Programă adaptată pentru eleva

Întocmit: prof. SUCILEA CĂTĂLINA

AN ȘCOLAR 2021-2022

PROGRAMA ȘCOLARĂ
ADAPTATĂ
pentru disciplina
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a III-a
NOTĂ DE PREZENTARE

Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba

şi literatura română se predă în clasele a III-a – a IV-a, cu o alocare de 5 ore/săptămână.
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe baza
Cadrului comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în
perioada iunie-august 2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului
POSDRU 35279 Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a
evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării.
Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe
nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în
cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte
semnificative de învăţare.
În formarea personalității copilului un rol determinant îl are [Link] comunicare, se
realizează activitatea de transmitere intenționată a datelor, a informațiilor, a nevoilor precum și legătura
dintre oameni.
Formarea și dezvoltarea la elevi a abilităților de comunicare constituie un obiectiv fundamental în
cadrul programului recuperator. ,,A-l face pe elev să vorbească corect limba și s-o înțeleagă înseamnă
a servi deopotrivă individul și societatea”(Robert Dottrens).
Orele de comunicare în limba română trebuie să ofere un cadru organizat și o metodologie adecvată,
structurată pe pe cerințele educative speciale cu ajutorul cărora copilul să poată atinge propriul
potențial în ceea ce privește formarea și dezvoltarea competențelor comunicative. Prin stimularea
procesului de comunicare a elevilor, cadrul didactic trebuie să urmărească câteva scopuri-să fie
receptat, să fie înțeles și să să provoace o schimbare de atitudine și comportament lingvistic în rândul
elevilor.
Textul de faţă reprezintă curriculum-ul adaptat al disciplinei Limba şi literatura română pentru clasa a
III-a, urmărind formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale
şi scrise, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare,
semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 8/9 ani. Se urmăreşte,

1
totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor
încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.
De altfel, scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada
şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură
comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să
comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente,
opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în
mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în
viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.
Activitatile propuse lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le
adapta la grupul de elevi cu care lucrează, sau poate folosi alte exemple care i se par
mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Se recomandă individualizarea demersului
didactic,astfel încât să se găsească soluţii educaţionale pentru toţi elevii .
Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de
programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă
de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare,
conţinuturi, sugestii metodologice:
-competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste competenţe
vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii);
-competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul
fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care
se dezvoltă competenţele specifice;
- conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;
-sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic
pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
- completarea unor tabele/ scheme cu informaţii din texte audiate; reluarea audierii pentru a completa/
transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate
-exerciții de recunoaștere cu sprijin a unor momente din textul audiat, pe baza unor imagini prezentate
- îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (realizarea unei figurine origami prin operaţii simple, învăţarea
regulilor unui joc nou, construirea unui obiect din materiale din natură/reciclate pe baza unor paşi
simpli, urmărirea unui clip youtube: „Cum fac…?”)
-selectarea şi ordonarea unor ilustrații/imagini legate de mesajul ascultat;
-citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în
lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.);
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie, cu
sprijin;
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o
idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”), cu sprijin;
- redarea, prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui paragraf/fragment dintr-un text citit;
– întrebari si raspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit;
– povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învatatorului, colegilor);

2
– exprimarea propriei pareri în legatura cu întâmplari, personaje dintr-un text citit;

