LUCRAREA DE LABORATOR NR.
ÎNTRODUCERE ÎN SIMULATORUL „RIVERBED
MODELER” – versiunea academică
1.1. Scopul lucrării
Însușirea posibilităților de bază ale simulatorului de
rețea Riverbed Modeler.
1.2. Aspecte tehnice
Riverbed Modeler are o interfață grafică destul de
intuitivă. La lansare, utilizatorul este întâmpinat cu
fereastra de dialog (fig. 1.1) unde se conțin un set redus
de comenzi pentru gestionarea aplicației.
Figura 1.1. Fereastra de dialog de întâmpinare
Dintre toate elementele meniului cel mai esențial este
File. Anume accesând File putem începe lucrul propriu-
zis cu simulatorul.
Pentru simularea unei rețele (numită proiect), se
specifică nodurile rețelei (calculatoarele, comutatoarele,
ruterele etc.), legăturile dintre acestea și aplicațiile care
rulează pe noduri.
În dependență de obiectivele analizei, un proiect
poate fi divizat în scenarii. Scenariile reprezintă în sine
niște stări în care se poate afla modelul cercetat.
Puteți face analize “ce va fi dacă” (numite scenarii) în
cazul proiectelor de rețea, la fel cum o fac în cazul
analizei financiare a unor modele de afaceri. Doar că, în
loc să vă uitați la careva valori financiare, veți analiza
modul în care se schimbă parametrii de performanță a
rețelei (timpii de răspuns, latența/întârzierile) în
dependență de scenariul ales.
Pentru a crea un element nou, accesăm File, New
(Ctrl+N), după care apare fereastra de selectare a tipului
elementului (fig. 1.2). Versiunea academică permite doar
crearea proiectelor noi.
Figura 1.2. Fereastra de dialog de creare a unui
element nou
La crearea unui proiect nou, trebuie să indicăm
numele proiectului și scenariul. De asemenea,
2
utilizatorului i se pune la dispoziție unealta pentru crearea
automată a topologiei inițiale, unde pot fi configurate
dimensiunile rețelei, nodurile necesare, localizarea
geografică, etc (fig.1.3).
Figura 1.3. Configurarea unui proiect nou
Comenzile aplicației, pot fi găsite în meniul din
stânga-sus al ferestrei aplicației (fig. 1.4).
Figura 1.4. Structura meniului aplicației
3
Structura meniului este următoarea:
File, Edit, View – comenzi uzuale de gestionare a
proiectului, selectare, copiere, lipire, anulare, mod de
afișare, etc.
Scenarios – setul de comenzi pentru gestionarea
scenariilor.
Topology – setul de comenzi pentru includerea
echipamentelor.
Traffic – opțiuni pentru controlul traficului.
Protocols – setul de comenzi pentru controlul
protocoalelor utilizate în model.
DES – setul de comenzi pentru rularea simulărilor,
analiza și prelucrarea rezultatelor obținute.
Windows, Help – comenzi de serviciu ale
aplicației.
Mai jos de meniul de bază al simulatorului, se află
bara cu comenzi rapide (fig. 1.5). Acestea pot fi integral
găsite în meniul de mai sus, dar au fost plasate separat
datorită utilizării intense.
Figura 1.5. Bara cu comenzi rapide
În partea de mijloc a ferestrei aplicației se află spațiul
de lucru (fig. 1.6). Aceasta este regiunea cu care
utilizatorul cel mai mult interacționează al proiectarea
rețelei.
4
Figura 1.6. Spațiul de lucru al aplicației. Implicit, este
reprezentat de harta pământului.
Un element nu mai puțin important, este bara de stare
(fig. 1.7), amplasată în dreapta-jos. În ea se conțin
informații despre poziția cursorului, starea comenzii în
execuție, precum și butonul către fișierele jurnal pentru
analiza erorilor apărute la simulare.
Figura 1.7. Bara de stare
5
1.4. Sarcina practică
Bazându-vă pe informațiile disponibile în acest
laborator, efectuați următoarele sarcini:
studiați individual structura aplicației;
creați un proiect și un scenariu nou;
studiați baza de echipamente oferită de aplicație.
1.5. Concluzie
In lucrarea data am avut ca scop insușirea
posibilităților de bază ale simulatorului de rețea Riverbed
[Link] creat un proiect si un scenariu nou in care
am interconectat ruterile si calculatoarele astfel obtinind o
retea.