirculară, realiz�n �:h�-s: pinioane de pe faţada de sud a bisericii evanghelice se aflau
şi în acest detaliu principiul gotic de accentuare a 11l11el ŞI tot atîtea fleuroane. Şi la construcţii civile această formă
de negare a suprafeţei. Profile de acest fel, data bile cu pre­ şi-a găsit aplicarea : la Primăria Veche s-au păstrat două
cizie se pot vedea la Primăria Veche, la biserica evanghelic.ă, exemple, unul pe pinionul aripii nord, iar altul, foarte bine
la casele Hech t şi Halle r. Ele apar frecvent la casele dll1 păstrat fiind În zidit, pe pinionul aripii sud-vest. La turn ul­
Pieţele R epublicii şi 6 Martie, precum şi la cele din străzile locuin ţă de la casa Haller se mai pot vedea astăzi bazele
Turn ului, Faurului, Karl Marx şi în piaţa Aurarilor din celor două fleuroane, a căror coroană a fost distrusă de in­
oraşul de jos. temperii . Existenţa lor la casa Lutsch poate fi documentată
Coşurile de fum ( 1 2) se pare că au început să fie folo­ prin acuarela lui Neuhauser din 1 7 89, amin tită mai sus.
site pe scară mai largă la construcţii civile orăşeneşti, în
:1;
a doua ju mătate a secolului al XV-lea, pînă atunci evacua­
rea fum ului făcîndu-se direct prin acoperiş. Această afir­ Prin sinteza urmelor de arhitectură gotică depistate l a
maţie se bazează pe analiza unor reprezentări de oraşe. analiza diferitelor case putem stabili obiectivele d e interes
A stfel, dacă pe veduta Vienei de pe altarul Schottenstift d in major pentru studiul arhitecturii gotice În această zonă.
.
1 4 69 numai o parte din case au coşuri, pe reprezentănle In oraşul de sus unele case din Piaţa R epublicii sînt de
aceluiaşi oraş de pe altarul din Mediaş ( 1 4 8 5 ) şi din tabloul n atură să completeze cunoştinţele despre arhitectura civilă
Arborele genealogie al familiei 8abenberger ( 1 493) m a jori­ gotică . De un deosebit interes este casa de la nr. 8. După
tatea caselor au coşuri. Acelaşi lucru se poate constata şi Sieverth24, această casă a fost proprietatea fraţilor Christof
la reprezentările de oraşe din Cronica lui Hartmann Schedel şi Paul din Florenţa, Între 1 45 6 şi 1 472, fiind apoi cumpă­
( 1 4 8 3 ) . Primele coşuri construite în Sibiu au avut secţiune rată de Georg Hecht, primar al Sibiului Între anii 1 4 9 1 -
ci rculară, de un diametru apreciabil (80- 1 20 cm). Un astfel 1 4 9 5 , unul din cei mai bogaţi cetăţeni ai oraşului, cunoscut
de coş s-a aflat pînă de curînd la Primăria Veche, altele prin participarea sa la lupta de la Orăştie din 1 4 79. A vîn d
se mai păstrează la casele din străzile Karl Marx nr. 6, Fau­ În vedere asemănarea detal iilor arhitecturale păstrate aici
rului m . 2 1 , Turnului nr. 6 şi în Piaţa 6 Martie nr. 1 6 . cu cele de la Primăria Veche, casa Lutsch şi casa HaIler,
Se pal"e ca În penitO<lida de ca,re ,ne ocupam În vdi toama se poate admite că această casă a fost construită în forma ei
de ol.c1J1ie ( 1 3) 3jvea o 'ra:sp ll1di.r'e f03Jl'tc m are. I'i1'ca 'Pe ta­ gotică În timpul lui Georg Hecht. In secolul următor,
blourile lui Franz Neuhauser: Tlrg�tl amtal din Grosser Ring, urmaşii lui vînd casa lui Johal1l1 Wayda cel BatrÎn, i ar în
actuala Piaţa Republicii ( 1 7 89) şi vederea oraşului din 1 808, 1 82 1 trece de la familia Wayda În proprietatea universităţii
o mare parte din case sînt acoperite cu olane. Astăzi, se săseşti . în 1 822, casa este transformată, căpătînd forma ac­
mai păstrează această învelitoare numai la patru construcţii tuală. Transformă rile aduse clădirii gotice au dus la cobo­
civile din Sibiu : la turn ul-locuinţă de la casa Haller şi la rîrea acoperişului şi aplicarea unei faţade cu elemente cla­
două case din strada Karl Marx şi una din Tîrgul Vinului ; sice peste cea veche. Din studiul clădirii a rezultat că există
dar se găsesc În mod frecvent urmele olanelor În tim panele elemen te suficien te pen tru restabilirea formei gotice a aces­
păstrate la casele din Piaţa 6 Martie, străzile Avram I ancu, tei clădiri (ancadramente de ferestre şi uşi, cornişă, bolţi
etc.). A lte două clădiri, care au jucat un rol important în
Turnului, Faurului, 9 Mai şi piaţa Aurarilor. Şi Învelitoarea
Sibiul de la sfîrşitul secolului al XV-lea, casa Haller (Piaţa
de ţiglă se pare să fi fost uzuală la sfîrşitul secolului al
Republicii nr . 1 0) şi casa Lutsch (Piaţa Republicii nr. 1 3 )
XV-lea şi În prima jumătate a secolului al XVI-lea. Aceasta
au fost analizate În detaliu În tr-un studiu anterior25. Casa
Tezultă, pe de o parte din reprezentările amintite, unde
vecină casei Lutsch, din Piaţa Republicii m. 1 4, păstrează
se pot vedea desene de acoperişuri realizate din ţ iglă, smăl­
unele părţi din construcţia gotică demne de men ţionat ; ast­
ţuită, iar pe de altă parte dintr-un document din 1 54 5 care
fel pivniţa cu bolta În cruce, cu arcuri frînte, este unica
n e in formează că regina Isabella cere oraşului Sibiu cîteva
În felul ei În Sibiu, iar În zidul casei se păstrează elemente
mii de astfel de ţigle23• AI treilea fel de Învelitoare folosită
din şarpanta veche şi două pinioane din perioada gotică.
la vremea aceea, şiţa, s-a păstrat de asemenea În tencuiala
Exteriorul casei, Înainte de tran sformările intervenite În seco­
ti mpanelor, fiind folosită l a construcţii mai modeste.
lul al XIX-lea, ne apare pe o acuarelă de Neuhauser ( 1 78 9),
Finisajul exterior al caselor ( 1 4 ) poate fi studiat, În putÎndu-se vedea existenţa unOr ancadramente de piatră şi
toată varietatea lui, pe casele care apar În reprezen tările profila tura g<9tică a corn işei . O altă casă gotică, prima dată
contemporan e . Gama mi jloacelor folosite trece de la cără·, amin tită documentar În 1 55 5 , este vechiul han al oraşului,
mida aparentă sau pictură de cărămidă aparentă pe tencuială, denumit mai tIrZIU " Împăratul Romanilor " . Casa a fost
la tencuială simplă văruită cu accentuarea golurilor cu benzi demolată din temelii În 1 8 9 1 , pe locul ei, fiind azi o con-
colopate, Ia imitaţie de asize de piatra de talie ( fig. 1 0) şi
2 4 L. Sieverth, O{l. cit. . nota 1 8 .
2 3 E. Sigerus, O{l. cit., p. 7. 2 5 H . FabLni, Of!. cit" nota 20.