1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de
comunicare familiar
- folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia cuvintelor ( selectare de
obiecte sau imagini);
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;
-corelarea cuvântului cu explicaţia sa corectă dintr-un set de definiţii date;
1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate
- observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
-sesizarea intuitivă a structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunt mai complex
– exercitii de identificare a greselilor de exprimare;
– exercitii de realizare a acordului dintre subiect si predicat, dintre substantiv și adjectiv (fără a se
mentiona terminologia gramaticală) din structuri complexe;
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiar
-exerciţii de captare a atenţiei cu elemente surpriză (ghicitori, schimbare de tonalitate, de personaj, de
curs al acţiunii, etc.)
- realizarea unor desene pentru a ilustra ceea ce a înţeles din texte informative sau literare de mai mare
întindere
- folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite texte;
-jocuri de grup pe teme date;
- ilustrarea prin desen a unui text citit;
-exercitii de initiere în scopul citirii unor carti din literature pentru copii;
- joc: Recunoaste personajul, Recunoaste autorul;
- sezători, ghicitori;
- recitarea unor poezii;
- vizitarea bibliotecii școlii;
- gruparea personajelor asemănătoare din mai multe povești, respectând anumite criterii
1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajului
audiat
- solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o dată!”/ „Cred că nu am
înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai spui o dată”);
- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că… ...?”);
- exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri
nonverbale pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea mesajului;
- exercitii pentru demonstrarea întelegerii mesajului audiat,prin apelare la diferite modalitati de redare a
acestuia(repovestire, dramatizare, desen etc.);
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza
unui plan simplu
- să se prezinte, să prezinte și să descrie în câteva cuvinte pe cineva, cu sprijinul învățătoarei
- descrierea colegului de bancă, enumerând însușiri fizice și morale, cu sprijin din partea profesorului sau
al unui coleg
-descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la îndemână(pornind de la întrebări
de sprijin şi ajungând la mesaj)
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb
verbal; recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect familiar elevului
- denumirea părţilor componente ale unor obiecte din mediul înconjurător
– exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplari, personaje dintr-un text citit
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului
-relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Cu
cine? Cu ce?)

3
- relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru care nu există subtitrare sau sonor
-exerciţii de integrare, în comunicarea curentă a unor cuvinte noi;
-exerciţii de ordonare logică a unor propoziţii şi de citire a textului format
-colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu
-redarea conţinutului unui text pe suport imagistic
-exerciţii de formulare de propoziţii prin imitaţie
-antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins, încheiere;
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup
- formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi?
Dar în cele din urmă?” - prezentarea după plan a unei teme
- prezentarea unor evenimente ale clasei (excursie, concurs, târg de mărţişoare etc.)
2.4. Participarea la interacţiuni pentru găsirea de soluţii la problem
- organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor),
exercitii joc de tipul: „La ce foloseste …?
-participarea, alături de colegi, la dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
comunitate, în cadrul unui grup mic
-formare de cuvinte pe baza silabei inițiale date, introducerea cuvântului într-o propoziție;
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog
-joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor stabilite (de exemplu, „Eşti cu
bicicleta în parc şi ai găsit un pui de porumbel căzut din cuib. Este un domn pe o bancă mai încolo.
Jucaţi scena!”)
-exerciţii de dialog cu persoane diferite;
-jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb
verbal;utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor
întrebări sau a unor răspunsuri;
-povestirea unor fapte şi întâmplări; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane;
-conversaţii cu unul sau mai mulţi interlocutori pe teme cunoscute;
- exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultător, vizând
formarea comportamentului de ascultător ;
- discuţii libere pe teme date, etc.
- participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea programului unei serbări, a scenariului unei
dramatizări;
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare
-lectură activă, cu creionul în mână;
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese;
-utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unor elemente privind
locul, timpul, spaţiul acţiunii;
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă, procedeul recăutării
etc.)
-identificarea titlului, a autorului, a raportului dintre text şi ilustraţie ;
-recunoaşterea personajelor și raporturile dintre acestea;
-audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la
acestea ;
-alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de
variante date ;
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat ;
-exerciţii aplicative de formulare de întrebări şi răspunsuri
- redarea, prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui paragraf/fragment dintr-un text citit
– întrebări si răspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit;
– povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învățătorului, colegilor);
– exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplari, personaje dintr-un text citit;
– desprinderea și formularea orală a mesajului (învățăturii) unui text citit;

