CUPRINS

[Link]........................................................................2
CAPITOLUL I
1.1. Anatomia si fiziologia
ficatului............................................4
1.2. Fiziologia ficatului................................................................7
CAPITOLUL II
2.1 Hepatita virala A.....................................................................9
2.2. Definitie ṣi descriere...................................................................9
[Link]........................................................................................10
[Link]....................................................................................10
3.5. Simptologie..................................................................................14
3.6. Diagnostic cliic............................................................................19
3.7. Diagnostic diferenţial................................................................21
CAPITOLUL III
3.1. Complicaţii în hepatita cronică.................................................22
3.2. Ciroza hepatică...........................................................................23
3.3. Cancerul hepatic........................................................................27
3.4. Tratament.....................................................................30
CAPITOLUL IV
4.1. Hepatita A cauze..........................................................32
4.2. Profilaxie.......................................................................34

1
 CAPITOLUL V
Studiu de caz..............................................................................36
Concluzii.....................................................................................37
Bibliografie..................................................................................38

2
 MOTTO

,,A dobândi vindecarea este mai presus de orice în ṣtiinţa medicală;

mai multe căi însă ducând către această ţintă trebuie să o alegem pe
cea mai puţin vătămătoare”

HIPOCRATE

3
 INTRODUCERE

Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului. Boala ca inamic al

vietii, trebuie combătută cu toate mijloacele profilactice ṣi curative.
Statisticile OMS atestă ca printre bolile cronice ṣi degenerative care
afectează sănătatea ṣi capacitatea de muncă a unui numar mare de oameni se
numară ṣi maladiile hepatice, raspunzătoare de invaliditate ṣi mortalitate
crescută.
Conceptia modernă conform careia atitudinea fată de bolnavul cu
insuficientă hepatica, de altfel de toti cei afectati de boli hepatice trebuie să
fie activă urmarindu-se depistarea precoce, evaluarea completă,
dispensarizarea ṣi integrarea bolnavului intr-un complex terapeutic.
Fără a nega ca hepatita acută virala este o afectiune gravă, azi ea nu
mai trebuie privită, totusi ca o complicaţie finală in evoluţia unei insuficienţa
hepatice, ci ca un accident redutabil care survine in viata unei persoane.
Depinde de medicina ṣi de intreg personalul medical ṣi nu in puţina masură
de bolnavul insuṣi, ca prin masuri terapeutice adecvate accidentul acesta să
fie rezolvat favorabil prelungindu-se astfel existenta activa a bolnavilor.
În această operă contează enorm atat posibilitătile tehnico-materiale
cât ṣi pregatirea ṣi profesionalismul echipei medicale de ingrijire ṣi in buna
masură disponibilităţile fizice ṣi psihologice ale pacienţilor, care trebuiesc
pregătiţi astfel incat să accepte ṣi să suporte in condiţii cat mai bune
situaţiile dificile pe care le creează maladiile hepatice.

4
 CAPITOLUL I

1.1. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glandă anexa a tubului digestiv. Organ plin,
de consistentă ferma, ficatul cântareste la adult 1200-1500g cu vasele golite.
Are culoare brună, forma unui ovoid taiat oblic, avand 28 cm in sens
transversal ṣi 16 cm in sens anteroposterior.
Ficatul este situat in etajul supramezocolic, in partea dreapta sub
diafragma, deasupra colonului transvers ṣi a mezocolonului, la dreapta
stomacului, in loja subdiafragmatică ṣi in partea internă a hipocondrului
drept.
Ficatul este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa ṣase
ori mai mare decat cel stang.
Ficatul are două fete: una superioara, convexa, si alta inferioara. Fata
superioara este limitata prin doua margini: una posterioara, mai groasa, si
alta anterioara, mai ascutita. Fata superioara diafragmatica este divizata in
doi lobi.
Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transvers,
de aspectul literei ,,H”. Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang,
lobul patrat, ventral si lobul Spiegel.
Healey a descris 9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara
independente, segmente despartite de un tesut conjuctiv densificat.
In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si
nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice ale ficatului

5
 Ficatul are doua invelisuri: un invelis seros, pendinte de seroasa
peritoneala, care inveleste tot ficatul, cu exceptia unei benzi transverse la
nivelul suprafetei superioare, unde ficatul este aderent direct la acin; al
doilea invelis este capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul
hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor si cailor biliare.
Ficatul are o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce
sangele arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional.
Sangele pleaca de la ficat prin venele subhepatice, care colecteaza tot
sangela din acest organ si il ajunge in vena cava inferioara
Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la
ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreaticocolineali, cu limfa
colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.
Vena porta aduce in ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma
absorbtiei intestinale
Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic, alcatuit din fibre
simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se
desprind din ambii nervi vagi.
Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjuctiv si elastic. Din
capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase, care
constituie suportul conjuctiv al elementelor nervoase, vasculare, biliare,
limfatice.
Elementele conjuctive provenite din din capsula, impreuna cu trama
reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice constituie ceea ce se
numeste structura mezodermica a ficatului. In afara de acesta mai exista si
structura endoteliala, alcatuita din celule hepatice (hepatocite).
Conceptia, careia, structura histologica a ficatului dupa conceptia

6
lobulara a ficatului a lui Malpighi, potrivit caruia lobul hepatic ar fi unitatea
morfofunctionala a ficatului. Ficatului i se atribuie o forma hexagonala,
avand in centru vena centro-lobulara, la care ajung venulele din reteaua
perilobulara; in ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare,
alcatuIte din doua randuri de celule cudispozitie radiara. La unirea mai
multor lobului se formeaza spatiile portobiliare sau spatiile Kiernan, in care
sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.
Cercetarile recente, bazate pe mijloacele cele mai moderne, arata insa
ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic, alcatuit dintr-o
masa informa de hepatocite.
Hepatocitele sunt dispuse in jurul unei venule porte (vena axilara). O
grupare de 2-3 acini din jurul unei venule axiale alcatuiesc un acin complex,
iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli alcatuiesc un complex de de
acini.
Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte
axiale formeaza zona intai de hepatocite (active metabolic); hepatocitele
situate la periferia acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de
depozitare); intre ele se situeaza zona a doua, cu hepatocite care fac
schimburi de energie intre zone.
Conform schemei lui Eppinger se vorbea de cordoane hepatocelulare
dispuse in doua randuri, intre ele fiind si canaliculul biliar, care la periferie
se indreapta spre sinus; intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse;
in acest fel hepatocitului efort se atribuie doi poli: unul vascular si altul
biliar.
Potrivit conceptiei acinoase,exista insa lamele unicelulare, care se
intretaie intre ele, la incrucisari fiind vasele. In acest fel, hepatocitul este
scaldat pe 2 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3

7
canalicule biliare. Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare.

1.2. FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare, prin faptul ca dupa o

hepatectomie partiala regenerare incepe dupa 24 de ore, atinge maximum in
4-5 zile si se termina in 14 zile.
Functiile ficatului sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul
hepatocitului.
Functiile metabolice se exercita in metabolismul glucidic, proteic si
[Link] metabolismul glucidic. Ficatul intervine in fosforilarea si
polimelizarea glucidelor, asigurand necesarul de glucoza si mentinerea
homeostazei glicemice.
Metabolismul glucidic hepatic este insulino-dependent.
In metabolismul proteic, are functie proteinoformatoare si de echilibru
proteic, functie ureogena, si sintetizeaza: albumina, alfa globuline, beta
globuline, protrombina si glicogenul.
In metabolismul lipidelor intervine in absorbtia grasimilor si in
fosforilarea lor, in sinteza si esterificarea colesterolului, in sinteza
lipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor. In metabolismul mineral
actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si intervine in repartitia apei
si a electrolitilor (ioni de Na, K si Cl) in organism.
Functia biliara comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in
digestia si absorbtia grasimilor, in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D,
E si K), in absorbtia fierului si a calciului alimentar. Bila se varsa in intestine
in cantitati de 600-100 ml/24 h.

