0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări11 pagini

Modulul V

Încărcat de

Rabadji Svetlana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări11 pagini

Modulul V

Încărcat de

Rabadji Svetlana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Modulul V: Planificarea unei activități antreprenoreale

Tema 5.1. : Planificarea – cheia succesului unei activități antreprenoriale.


IMPORTANȚA PLANIFICĂRII
Orice afacere, înainte de a exista real, apare mai întîi în mintea viitorului antreprenor. Ea
parcurge, încă din faza de concepere, următoarele etape: mai întîi apare ideea de afaceri, apoi se
concretizează o viziune pentru realizarea ei – strategia, iar ulterior pentru aplicarea strategiei, est
e necesară elaborarea unui plan de afaceri.
Planul de afaceri constituie o hartă sau un compas pentru antreprenor. El permite stabilire
a obiectivelor, priorităţilor şi furnizează o imagine asupra celor necesare pentru realizarea afaceri
i cît şi a circuitului banilor în numerar.
Trebuie să se atragă atenţia elevilor asupra ideii eronate conform căreia planul de afaceri
serveşte doar pentru un împrumut sau atragerea investiţiilor. Acesta este doar unul dintre scopuri
le documentului dat. Sau altă părere greşită şi deseori vehiculată ar fi faptul că intuiţia şi fl erul o
amenilor de afaceri este călăuza cea mai sigură în domeniul business-lui, iar planul de afaceri est
e o pierdere de timp.
Planul de afaceri este important şi din următoarele motive. El permite să se analizeze
sub aspect managerial momentele de mai jos:
• Ideea de afaceri;
• Obiectivele;
• Produsul;
• Strategia de marketing;
• Concurenţii;
• Resursele şi facilităţile;
• Nevoile de capital pe termen lung şi scurt.

ELEMENTELE DE BAZĂ ȘI FUNCȚIILE UNUI PLAN E AFACERI


Planul de afaceri este documentul utilizat în planifi carea strategiei şi activităţilor unei fi
rme. Acesta este structurat pe capitole, are sumar, cuprins şi încheiere.
În planul de afaceri, de regulă, se găseşte răspunsul la aşa întrebări cum ar fi :
• Ce reprezintă afacerea în prezent şi ce vrem să obţinem pe viitor?
• Cum și cînd se va realiza obiectivul propus?
• Cine și cum îl va atinge?
• Care sînt resursele necesare pentru realizarea obiectivelor?
Funcţiile planului de afaceri constituie:
• Instrument de management şi planifi care - prin intermediul planului de afaceri antrepre
norul poate conduce şi controla întreg procesul de iniţiere şi administrare a afacerii sale;
• Instrument de monitorizare şi de evaluare a afacerii – ca instrument de management, pla
nul de afaceri îl ajută pe antreprenor să monitorizeze şi să evalueze modul în care afacerea se dez
voltă. El este un instrument dinamic, care poate fi modifi cat pe măsura acumulării experienţei şi
a cunoştinţelor;
• Instrument de comunicare externă – planul de afaceri este folosit pentru a atrage capital
investiţional, împrumuturi şi parteneri de afaceri. În cazul în care se doreşte obţinerea unui credit
sau a unei fi nanţări nerambursabile, prezentarea planului de afaceri, care să demonstreze că afac
erea are potential pentru a aduce profi t, este absolut indispensabilă;
• Instrument de prezentare/promovare – planul de afaceri arată modul de evoluţie a afacer
ii, obiectivele trasate şi rezultatele obţinute, etapele următoare necesar de a fi parcurse.

BENEFICIARII PLANULUI DE AFACERI


Cine poate utiliza planul de afaceri? Beneficiarii planului de afaceri sunt următoarele pers
oane:
• Antreprenorul
• Proprietarii
• Managerii
• Bancherii
• Investitorii
• Partenerii de afaceri etc.