4
3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
- exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse: desen, mimă,
schemă, ritm/ melodie, etc;
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia
-exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;
-povestirea unor fapte şi întâmplări;
-vizionare poveşti// fragment de poveste, cu selectarea personajelor principale şi precizarea trăsăturilor
fizice și morale ale unui sau mai multe personaje;
- crearea de povesti din amestecul a două sau mai multe povești cunoscute (activităti în grup);
schimbarea finalului;
– exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări, personaje dintr-un text citit;
-desprinderea și formularea orală a mesajului (învățăturii) unui text citit;
-exerciţii de redare în scris a unor întâmplări/ evenimente,trăsături ale persoanelor din mediu apropiat
3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi alte aspecte importante
ale acestuia
-exerciții de recunoaștere a alineatelor;
-exerciții de reprezentare prin desen a informației din text ;
-identificarea personajelor dintr-un text audiat, cu sprijin;
– exercitii de sesizare a așezării în pagină a textului în raport cu ilustrația;
- realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe
- realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură sau de conţinut;
-formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat, cu sprijin („Cine?, Ce?, Cu cine?,
Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.);
- recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor
acestora, cu sprijin
-completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat , cu sprijin;
– povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învatatorului, colegilor);
– exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplari, personaje dintr-un text citit;
– desprinderea si formularea orala a mesajului (învataturii) unui text citit;
-alcătuirea planului simplu de idei;
-exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din text;
3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit
- observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
-exerciții- joc -„Eu spun una, tu spui multe…” ,„Alintă cuvintele…”
- exerciţii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale;
-completarea unor texte lacunare scurte cu semnele de punctuaţie potrivite după/ fără
model
-sesizarea semnificaţiei categoriilor gramaticalei a claselor morfologice se va realiza prin jocuri de
imaginaţie şi prin analogii representative;
- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text, cu sprijin;
-exercitii de identificare și corectare a greșelilor de exprimare;
- exerciții de transformare a unor cuvinte/propozitii după modele date( singular/plural,etc )
3.6. Aprecierea valorii cărţilor
-exercitii de observare a cărtii, de orientare în pagină, de respectare a direcțiilor de citire;
- activităţi la bibliotecă;
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă;
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu
asemenea produse;

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

5
 4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în
redactarea de text
-discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe;
-exercitii de despărtire a cuvintelor în silabe;
-transcrierea corectă a cuvintelor după scheme date;
-aplicarea regulilor de despărţire în silabe pe o listă de cuvinte date ;
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără punctuaţie şi discutarea rezultatelor;
-utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie fără model dat;
-identificarea titlului, a autorului;
-exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în dictări şi autodictări, transcrieri, copieri sau în
scrierea unor enunţuri proprii;
-exerciţii de folosire corectă a majusculei;
-exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă;
-exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
-exerciții de copiere după model cu accent pe aşezarea corectă a textului în pagina caietului;
-exerciții de transcriere/ copiere enunțuri simple care conțin ortograme
- exerciții de citire și recunoaștere/ subliniere a ortogramelor
- interevaluarea textelor scrise;
- revizuirea textelor redactate;
-exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate, respectând topica specifică limbii
române;
4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal
-copieri, transcrieri, dictări;
- citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.;
-exerciţii de redare şi de completare a unui bilet, scrisoare,telegramă, cerere, tipizate oficiale , cu sprijin
-alcătuire de enunţuri scurte şi de mesaje scrise în diferite situaţii de comunicare;
- realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări, cu ajutorul profesorului/ a unui concurs/ a unui
proiect/ a unei tombole;
- exercitii de redactare de bilete în diverse scopuri(de informare, de solicitare, de multumire) etc.;
- elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui proiect;
-exerciţii de redactare a unor bilete, felicitări, cu ajutorul profesorului;
-exerciţii de evaluare / autoevaluare a redactării îngrijite şi corecte a diverselor tipuri de texte;
- expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la
întrebări de sprijin
– exerciții de prezentare a unor obiecte;
– exerciții de dezvoltare a unor enunturi;
– exerciții de construire a unor enunțuri pe baza unui set de cuvinte date și/sau unui șir de întrebări;
- îmbinarea unor enunturi într-un mesaj propriu;
– exercitii de construire a unor scurte texte orale, pe baza suportului vizual (ilustratii, benzi desenate,
sir de ilustratii);
– jocuri de rol; dramatizări,etc
4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite
-exerciţii aplicative de formulare de întrebări şi răspunsuri
- lectura de imagini;
-exerciţii de redactare a unor texte scurte, pe baza unui suport vizual, după o ilustraţie sau după un şir
de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări;
-exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate, respectând topica specifică limbii
române;
4.5. Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unor idei
-exerciții de încadrare corectă în pagină a textului (data, alineat);
-exercitii de apreciere a spațiului dintre cuvinte;
-exercitii de scriere corectă a cuvintelor și propozitiilor;
-exercitii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propozitie;

