46 FEBRUAIE 2013

două, vol. III, Bucureşti: Tip. “Curierul CATEGORIA CAUZALITĂŢII ŞI

judiciar”, p. 788.
2. C. Bulai. Drept penal român, CONSTRUCŢIA TEORETICĂ A LEGĂTURII
Partea generală, vol. II, Bucureşti:Casa CAUZALE ÎN COMPONENŢELE FORMALE DE
de editură şi presă “Şansa” SRL, 1992,
p. 184. INFRACŢIUNE
3. St. Daneş, V. Papadopol. Indivi-
dualizarea judiciară a pedepsei, Bucu- Narcisa NEDELCU,
reşti: Editura ştiinţifică şi enciclopedi- doctorandă
că, 1985, p. 107.
4. A. Barbăneagră, G. Alecu, SUMMARY
V. Berliba, V. Budeci, T. Carpov, In the criminal law science there is widely used the meaning of the causal re-
[Link], R. Cojocaru, Al. Marit, T. lationship, as it constitutes an obligatory sign of the objective side of the offence
Popovici, G. Ulianovschi, X. Ulia- material components; and as result of this fact the meaning of causal relationship
novsch, N. Ursu, V. Volcinschi. Codul in the criminal law is widely and thoroughly btreated and examined. In this sense
penal al Republicii Moldova, comen- we find a plenty of penal theories of the casual relationship, intended toexplain
tariu, Chisinau:Tipografia Reclama, p. the core of this meaning and to emphasize the rules of its application.
120. Key-words: material composition and form of crime, classification, action,
5. Codul penal al Republicii Mol- inaction, causal.
dova din 18.04.2002.
6. A. Barbăneagră, G. Alecu, ș.a. REZUMAT
[Link]., p. 117. În știința ce studiază criminalitatea este folosit pe larg termenul de legă-
7. A. Barbăneagră, G. Alecu, ș.a. tură cauzală, deoarece el constituie un semn obligatoriu al părții obiective a
[Link]., p. 118. componențelor materiale de infracțiune. Iată de ce legătura cauzală în crimina-
8. Legea 277 din18.12.2008 a Re- listică este examinată și abordată frecvent și detaliat. În acest sens, există multe
publicii Moldova, publicată în MO al teorii penale privind legătura cauzală. Ele au menirea de a explica esența acestei
RM nr. 41-44 din 24.02.2009. legături și de a enumera regulile ei de aplicare.
9. [Link]ăneagră, G. Alecu, ș.a. Cuvinte-cheiei: componență materială și formală de infracțiune, clasificare,
[Link]., p. 85. acțiune, inacțiune, cauzalitate.
10. Ibidem.
11. Ibidem.
12. Ibidem. C hestiunea referitoare la legătu-
ra cauzală în infracţiunile cu o
A. N. Trainin. Expunînd critici-
le faţă de posibilitatea existenţei
componenţă formală în ştiinţa con- componenţelor de infracţiune „fără
temporană a dreptului penal este de consecinţe”, altfel spus „forma-
rezolvată în felul următor: semn le”, cercetătorul menţionează: „A
obligatoriu al laturii obiective a atenta înseamnă întotdeauna a cau-
componenţei formale de infrac- za, a pricinui, într-o formă sau alta,
ţiune este doar fapta, în formă de şi într-o anumită măsură, o anumită
acţiune sau inacţiune. Consecinţele daună obiectului [...]. Obiectul in-
sancţionate în componenţele for- vulnerabil al atentatului criminal
male de infracţiune lipsesc, deoa- se contrazice singur pe sine” [1].