INFORMAŢIA NECESARĂ PENTRU PLANIFICAREA AFACERII


Se va aduce la cunoștinţa elevilor faptul că planul de afaceri este o cale de organizare logi
că a aspectelor importante ale afacerii. Planificarea este un proces de identificare, co lectare, anal
iză și interpretare a datelor legate de activitatea unei firme în scopul definirii misiunii, obiectivel
or și planurilor de acţiune ale acesteia pe o perioadă determinată.
Din moment ce este un document de perspectivă, se recomandă ca planul de afaceri:
 să fie întocmit pentru o perioadă de 12 ani;
 să fie revizuit periodic, pentru a putea reflecta situaţia curentă, noile idei și planurile
de viitor.
Etapele logice ale procesului de planificare:
PLAN → ACŢIUNE → EVALUARE → PLAN
Etapele de elaborare a planului de afaceri
Identificarea obiectivelor planului de afaceri. Înainte de a elabora un plan de afa ceri de s
ucces, trebuie să se identifice pentru cine se elaborează planul (investitori, bancheri etc.), ce dore
sc respectivele persoane să știe despre afacere și cum vor folosi informaţiile din planul acesta. Sc
opurileţintă trebuie corelate cu obiectivele celor căro ra li se adresează planul. Doar după ce sa ră
spuns la aceste întrebări, se poate trece la elaborarea planului.
Colectarea informaţiilor. Pentru elaborarea unui plan de afaceri viabil, este necesar ca ant
reprenorul să știe cât mai multe lucruri despre activitatea pe care se pregătește să o înceapă, desp
re condiţiile în care se va desfășura aceasta. El trebuie să determine cu claritate ce dorește să facă ,
pentru cine, unde se află clienţii, ce doresc ei, cine sunt concurenţii în acest domeniu și dacă este
capabil să satisfacă cerinţele clienţilor poten ţiali. Orice informaţie obţinută prin mijloace simple
este importantă. Sursele de colec tare a informaţiei pot fi:

Surse interne Surse externe


Bilanţul contabil Legislaţia
Raportul despre venituri Programe de stat
Raportul despre dinamica mijloacelor bănești Date și anuare statistice
Activele și infrastructura Internet
Informaţiile despre resursele umane Tendinţele de vânzări
Stabilirea tipului planului de afaceri. Tipul de plan depinde de priorităţile luate în consid
erare în procesul de planificare:
 pentru iniţierea afacerii;
 pentru dezvoltare proprie (operaţional); pentru a efectua un împrumut;
 pentru un investitor extern.
Elaborarea structurii planului de afaceri. Odată cu stabilirea obiectivelor afacerii, determ
inarea domeniilor ce vor fi aprofundate, a nivelului de maturitate a întreprinde rii și a tipului de p
lan, va trebui să se reflecteze foarte bine asupra structurii planului de afaceri. Structura poate fi
mai generală sau mai detaliată, în funcţie de obiectivele stabilite, de tipul planului de afaceri, îns
ă aceasta va fi utilă pe parcursul scrierii planului de afaceri.
Scrierea planului de afaceri. Ordinea și profunzimea cu care vor fi abordate compar time
ntele specifice ale planului de afaceri vor varia în funcţie de beneficiarul acestui plan. Evident, în
ainte de a fi întocmit, se va asigura faptul că sau colectat informaţiile necesare, că sa cercetat piaţ
a, sa testat produsul etc. De aceste date și informaţii depinde cât de realist va arăta planul și, în fi
nal, depinde succesul afacerii. Prezentarea financiară schematică se va realiza ulterior, după final
izarea cercetărilor de piaţă. Trebuie să se respecte ordinea unor infor maţii amănunţite privind ip
otezele ce stau la baza argumentării acestora.
Un alt aspect important este reflectarea în planul de afaceri şi în prezentarea aces- tuia a
imaginii pe care o are autorul în legătură cu ideea de afaceri proprie.
Atenţie la formularea ideilor și a detaliilor tehnice! Ideile se vor formula în fraze scurte, c
lare și la obiect. În plan se va evita abundenţa, exagerarea detaliilor tehnice (cu excepţia cazului î
n care scopul planului de afaceri este unul operaţional, de implementare efecti vă a acestuia), fiin
dcă se îngreuiază citirea lui de către persoanele neavizate.
După finalizarea planului, e cazul să se întocmească rezumatul planului. Întrucât acesta es
te un sumar al planului, conţinutul lui depinde de întregul document și el nu poate fi scris decât d
upă ce planul va fi elaborat.
Revizuirea planului de afaceri. Odată ce planul de afaceri este complet scris, e reco mand
abil să fie consultat un specialist în afaceri pentru a fi siguri că nu sa omis nimic, că totul este cla
r și că planul poate fi întradevăr o călăuză în realizarea obiectivelor stabilite. (N.B.! În cazul disci
plinei consultantul este profesorul, iar dacă elevii cunosc persoane de la care ar putea solicita sfat
uri, păreri în domeniul businessului, încurajaţii să o facă.)
Actualizarea planului de afaceri. În situaţia în care din momentul elaborării planului de a
faceri și al iniţierii afacerii a trecut ceva timp, planul trebuie actualizat. Planul este real doar în c
ondiţii reale. Pe parcursul timpului, planul se „uzează”. Cauzele sunt schim barea condiţiilor med
iului de afaceri, de exemplu, și poate chiar a obiectivelor afacerii, deoarece mediul extern și inter
n al afacerii se află în continuă schimbare, în special acum, în epoca globalizării.

