IEPURI

Rasele iepurilor de casa sint destul de multe (peste 100), insa numarul celor cu adevarat economice este destul de redus. La alegerea rasei potrivite ne putem orienta dupa urmatoarele criterii: dupa productie: rase de carne, rase de blana, rase mixte (carne si blana) rase de lina si rase de ornament sau de sport; dupa greutate: rase mari (uriase), rase mijlocii si rase mici dupa insusirile blanii rase cu par obisnuit (puf si jar) rase cu par scurt si rase cu par lung (de exemplu lina iepurelui de Angora). In cele ce urmeaza se descriu pe scurt numai rasele de iepuri mai importante, grupate dupa greutate si productia lor principals, care se cresc mai mult si au o insernnatate mai mare pentru tara noastra. Intrucit obiectul principal al cresterii iepurilor il constituie carnea, la prezentarea raselor dupa criteriul greuta^ii se va da o mai mare important raselor mari si mijlocii; asupra raselor mici se va insista mai pu^in, in afara de cele cu blani valoroase Rase mari Uriasul belgian sau Uriasul de Flandra (Geant des Flandres Belgischer Riese Germ.; Flemish Giant Engl Gigante di Flandra It.) este o rasa de carne larg raspindita in tara noastra (fig. 3). Aspect general: lepure mare, carnos, lung de 6070 cm uneori pina la 90100 cm si chiar mai lung. Greutatea: la mascul 67,5 kg si la femela 79,5 kg. Capul: puternic (viguros), la mascul mai mult rotund decit lung si la femela putin alungit si mai fin. Ochii: mari, de culoare inchisa si cu expresie bllnda. Urechile: mari (lungi de 1618 cm si late de 46 cm), nu prea deschise, cu virfurile rotunjite ca o lingura, mobile si ^inute in forma de V spre fata. Gitul: bine legat, relativ scurt si gros; salba aproape inexistenta la mascul si de forma foarte regulata, plata, usor dezvoltata la femela, intinzindu-se pe picioarele din fata (cind sta culcat). Corpul: pieptul larg, linia spinarii dreapta sau putin la-sata si bine dezvoltata; perimetrul toracic de 3646 cm, crupa rotunjita si lata de 7 9 cm. picioarele: museuloase si robuste, cele din fata drepte si puternice. Unghiile: brune, negricioase sau albe (dupa varietate).. Coada: lunga si dreapta. Blana este cenusiu-ruginie (culoarea iepurelui salbatic), cu puful cenusiu, parul neted si relativ scurt, are aspect de blana deasa, matasoasa si cu luciu usor albastrui-me-talic. Insusiri productive: rasa viguroasa, rustica, rezistenta si prolifica (612 pui la o fatare), care se creste usor; ajunge la maturitate sexuala la 10 luni (virsta de reproductie), creste repede, se ingrasa usor si da o carne delicioasa si pu^in fibroasa; la nastere, puii cintarese 6070 g, la 1 luna 700 g, la 2 luni 1,5 kg, la 3 luni 2,4 kg, la 4 luni 3,5 kg, la 5 luni 4,5 kg, la 6 luni 5,2 kg si la 10 luni 6,57 kg. Se disting 6 varietati: gri-ruginie (cea mai raspindita), gri-inchis, neagra, albastra, alba si roscata (ultimele trei destul de rare). In climat rece, iepurii au o crestere redusa si prolificitatea lor scade. Devieri de la standard: necorespunzator ca marime si -greutate; cap berbecat; pete la ochi; urechile ascutite sau lasate in jos; salba la femela prea dezvoltata si cu pliuri; ceafa si pieptul ingust; crupa cu denivelari; parul lung sau linos; blana de nuanta galbuie. Marele alb sau Uriasul de Termond (Blanc de Ter-monde Fr. Weisser Termonde Germ. Termonde rabbit Engl.; Bianca di Termonde It.) este o varietate a Uriasului belgian, cu care seamana si din care pro-vine, numai ca este de talie si greutate mai mica. Este destul de raspindit in tara noastra . Aspect general: iepure de talie mare, insa mult mai in-desat si lung numai de 5255 cm. Greutatea: 45 kg. Capul: la mascul rotunjit si mai prelung la femela. Ochii: de euloare roz (pupila rubinie-inchis si irisul mas deschis). Urechile: mari si puternice, prea putm deschise, cu vir furile rotunjite (lungi de 16 cm). Gitul: la mascul fara salba