8
 Ea contine contine 97% apa si urmatorii componenti principali:
- saruri biliare;
- pigmenti biliari;
- colesterol;
- lecitine;
- saruri anorganice.
Functia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin
care substantele toxice de origine exogena, ca si acelea rezultate din
metabolismele endogene sunt transformate in substante mai putin toxice si
eliminate ca atare.
Ficatul este un important depozit de vitamine A, B1, B12, K. El
intervine in convertirea carotenilor in vitamina A, in transformarea vitaminei
B1, in cocarboxilaza, in conjugarea vitaminei B2 pentru formarea
fermentului balben respirator, in procesul de sintetizare a protombinei cu
ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale este indeplinita intr-o
mare masura de ficat, sinteza lor reprezinta o activitate laborioasa a
hepatocitului si necesita integrarea anatomica si functionala a ficatului.
Ficatul are rol si in mentinerea echilibrului acido-bazic, rol de
rezervor al apei si posibilitatea lui de a echilibra perturbarile circulatorii.

9
 CAPITOLUL II
2.1. HEPATITA VIRALᾹ DE TIP A

2.1.1. Descrierea bolii, definiţie

Hepatita virala A este o boala infectioasa, transmisibila aparuta sub

forma de epidemii sau pandemii. Este provocata de un enterovirus, care
introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala
provoaca o imbolnavire a intreg organismului si in mod deosebit a
parenchimului hepatic.

2.2. Etiologie

Hepatita virala A mai este denumita si hepatita infectioasa sau ,,icter

infectios benign”.
La sfarsitul secolului trecut, Botkin i-a recunoscut caracterul infectios
si epidemiologic al boli.
Virusul A patrunde in organism in mod obisnuit pe cale orala, insa
poate fi inoculat si parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 si 6
saptamani. In cursul bolii, virusul A a fost gasit in sange, in sucul duodenal
si in materiile fecale.
Virusul A a putut fi decelat in materii fecale si la 18 luni dupa boala.
Contaminarea se face cel mai des pe cale digestiva, vectorul obisnuit
este apa. Boala poate apare sporadic, dar deseori in focare epidemice, care
intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine,

10
scoli.
In timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc
aglomerari de populatie cu conditii de igiena deficitare, izbucnirile
epidemice ale bolii cuprind o masa mare de oameni. Infectia cu virus A
confera o imunitate homoloaga.

Epidemiologie

In hepatita virala A transmiterea virusului se face pe cale digestiva

fecal-orala sau epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de
stridii si moluste din ape contaminate.
De regula insa contaminarea se face prin contact direct sau indirect, in
conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala, alimentara si
conditii de mediu specifice.
Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa
circulatie a virusului hepatitei A , care duce la o morbiditate mult mai mare
decat arata cazurile icterice, mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza
astfel o imunizare naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste odata cu
varsta, astfel ca la virsta de 40 de ani, aproximativ 60-80 % din populatie
poseda anticorpi protectori (imunoglobulinele standard).
Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de
debutul icterului si o saptamina dupa.
Nu exista purtatori cronici de virusul hepatitei A.
Transmiterea iatrogena a virusului hepatitei B si C s-a restrans mult in
urma introducerii unei corecte sterilizari a seringilor, a instrumentarului
medico-chirurgical si a eliminarii donatorilor de sange periculosi.
Dat fiind rezistenta mare a virusului hepatitei B si C in mediul extern

11
si existenta de purtatori sanatosi de virus B, orice contaminare cu sange
poate fi periculoasa.
In unitatile de hemodializa, cabinetele de stomatologie, sectiile de
arsi, cabinete de acupuntura poate avea loc transmiterea virusului hepatic.
Existenta unui mare rezervor epidemiogen, rezistenta crescuta a
virusului si multiplele cai de transmitere au determinat cresterea continua a
infectiei cu virusul hepatic.
Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face
o hepatita virala acuta de tip B, in cursul sarcinii, dar si post-partum prin
contactul dintre mama si sugar.

Anatomie patologica

Leziunile anatomopatologice din hepatita virala acuta au fost

cunoscute mai bine dupa practicarea pe scara larga a noilor metode de
cercetare: laparoscopie, punctie biopsica hepatica si microscopica
electronica.
La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul este putin
modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. In formele severe, ficatul este
micsorat, cu capsula zbarcita, de culoare deschisa, cenusie-rosiatica sau
galbuie (distrofie hepatica acuta); in alte situatii suprafata ficatului prezinta
infundari, alternand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica
subacuta).
La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in
mezenchim. Celulele hepatice pot prezenta tumefieri si leziuni de tip
degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltratii celulare in spatiile porte si
perilobulare, leziuni de vascuarita, trombi biliari si proliferare kapferiana.

12
 Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si semne de regenerare
hepatocelulara, arhitectonica hepatica este pastrata.
In formele severe, leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone
de regenerare nodulara cu tesut conjuctiv, multe celule prezinta leziuni
degenerative, reticulul de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectonica nu
mai este pastrata in intregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii
moderate si cu caracter reversibil.
Sunt interesate in mod deosebit caile biliare, duodenul si pancreasul,
dar si stomacul si restul tubului pot fi cuprinse de procesul inflamator.
Starea fiziologica (pubertate, sarcina, climacteriu) unele boli digestive
sau carente alimentare si vitaminice intervin in aparitia bolii si in evolutia
ulterioara a bolii .

2.3. Forme clinice

Dupa etiologie se deosebesc:

- Hepatita A si E se caracterizeaza prin prodrom digestiv febril astenic de
scurta durata, evolutie favorabila a bolii, fara sfarsit letal si fara cronicizare.
Reactia tymol este de obicei pozitiva. TGP creste brusc, pana la valori inalte,
cu scadere rapida. Imunoglobulinele sunt crescute.
- Hepatita B are mai des prodrom mai prelungit cu artralgii si mialgii,
astenie si eruptii. Evolutia bolii poate fi severa, amenintatoare de viata, cu
cronicizare posibila.
Reactia tymol pozitiva; citoliza se manifesta prin valori mai mici ale
TGP, insa mai persistente.
Imunoglobulinele de tip IgG sunt crescute de la inceputul bolii.

13
Dupa evolutie si gravitate se deosebesc:
- forme anicterice sunt mai frecvente decat cele icterice, survin indiferent de
etiologie si evolueaza clinic cu semnele de debut ale hepatitei, neurmate de
icter. Recunoasrea lor se face prin examene de laborator si in context
epidemiologic.
-forma prelungita simpla este o hepatita comuna, la care icterul se
prelungeste prin complicatii ale cailor biliare.
-hepatita acuta persistenta este o forma prelugita luni de zile, cu icter
persistent, teste de citoliza persistente. Examenul histologic, singurul care
poate asigura diagnosticul, arata modificari de hepatita acuta virala, fara
semne de cronicizare.
-formele severe trebuie recunoscute din timp, evolutia lor fiind in general
capricioasa, imprevizibila. Este bine sa nu fie etichetate ca forme usoare de
hepatita comuna, deoarece se pot precipita destul de rapid spre insuficienta
hepatica grava.
Criteriile clinice de prognostic sever in hepatita virala sunt:
- intensificarea simptomelor din perioada prodromala, odata cu aparitia
icterului; prezenta varsaturilor si anorexiei complete;
- intensificarea icterului;
- prezenta sindromului hemoragic (expresie a scaderii concentratiei de
protrombina sub 50%);
- aparitia de semne neuropsihice: cefalee, iritabiliate, somnolenta cu agitatie.
Formele severe s-au intalnit mult mai frecvent in hepatita B, in care
constituie 20% din cazuri.