Tema 5.2. : Plan de afaceri


Structura planului de afaceri:
 Foaia de titlu
 Cuprinsul Rezumatul
 Descrierea afacerii
 Planul de marketing
 Planul operaţional
 Planul de management și de resurse umane
 Planul financiar
 Anexe
FOAIA DE TITLU, REZUMATUL ȘI DESTINATARUL PLANULUI DE AFACE
RI
1. Foaia de titlu/coperta pentru planul de afaceri conţine informaţii cu privire la:
 denumirea proiectului;
 denumirea completă a întreprinderii;
 adresa juridică;
 numărul de telefon, fax, email;
 numele, prenumele administratorului și semnătura; ziua, luna și anul întocmirii planul
ui de afaceri; trimiterile la confidenţialitatea informaţiei.
De asemenea, pe copertă poate fi menţionat scopul întocmirii planului de afaceri.
2. Cuprinsul
3. Sumarul (sau rezumatul) conţine de la 1 la 2 pagini de text și include informaţia de baz
ă privind întreprinderea și afacerea. În rezumat vom include obligatoriu:
 descrierea succintă a afacerii;
 informaţii privind piaţa, produsul, personalul;
 resursele financiare necesare pentru realizarea proiectului, inclusiv creditul solicitat;
 rezultatele economicofinanciare planificate.
Rezumatul trebuie să trezească interesul potenţialului investitor și dorinţa de a se întâlni c
u cel care a prezentat proiectul. În acest compartiment se include informaţia cu privire la scopul e
laborării planului de afaceri.
N.B. Sumarul se scrie după elaborarea celorlalte compartimente ale planului.
4. Descrierea afacerii. Acest compartiment este foarte important în cazul în care planul d
e afaceri este elaborat în scopul atragerii investiţiilor sau obţinerii creditelor.
Înainte de a decide finanţarea, investitorul dorește să știe cui acordă banii și are nevoie de
o informaţie generală despre solicitant, cum ar fi:
 date privind înregistrarea întreprinderii; forma organizatorică;
 fondatorii;
 domeniul de activitate;
 scopul și obiectivele afacerii;
 analiza SWOT;
 strategiile afacerii;
 descrierea produsului/serviciului.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE AFACERI copul și obiectivele afacerii