si cu o dezvoltare usoara la. femela. Corpul: voluminos si bine legat, cu spatele lat si carnos; perimetrul toracic de 3640 cm; crupa usor rotunjita si larga (57 cm). Picioarele: puternice, cu pulpe musculoase si unghiile albe. Coada: lunga. Blana este mare si alba, cu par des, scurt si matasos. Insusiri productive: rasa rezistenta si destul de prolifica (67 pui la c> fa tare); puii la nastere au 5060 g, la 1 luna 600 g, la 2 luni 1,3 kg, la 3 luni 2,2 kg, la 4 luni 3,1 kg, la 5 luni 3,9 kg; si la 6 luni 4,5 kg; ajung la maturitate sexuala la 810 luni; blanitele albe sint mult apreciate, indeosebi pentru: imitarea herminei. Devieri de la standard: necorespunzator ca talie si greu-tate; spinarea inseuata, ochii lipsiti de pigmentatie; urechile ascutite; spatele denivelat; parul linos sau prea lung. Berbecul francez (Belier frangais Fr.; Fran--zosischer Widder Germ.; Lop French Engl.; Ariete-francese It.) denumit uneori si Rouen", provine din incrucisarea dintre rasele Normand si Berbecul englez. Este un iepure specializat pentru carne, pu^in rustic, cu: o rezistenta scazuta la frig si putin raspindit in tara noastra. Sint trei tipuri: englez, francez si german, dintre care primele doua rezulta din incrucisarea Berbecului englez cu Uriasul belgian . Aspect general: iepure de talie mare, caracterizat prins lungimea exagerata a urechilor sale blegi (de 40 cm) si conforma^ia particular a corpului: partea anterioara scunda (joasa) si spatele ridicat, crupa inalta, lata si rotunjita. Greutate: minimum 5 kg masculul si 6 kg femela (maximum 912 kg). Capul: mare, berbecat si cu incretituri orbitale. Ochii mari, asortati la culoarea blanii; privirea vioaie. Blana: gri-deschis, gri-inchis, neagra, albastra, pestrita.. cu parul de lungime mijlocie; blanitele se apreciaza pentru desimea parului. Insusiri productive: rasa precoce (ajunge la maturitate sexuala la 710 luni) si suficient de prolifica (57 pui la o fStare); la nastere puii au-6065 g, la 1 luna 670 g, la 2 luni 1,4 kg, la 3 luni 2,4 kg, la 4 luni 3,3 kg, la 5 luni 4 kg., la 6 luni 4,7 kg, iar la 10 luni 5,6 kg; se mgrasa user si are o came de calitate superioara Devien de la standard: necorespunzator ca marime si greutate; capul alungit si cu incretituri orbitale putin accentuate; ochii prea mici; urechile mai scurte si'putin blegi; labele tarcate cu negru la iepurii cu blana gri. Rase mijlocii Chinchilla (Chinchilla - Fr., Germ., Engl- Cin-lla - It.) este o rasa creata in Franta, in anul 1910 pnn mcrucisarea iepurelui de Garenne", Himalaia si Al-bastrul de Beveren. Alaturi de Uriasul belgian, este rasa cea mai raspindita la noi in tara, desi ca origine apartine raselor mici (2-2,5 kg). Se creste mai mult tipul industrial de carne ..Chinchilla mare" (de 3-5 kg), care provine din mcrucisarea cu Uriasul belgian. Blanita sa aminteste de frumoasa culoare gri-cenusiu a unui mic rozator cu ace-lasi nume, onginar din America de Sud

(Anzii-Cordilieri) animal cu blana pretioasa (Chinchilla 1 a n i g e r a) Aspect general: corpul alungit, zvelt si bine propor tional, ammtind de forma iepurelui de padure (de Ga-renne" Franta), temperament nervos Greutatea: 2-2,5 kg la tipul mic si 3-5 kg la tipul mare de carne. Capul: de marime potrivita. Ochii: mai mult mici (incercuiti cu par de culoare deschisa). Urechile: mijlocii (14-16 cm), nu prea late si usor rotunjite la virf; putin inclinate spre spate (tivite cu'negru spre virf). Gitul: nu prea puternic, cu salba de marime mijlocie admisa numai pentru femela. Corpul: cu forme scurte, dar fine si elegante. Picioarele: proportionate in raport cu marimea iepurelui.,, cu unghiile brune. Coada: mijlocie (neagra, punctata cu alb spre virf si alba la partea de jos). Blana are un par moale si des, de 22,5 cm, jarul alb-negru, iar puful gri-albastrui (culoarea blanitei cenusie-argintata cu nuante