Radu şi Mihai s-au dus la pescuit.

- Oare
care dintre ei va prinde mai mulţi peşti: Mihai
sau Radu?
“Sau” se scrie legat când se poate înlocui cu “ori”.
s-au întâlnit cartea sau (ori) caietul
s-au jucat Radu sau (ori) Mihai
s-au bucurat plouă sau (ori) ninge
s-au dus pe teren sau (ori) în parc

Alexandra s-a dus în grădină. Ea

culege flori pentru mama sa.
“Sa” se scrie legat când se poate înlocui cu “ei”, “lui”.

s-a strecurat cartea sa (ei), (lui)

s-a plimbat ideea sa (ei), (lui)
s-a mirat prietena sa (ei), (lui)
s-a speriat frumuseţea sa (ei), (lui)
 Vlad şi bunicul său s-au dus
la grădina zoologică. La tot
pasul îi întâmpina ceva nou şi
interesant. Iată şi un struţ!
Vlad l-a văzut cel dintâi.
l-a privit la şcoală
l-a certat la bunica
l-a chemat la antrenament
l-a ajutat la mine

Mama i-a dat Mariei o carte şi i-a spus:

- Ia această carte şi citeşte-o. Este foarte
interesantă!
Maria ia cartea şi începe să citească.
“ia” se scrie legat când se poate înlocui cu “a luat”.
i-a trimis ia (a luat) caietul
i-a explicat ia (a luat) o floare
i-a promis ia (a luat) un cadou
i-a recitat ia (a luat) haina
 Într-o zi, Georgel a mers la
bunica lui să-i ducă o carte.
Aceasta se odihnea într-un fotoliu
mare, de pluş.
“Într-o” şi “într-un” se scriu întotdeauna cu cratimă.

într-o pădure într-un oraş

într-o bancă într-un caiet
într-o excursie într-un dulap
într-o intersecţie într-un colţ

Dintr-o dată se porni o furtună

năprasnică. Vântul sufla cu putere,
îndoind crengile copacilor.
Deodată, dintr-un nor, începură să
cadă stropi mari de ploaie.
“Dintr-o” şi “dintr-un” se scriu întotdeauna cu cratimă.
dintr-o şcoală E ziua dintr-un copac
de naştere a lui Edi.
dintr-o familie
Părinţii dintr-un magazin
i-au pregătit o
dintr-o neatenţie dintr-un
petrecere. tufiş pe
I-au invitat
dintr-o greşeală
prieteniidintr-un laciau câte o
lui. Copiii
felie de tort şi beau suc.
« iau » se scrie legat când se poate înlocui cu « am luat ».
i-au spus iau (am luat) premiu
i-au cumpărat iau (am luat) un creion
i-au distrat iau (am luat) din ghiozdan
i-au cântat iau (am luat) note mari

Ana, Mioara şi Elena sar

coarda. S-ar duce şi Raluca,
dar acum ea joacă “Şotron”. Se
va duce după ce termină jocul.

s-ar calma sar calul

s-ar împrieteni sar peste gard
s-ar întoarce sar în sus de bucurie
s-ar În week-end
înscrie sar ne-am duscu
la groapa la nisip
picnic.
Acolo ne-am întâlnit cu un neam
de-al nostru. Românii sunt un
neam de oameni veseli şi
ospitalieri.
 neam = popor neam = rudenie
ne-am întors neam viteaz
ne-am ospătat neam mândru
ne-am jucat neam m-au
Într-o zi, părinţii de-aldus
mamei
în
ne-am spălat neam cu mine
parcul de distracţii.
- Ne-ai spus c-ai vrea să te dai în
caruselul cu cai!
- Abia aştept! Să mergem!
c-ai încercat cai albi
c-ai terminat cai puternici
c-ai exersat cai la căruţă
c-ai muncit cai de curse

- Mamă, ce-ai pregătit pentru

desert?
- Budincă de orez cu mere.
- E bună! Dar eu vreau şi o cană
cu ceai de fructe, spune Miruna.
ce-ai făcut ceai verde
ce-ai scris ceai de tei
ce-ai obţinut ceai fierbinte
ce-ai trimis - Cred c-ar
ceai diuretic
trebui să mă prefac
moartă, îşi zise vulpea.
Văzând că nu mişcă, ţăranul o
luă şi o aruncă în car.
car = mijloc de transport, căruţă
c-ar fi bine car cu boi
c-ar merge car nou
c-ar vrea car de lemn
c-ar exista car cu fân