Scopul planului de afaceri. După analiza mediului intern şi extern putem defini scopul şi
obiectivele afacerii.
Scopul este motivul pentru care există întreprinderea, ce de regulă este ceva general şi rep
rezintă o viziune a unei stări ideale. De regulă, scopul este formulat astfel, încît să includă rezulta
tele care să fi e realizată pe termen lung.
Formularea scopului trebuie să conţină:
• Cauzele creării și dezvoltării afacerii;
• Produsele și serviciile de bază;
• Clienţii;
• Geografi a realizării;
• Direcţiile de specializare.
Obiectivul este ceea ce vrem să realizăm, determinat foarte clar în timp şi ca volum. Obie
ctivele trebuie să fie:
• Realizabile, reieșind din condiţiile mediului extern și din posibilităţile intreprinderii;
• Orientate in timp, indicindu-se termenul cind acestea vor fi realizate;
• Măsurabile, pentru a determina dacă obiectivele au fost realizate;
• Mai mari decit realizările existente;
• Flexibile.
Pentru formularea obiectivelor se recomanda utilizarea următorului model: “Să obţinem r
ezultatul X, în zona geografi că Y, în perioada Z“.

Analiza SWOT
Analiza SWOT este o metodă utilizată pentru a evalua factorii şi fenomenele ce afectează
un proiect sau o afacere. Această metodă permite de a stabili scopurile afacerii şi de a identifi ca
factorii interni şi externi ce facilitează sau stagnează realizarea lor.
Analiza SWOT: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats (în română - Puncte tari,
Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri/Ameninţări).
Analiza SWOT convenţional se diviză în două etape:
a) identifi carea şi analiza factorilor interni
b) identifi carea şi analiza factorilor externi.
Factorii interni sunt specifi ci sau aparţin întreprinderii şi se divizează în Puncte tari şi Pu
ncte slabe.
Factorii externi sunt specifici sau ţin mai mult de mediul în care activează întreprinderea
şi se divizează în Oportunităţi şi Riscuri.

Strategia afacerii. Evaluarea riscurilor în afaceri - este prevederea posibilităţilor de a suf


eri pierderi. Importanţa prevenirii acestor tipuri de risc prin acţiuni concrete în procesul de planif
icare a afacerii.
La această etapă trebuie să identifica tipurile de riscuri ale propriei idei de afaceri şi să gă
sească modalităţile optime de diminuare a lor (evitare, limitare, repartizare transfer sau asigurare
a riscului). Riscurile identificate vor fi incluse la rubrica riscuri a analizei SWOT a afacerii.

Produsul sau serviciul - aspecte descriptive. Compartimentul respectiv trebuie să cuprin