albas"tre); pe pintece alb-murdar; gitul de nuanta deschisa; flancurile mai putin deschise decit spatele; sint apreciate exemplarele de culoare mai inchisa. Tnsusiri productive: rasa mixta (pentru carne si blana), precoce (ajunge la maturitate la 7 luni), prolifica (610 pui la o fatare), care se creste usor si economic (pe linga carne se obtine o blana de calitate); la nastere, puii de Chinchilla mic cintaresc 4550 g, la 2 luni 800900 g, la 3 luni 1,4 kg, la 4 luni 2 kg, la 5 luni 2,5 kg, la 6 luni 3 kg; iar puii de Chinchilla 'mare cintaresc la nastere 5055 g, la 1 luna 630 g, la 2 luni 1,250 kg, la 3 luni 1,900 kg, la 4 luni 2,500 kg, la 5 luni .3,300 kg, la 6 luni 4,200 kg, la 10 luni 5 kg. Devieri de la standard: corpul subtire (alungit); ochii nu sint bruni, urechile prea mari; unghiile albe; blanita lipsita de aspectul caracteristic (cenusie-argintata, cu nu-ante albastrui); parul prea deschis, impestritat cu fire ruginii; flancurile albicioase. Argintiul francez (Argente de Champagne Fr. Franzosischer Silber Germ.; Champagne Silver Engl.; Argentata di Champagne It.) este una din cele mai vechi rase, cunoscuta in Franta inca de la inceputul secolului al 18-lea. In tara noastra este putin raspindita si numai in citeva centre se creste in rasa curata .Dupa o zi grea de lucru ascultati Muzica OnlineAspect general: talie mare, dar putin masiv. Greutate: masculul 44,5 kg si femela 5 kg. Capid: puternic, alungit. Ochii: brani-inchis. Urechile: groase, late, usor rotunjite spre virf si tinute drept (14 cm). Gitul: puternic si destul de scurt, cu salba mica, insa numai la femela. Corpul: alungit si nu prea masiv, cu spatele bine legat si usor arcuit, iar crupa rotunjita. Picioarele: de lungime mijlocie, puternice si musculoase, cu unghiile negre. Coada: mijlocie. Blana are parul semilung, fin, des si matasos, cu aspect argintiu, pe intregul corp, care se datoreste unui amestec uniform de peri albi, albastrui si negri (jarul de un argint platinat si puful ca o pisla albastra-negricioasa); un semn caracteristic il formeaza un mic smoc de peri albi ingramadi^i in linie pe mijlocul capului, cam la nivelul ochilor (dispus in sens in vers). Insusiri productive: rasa mixta (pentru carne si blana), precoce (ajunge la maturitate la 78 luni), rezis-tenta si prolifica (68 pui la o fatare); puii se nasc negri, argintarea incepind la 2 luni si terminindu-se la 58 luni; la nastere, puii cintaresc 55 g, la 1 luna 500 g, la 2 luni. 1 kg, la 4 luni 2,3 kg, la 6 luni 3,5 kg; blanita este de calitate superioara. Devieri de la standard: corpul prea scurt; capul neted; urechile inguste si ascutite; gitul sub^ire; picioarele piper- incite; unghiile albe; parul linos sau gros; culoarea blani-tei fara'omogenitate, cu aspect prea inchis ori prea deschis. Albastrul vienez (Bleu de Vienne Fr.; Blauer Wiener Germ.; Viena blue rabbit Engl.; Blu di Vienna It.) este o rasa creata in Austria (1890) prin incrucisarea intre un Unas belgian si un Argintiu. In t^ra noastra este mai raspindit decit Argintiul francez. Aspect general: in afara de marime, exteriorul aminteste de eel al Uriasului belgian, comportarea este insa mult mai vioaie . Greutatea: 3,5 4 kg. Caput: mare, dar nu berbecat la mascul si mai ingust la femela. Ochii: gri-albastri foarte inchis, privire vioaie. Urechile: lungi si late, rotunjite la virf si drepte (1415 cm). Gitul: cu salba mica, insa numai la femela Corpul: mai mult cilindric, alungit (4560 cm) cu spa-tele mare si drept, crupa indesata si rotunjita. Picioarele: puternice (robuste), cu unghiile brune. Coada: mare. Blana are parul semilung, sub^ire, dens si matasos; culoarea plumburie-albastra (inchis), uniforma pe tot corpul. Insusiri productive: rasa mixta (carne si blana), pre-coce (ajunge la maturitate la 89 luni) si se ingrasa usor; produce 78 pui la o fatare; la nastere puii cintaresc 