rece pedepsibilă este doar fapta; re- Fundamentîndu-şi concepţiile sale
spectiv, lipsește şi semnul legăturii pe o premisă corectă în esenţă şi
cauzale în cadrul laturii obiective a dovedită de el însuşi cu referire
unor aşa componenţe. la prezenţa corelaţiei strînse între
Divizarea componenţelor de obiectul atentatului criminal şi sur-
infracţiune în materiale şi formale venirea consecinţei social-pericu-
în ştiinţa dreptului penal astăzi nu loase, A. N. Trainin ajunge la con-
este pusă la îndoială. În anii ʼ50 ai cluzia nefundamentării şi lipsei de
secolului trecut, această clasificare sens a desemnării, separării com-
stîrnea obiecţiile mai multor sa- ponenţelor formale de infracţiune.
vanţi. Aceste obiecţii ţineau, în pri- În aşa fel, chestiunea cu privire la
mul rînd, de denumirea însăşi, în al legătura cauzală în infracţiunile cu
doilea rînd, de esenţa clasificării. o componenţă formală decade, iar
În particular, un oponent al „afirmaţia că în cadrul unui grup de
componenţelor formale, în funcție aşa-numite infracţiuni cu o compo-
de esenţa acestora, a fost savantul nenţă formală legătura cauzală lip-
 FEBRUARIE 2013
47

seşte subminează principiul gene- 1) consecinţa survine inevitabil iniţial este evidenţiat obiectul care
ral şi de o mare importanţă al jus- prin comiterea unei fapre determi- necesită protecţie din partea drep-
tiţiei [...] cu referire la răspunderea nate şi de aceea acestea sînt, practic tului penal. Aceasta este o cerinţă
persoanei doar în cazul prezenţei în de facto, inseparabile una de cea- generală pentru orice obiecte ca, de
cadrul celor comise a tuturor ele- laltă; exemplu, pentru obiectul ,,relaţiile
mentelor şi semnelor componenţei 2) o anumită faptă poate cauza sociale din domeniul protecţiei vie-
de infracţiune” [2]. consecinţe infracţionale variate, ţii şi sănătăţii persoanei” (infracţi-
Deoarece corectitudinea şi din această cauză dată este dificil unea – omorul; componenţă ma-
fundamentarea clasificării compo- de a concretiza aceste consecinţe; terială), pentru obiectul ,,relaţiile
nenţelor de infracţiune în formale 3) relaţia socială protejată are sociale din domeniul proprietăţii”
şi materiale nu este pusă la îndo- o importanţă atît de mare, încît se (infracţiunea – furtul; componenţă
ială în studiul întreprins, logica consideră că nu este posibil de a aş- materială), pentru obiectul ,,relaţii-
conceptelor savantului A. N. Trai- tepta survenirea daunei evidente şi le sociale din domenile drepturilor
nin, care vede cauzalitatea în toa- a lega de acest moment epuizarea politice, de muncă şi altor drepturi
te componenţele fără excepţie, cu faptei social-periculoase; de aceea, constituţionale ale cetăţenilor” (in-
negarea existenţei componenţelor este sancţionabilă însăşi săvîrşirea fracţiunea – încălcarea în drepturi
formale, aici nu poate fi acceptată. faptei care ar conţine măcar o po- a cetăţenilor; componenţă forma-
Însă, totodată, întrebarea cu privire sibilitate îndepărtată a survenirii lă) etc. În continuare, consecutiv
la legătura cauzală în infracţiunile daunei [4]. (pentru fiecare element în parte)
cu o componenţă formală necesită Astfel, s-ar părea că, deoarece este construită componenţa şi, în
o investigaţie specială, deoarece, lipsesc consecinţele necesare, nu funcție de faptul dacă consecinţele
declarînd cauzalitatea ca fiind o ca- există, în genere, necesitatea de pot fi procesual stabilite, dacă au o
tegorie generală, noi vom genera o a vorbi despre legătura cauzală: expresie materială etc, componenţa
contradicţie internă, dacă vom re- această întrebare nu este soluţiona- devine materială sau formală.