Dupa varsta:
-la copil, hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult, dominand in

14
etiologia virusului hepatic A.
Icterul este mai putin intens si trece mai repede, dar hepatomegalia
persista mai mult. Deseori splina este palpabila si ganglionii limfaticii sunt
mariti. La inceputul bolii, s-a observat un eritem facial cu buze carminate,
amintind masca Filatov.
-la sugar, hepatita virala evolueaza sever, cu letabilitate de 8-17%, in
etiologie dominand virusul hepatitei B.
- la batrani, hepatita virala apare mai rar, dar evolueaza mai sever dat fiind
particularitatile varstei si prevalenta etiologiei B ,C si D.
- la gravida, hepatita virala evolueaza ceva mai sever in ultimele luni. In
primele luni, hepatita virala evolueaza obisnuit,insa poate influenta nociv
sarcina (nasteri premature, imaturitate, mortalitate fetala), in peste 70% din
cazuri, putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii.
Hepatita A este mult mai frecventa, incidenta maxima este in copilarie
si adolescenta. Nu prezinta antigenul Australia (AgHBs).
Debuteaza relativ brusc cu sindrom infectios general si manifestari
digestive, mai rar pseudogripale.
Evolueaza aproape intodeauna spre vindecare chiar si in formele
prelungite.
In concluzie, bolnavul este un copil sau tanar cu sindromul hepatic
clinic icteric sau antiicteric si cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului
Australia, cu prezenta eventuala a focarului si cu evolutie beningna.
Hepatita B (serica, posttransfuzionala) este transmisa parenteral sau
neparenteral, cu tendinta la persistenta infectiei si cronicizarea bolii. Izvorul
de infectie este bolnavul acut sau cronic si purtatorul.
De obicei transminterea este parenterala. Aceasta forma prezinta
antigen Australia (AgHBs).

15
 Afecteaza cu predilectie adultii si varstnici. Faza preicterica este mai
lunga, tulburarile digestive mai reduse, uneori sunt prezente semne de boala
serului (urticarie, edeme, purpura vasculara).
Evolutia este severa si prelungita. Cronicizarea apare la 10% din
cazuri, cu evolutie catre hepatita cronica si ciroza hepatica.
In faza preicterica va trebui sa deosebim hepatita virala de dispepsiile
febrile, de gripa, de debutul altor bolii infectioase.
Ne va fi de ajutor hepatomegalia, urobilinogenuria, transaminazele
crescute si eventual, limfomonocitoza sanguina.
In perioada icterica, diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni
insotite de icter: mononucleoza infectioasa, hepatita toxica, icterul produs de
colica biliara, icterele hemolitice.
Vectorul principal al virusului sunt instrumentele care vin in contact
cu serul contaminat si insuficient sterilizate.
O alta cale de transmitere o constituie transfuziile de sange sau plasma
in care este prezent virusul hepatic.
Extinderea bolii provocate de virusul B va fi diminuata prin folosirea
corecta a instrumentarului medical si controlul riguros al donatorilor .
Virusul B poate fi distrus prin incalzire la 160 de grade, timp de o ora.
Infectia cu virus B nu confera imunitate pentru infectia cu virusul
hepatitei A.
Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de existenta de
timp indelungat a virusului hepatitic in organismul uman.

16
2.4. Simptomatologie

Debutul este variabil. De cele mai multe ori, boala incepe cu tulburari
dispeptice, uneori atribuite unor mese mai grele, care in fond nu fac decat sa
accentueze o stare dispeptica existenta de cateva zile.
Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari
postprandiale, modificari de scaun (constipatie sau diaree) de multe ori
dureri epigastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are un debut cu aspect ,,gripal”: cefalee, curbatura,
fenomene catarale ale cailor respiratorii. In alte cazuri, debutul se manifesta
prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra,
imbracand un aspect ,,reumatismal”, dar toate acestea pot sa lipseasca,
primul care atrage atentia bolnavului fiind icterul.
Hepatita acuta virala evolueaza de obicei in trei faze:
- faza preicterica are o durata de 3-4 zile pana la doua saptamani, rar pina la
4 saptamani si se manifesta cu unele din semnele aratate mai sus, uneori cu
intricarea lor. Ele apar pe un fond de stare generala alterata: astenie,
insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila (37,2-37,5 grade C).
Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. Odata cu cu
aparitia icterului, tulburarile-destul de suparatoare, indeosebi cele digestive
si astenia, se remit si apoi dispar. Persistenta sau intensificarea lor, in
perioada icterica, este un semn cu valoare prognostica, anuntand o evolutie
severa.
La examenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderata cu
ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie moderata.
Examenele de laborator arata urobilinogenurie, cresterea
transaminazelor, reactii pozitive la sulfat de zinc si cefalina-colesterol.

17
 In multe cazuri, boala se rezuma la perioada preicterica, oprindu-se in
aceasta faza, fara a mai urma aparitia icterului.
Faza icterica sau perioada de stare este dominata de aparitia unui
sindrom icteric de tip hepatocelular, adevaratul semnal optic al afectarii
virale a ficatului. El se instaleaza de obicei in cateva zile, incepand cu fata si
mucoasa conjuctivala unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce
a coloratiei galbene, apoi se generalizeaza pe trunchi si membre. Faza de
intensificare a icterului, desi realizeaza de obicei o ameliorare subiectiva
pentru bolnav, este o perioada critica, necesitand observatie medicala. atenta,
pentru a se putea decela din timp semnele de agravare si a se putea institui la
nevoie terapia corespunzatoare.
Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2-3 saptamani, uneori o
perioada mai scurta; alteori se poate prelungi pina la 6-8 saptamani.
In aceasta faza, simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza
sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare.
Icterul se instaleaza repede, atingand maximul de intensitate in 3-4
zile, coloratia este galben-roscata, urina este hipercroma, iar scaunele usor
decolorate (hipocolurice). Diureza scade sub 1000 ml sau poate ajunge la
500ml, un discret prurit poate sa apara inca de la inceput si in formele
comune de boala.
Perioada de decolorare a icterului se anunta prin recolorarea fecalelor,
decolorarea urinilor si stergerea treptata a pigmentarii cutanate, (in ordinea
inversa a instalarii).
Pe linga sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza marirea
ficatului, care depaseste rebordul costal cu cativa centimetri, fiind de
consistenta moale si dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine conturata.
Urmarirea ficatului se face zilnic, mai ales in perioada de intensificare a

18
icterului, pentru a putea surprinde din timp tendinta de micsorare, expresie a
necrozei masive.
Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10-
30 mg; in urina exista bilirubina si saruri biliare; cresc g-globulinele,
transaminazele sunt crescute. Perioada de convalescenta este lunga, bolnavul
devine anicteric, ficatul revina la normal morfofunctional, ceea ce necesita
3-6 luni.
Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand prin disparitia
icterului. Starea generala se imbunatateste si astenia dispare.
Tulburarile dispeptice, insa pot persista mai multe luni. La examenul
clinic, ficatul apare normal.
Laboratorul indica normalizarea bilirubinemiei si a urobiligenuriei.
Reactia cu tymol poate ramane pozitiva timp indelungat (saptamani).
Probele indicatoare de hepatocitoliza se normalizeaza.
Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii:
- disparitia semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom
dispeptic biliduodenal);
- normalizarea morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei
de efort;
- normalizarea bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei;
- revenirea capacitatii de munca;
- stare generala buna.