48

[Link]
 F i g . 1 8 . Cana,ren în [Link],rua lionei a importrlinQei mO:lwmente!or gotice sub rlispeovul [Link]ă�ik)r de reso�urare. Ex p1Lcaţii în text.

)trucţie cu 4 nivele. Reprezentările grafice şi fotografiile jului), se suprapun transformări în stilul Renaşterii inter­
care se mai păstrează în Biblioteca Brukenthal ne permit venite în secolul al XVI-lea, cînd casa a fost mărită şi adap­
să ne dăm seama de aspectul exterior al acestei clădiri. J u­ tată noilor cerinţe (bolţi, ancadramente de uşi şi ferestre).
decînd după consolele celor două bovindouri ale casei, se In casa din strada 1 Mai nr. 4, care are astăzi spre exte­
poate presupune că a fost construită concomitent cu Pri­ rior aspectul unei case în stil baroc din secolul al XVIII-lea,
măria Veche şi casa Lutsch, la sfîrşitul secolului al XV-lea, se păstrează un timp an în trepte, de la o casă asemănătoare
iniţial fiind o casă de patrician care, asemănător Primăriei cu casa Veştemean. In imediata vecinătate se află Primăria
Vechi, în 1 5 55 a fost cumpărată de comunitatea orăşenească. Veche, cel mai valoros monument de arhitectură civilă gotică
Unul din exemplele cel mai vechi de arhitectură civilă din Sibiu, analizată cu altă ocazie26•
gotlca din oraşul de sus este casa din str. Avram . Iancu Un grup de construcţii pe care îl cunoaştem numai din
nr. 1 6 (casa Veştemean). Din prima construcţie se păstrează planuri şi fotografii realizate înainte de demolarea din 1 8 98,
bolţile subsolului, pereţii exteriori şi un pinion în formă de se află pe locul actualei străzi 1 Mai, lîngă Liceul nr. 2 . .

trepte către stradă. Este vorba de capela Sf. Iacob, Turnul Preoţilor (Priester-
Urmele unei case din secolul al XV-lea se pot vedea la
26 H . Fa,bini, op. cit., nota 20, precum şi Studiu privi/ld restaurarea
imobilul din str. Octombrie Roşu nr. 1. Aici, peste fondul
tl<mului-loC/till('ă de la Primăria Veche din Sibiu, în "B.M.I." , n r . 1 / 1 972,
Rotic (zidurile exterioare, pivniţa, planşeul cu grinzi al eta- p. 23 - 29.