dă o descriere detaliată a produselor şi serviciilor pe care întreprinderea le plasează pe pia
ţă.
La indicarea caracteristicilor calitative precum şi avantajelor produselor şi serviciilor într
eprinderii, se include informaţia despre:
• Caracteristicile tehnologice și calitative ale produsului/serviciului;
• Asortimentul și nomenclatura, cu precizarea cantităţilor anuale exprimate în unităţi fi z
ice;
• Necesităţile pe care le satisface produsul sau serviciul dat;
• Ambalajul și design-ul produsului.
Este necesar să se argumenteze de ce consumatorii aleg sau vor alege anume acest produs.
De asemenea, la compartimentul dat pot fi anexate cataloage, fotografi și/ sau schiţe ale produsu
lui.
Calitatea materiei prime: prunele sunt selectate doar din soiurile Stelney, Ana Shpedcu şi
fiecare prună este verifi cată manual. Amplasarea secţiei de producere în apropierea bazei de mat
erie primă permite reducerea la minim a timpului necesar pentru recoltare, curăţare, prelucrare şi
deshidratare a fructelor. Respectiv se reuşeşte conservarea la maxim a vitaminelor şi substanţelor
minerale în produsul finit.
Procesul tehnologic: prunele sunt supuse uscării tradiţionale prin intermediul afumării cu
lemne de pomi fructiferi, ceea ce ne oferă avantaje faţă de concurenţi. Acest proces tehnologic pe
rmite conservarea vitaminelor şi substanţelor biologic active în proporţie de 80-90%.
Calitatea produsului: Prunele noastre sunt uscate calitativ fi ind rezistente la dezvoltarea
microfl orei (mucegaiului). Un alt indicator al calităţii este faptul că la fierbere prunele rămîn într
egi. Produsele noastre deţin avizul de calitate oferit de Laboratorul „Verificarea calităţii produsel
or alimentare” al Institutului Ştiinţifi co-practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare din Rep
ublica Moldova.
Asortimentul: prune uscate cu sîmbure, constituie 50% din volumul producţiei, prune usc
ate fără sîmburi, reprezintă 40% din volumul producţiei şi prune mărunţite 10% din volumul dat;
Destinaţia produsului: prunele uscate pot fi folosite atît pentru consum direct, cît şi pentr
u prepararea diverselor compoturi, copturi, prăjituri şi alte deserturi. Pe lîngă faptul că produsul e
ste foarte gustos, acesta este consumat, în mod special, de persoanele care suferă de hipertensiun
e şi în scopul prevenirii constipaţiei.
Ambalaj: pentru segmentul de consum individual oferta întreprinderii noastre include fru
cte deshidratate de calitate „Extra” ambalate în pungi de polietilenă, transparentă cu greutatea de
100, 150, 200 gr. Pentru segmentul alimentaţiei publice şi segmentul industrial, propunem prune
deshidratate de calitate „Superioară” şi calitatea „I”, ambalate la solicitarea clienţilor fie în saci d
e hîrtie cu greutatea de 20-25 kg., fi e în cutii de carton cu greutatea de 10, 15, 25 kg.
Experienţa producătorului: antreprenorul şi soţia acestuia, au o experienţă de peste 20 de
ani în calitate de tehnologi în domeniul uscării şi conservării fructelor şi legumelor.
1. Planificarea tactică și operațională (necesarul de personal, statele de personal, structur
a organizatorică).
2. Planificarea tactică și operațională: necesarul de materiale și echipament de lucru, nec
esarul de echipament inițial.
3. Planificarea și organizarea timpului.

5. Planul de [Link] capitolului Planul de marketing este descrierea activităţil


or ce vor permite firmei să realizeze vânzări conform previziunilor planului de afaceri.
PIAŢA ȘI CONSUMATORII
Piaţa este unul din compartimentele de bază ale planului de afaceri, în care urmează să se ana
lizeze următoarele aspecte:
 caracteristicile pieţei pe care activează întreprinderea, structura și mărimea pieţei;
 evoluţia pieţei (va crește ori va descrește sau va rămâne aceeași în perioada planifi cată);
 clienţii actuali și potenţiali – cine sunt aceștia, care sunt caracteristicile și preferinţe le lor,
ce venituri au, din ce zonă geografică vin, ce stil de viaţă au etc.;
 analiza necesităţilor consumatorilor – au nevoie ei de produsul/serviciul respectiv, necesi
tăţile pe care le satisface produsul/serviciul ales;
 tendinţele de dezvoltare a pieţei alese – piaţa e în creștere, descreștere sau stag nează (staţ
ionară).

CONCURENŢII
Analiza și evaluarea concurenţilor se efectuează real și obiectiv, fără a subestima valoarea ac
estora și a ascunde deficienţele proprii.
În acest compartiment se vor prezenta informaţii cu privire la:
 cine sunt concurenţii? De regulă, se determină 35 întreprinderi care activează pe aceeași pia
ţă, propun produse/servicii similare, au aceleași caracteristici etc. În calitate de concurenţi pot fi cons
iderate și întreprinderile care propun produse substituibile, ce pot fi înlocuite cu altele (de exemplu, î
n loc de lapte proaspăt, lapte praf sau lapte condensat);
 caracteristica produselor concurenţilor, punctele tari și slabe ale concurenţilor;
 analiza comparativă a concurenţilor, care va contribui la poziţionarea afacerii pe piaţă și la
stabilirea strategiei concurenţiale.
Pentru evaluarea concurenţilor se utilizează sistemul de punctaj: 5 puncte – excelent, 4 – bun,
3 – mediu, 2 – rău. Cu cât mai mare este suma punctelor acumulate, cu atât avantajul concurenţial es
te mai înalt.