19
2.5. DIAGNOSTIC CLINIC

Datele epidemiologice si datele clinice sunt esentiale pentru

diagnosticul pozitiv, sugerand uneori si etiologia. Diagnosticul pozitiv se
bazeaza pe tabloul clinic si pe datele de laborator, este important ca
diagnosticul sa fie pus inca din stadiul preicteric, cand trebuie sa ne gandim
la hepatita epidemica efectuam examenele necesare.
Diagnosticul de laborator cuprinde 3 grupuri de analize:
- examene de laborator curente (leucograma si VSH au mare valoare in a
indica etiologia virala a hepatitei);
- examenele patogenice stabilesc prezenta unei suferinte hepatocelulare cu
citoliza marcata si prezenta unui icter hepatocelular, in formele icterice;
- examene specifice evidentiaza agentul viral si/sau antigenele lui si
cresterea anticorpilor specifici.
Numarul de leucocite este normal sau scazut, iar formula leucocitara
arata limfomonocitoza si usoara eozinofilie, ca in majoritatea virozelor , iar
VSH este normal sau scazut.
Sindromul de citoliza hepatica este deosebit de exprimat in hepatita
virala. Dintre multiplele enzime cu origine hepatica are o mare valoare
diagnostica alanintranferaza – TGP, care in hepatita virala acuta creste in
sange de 20-100 de ori peste valorile normale.
Examenele biochimice atesta afectarea hepatica (teste de
disproteinemie, electroforeza, teste de coagulare) si icterul hepatocelular
bilirubinemia directa si indirecta, deopotriva crescute in sange pigmenti
biliari prezenti si urobilinogenul crescut in urina.
Determinarea imunoglobulinelor ajuta la cunoasterea profilului imun
al bolnavului si, intr-o masura, sugereaza etiologia (IgM sunt crescute in

20
hepatita virala A, iar IgG sunt crescute in hepatita B).
In hepatita virala de tip A, izolarea virusului din fecale s-a reusit prin
imunelectroscopie.
In clinica se pot evidential anticorpi specifici prin test radioimun RIA
sau imunoenzimatic ELISA.
Evidentierea AgHBs in sange se face prin metode diferite:
- imunodifuzia simpla;
- contraimunoelectroforeza;
-testul imunoenzimatic.
Examenul ecografic deceleaza hepatomegalia si uneori usoara
splenomegalie, palparea in zona epigastrica fiind dureroasa, in unele cazuri
se observa iesirea ficatului de sub rebordul costal.

2.6. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul diferential va fi facut inca din perioada preicterica dar si

in perioada icterica de rezolutie.
In faza preicterica va trebui sa deosebim hepatita virala acuta de
dispepsiile febrile, de gripa, debutul altor boli infectioase epidemiologice si
biliare.
In faza icterica, diagnosticul va fi facut, cu celelalte afectiuni insotite
de icter: mononucleoza infectioasa, hepatita toxica, icterul produs de colica
biliara, icterele hemolitice.
Mult mai anevoios este diagnosticul cu ictere episodice din procesele
evolutive ale hepatitelor cronice si ale cirozelor hepatice.
Principalele examene obiective complete – examinari de laborator
ale sangelui si urinii, examinarile paraclinice cu un procent mare de afirmare

21
a diagnosticului paraclinic si anamneza riguroasa a bolnavului pot indrepta
diagnosticul spre cel pozitiv.
Rolul asistentei medicale este hotarator in acest proces, prima din
personalul medical de ingrijire care ia contact cu bolnavul si cu apartinatorii
acestuia in vederea stabilirii diagnosticului primar si tratarii corecte a
bolnavilor cu afectiuni hepatice.

Ficatul.

CAPITOLUL III

22
3.1 COMPLICATII ȊN HEPATITA CRONICᾹ

Hepatita cronica este o leziune sistematica a ficatului, caracterizata

printr-o infiltratie predominanta portala, cu celule mononucleare, limfocite si
plasmocite si prin dezvoltarea anormala a tesutului conjuctiv. Multe din
cazuri prezinta in antecedente hepatita virala, HC manifestandu-se dupa cel
putin 6 luni de la debutul acesteia.
Meritul de a fi descris si individualizat hepatita cronica apartine
hepatologului Heinz Kalk. Se descriu forme asimptomatice, dupa cum exista
si forme zgomotoase de hepatita cronica, astfel incat este elocventa
formularea conform careia ,,Hepatita cronica ramane ascunsa celor care o
cauta” (J. Waldenstrom).
Etiologia virala este sigura la 75 % din cazuri, 25 % din HC recunosc
o etiologie toxica, dismetabolica (obezitate sau diabet) cazuri nutritionale,
microbiene (leptospiroze, salmonele, parazitoze). Medicamentoase
(citolitice, colestatice, mixte) consum exagerat de etanol si alte infectii virale
(mononucleoza, variola).
Cronicizarea pare legata mai mult de raspunsul etiologic, decat de
abundenta agentului infectios.
In hepatita cronica agresiva joaca un rol importanta si sexul, varsta si
ereditatea, femeile, in special tinere sau la menopauza sunt de 3-4 ori mai
afectate decat barbatii.
Patogenia este explicata de numeroase teorii: infectioasa, toxica,
dismetabolica si nutritionala, excesul de fibrinogeneza, dar cea mai
acreditata este teoria imunologica. Microscopic ficatul este clar, necolestatic,

23
uneori patat, alteori congestiv, poate avea consistenta mai crescuta datorita
fibrozei.
Histologic, hepatita cronica se manifesta prin reactii inflamatorii ale
mezemchinului. Hepatita cronica persistenta prezinta un portal mononuclear,
limfoplasmocitar, nu exista fibroza, nici proliferare ductalara, arhitectura
lobulara este respectata si necrozele hepatocitare minime, nu exista
colestaza.
Simptomatologia urmeaza in 75 % din cazuri semnele unei hepatite
virale clinic evidenta. Examenele biologice (transaminaze, anomalii
proteice, VSH, tulburari de homeostaza) traseaza clar diagnosticul. La
examenul clinic se deceleaza hepatomegalia.
Cele mai importante simptome sunt: icterul - simptom principal,
hepatomegalia, splenomegalia este mai putin frecventa, anorexia, pierdere in
greutate sau invers, tulburari dispeptice biliare, duodenale, atingeri
articulare, artralgii sau poliartrita reumatica
Diagnosticul pozitiv se afirma pe baza urmatoarelor argumente:
- existenta unei hepatite virale in antecedente-prezenta unui marker
tumoral (Antigenul Australia);
- persistenta in timp a sindroamelor dismetabolice: icter
hemoragic, astenic si dispeptic;
- clinic prezenta hepato-splinomegaliei cu consistenta dureroasa;
- punctia biopsica este decisiv.
Tratamentul:
- tratamentul igieno-ditetic: interzicerea eforturilor fizice importante
suprimarea alcoolului, regim dietetic, reducerea aportului de sodiu in timpul
corticoterapiei, dieta trebuie sa urmareasca echilibrarea componentelor
active proteine 100-120g, lipide 60-70g, glucide 200-350g, caracter moderat

24
hipocaloric si adaptarea la conditiile de viata ale bolnavului.
Tratamente curenta de protectie hepatica:
- vitamine din grupul B (B1, B2, B6, B12);
- complexe de vitamine si aminoacizii (Mecopar,Litrison;)
- corticoterapia este cea mai eficace si mai putin periculoasa,
actioneaza in principal antiinflamator, mai putin imunodepresie, fiind o
medicatie de lunga durata dozele mari nu sunt indicate;
- se incepe cu 30mg Prednison, se diminua 5mg la 15 zile, se
asociaza cu un antiacid si periodic se administreaza Ca si P.
Imunosupresoarele cele mai utilizate: Imuran, Imurel, doza de atac
incepe cu 1,5 mg/zi si progresiv se reduce doza odata cu ameliorarea
examenelor de laborator, in general dupa 1-3 luni, se prefera Imurel.

3.2. CIROZA HEPATICA

Cirozele hepatice sunt suferinte hepatice cronice cu evolutie

progresiva,caracterizate prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita
metaplaziei tesutului conjuctiv, care fomeaza benzi de scleroza ce inconjoara
sau fragmenteaza lobulii, determinata de distructia hepatocitara si de
regenerarea nodulara.
Biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare
mezenchimala, de hipertensiunea portala si de insuficienta hepatocitara si
prin posibilitatea exacerbarii sindromului excretobiliar, a celui de
hepatocitoliza. Clinic, prin stadii avansate de insuficienta hepatica,insotite
de semnele de hipertensiune portala.
Varsta cu maximul de incidenta este intre 45-60 ani, predominant la
sexul masculuin.