49

[Link]
turm) şi casa Gulden . Capela se pare că a fost construită în b) monumente valoroase demolate, care nu pot fi recon­
a doua j umatate a sewlului al XV-lea, pe cînd turnul f�cea struite. Din această grupă fac parte : turnul PreOţilor
parte din fortificaţiile ridicate În secolul al XIII-lea. Casa (Priesterturm), casa Gulden, capela Sf. Iacob şi vechiul
G ulden este amintită în 1 449, cînd este cumpărată de comu­ " împărat al Romanilor " ;
n itatea orăşenească şi transformată în primărie, funcţiune
c) monumente transformate cu adăugiri valoroase din
pe care a avut-o pînă la mutarea în 1 54 9 a acestei i nstituţii
perioada Renaşterii sau barocului. Menţionam c a exemple:
în clădirea actualei Primării Vechi .
casa din str. Octombrie Roşu nr 1, partea d inspre Piaţa
.

Î n Piaţa Griviţa a existat pînă î n 1 8 3 1 o capelă, care azi

R epublicii a casei Haller, casa din str. 1 Mai nr. 4 şi casa
este parţial înglobată într-o locuinţă. În afară de această
din Pi'a ţ a 6 Martie nr. 1 6 ;
construcţie din care se păstrează relativ puţin, trebuie atrasă
a tenţia asupra casei parohi ale evanghelice, unde se află d) monumente valoroase cu transformări d e mică i mpor­
unul din cele mai frumoase ancadramente de uşă gotică. În tanţă cu posibilităţi de restaurare a fondului arhitectural
pivniţa acestei case desfăşurate pe două nivele suprapuse, se gotic. A ici trebuie menţionată în primul rînd casa Hecht
găsesc urmele unei scări, bolţi şi ancadramente gotice. Cer­ (Piaţa Republicii nr. 8 ) şi casa Lutsch29 (Piaţa Republicii
cetari de p arament ar putea aduce la lumina la aceasta con­ nr. 1 3) . Tot în această categorie se înscriu caSa parohială
s trucţie şi alte detalii i n teresante. evanghelica (Piaţa Griviţa nr. 1 ) , casa din Piaţa 6 Martie
Casele de la nr. 1 2, 1 3 , 114 , 1 5, 1 6, 25 şi 28 din Piaţa nr. 3 1 , casa din str. Turnului nr. 6, casa şi turnul din Piaţa
6 Martie păstrează dovezi certe ale unor construcţii gotice. Griviţ,a nr. 2 şi 3, c asa-turn din piaţa Aurarilor nr. 1 0 (cu
Cele mai puţine transformări au suferit casele de la nr. 1 4 acces din Piaţa 6 Martie nr. 24) şi casa din str. Avram
şi 1 5 . Tot în perioada gotică au fost construite trei case Iancu nr. 16 (Veştemean ) ;
pentru comerţ (Lauben) a căror caracteristică principală e) case cu elemente gotice înglobate î n construcţii m ai
constă în faptul că parterul era boltit şi aveau pe una sau noi. Se vor putea pune în valoare numai aceste elemente,
mai multe laturi arcade desch ise. Astfel de case au existat
fără a fi posibilă o restaurare În ansamblu. Menţionăm
ş i în mediul rural, fiindu-ne cun oscute documentar două
casele din Piaţa Republicii nr. 1 4 , Piaţa 6 Martie nr. 2 8 şi
exemple (Şura Mică 1 49 8 şi Valea Viilor)27.
1 7, str. Turnului nr . 1 , 4 ş i 1 4, Tîrgul Vinului nr. 7, Piaţa
Aşa cum rezultă dintr-o vedere a oraşului de la sfîr­
Aurarilor nr. 4, 5 şi 6, str. Karl Marx nr. 8, 1 2 ş i 3, str.
şitul secolului al XV-lea, silueta lui era dominată, ca dealt­
Faurului nr. 1 9 ş i 2 1 .
f el şi azi, de cele doua turnuri, al Sfatului şi al bisericii
În afară d e grupa a, care aşa cum am amintit, s e află
Sf. Mari a . Descrierea lor nu este necesară, cele două monu­
deja în atenţia specialiştilor, de un interes d eosebit sînt con­
mente fiind cunoscute din alte publica ţii28.
strucţiile din grupele d şi e, atenţionarea asupra lor putînd
Din oraşul de jos trebuie menţionate cîteva case din
fi de folos pentru forurile care se ocupă de restaurarea, sis­
Piaţa Aurarilor. Astfel, casa de la nr . 1 0 are la parter o
tematizarea şi asanarea zonei studiate.
boltă cilindrică cu penetraţii, care acoperă un spaţiu bine
proporţionat, iar la nivelul trei sînt goluri m ici, car e par
s ă denote că această casă-turn a făcut parte din fortifica­
ţ iile oraşului . Casele de la nr 3, 5, şi 6 păstrează în afara
.