5055 g, la 1 luna 550 g, la 2 luni 1 kg, la 3 luni 1,7 kg, la 6 luni 3,4 kg; blana este mult apreciata in stare naturala. Devieri de la standard: forme scurte, urechi subj;iri sau purtate in V; unghii albe; peri scurti sau albi; aspectul bla-nitei prea deschis sau cenusiu. Albul vienez (Blanc de Vienne Fr.; Weisser Wiener Germ.; Vienna white rabbit Engl.; Bianca di Vienna It.) provine din incrucisarea raselor Olandeza cu Albastrul vienez (fig. 9). In tara noastra este mai putin raspindit decit Albastrul vienez. Are greutatea vie de 34 kg. Ochii sint albastri, iar unghiile albe. Culoarea blanitei este alb-curat; blanitele imita hermina. Neo-Zeelandezul alb (Neo- Zelandais blanc Fr.; Weisser Neuseelander Germ.; New-Zealand rabbit Engl.; Bianca New-Zealand It.) este o rasa buna pro-ducatoare de carne care concureaza celelalte rase mijlocii. In tara noastra s-a introdus din anul 1962 si se bucura de o larga raspindire (fig. 10). Aspect general: corpul de lungime mijlocie (45 50 cm), cu flancurile carnoase si spetele bine dezvoltate. Greutatea: 4,5 kg la masculul adult si 5,5 kg la femela. Capul: cu o curbura usoara intre ochi si nas. Ochii: stralucitori, de culoare roz. Urechile: de marime mijlocie (1516 cm), rotunjite spre virf si tinute drept. Picioarele: puternice.'cu unghiile albe. Coada: dreapta, de marime mijlocie. Blana este de culoare alba (curat), cu par des. Devieri de la standard: forme alungite (putin masive); iblana cu par scurt, fin si de suprafatl. Rase mici Sint iepuri cu greutate corporala redusa (1,53,5 kg) a caror productie principala o constituie blana lor de calitate si parul (lina de Angora) sau servesc ca animate de experienta in laboratoare. Rasa Alaska, cunoscuta si sub denumirea de ,,rasa neagra ruseasca", este un iepure mic si indesat (23 kg), cu blana neagra (seamana cu blana neagra a vulpii de Alaska). Ajunge la maturitate sexuala la 78 luni, produce 56 pui la o fatare si este destul de rezistent. Rasa Havana are forme elegante si osatura fina; cintareste 2~-2,5 kg la virsta de 812 luni. Blana are culoarea bruna-inchis

(jarul castaniu, iar puful albastru pe spate si cafeniu pe pintece). Rasa Olandeza are corpul mic si indesat si nu cintareste mai mult de 2,5 kg. Blana este baltata si deci putin valoroasa; partea anterioara a corpului este alba, cu exceptia urechilor si a capului care sint negre; jumatatea posterioara este neagra si picioarele albe (mansete). Se apreciaza pentru carnea gustoasa si ca animal de experience. Femelele sint bune mame pentru iepurasi, in care scop se folosesc ca doici la rasele prolifice. Rasa Himalaia. (ruseasca) are corpul lunguiet, capul mare si urechile scurte. Greutatea corporala este de 22,5 kg. Blani^a este de culoare alba, in afara de urechi, bot, labe si coada, care sint negre. [Link] puii sint albf si apoi devin fumurii. Se foloseste ca animal pentru experience de laborator. Rasa Hermelina (rasa poloneza) se caracterizeaza prin animale mici, cu greutatea vie de 1,52 kg. Urechile1 sint scurte (69 cm) si ochi rosii. Blana este alba, cu par scurt si matasos, mult apreciata pentru imitarea herminei. Rasa Rex (rasa franceza) de talie ceva mai mare (ajunge la 33,5 kg), este renumita prin blana sa de calitate (fara jar, cu puful drept, des, matasos, uniform, cu aspect de catifea, avind o lungime de minimum 15 mm). Este un iepure gingas si se creste mai mult in apusul Europei. Cea mai veche rasa si apreciata prin calitatile blanii este Castorrexul (cu blana bruna). Rasa Angora este singura rasa ce se creste pentru parul ei. Pina la dezvoltarea industriei fibrelor sinte-tice, iepurele de Angora era destul de raspindit si pretuit pentru lina sa de calitate superioara (fina, matasoasa, cal-duroasa), folosita in industria textila si tricotaje, de fetru etc. Se pare insa ca fibrele artificiale nu pot inlocui in totalitate