DISTRIBUŢIA ȘI PLASAMENTUL
Canalele de distribuţie se referă la drumul parcurs de produs pentru a fi transferat de la prod
ucător la consumatorul/utilizatorul final. Se va preciza ce tipuri de canale se vor utiliza (scurte, lungi
etc.).
Plasamentul afacerii este un compartiment foarte important pentru întreprinderile co merciale
cele ce acordă servicii și produse de alimentaţie publică.
Acest compartiment conţine informaţii privind:
 localitatea în care este situată afacerea;
 cât de mare este sectorul respectiv;
 ce tipuri de activităţi se mai află în acest sector;
 se află ori nu prin apropiere întreprinderi concurente;
 existenţa altor întreprinderi publice care acordă servicii (bănci comerciale, instituţii pu blice,
piaţă etc.);
 existenţa magistralelor auto, de cale ferată etc.; existenţa parcărilor;
 apropierea de furnizori și clienţi;
 avantajele și dezavantajele privind amplasarea întreprinderii.
N.B. Ca anexă poate fi harta regiunii în care este amplasată întreprinderea cu indicarea infras-
tructurii de transport, a întreprinderilor concurente etc.

PREŢUL
Se va indica preţul pentru fiecare produs/serviciu sau gamă de produse/servicii. Se poa te face,
eventual, o listă de preţuri. Se vor arăta și modalităţile de calcul al preţului.
De asemenea, se va nota politica de preţ – ce modalităţi de stabilire a preţului vor fi alese: baz
ate pe calcularea costului, după cerere, după concurenţi etc., vor fi ori nu modi ficate preţurile.

STRATEGIA DE PROMOVARE
Se vor indica mijloacele de promovare care vor fi aplicate pentru produsul/serviciul ales. În al
egerea instrumentelor promoţionale care constituie strategia de promovare se va ţine seama, pe de o p
arte, de caracteristicile fiecărei componente, iar, pe de altă parte, de incidentele unor factori care își p
un amprenta asupra eficienţei combinării, cum ar fi:
 tipul produsului – influenţează prioritatea ce se acordă unei forme sau alteia de pro movare.
Astfel, pentru bunurile de larg consum publicitatea este esenţială, în timp ce pentru bunurile de produ
cţie, vânzarea personală deţine primul loc, deoarece produ sele sunt de valoare mare și riscul este cor
espunzător;
 tipul de piaţă – diferenţiază necesităţile promoţionale. Astfel, pe piaţa monopolistă publicita
tea este absolut necesară pentru a evidenţia specificitatea unui produs în ra port cu cele ale concurenţi
lor, în timp ce pe piaţa monopol, vânzarea personală este suficientă pentru a vinde;
 strategia utilizată – își pune amprenta asupra combinării formelor de promovare. Astfel, ma
niera de îmbinare a publicității cu promovarea vânzării în perioada folosirii strategiei va asigura fidel
itatea clientului;
 stadiul de pregătire a consumatorului pentru adoptarea deciziei de cumpărare. Ast fel, în eta
pa de conștientizare și cunoaștere, un rol mai mare au publicitatea și relaţiile publice, iar în fazele ur
mătoare, vânzarea personală;
 ciclul de viață al produsului – modifică, în funcţie de etapa respectivă, locul și rolul instrum
entelor promoţionale. Astfel, în faza introducerii unui nou produs este nevoie de transmiterea mesajel
or pentru cunoașterea caracteristicilor, pentru informarea po tenţialilor cumpărători, în etapa creșterii,
promovarea vânzărilor se impune, în timp ce în faza declinului, se renunţă la relaţiile publice și se ac
centuează reclama de reamintire.
Desigur, pot exista și alţi factori, în afara celor menţionaţi; autorul planului de afaceri va fi ce
l ce apreciază influenţa lor și decide să aleagă metodele și instrumentele de promova re care să realiz
eze obiectivele afacerii și va calcula bugetul promoţional.