cunoaşte că pentru un întreg sistem tă, deoarece decade de la sine. Sa- Infracţiuni fără consecinţe,
de componenţe – formale, reduse – vanţii M. I. Kovaliov şi P. T. Vaskov după cum este unanim recunoscut,
legătura cauzală nu este o categorie menţionează: „În cazul infracţiuni- nu există. Întrebarea constă doar în
obligatorie. lor formale, obiectului atentatului aceea dacă consecinţele sînt incluse
Este bine cunoscut faptul că îi poate fi cauzată o daună sau se sau nu în numărul semnelor obliga-
structura, construcţia componenţei poate crea pericolul cauzării unei torii ale componenţei de infracţiu-
materiale de infracţiune presupune aşa daune. Însă trăsătuta de bază a ne. În infracţiunile materializate în
existenţa a trei semne obligatorii a acestei categorii de infracţiuni ţine legea penală pe calea aplicării con-
laturii obiective: de faptul că consecinţele şi, respec- struirii componenţei formale, con-
1) fapta, în formă de acţiune sau tiv, legătura cauzală dintre ele şi secinţa social-periculoasă – care,
inacţiune; acţiunile socialpericuloase ale în- în mod evident, survine – nu este
2) consecinţele, sub formă de vinuitului nu constituie semne ale inclusă în numărul semnelor obli-
rezultat social-periculos; componenţei de infracţiune” [5]. gatorii ale componenţei. Însă de la
3) legătura cauzală dintre ele. Anume această legătură („respec- sine aceasta nu neagă prezenţa unei
Construcţia componenţei for- tiv”) şi constituie acea greşeală lo- corelaţii strînse între criminalizarea
male a infracţiunii presupune însă gică în cazul concluziei referitoare faptei şi obiectul infracţiunii, anu-
doar existanţa a unui singur semn la lipsa legăturii cauzale în compo- me prin evidenţierea daunei pe care
al laturii obiective: fapta în formă nenţele formale, în baza absenţei o anumită faptă o aduce obiectului
de acţiune sau inacţiune. După cum consecinţelor socialpericuloase. care necesită ptotejare din partea
menţionează savanţii V. N. Kudrea- Este necesar de a delimita noţi- dreptului penal.
vţev şi S. G. Kelin, consecinţele în unile „infracţiune” şi „componenţă Astfel, nu consecinţele expri-
cadrul unor asemenea infracţiuni de infracţiune”. Componenţa de mate material constituie esenţa
fie că se prezumează, fie că survin infracţiune reprezintă o construcţie „rezultatului” în infracţiunea cu o
nu în toate cazurile, sau nu au ca- ştiinţifică ideală, care reflectă trăsă- componenţă formală, ci stabilirea
racter material şi de aceea nu pot fi turile esenţiale ale faptei socialperi- normativă a momentului că printr-
stabilite prin intermediul mijloace- culoase (în sens larg al cuvîntului). o anumită faptă concretă unui anu-
lor procesuale [3]. Infracţiunea însă constituie un fapt mit obiect i se cauzează o daună
Savantul T. V. Ţereteli evidenţi- materializat în exterior, existent, un determinată.
ază următoarele motive normative obiect al ştiinţei dreptului penal. În Cauzalitatea – în calitatea sa
ale construirii, materializării com- conformitate cu procesul logic al de categorie universală a tabloului
ponenţelor formale: criminalizării unei anumite fapte, lumii contemporane – se observă
 48 FEBRUAIE 2013

în „toate lanţurile” faptelor, eve- materială, dacă o atare daună a sur- связь в уголовном праве. Москва:
nimentelor, fenomenelor care sînt venit în realitate. Государственное Издательство
legate intern, în mod genetic, adică Uneori însă, pentru a învinui Юридической Литературы, 1963, c.
corelate astfel, încît faptul, feno- subiectul în cazul unei componenţe 65-66.
menul, evenimentul A generează formale, organul de urmărire pena- 5. Ковалев М. И., Васьков П. Т.
Op. cit., p. 13.
faptul, fenomenul, evenimentul lă, instanţa de judecată urmează să 6. Лунев В. В. Субъективная
B. Unele evenimente, fenomene stabilească faptul dacă ar fi fost ca- сторона преступления. В книге:
într-adevăr sînt generate de fapte, pabilă fapta să genereze pricinuirea Курс российского уголовного права.