25
 Cauzele infectioase ocupa un loc important cele mai multe dintre ele,
fiind de natura virotica, virusul hepatic.
Cirozele nutritionale apar prin carente de proteine, de factori lipotropi
sau de vitamine. Dintre cauzele toxice: alcoolul, medicamente cu
agresivitate hepatica.
Cirozele biliare au drept cauza stagnarea bilei, care poate sa se
datoreze unor obstacole extrahepatice; staza biliara poate sa fie primitiva,
prin hepatita cronica colostatica, ca urmare a unei hepatite virale, si probabil
cu interventia unui mecanism imunologic. Abuzul de alcool si hepatita virala
B reprezinta principali vectori de ciroza hepatica.
Etipatogenic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza hepatica :
- ciroza alcoolica denumita si ciroza portala;
-ciroza post-necrotica,factorul principal este hepatita acuta virala;
- ciroza biliara,care poate fi primara sau secundara;
- ciroza din hemocromatoza si din boala Wilson;
- ciroza cardiaca,carentiala si ciroza splenogena (Banti).
Patologic majoritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfarsesc
prin atrofie hepatica. Hepatomegalia este datorata hiperplaziei conjuctive,
plus proceselor de regenerare, cand acestea inceteaza se produce atrofia
hepatica.
Culoarea ficatului variaza dupa tipul de ciroza: galben-ruginie de
obicei, verde-bruna in cirozele biliare, rosiatica in hemocromatoza.
Microscopic se constata compromiterea sructurii hepatice, fibrele de
colagen sunt mai mult sau mai putin mature, si se vad insule de celule
plasmocitare si limfocite, degenerescente si necroze ale hepatocitelor, noduli
de regenerare.
Tabloul clinic:

26
Primele semne pot fi : anxietate, somnolenta, insomnie, sau dispepsie biliara
- ,,gura rea”, inapententa, greturi, balonari postprandiale. In perioada de stare
intalnim, modificari hepatice si splenice, ascita, hidrotorax, edeme si
tulburari renale, hemoragice. Icterul survine in unele ciroze episodic, ca
semn de prabusire prin necroza,in altele cum sunt cirozele biliare are un
caracter permanent. Ficatul este marit de volum in 80 % din cazuri, de
consistenta crescuta, pana la duritate, cu marginea ascutita, mai rar cu
macronodului.
Splenomegalia este prezenta in 80-90 % din cazuri, de volum variabil,
de consistenta crescuta, de regula nedureroasa.
Ascita apare frecvent ca semn de insotire a bolii, ea fiind intalnita in
toate formele de ciroza.
Explorarile functionale: bilirubina si urobilina sunt crescute, sideremia
este crescuta, proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor, g-
globulinele sunt crescute,explorarile morfologice care se pot face sunt
laparoscopia, utila in hepatomegalii (mai ales in icter), punctia biopsica, ca
element de baza diagnostica.
Tratamentul, combaterea proceselor inflamatorii, stimularea
regenerarii hepatice, repaosul este obligatoriu la pat, vor fi interzise
eforturile fizice. Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet, si
bogat in vitamine. Corticoterapia, cu actiune antiinflamatoare,
imunodepresoare. Pentru stimularea regenerarii hepatice extracte hepatice cu
vitamina B1, B2, B12, C, E, preparate-Mecopar.
Profilaxia [Link] in tratamentul corect al hepatitelor epidemice si
al hepatitelor cronice, cu dispensarizare indelungata.
Tratarea corecta a bolilor favorizante hepatomaladiilor cronice: litiaza
biliara, diabet, ulcer, infectii si bineinteles regim de viata si munca corect si

27
profilaxia complicatiilor.

3.3. CANCERUL HEPATIC

Cancerul hepatic reprezinta tumorile maligne ale ficatului. Frecventa

este din ce in ce mai mare, varsta predominanta la care apare este 45-55 de
ani predominant la sexul masculin.
Patologic cancerul poate imbraca urmatoarele aspecte:
-cancerul masiv,cu ficat foarte mare, rotunjit si dur;
-cancerul nodular, in care ficatul este presarat cu nodozitati de
marimi diferite, cu depresiuni centrale datorita necrozei, din centrul nodului,
seamana cu cancerul secundar metastatic;
-adenocancerul cu ciroza, in care peste cancer se suprapune o
ciroza sau peste ciroza se suprapune un cancer, apar concomitent.
Ficatul prezinta noduli adenomatosi alb-galbui pe un fond cirotic este
foarte dur, lemnos.
Debutul poate fi insidios, cu manifestari dispeptice - greturi, varsaturi
anorexie, balonari, scaune moi, febra este aproape constanta.
Investigatiile paraclinice arata o anemie, leucocitoza si neutrofilie,
VSH crescut, TGP-TGO crescute, bilirubinemie crescuta alfa feto proteina
serica este prezenta.
Radiologic poate arata existenta si marimea tumorii, laparoscopic se
pune in evidenta tumora, punctia biopsica este indispensabila punand
diagnosticul histopatologic al tumorii.
Diagnosticul diferential se face cu procesele tumorale ale organelor
vecine –un rinichi mare, o vezicula mare, o splenomegalie, trebuie eliminate
de asemenea toate afectiunile insotite de hepatomegalie: tumori hepatice

28
beningne, chistul hidatic hepatic, abcesul hepatic.
Evolutia este rapida, in 3-5 luni survine moartea, in cursul evolutiei se
produc metastaze, primul organ afectat fiind plamanul.
Tratamentul chirurgical poate fi incercat in formele localizate,
rezultatele nu sunt incurajatoare. Corticoterapia nu s-a dovedit eficienta
decat in cazurile mai usoare de hepatita cronica.

29
3.4. TRATAMENT

Dat fiind tendinta catre vindecare a majoritatii hepatitelor virale si

absenta pana in prezent a unei medicatii etiologice obiectivul principal al
tratamentului este crutarea ficatului de asocierea de alte noxe pe langa cea
infectioasa (efort alimentar, toxice, complicatii biliare septice). Sustinerea
ficatului si favorizarea regenerarii (fenomen care apare rapid in ficatul supus
agresiunii virale) ar face posibila preintampinarea evolutiei severe si
cronicizarii.
Un alt obiectiv al terapiei este dispensarizarea bolnavilor timp de 6-12
luni, in functie de absenta ori prezenta AgHBs, prin examene periodice
clinice si biochimice, pentru evitarea complicatiilor si sechelelor si pentru
reinsertia corespunzatoare a fostilor bolnavi in activitatea socio-profesionala.
Repausul la pat este indicat in toate cazurile, mai ales in perioada de
ascensiune a icterului, cand supravegherea trebuie sa fie foarte atenta, pentru
a se putea surprinde din timp semnele de agravare.
La examenul clinic, trebuie asociata determinarea concentratiei de
protrombina care trebuie efectuata de urgenta, in mod repetat, la cel mai mic
semn de agravare.
Dieta in hepatita virala este cat mai stricta (se evita toxicele si
excesele), dupa unii clinicieni, self-controlul, fiind important (bolnavul nu
suporta alimentele care ii fac rau).
Alimentele preparate si prezentate atragator trebuie sa acopere nevoile
calorice uzuale sa contina in mod echilibrat principiile alimentare (glucide
60-70 % din calorii; proteine 1-1,5g/kl corp, lipide 1g/kl corp, de origine
vegetala si lactate).

30
 Vitaminoterapia este ca o completare alimentara la persoanele cu
carente vitaminice anterioare (etilism, colopatii cronice) si la bolnavii cu
intoleranta digestiva prelungita.
Tot in relatie cu alimentatia bolnavilor trebuie considerate si masurile
indicate pentru asigurarea unei digestii si a unui tranzit intestinal normal.
Tratamentul medicamentos urmareste combaterea tulburarilor
simptomatice. Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramid.
Corticoterapia este doar in formele severe, prelungite. Se administreaza
Prednison 1mg/kg corp, in doza unica la ora 9 sau 10 dimineata,o data la
doua zile, 7-10 zile cu intreruperea brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii,
madicatia hipertrofa, nu influenteaza evolutia, dar sunt utile mai ales in
formele grave.
Se indica o dieta hidro-glucido-lipidica, prin sonda nazo-gastrica
picatura cu picatura, cu suficiente calorii, vitamine, saruri minerale (in
formele grave). Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acuta
exista o hiperfermentie gastrica, biliara si pancreatica.
Pentru tulburarile dispeptice se prefera fermentii pancreatici
(tratament substituiv) si alcaline usoare.
In caz de varsaturi,se fac perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau
saline, nu cu acizi aminati.
Se combate hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per
os, 4-6 g in 24 de ore, perfuzii cu multiglutin, arginina-sorbitol sau
Aspatofort.
Se corecteaza acidoza si se administreaza cu sonda intermitent
Se corecteaza anemia si se controleaza repetat analizele de laborator
clinice si examinarile paraclinice.
In caz de semne de coagulare intravasculara diseminata, se

31
administreaza heparina, iar in complicatii infectioase antibiotice -
cefalosporine, gentamicina.
Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie
adjuvanta, cu rol patogenic si cu indicatii limitate in forme severe, cu
tulburari digestive importante, cu manifestari nervoase.