6. Planul operațional. Planul operaţional se întocmeşte în baza analizei procesului tehnol


ogic al afacerii ce urmează a fi dezvoltată. Planul operaţional este partea absolut obligatorie pentr
u afacerile afl ate la etapa de start-up (începătoare). El urmează a fi completat cu detalii suplime
ntare la momentul dezvoltării afacerii.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC (SCHEMA OPERAŢIONALĂ)


Pentru descrierea planului operaţional sunt utilizate două tipuri de scheme:
Schema operaţională și Schema fi zică.
Schema operaţională descrie operaţiile ce se includ în procesul de producere într-o ordine
anumită.
Pentru a întocmi schema operaţională urmează să răspundem la următoarele întrebări:
• Ce operațiuni voi executa pentru a produce un bun?
• Ce procese tehnologice voi utiliza pentru obţinerea respectivul produs/serviciu?
În descrierea compartimentului respectiv trebuie identificate toate mijloacele de producție
care vor asigura activitatea operațională a întreprinderii. De exemplu: spații de producție, terenur
i, tehnică, utilaje, echipamente etc. În descrierea spațiilor de producție vom menționa starea actua
lă, necesitățile de adaptare la procesul de producție, suprafața, existența rețelelor inginerești (ener
gie electrică, apă, canalizare, căldură etc.), starea căilor de acces, alte facilități disponibile.

SCHEMA FIZICĂ
Schema fizică este utilizată la planificarea amplasării echipamentului conform procesului
tehnologic, cerinţelor sanitare precum şi a standardelor existente care reglementează amplasarea
echipamentului specifi c.
Pentru a întocmi schema fi zică urmează să răspundem la următoarele întrebări:
• Unde vom amplasa spaţiile de producere și personalul administrativ?
• Ce suprafaţă va fi necesară pentru producere, cum va fi obţinută?

NECESARUL DE SPAŢIU, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ȘI COSTURILE


ACESTORA
Întrebările care solicită răspuns la această etapă de planifi care sunt următoarele:
• Ce facilităţi sunt disponibile (electricitate, gaz, apă, căi de acces)?
• Ce fel de tehnologii vei folosi?
• Ce utilaje și echipamente sunt necesare?
• Care va fi capacitatea de producţie?
• Ce riscuri implică procesul de producţie și ce măsuri de protecţie voi intreprinde?
• Ce materie primă și materiale vor fi folosite?
• Ce sumă voi aloca pentru echipamentul necesar?
• Ciţi bani imi vor trebui pentru materia primă/ consumabile?

SELECTAREA FURNIZORILOR
Întrebările ce apar la ceastă etapă sunt:
• Care vor fi furnizorii?
• Care va fi modalitatea de plată și transportare?
• Unde se va depozita materia primă?
Cine vor fi partenerii tăi de afaceri in cazul unui parteneriat?

7. Planul de management și de resurse umane. Potenţialul uman rămîne a fi cea mai impo
rtantă resursă a companiei şi numai valorificarea ei corectă duce la succesul oricărei afaceri.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Structurii organizatorică este elaborată în baza divizării sarcinilor şi defi nirii funcţiilor. Varia
nte posibile ale structurii organizatorice:
Structura organizatorică bazată pe produs/servicu este preferată în cazul în care se propune
o activitate de producere diversificată, astfel încât să se poată crea centre de profit sau centre de aface
ri.

Structură organizatorică bazată pe client este selectată în situaţia când producerea e divizată
conform unor specializări bazate pe segmentarea peţii. Drept exemplul poate servi o întreprindere de
producere a încălţămintei care e divizată conform segmentului de clienţi: bărbaţi, femei, copii.