însă nu sînt incluse în cadrul com- daunei, cu alte cuvinte, să soluţio- Общая часть. Под ред. В. Н. Кудряв-
ponenţei de infracţiune în calitate neze chestiunea referitoare la pre- цева, А. В. Наумова. Москва: Спарк,
de semn obligatoriu – consecinţe. zenţa legăturii cauzale (potenţiale, 2001, с. 293.
Fapta (faptul, evenimentul, feno- nerealizate) în cadrul componenţei
menul A) în calitate de cauză, atît de infracţiune, formale după con-
în componenţele materiale de in- strucţie. După cum am menţionat
fracţiune, formale, cît şi în cele re- pe parcurs, în situaţia dată, pentru
duse, avînd un semn genetic, deja soluţionarea problemei referitoare
conţine în sine posibilitatea surve- la legătura cauzală, urmează a fi
nirii unui anumit rezultat (faptul, utilizate tezele teoriei adecvate a
evenimentul, fenomenul B), care cauzalităţii.
însă, în acelaşi timp, datorită unor Este necesar să atenţionăm că
motivaţii practice, nu este inclus în uneori putem întîlni şi construcţii
categoria semnelor obligatorii (în formal-materiale ale componenţe-
calitate de consecinţă). lor de infracţiune. După savantul
Lipsa necesităţii de a dovedi V. V. Luneev, componenţele de
pricinuirea daunei (şi, respectiv, infracţiune sînt materiale numai
prezenţa legăturii cauzale) în com- atunci cînd au dus la survenirea re-
ponenţele formale de infracţiune ală a daunei; atunci însă cînd fapta
(ceea ce este determinat nu de ce- doar ar fi putut avea drept conse-
rinţele legislaţiei procesuale, dar de cinţă cauzarea de daune, compo-
influenţa componenţei de infracţiu- nenţa infracţiunii reale rămîne a fi
ne asupra determinării cercului de formală. Dar, totodată, în situaţia
circumstanţe ce urmează a fi dove- respectivă stabilirea legăturii cau-
dite) nu poate nega existenţa unei zale este obligatorie [6].
anumite legături cauzale, deoarece,
după cum s-a stabilit, criminali-
zarea faptei este legată, în primul
rînd de protejarea obiectului, dar Referințe bibliografice
nu de interdicţia generală a faptei
ca esenţă. 1.Трайнин А. Н. Общее учение
Astfel, dacă am recunoaşte uni- о составе преступления. В книге:
versalitatea cauzalităţii şi înrădăci- Трайнин А. Н. Избранные труды.
narea ei, în totalitate, în cauză (dar Составление, вступительная статья
nu independenţa acesteia), apoi Н. Ф. Кузнецовой. СПб.: Издатель-
putem formula concluzia conform ство «Юридический центр Пресс»,
2004, c. 86; Ковалев М. И., Васьков
căreia categoria cauzalităţii este
П. Т. Причинная связь в советском
evident prezentă în cadrul compo- уголовном праве. Москва: Государ-
nenţelor formale de infracţiune. În ственное Издательство Юридиче-
mai multe cazuri, în dispoziţiile ar- ской Литературы, 1958, c. 16.
ticolelor cu o componenţă formală 2. Трайнин А. Н. Op. cit., p. 118.
de infracţiune chiar este direct pre- 3. Кудрявцев В. Н., Келина С.
zentă legătura cauzală, urmînd a fi Г. Состав преступления. В книге:
dovedită. Курс российского уголовного права.
Componenţa este formală, dacă Общая часть / Под ред. В. Н. Кудряв-
fapta ar fi putut genera cauzarea цева, А. В. Наумова. Москва: Спарк,
daunei obiectului protejat, şi este 2001, с. 160.
4. Церетели Т. В. Причинная