CAPITOLUL IV

32
[Link] A cauze
EVOLUTIE

Hepatita acuta virala evolueaza spre vindecare completa in 80% din

cazuri intr-un interval de 3-4 saptamani. Formele care trec de 3-4 luni au
tendinta la permanetizare. O parte din bolnavi raman cu suferinte extra
hepatice, iar altii trec spre hepatita cronica, ca urmare a hepatitei acute.
Este important sa aratam ca aproximativ 10% dintre bolnavii de
hepatita epidemica raman la stadiul preicteric, cazuri desemnate sub
denumirea de hepatita anicterica. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi
consecinte, ca si cei care au prezenta o forma comuna.
In situatiile in care faza icterica se prelungeste la 6 saptamani si mai
mult, vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu
splenomegalie si cu revenirea unor perioade subfebrile. In aceste forme pot
surveni si recaderi icterice, la intervale de cateva zile sau saptamani. Daca
icterul revine dupa trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o
noua imbolnavire.
O parte dintre bolnavi raman cu o suferinta asociata duodenala sau a
cailor biliare, suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti
bolnavi, cu un teren neuropsihic mai labil, pot prezenta in continuare
tulburari de tip obsesiv-anxios, preocupati fiind de vindecare.
O proportie de 10% din bolnavi nu se vindeca, ci trec spre hepatita
cronica fie direct, fie dupa o perioada de latenta, mai rar dupa o forma severa
a distrofiei hepatice.
Distrofia hepatica este o posibilitate evolutiva foarte grava a
hepatitelor acute, care se instaleaza rapid, fara prodroame, cum a evoluat

33
hepatita pana atunci, existand doua aspecte clinice: distrofia acuta si distrofia
subacuta.
Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga 2-4 luni,
vindecarea in cazul hepatitei A se face in mod natural, in general dupa varsta
de 30 de ani organismul uman contine anticorpii specifici hepatitei A.

Cauze a inbolnavirii

4.2. PROFILAXIE

34
 In tara noastra , hepatita virala este o boala de declarare obligatorie, de
internare obligatorie si de tratament obligatoriu (formele cronice sau
sechelele), ea constituind o problema de importanta majora epidemiologica
in toate tarile.
Profilaxia hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare
privind apa potabila, alimentele, toaleta, si igiena personala, izolarea este
obligatorie. Profilaxia specifica a hepatitei A se face prin imunizare pasiva
cu imunoglobuline standard (Gammaglobulina) in doza de 0,1-0,3/kgcorp.
Este indicat, la contactii cu risc crescut, in cazurile individuale sau la grupuri
care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta ori cu conditii precare de
igiena si sanitatie.
Profilaxia hepatitei B impune controlul unei sterilizari perfecte a
instrumentarului medical (ace, seringi, sonde, instrumentar chirurgiccal,
obstretical, stomatologic).
Alcoolul sau alte materiale dezinfectante nu sunt eficiente,
instrumentarul va fi degresat cu aparatura speciala (autoclavuri, poupinel)
In centrele de recoltare a sangelui se va acorda o mai mare atentie
selectionarii si examinarii donatorilor de sange.
In hepatita B imunizarea se face cu vaccin continand AgHBs obtinut
din sangele purtatorilor, supus unor procese complexe de purificat si
concentrare a fost introdus in practica.
Au fost vaccinate cu bune rezultate persoane cu risc mare de expunere
la infectiile virale cu virus B (personalul medical din unitatile de
hemodializa si bineinteles personalul medical din unitatile spitalicesti in
general), se realizeaza titruri mari si persistente de anticorpi anti-HBs.
Vaccinarea antihepatitica B este recomandata si in cazurile sugarilor

35
dovendindu-se si eficienta vaccinarii in prevenirea hepatitei cronice cat si a
cancerului hepatic (ca ultima faza a hepatitei B). Hepatita A nu cronicizeaza

36
 CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ I

CULEGEREA DE DATE

Surse de informatie:
 pacienta;
 familia;
 foaia de observatie.

Date relative stabile :

Nume si Prenume: C.D
Sex: feminin
Ocupatia: eleva
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Alergii: nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze: nu prezinta
Date antropometrice:
 Inaltime: 1,53 m;
 Greutate: 49 kg.
Grupa sangvina: O I. RH - pozitiv.
Aspectul faciesului: coloratie icterica.
Acuitate auditiva: in limite fiziologice aude bine.
Acuitate vizuala: buna.

37
Acuitate olfactiva: percepe bine gustul si mirosul.
Semne particulare: nu prezinta.
Mobilitate articulara: buna.
Sistem osteo-tendinos: integru.
Date variabile :
Domiciliul: Craiova ;
Conditii de locuit: locuinta salubra, apartament cu trei camere si
dependinte;
Echipa de sustinere: pacienta sustinuta de familie si echipa medicala de
ingrijire;
Conditii psiho-sociale: stare de anxietate si disconfort;
Data internarii: 12-04-2017
Data externarii: 25-04-2017
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
A.H.C: neaga existenta bolilor infecto-contagioase si dermato-venerice
A.P.P: boli specifice copilariei, viroze pulmonare si faringo-amigdalite;
[Link]: apendicectomie la varsta de 8 ani
A.P.O : menarha la 13 ani, regulat,cantitate redusa.
MOTIVELE INTERNARII
- icter, coloratia galbena a fetei si tegumentelor;
- durere epigastrica cu aspect de colica biliara;
- anorexie;
- greturi, varsaturi alimentare postprandiale;
- modificarea scaunului–scaun moale, hipocoluric;
- modificarea urinii culoare - hipercroma;
- insomnie, cefalee;
- astenie fizica moderata;

38
 - stare generala alterata.
ISTORICUL BOLII
Pacienta se prezinta la camera de garda a spitalului de boli infectioase
Buzau cu urmatoarele simptome care au debutat in urma cu circa 5-7 zile:
greata, varsaturi alimentare, icter, cefalee, inapetenta, stare generala alterata.
Medicul de garda hotaraste internarea urgenta pentru diagnostic si
tratament de specialitate.

EXAMEN CLINIC GENERAL

 Tegumente si mucoase–culoare galbuie.
 Sistem ganglionar-limfatic-nepalpabil.
 Sistem osteo-articular-integru.
 Tesut musculo-adipos-pacienta prezinta slabirea masei musculare.
EXAMEN PE APARATE
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe
ambele arii pulmonare, R=20/min.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace
prezente, ritmice, soc apexian spatiul V intercostal stang pe linia medio-
claviculara, T.A.=130/70 mmHg, P=80/min.
Aparat digestiv:
 abdomen suplu, dureros la palpare in hipocondrul drept
(hepatomegalie moderata), splina marita de volum;
 anorexie, greata, varsaturi alimentare;
 tranzit intestinal prezent - scaune moi decolorate.
Aparat uro-genital:
 loje renale libere, nedureroase la palpare;
 mictiuni fiziologice, culoare hipercroma, diureza 750 ml/24h.