6
-exercitii de alcatuire de propozitii cu cuvinte date sau pe baza unor imagini;
-exerciții de completare cuvinte/ propoziții lacunare, folosind cuvinte/pictograme;
-exerciții de transcriere a unui model de text cu semne de punctuație folosite în mod corect;
-exerciții de construire a unui dialog pe bază de imagini sugestive;
- exercitii de redactare a unor texte de mică întindere pe baza unui suport vizual și a unui șir de
întrebări;
-colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu;
-exerciții de analizare corectă a imaginilor;
- exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate (fără referire la terminologie);
-formulare de întrebări și răspunsuri în cadrul unui dialog;
-scurte relatări pe baza imaginilor;

Conţinuturi
Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de
comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se
tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de conţinut
Funcţii ale limbii (acte -descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)
de vorbire) - relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,
vizionate, citite)
- oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
-cererea simplă familiară, cerere politicoasă
- prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)
-iniţierea unui schimb verbal
Textul -întinderea textului pentru lectură se adapteaza în funcție de achizițiile
elevului în cauză
- textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii
scurte adecvate nivelului de vârstă
-text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt tip de
organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – email
Variabilitatea limbii şi a -intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv , numeral,
comunicării în pronume personal, verb
contexte diferite

Sugestii metodologice
În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început
în ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a). Competenţele generale rămân aceleaşi, ceea
ce presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise.
Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al reflecţiei şi
al învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în structurarea cmunicării
orale şi scrise.
Receptarea mesajelor orale şi scrise
Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât
aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi
prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de
a empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentă
importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie
autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elev
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupra
regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în
exprimarea unui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a semnificaţiei

7
 componentelor sale. Această achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în
receptarea mesajului scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia pot
fi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internet
sau utilizând elemente din text.
În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe semnificaţii şi pe
explorarea acestora la nivelul textului scris (literar şi nonliterar). Structurarea competenţelor se
raportează la procesele lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din cadrul
LiFT. Din perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic, înseamnă
comprehensiune, care se construieşte treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru
procese cognitive esenţiale: identificarea de informaţii explicit formulate, realizarea de deducţii
simple, integrarea şi interpretarea ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a conţinutului şi a
elementelor textuale. În demersurile focalizate pe formarea competenţelor de lectură, cadrul
didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente pentru antrenarea treptată a celor patru procese,
care să ducă la o înţelegere profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri
personale faţă de cele citite, susţinute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise.
Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă
pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului, nefiind un mijloc pentru practicarea
vocabularului şi a gramaticii.
Exprimarea orală şi redactarea
În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea
intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoţii pe tematici relevante
pentru experienţele lor. Succesul unor activităţi de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru
elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt
valorizate experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării.
Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să traducă
intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe,
repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile
idei.
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent pe
relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin
apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima,
elevii pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie
etc.).
Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor
Conţinuturile sunt tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri
în sine. În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilor
din mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei
categoriilor gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi
prin analogii reprezentative.
Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor
concrete? Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a
numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi
o călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diversele
formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pe
baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe [Link] pot utiliza orice
analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Prin statutul orientativ, activitatile propuse lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv,
de a le adapta la grupul de elevi cu care lucrează, sau poate folosi alte exemple care i se par mai
potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Se recomandă individualizarea demersului didactic,astfel
încât să se găsească soluţii educaţionale pentru toţi elevii .
În cazul copiilor cu tulburări în planul analizei-sintezei perceptuale şi cu probleme la nivelul
motricităţii fine, incapabili de a reda grafemul şi de a face sinteza lexică, se recomandă însuşirea unui
inventar de cuvinte familiare prin metoda citirii globale şi scrierea cu majuscule/ tastarea literei mari