Structură organizatorică bazată pe zona geografică este preferabilă în momentul în care afa
cerea se extinde, creând noi filiale sau centre de afaceri în alte regiuni. Structura respectivă asigură m
ai eficient nominalizarea centrelor/regiunilor unde se activează.

Structură organizatorică bazată pe procese. Această variantă se aplică în cazul când acti
vitatea generală a companiei este divizată clar pe procesele administrate de departamentele de res
ort, spre exemplu: Aprovizionare, Producere, Ambalare, Vînzare.
Structură organizatorică funcţională. Această structură organizatorică este mai des pref
erată deoarece delimitează foarte clar funcţiile şi ierarhia administrativă.

NECESARUL DE RESURSE UMANE


Crearea unei echipe profesioniste de administrare, precum şi planificarea corectă a necesa
rului de personal, sunt factorii-cheie în planifi carea unei afaceri reuşite.
Echipa managerială de succes depinde de atitudinea şi abilităţile fiecărui membru în part
e.
La selectarea echipei se recomandă testarea potenţialilor candidaţi nu numai din punct de
vedere profesional, dar şi al calităţilor personale, al abilităţilor de a lucra în echipă.
Desfăşurarea cu succes a activităţii planificate a întreprinderii este imposibilă fără un pers
onal calificat. În acest compartiment al planului se vor regăsi răspunsuri la următoarele întrebări:
• De ciţi angajaţi va fi nevoie in primul an de activitate?
• De unde va fi recrutat personalul necesar?
• Ce califi cări le sunt necesare?
• Cum vor fi organizate relaţiile de muncă cu angajaţii?
• Cum se va desfășura procesul de instruire?
• Care va fi bugetul pentru instruirea personalului?
Remunerarea personalului/salariaţilor
Pentru a identifi ca costurile pe care le vom aloca pentru personal urmează să răspundem
la următoarele întrebări:
• Cum se va efectua retribuirea muncii (în regie sau în acord)? Ce bonusuri suplimentare
vor fi acordate salariaţilor?

Planul financiar. Planul financiar prezintă o generalizare a celorlalte compartimente ale


planului de afa ceri, exprimată în unităţi valorice (în lei).
Informaţia necesară pentru elaborarea acestui capitol poate fi extrasă din materialele ce lo
rlalte compartimente ale planului de afaceri (în primul rând – prognozele volumului de servicii p
restate sau de vânzări, procurări etc.).
Acest compartiment încheie planul de afaceri și are menirea:
 să determine volumul investiţiilor necesare pentru afacerea propusă;
 să faciliteze întocmirea rapoartelor financiare programate;
 să determine profitabilitatea viitoarei afaceri.
Rezultatulcheie al planului financiar este elaborarea prognozei:
 fluxului de mijloace bănești (de numerar);
 a rezultatelor financiare;
 a bilanţului contabil.
Pentru ce perioadă se elaborează planul financiar?
În cele mai dese cazuri, perioada de elaborare a planului financiar constituie 12 ani. Însă
nu există o regulă strictă pentru definirea perioadei de planificare.
Diverse tipuri de activităţi necesită diverse perioade de planificare. În cazul unei activi tăţ
i de prestare a serviciilor de coafuri, planul financiar poate fi elaborat pe o perioadă de 12 ani, iar
la lansarea unei activităţi în viticultură sau pomicultură – minimum pe o perioadă de 7 ani.
Planul financiar eșalonat pe perioade de timp cuprinde:
Anul de activitate: I II III
Fluxul de numerar Lunar Trimestrial Anual
Rezultatele financiare Trimestrial Trimestrial Anual
Bilanţul contabil Inițial
Pentru ca afacerea să fie viabilă, în primul rând, este necesar să avem grijă de resursele fi
nanciare ce ne vor permite să lansăm afacerea și să activăm cu succes.
Modul de elaborarea prognozei financiare a fost stipulat în MODULUL III.

S-ar putea să vă placă și