39
Sistem nervos central:
 pacienta orientata temporo-spatial;
 pacienta echilibrata psihic;
 ROT prezente;
 anxietate moderata.
Diagnostic la internare : « Hepatita acuta »
Diagnostic medical la 48h : « Hepatita acuta virala cu virus A
Analiza si Interpretarea datelor
Probleme actuale
-dureri in epigastru si hipocandrul drept
-greturi si inapetenta
-varsaturi alimentare
-cefalee,insomnie
-urini hipercrome
-scaune decolorate
-icter tegumentar si scleral
-astenie fizica pronuntata
Probleme potentiale
-hepatita cronica
-ciroza hepatica
-cancerul hepatic

40
ALIMENTATIE

Inainte de producerea bolii pacienta consuma trei mese pe zi plus gustari in pauze
la scoala, dupa internare prezinta apetit diminuat, consuma alimente in cantitate
moderat scazuta.
Regimul alimentar este hiposodat, fara carne in primele 5 zile, compus din legume
crude sau salate, compot, supe de legume, branza proaspata de vaca; dupa 5 zile
pacienta poate comsuma carne slaba fiarta sau la gratar, paine neagra produse
lactate, compot de casa fara zahar, legume si fructe.
Lichide consumate: sucuri naturale din fructe, ceaiuri, apa plata, consumul zilnic
1500-1800 ml pe zi.

41
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

12.04.2017
Eliminare inadecvata Pacienta sa prezinte Rol autonom
16.04.2017
o eliminare - psihoterapie. Pacienta prezinta varsaturi, urini

Cauze: fiziologica, cu urini - in timpul varsaturilor asez pacienta cu capul cat mai aproape hipercrome si fecale decolorate.

-afectiunea hepatica; si scaune colorate de marginea patului si protejez lenjeria cu musama si aleza;
17.04.2017
-dezechilibru metaboli; normal. - dupa ce pacienta se linisteste indepartez tavita renala si ii ofer
19.04.2017
-flatulente abdominale. un pahar de apa sa-si clateasca gura; Pacienta nu mai prezinta
- rehidratarea va incepe imediat ce varsaturile au incetat, varsaturi, este echilibrata

Manifestari: Pacienta sa nu mai corectarea dezechilibrului hidric se va face in functie de hidroelectrolitic.

-varsaturi; prezinte varsaturi. ionograma sanguina;

20.04.2017
-urini hipercrome - urmaresc bilantul hidric masurind zilnic ingestia si excretia de
21.04.2017
(colurica); Pacienta sa fie lichide; Pacienta prezinta urini putin

-scaune usor decolorate echilibrata Rol delegat colorate si fecale normale.

(hipocolurice). hidroelectrolitic si - la indicatia medicului am administrat antiemetice

22.04.2017
acido-bazic. Metoclopramid, pentru corectarea echilibrului hidroelectrolitic;
25.04.2017
- am administrat Glucoza 5%, vitamine din grupul B (B1, B2, Pacienta prezinta eliminari
B6, B12) si vitamina C-200; fiziologice.
-am urmarit efectul medicatiei.

42
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE

INSOMNIE Rol autonom 12.04.2017

Cauze: Pacienta sa beneficieze - psihoterapie. 14.04.2017
-scaun moale; de odihna si somn - am asigurat conditiil de microclimat adecvate cu salon Pacienta prezinta somn intrerupt, cu
-dureri usoare corespunzatoare linistit, lenjerie curata, liniste si ambient corespunzator; treziri repetate nocturne si atipiri in
epigastrice, cu aspect cantitativ si calitativ. - intocmesc un program de odihna si somn timpul zilei.
de colica biliara; corespunzator;
-anxietate; Pacienta sa fie - recomand pacientei sa consume inainte de culcare o 15.04.2017
-nesiguranta fata de echilibrata fizic si cana de ceai de tei caldut; 17.04.2017
evolutia bolii. psihic si sa inteleaga - am urmarit zilnic si am notat problemele legate de Pacienta prezinta un somn fara
importanta odihnei si odihna si somn si impreuna cu pacienta si echipa intreruperi, de circa 5-6 h pe noapte
Manifestari: repaosului in procesul medicala de ingrijire am rezolvat problemele acesteia si 1-2 h pe zi.
-somn insuficient de vindecare si legate de odihna si somn;
cantitativ si calitativ; recuperare - discut cu pacienta si explic acesteia rolul hotarator al 18.04.2017
-oboseala fizica; somnului si odihnei in procesul de vindecare si 25.04.2017
-agitatie psihica; recuperare; Pacienta prezinta somn fiziologic de
-stare generala - am educat pacienta ca inainte de culcare sa execute 6-8 h pe noapte si 1-2 h pe zi;
alterata; exercitii de respiratie si relaxare; respecta indicatiile medicului

43
 privind somnul si odihna.

44
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE
Rol autonom 12.04.2017
Dificultate de a se Pacienta sa - psihoterapie; 16.04.2017
misca si deplasa. prezinte o - am asigurat um micro-climat adecvat de liniste si incredere in jurul pacientaui; Pacienta face
Cauze: mobilizare - am ajutat si educat pacienta sa-si schimbe pozitia in pat, la interval regulat de miscari usoare in
-repaus obligatoriu normala si o aproximativ 2h si ori de cate ori a fost nevoie; pat, se teme sa se
impus de boala sa; deplasare - am condus pacienta la examenele paraclinice cu fotoliul rulant; departeze de pat.
-greata, varsaturi; buna. - am raspuns intodeauna promt la solicitarile pacientei sprijinind-o ori de cate ori a 17.04.2017
-slabiciune fizica; fost nevoie; 21.04.2017
-stare generala Pacienta sa - am educat pacienta sa respecte indicatiile medicului privind repausul in vederea Pacienta se
alterata. prezinte o unei vindecari si recuperari bune si rapide; deplaseaza
postura - asigur igiena tegumentelor si alenjeriei de pat si de corp; sprijinita de
Manifestari: adecvata. - efectuez usoare exercitii fizice active; personalul medical.
-teama de a se - invat pacienta miscarile adecvate pentru o buna recuperare (clinostatism); 22.04.2017
deplasa, mers greoi, Pacienta sa se - am facut totul pentru a-i reda increderea in fortele propii; 25.04.2017
nesigur; deplaseze - am discutat cu familia si cu pacienta ca dupa externare sa respecte indicatiile Pacienta si-a
-risc de complicatii singura si sa medicului de a nu depune efort fizic indelungat si extenuant; recapatat increderea
de decubit prelungit capete - am urmarit modul de mobilizare si deplasare al bolnavei si efectele acestora in in fortele propii si
incredere in recuperarea fizica si psihica a bolnavei. respecta indicatiile
fortele propii. Rol delegat medicului .
- la indicatia medicului am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12 si Glucoza 5%.

45
46
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE
Disconfort Rol autonom
Anxietate - psihoterapie. 12-04-2017
Vulnerabilitate Pacienta sa - conditiide micro-climat adecvate, cu salon curat si aerisit, 15-04-2017
Cauze: beneficieze de un temperatura optima 18C°; Pacienta prezinta risc de
- cefalee; mediu de siguranta, - am asigurat un climat de liniste si siguranta in preajma pacientei, complicatii prezinta
-incertitudine fata de fara accidente si prin izolare si respectarea circuitelor , masuri de igiena specifice disconfort fizic si psihic.
prognosticul bolii; risc de complicatii. sectiei si spitalului; 16-04-2017
-greturi, varsaturi; - favorizez adaptarea pacientei la noul mediu; 22-04-2017
-spitalizare; - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate; Pacienta este constienta
-astenie fizica. Pacienta sa - am oferit pacientei exemple de alti bolnavi a caror evolutie a fost de boala sa si riscul de
Manifestari: beneficieze de satisfacatoare si am incurajat-o sa vorbeasca deschis cu ceilalti complicatii s-a diminuat.
-iritabilitate; confort fizic si pacienti si cu echipa medicala de ingrijire, sa-si exprime temerile, 23-04-2017
-agitatie; psihic. opiinile si nelinistea; 25-04-2017
-risc de complicatii Diminuarea pana la - am asigurat permanent legatura cu familia pacientei dar tinand cont Pacienta este echilibrata
ale bolii de baza remiterea anxietatii. de regulile intra-spitalicesti speciale ale sectiei de boli infectioase; fizic si psihic, riscul de
(hepatita cronica, Rol delegat complicatii s-a remis,
ciroza hepatica); - am administrat Algocalmin; evolutia si prognosticul
-stare generala -am urmarit zilnic evolutia si efectele medicatiei administrate bolii este favorabil.
alterata. pacientei.