8
pe computer. Accentul cade pe citirea globală a inventarului de cuvinte familiare,însoţit de suport
imagistic sugestiv, copilul memorând imaginea „grafică”/ literală a cuvântului.
Ca procedee de lucru în vederea stimulării sintezei lexice, se pot folosi:
- introducerea principiului cromatic la nivelul structurii silabice a cuvântului (silabele sunt redate în
culori diferite);
- introducerea lexiei silabelor pe verticală;
Practicile didactice au dovedit c ă învăţarea asistată de computer, atractivă prin dinamismul
imagistic şi prin demersul acţional, întruneşte valenţele unei învăţări afectiv-motivaţionale şi
creează,astfel, „terenul” necesar antrenării copilului cu deficienţe în comunicare. Computerul devine
un,,bun necesar” mai ales în activitatea axată pe comunicarea scrisă. În cazul copiilor incapabili de a-şi
însuşi ,,scrisul de mână” şi de a face sinteza lexică, accentul trebuie să fie pus pe însuşirea citirii
globale (memorarea şi redarea fidelă a imaginii literale a cuvântului) şi pe scrierea cu majuscule
(identificarea literelor mari de tipar şi scrierea lor la computer).
Elevii cu deficienţe in a percepe şi conştientiza simbolul (litera, cifra) şi de a dobândi achiziţii
elementare în plan lexico-grafic, vor fi antrenaţi în activităţi de comunicare orală şi nonverbală (limbaj
corporal, imagine, cuvânt cu rol de propoziţie). Dobândirea limbajului ca instrument de relaţionare are
ca finalitate comunicarea funcţională, premisă în adaptarea copilului la cerinţele mediului social şi în
formarea unor deprinderi de autonomie personală şi socială.
Se recomandă individualizarea demersului didactic, prin raportare la potenţialul psihofizic al
fiecărui copil în parte. În cadrul conţinuturilor învăţării, numărul de cuvinte pe care copilul le poate citi
(global) şi,respectiv, scrie după model (literal), la sfârşitul fiecărui an şcolar, este limitat şi diferă de la
un caz la altul, în funcţie de zona proximei dezvoltări a fiecăruia. De regulă, se merge pe însuşirea unui
bagaj limitat de cuvinte mono-, bisilabice (într-o primă fază) şi pe citirea-scrierea de propoziţii simple
cu cuvinte familiare (numele său, al părinţilor, zilele săptămânii, noţiuni integratoare etc.).
În actul scrierii,cuvântul pe care îl citeşte prin metoda citirii globale şi pe care îl scrie după
modelul profesorului poate fi însoţit şi de suport imagistic corespunzător, stimulând, astfel, fixarea sa
vizuală.
Copiii care dispun de un un potenţial ce le permite dobândirea achiziţiilor lexico-grafice, vor fi
antrenaţi în activităţi de învăţare, în scopul realizării integrale a programei. Activităţile de învăţare
propuse, proiectate şi organizate într-un sistem unitar, favorizeaza diminuarea dislexiei şi disgrafiei,
prin exersarea auzului fonematic şi prin stimularea percepţiei vizuale şi auditive, a proceselor de
analiză-sinteză şi a memorării.
În stimularea analizei şi sintezei fonetico-literale, se recomandă:
- introducerea principiului cromatic la nivelul structurii silabice a cuvântului (pentru formarea
câmpului vizual de o silabă);
- utilizarea, în demersul didactic, a unor software-uri educative accesibile şi atractive, învăţarea
asistată de computer având valenţe formative şi în cazul copilului cu deficienţă mintală severă;
Utilizarea materialelor didactice individualizate asigură stimularea proceselor de organizare,
structurare şi dezvoltare a limbajului şi a cunoaşterii.