Bunicul îi citeşte lui Andrei o

legendă despre Mircea cel
Bătrân. Andrei îl întrerupe.
Oare ce-l va întreba băiatul pe
bunicul său?
ce-l doare cel mai bun
ce-l mişcă cel dintâi
ce-l supără cel de acolo
ce-l leagă cel din vârf
 - Unde o fi Vasilică? întreabă
tata. -
Cred c-a mers să adape calul,
spune mama.
- Băiatul acesta e harnic ca o
albină! adaugă bunica.
c-a făcut ca niciodată
c-a spus ca tine
c-a învăţat ca din oală
c-a râs ca exemplu

Copiii se jucau pe deal.

Deodată au văzut alergând
spre ei un băiat.
- Nu vă temeţi! E de-al
nostru! îi linişteşte Sorin.
de-al tău deal înverzit
de-al vostru deal domol
de-al doilea deal din apropiere
de-al cui deal cu flori
deal = formă de relief mai mică decât muntele
 Bogdan i-ar spune ceva mamei,
dar nu ştie cum să înceapă.
Văzându-l, mama îl întreabă:
- De ce eşti supărat, Bogdane?
Iar ai luat notă mică la dictare?
i-ar trebui iar plouă
i-ar da iar am păţit-o
i-ar cânta iar vin la voi
i-ar scrie iar n-ai învăţat
iar = din nou

Gheorghe Zamfir cântă foarte

frumos la nai.
- Mamă, n-ai vrea să mă înscrii şi
pe mine la cursurile de nai?
- Te-aş înscrie, dacă n-ai fi încă
prea mic.
 n-ai terminat nai performant
n-ai spus nimic nai vechi
n-ai crezut nai din lemn de soc
n-ai văzut cântăm la nai
nai = instrument muzical de suflat

Viorel, Tudor şi Riana se

joacă de-a “Baba-Oarba”.
Marius şi Bianca s-au dus să
se dea pe tobogan şi în
leagăn.
de-a şoarecele şi pisica (să) dea totul
de-a raţele şi vânătorii (să) dea lovitura
de-a valma (să) dea gata
de-a v-aţi ascunselea (să) dea mâna

- Eu am un naş la Bucureşti.
Rochiţa aceasta am primit-o de la
n-aş el. Acum merg
crede naşlamare
o petrecere.
n-aş N-aş vreanaş
fi spus să-midepătez
botezrochiţa
n-aş pentru că ţinnaş
merge tarebun
mult la ea!
n-aş suporta naş tânăr
naş = persoană care ţine în braţe pruncul în timpul botezului

De câteva zile ninge întruna.

A căzut multă nea. Nea Vasile
face potecă prin zăpadă.
Moş Crăciun ne-a adus multe
daruri.
ne-a trimis nea albă
ne-a spus nea strălucitoare
ne-a ajutat nea Mitică
ne-a apreciat nea Grigore

nea = zăpadă, omăt; nea = nene

Pereţii din camera mea sunt daţi cu

var. Părinţii vor să schimbe culoarea.
- Nu
v-ar v-ar plăcea
trebui culoarea
var stins verde? îi
v-ar întreabă
duce zugravul. Are un efect
var nestins
v-arliniştitor
pedepsişi îţi var
dă bună
alb dispoziţie.
v-ar întreba var proaspăt
 - Pentru că eşti paznic bun la oi,
cred c-aş vrea să te răsplătesc.
Vrei o bucată de caş proaspăt?
Nu? Atunci îţi dau o bucată de
carne.
c-aş vorbi caş de oaie
c-aş mânca caş proaspăt
c-aş exista caş de vacă
c-aş merge caş dulce

- De l-aş vedea acum, i-aş

spune că e un laş. N-a avut
curajul să se confrunte cu mine.
A plecat fără să spună un
cuvânt.
 l-aş trimite bărbat laş
l-aş angaja copil laş
l-aş vopsi iepure laş
l-aş stinge câine laş