calitatile naturale ale linurilor si pe piata apusene se face din nou simtita nevoia productiel de lina Angora. Este un iepure nu prea mare (33,5 kg), producator de par linos, care se tunde. Ajunge la maturitatea se-xuala la 1 an si produce 56 pui la o fatare (la nastere puii cintaresc 4045 g, la 1 luna 500 g, la 2 luni 850 g, la 4 luni 1,9 kg, la 6 luni 2,5 kg, iar la 10 luni 3 kg). Parul este lung, linos (1030 cm), cu o produc^ie anuala de 200300 g la mascul si de 300400 g la femela. Cu-loarea cea mai apreciata este cea alba; in cadrul rasei sint iepuri cu blana de diferite culori: neagra, albastra-inchis, brunahavan, dar cresterea acestora este mai pu-tin raspindiita.

Iepurele de casa
Iepurele de casa (Oryctolagus cuniculus) are ca stra-mos iepurele de vizuina sau de padure (Lepus cuniculus) cunoscut in Franta sub numele de Lapin de Garenne". Intre principalele specii de iepuri salbatici de cimp (Lepus timidus) si de padure (Lepus cuniculus) exista diferen^e anatomo-fiziologice care due la deosebiri pro-funde intre acestia.

Iepurele salbatic de padure

Iepurele salbatic de padure este mic (23 kg) si zvelt. Lungimea corpului ajunge la 40 cm; capul, scurt, nu de-paseste lungimea urechilor (56 cm). Blana este de culoare cenusie, cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept, git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. Fibrele de par, in lungul lor, au inele de culoare neagra, galbena, cafenie sau albastra. Pintecele este alb-murdar, culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. In totalitatea lui, acest colorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi, preferind padurile mici, inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole, cimpii, livezi, gradini. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi, vara si-o petrece prin tufisuri, toamna prin desisul padurilor, de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri, bune de ascunzisuri, unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. Ziua sta mai mult ascuns, iar in timpul noptii devine activ, iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 46 luni; iepuroaicele au gestatia de 2832 zile si nasc de 58 ori pe an, cite 614 pui, fara par, cu pleoapele lipite, pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini.

Iepurele salbatic de cimp

Iepurele salbatic de cimp este mult mai raspindit ca iepurele de padure de care se deosebeste prin marimea corpului (75 cm lungime si 4 6 kg greutate), de circa doua ori mai mare; urechile sint cu mult imai lungi decit capul. Culoarea blanii este cenusie-roscata, cu pete inchise bine pronuntate, iar pintecele alb-murdar. Iepurele de cimp nu-si sapa vizuini si nu are un culcus special pentru pui; iepuroaica, la scurt timp dupa nastere, isi paraseste cuibul. Ea ajunge la maturitate sexuala abia in al doilea an, iar gestatia este mai lunga decit la iepurele de padure si anume de 4452 zile. Iepuroaica naste numai de 34 ori pe an; puii au corpul acoperit cu par si se nasc cu ochii deschisi, bine formal, insusire ce-i avantajeaza sa-si caute singuri hrana, dupa o scurta alap-tare care nu dureaza mai mult de 10 zile. In general, iepurele salbatic prefera sa se apropie de centrele populate si de locurile cultivate, unde hrana ii poate fi asigurata. Extinderea suprafe^elor cultivate ii ofera locuri bune pentru ascunzis si o hrana indestulatoare. Cu cit o regiune dispune de terenuri anai fertile si are o agriculture mai dezvoltata, cu atit este mai bogata in vi-nat marunt (de aceea, iepurele este denumit vinat mic de cultura"). Pe de alta parte, intensificarea proceselor de productie agricola si indeosebi chimizarea agriculturii are si un aspect negativ asupra vinatului, mai ales cind este vorba de prafuirea culturilor cu mari cantitati de insecticide si fungicide, substante toxice pentru sanatatea si viata ie-purelui.