zidurilor şi unele detalii gotice. Din analiza caselor din stră­

ZUSAMMENFASSUNG
zile Karl Marx şi Turn ului rezultă că fondul istoric păstrat
aici permite datarea unor case în secolul al XIV-lea. Astfel,
casa din str. Turnului nr. 6, la care se păstrează un pinion Wahrend der Restaurierungsarbeiten an verschiedenen Pro­
î n trepte, are în zid o fereastră biforă. Pinioane în trepte fanbauten des XV. und XVI. Jahrhunderts hat sich immer
se păstrea7.ă şi la alte trei case din această zonă (str. Tîrgul wieder hemusge,stellt, dass unsere Kenntnisse liber die Bau­
Vinului nr. 7, str. Turnului nr. 5 şi 1 4). Asemănătoare este kunst dieser Zeit nicht ein umfassendes Bild der Stadte
situaţia în str. Karl Marx unde la patru case - cele de la und stadtischen Raume ermoglichen. In der Studie wird
nr. 8, 1 2, 3 şi 9 - elementele găsite denotă o vechime mai versucht anhand von alten Planen , h istorischen D arstellun­
mare decît a caselor din oraşul de sus. gen, Dokumenten, unter Beniitzung von zeitgenossischen
La două construcţii din strada Faurului (nr. 1 9 şi 2 1 ) Stadt- und Baudarstellungen ein Bild des h istorischen Her­
structura gotică poate fi urmărită pe toate trei n ivelele - mannstadt am Ende der Gotik ( 1 5 25 -1 5 50) zu zeichnen.
p i vniţa de l a nivelul strazii, parter şi pod - , ele demonstrînd Als graphische Form wurde die Axonometrie gewahlt (Fig. 1 ) .
că în perioa d a studiata şi în oraşul de jos erau uzuale aco­ Die Ergebnisse der Untersuchungen, die an einzelnen Hausern
perişurile cu coama paralela cu alinia mentul strazii, fapt ce durchgefiihn wurden, sind in einen Stadtplan von 1 8 75 ein­
se poate verifica şi prin profila tura gotica, ce apare şi la alte getragen worden (Fig. 3 ) . D ie Studie erl a ubt eine erste Beur­
case din oraşul de jos. teilung der zur Zeit erhaltenen gotischen Bausubstanz im Zen­
D acă încercăm în încheiere, aşa cum n e-am propus în trum der Hermannstădter Altstadt. In der Fig. 1 8 , wurden
i ntroducerea la acest studiu, să stabilim o anumită ordine fiinf Gruppen von Gebauden, unter Beri.i cks :chtigung der vor­
a monumentelor din zonă conform criteriilor amintite m a i h andenen gotischen Elemente, dem Wert der spăteren An­
sus, vom putea deosebi mai m ulte grupe, cartate în f i g . 4 : und Umbauten und dem kunstgeschichtlichen Gesamtwert,
a ) monumente valoroase, puţin transformate, bine cunOs­ eingezeichnet, sodass eine Dringlichkeitsordnung [Link]
cute în general în literatura de specialitate, unele dintre ele Restaurierungsvorhaben 111 diesem Bereich aufgestellt werden
făcînd în trecut obiectul unor lucrări de restaurare. Printre k ann.
acestea se numara biserica evanghelica, turnul Shtului , Pri­
măria Veche, o parte din casa Haller şi casa Artelor;

2 7 Fotografii dun ultimul sfert al secolului al XIX-lea, aflate în

Co:eeţia de i �torie a Muzeulu,i Brukenohal.
28 E . M. Thalgott, op. cit., nota 2 1 ; M. v. K imakowicz, Die eva, ­
?
gelische Stadtpfarrkirche in Hermanl1stadt, Sibiu; L. Remenberger, Gotlk 29 Reconstmeţia iporetÎlCă a nlmului-clopotniţă de la oa,sa LUDsch, în
Jmd Rmaissance in Hermal1nstadt ş,a. Tltmuri ele patricieni . . , , (v. nota 20).

50

[Link]