47
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE
Rol autonom

Lipsa de informatii si - psihoterapie; 12-04-2017

cunostinte - explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, 14-04-2017

Cauze: Pacienta sa acumuleze modul de manifestare, masurile de prevenire si tratament, Pacienta ignora

-lipsa accesului la cunostinte si informatii noi recuperare; cunostintele despre

informatii privind bolile despre boala sa si modul de - stimulez dorinta de cunoastere a pacientei, de a pune boala sa.

epidemiologice si profilaxie. intrebari si ofer raspunsuri clare si concise despre tratament 15-04-2017

infectioase; si mijloacele de explorare clinice si paraclinice; 16-04-2017

-ignoranta si dezinteres fata - identific obiceiurile si deprinderile gresite si le corectez; Pacienta doreste sa

de masurile de prevenire a Pacienta sa dobandeasca - informez pacienta asupra propriei responsabilitati privind dobindeasca cunostinte

afectiunilor ficatului. atitudini, obiceiuri si sanatatea si prevenirea imbolnavirilor; si informatii despre

deprinderi noi. - organizez activitati educative si de expunere, conversatii boala sa.
respectind principiile pedagogice; 17-04-2017

Manifestari: - verific daca pacienta a inteles mesajul transmis si daca si- 25-04-2017

-cunostinte insuficiente a insusit noile cunostinte; Pacienta a acumulat

despre afectiunea sa si - urmaresc modul de recuperare fizica si psihica a cunostinte despre boala

despre sine. pacientei. sa, alimentatie, mod de

viata echilibrat.

48
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE

Comunicare ineficace la Rol autonom 12-04-2017

nivel afectiv - psihoterapie; 14-04-2017

- asigur un micro-climat adecvat, asigurind un mediu de Pacienta prezinta

Cauze: securitate si linistit; comunicare inactiva la

- evenimente Pacienta sa prezinte o - identific cu pacienta cauza anxietatii si factorii declansatorii; nivel afectiv.

amenintatoare:spitalizare; comunicare activa la - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor 15-04-2017

-nesiguranta fata de nivel afectiv. propuse, linistind pacienta cu privire la starea sa, explicindu-i 26-04-2017

evolutia si prognosticul scopul si natura interventiilor; Pacienta prezinta

bolii; - favorizez adaptarea la noul mediu de spital; anxietate moderata

- educ pacienta sa-si exprime nevoile,ideile, parerile si comunica cu familia, este

Manifestari: Pacienta sa fie dorintele; neincrezatoare.

-anxietate; echilibrata psihic - facilitez legatura cu familia, prieteni si asigur legatura 17-04-2017

-neliniste, agitatie; permanenta cu echipa medicala de ingrijire, ajutand si educand 25-04-2017

- agresivitate; pacienta sa-si capete incredere in echipa medicala de ingrijire; Pacienta este cooperanta,

-lipsa si dezinteres - antrenez pacienta in efectuarea de activitati care sa-i confirme comunicativa si are

pentru comunicare. un sentiment de utilitate; incredere in echipa

- urmaresc zilnic comportamentul si activitatile pacientei, in medicala de ingrijire.
vederea recuperarii sale fizice si psihice.

49
 DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE

Dificultatea de a-si Rol autonom 12-04-2017

asuma responsabilitati - psihoterapie; 19-04-2017

scolare Pacienta sa fie preocupata - asigur un micro-climat adecvat in jurul pacientei de Pacienta este nelinistita
in vederea realizarii si siguranta si liniste; si neincrezatoare fata

Cauze: afirmarii sale profesionale. - incurajej pacienta si familia acesteia expicindu-le ca se va de reluarea activitatii

-spitalizare; recupera complet fizic si psihic, insa va trebui sa respecte sale scolare si fata de

-anxietate; intocmai indicatiile medicului dupa externare privind evolutia bolii

-astenie fizica; Pacienta sa fie echilibrata modul de viata echulibrat fara excese alimetare sau de alta 20-04-2017

-cefalee; fizic si psihic. natura; 25-04-2017

-mobilizare redusa. - asigur legatura cu echipa medicala de ingrijire incurajand Datorita sprijinului
pacienta sa aiba incredere si optimism ca se va face totul familiei si echipei

Manifestari: Pacienta sa efectueze pentru recuperarea si vindecarea sa fara complicatii; medicale, pacienta are

-alterarea conceptiei de activitati care sa-i permita - antrenez pacienta in activitatii si discutii care sa-i confere incredere in sine si in

sine; o recuperare buna si totala. o stare de utilitate si preocupare; evoluita bolii sale, fiind

-dificultatea de a-si - urmaresc modul de recuperare al pacientei si activitatile convinsa ca isi va putea

continua preocuparile si care le desfasoara in timpul spitalizarii. relua activitatea

activitatile; scolara.

-creearea de obiceiuri si
activitati noi.

50
 ANALIZA TEHNICA VALORI VALORI
DATA
CERUTA DE RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
HEMATOCRIT Se recolteaza prin punctie venoasa Ht=41-45g% Ht-38g%
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, intr- Hb=14-16g% Hb-10,5g%
LEUCOCITE un vacutainer de culoare mov. L=4000-8000/mm L-3650/mm
Se recoteaza 1,6 ml sange prin punctie
VSH venoasa plus 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%,
VSH=2-13mm/1h VSH-11mm/h
intr-un vacutainer de culoare neagra.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-7 mg/dl
venoasa, fara substanta anticoagulanta,
Bilirubina totala Bt=0,6-1 mg/dl Bt-10,2mg/dl
intr-un vacutainer de culoare rosie
12 Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
TGP TGP=2-16 ui TGP-165 ui
venoasa fara substanta anticoagulanta,
04 TGO TGO=2-20 ui TGO-110 ui
intr-un vacutainer de culoare rosie.

2017 Ag HBs Se recolteaza 10 ml sange prin punctie AgHBs=negativ AgHBs-negativ

Anticorpi HCV venoasa AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
Anticorpi HAVIgM fara substanta anticoagulanta. AcpHAV=negativ AcHAV-pozitiv
Glucoza-absent Gl-absent
Bilirubina-absent Bl-prezent (+)
Urobilinogen- absent Urb-crescut (++)
Se recolteaza din prima urina de
EXAMEN Leucocite-absent L-absent
dimineata, dupa toaleta organelor genitale
SUMAR DE Sediment urinar - rare Sediment urinar - relativ frecvente
externe, 100-150 ml urina intr-un
URINA epitelii plate, rare epitelii plate, rare leucocite,
recipient curat si uscat.
leucocite numeroase cristale de oxalat de Ca
PH=5-7,5 PH-5,5
Densitate=1005-1025 Densitate-1025
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

51
 ANALIZA TEHNICA VALORI VALORI
DATA
CERUTA DE TECOLTARE NORMALE OBTINUTE
HEMATOCRIT Se recolteaza prin punctie venoasa Ht=41-45g% Ht-39g%
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, Hb=14-16g% Hb-12,7g%
LEUCOCITE intr-un vacutainer de culoare mov. L=4000-8000/mm L-3900/mm
Se recolteaza prin punctie venoasa 5-8
ml sange venos fara substanta
GLICEMIE Gl=80-120g% Gl-85g%
anticoagulanta intr-un vacutainer de
culoare rosie.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin

Bilirubina totala punctie venoasa, fara substanta Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-3,3 mg/dl
Bilirubina directa anticoagulanta, intr-un vacutainer de Bt=0,6-1 mg/dl Bt-6,1 mg/dl
18
culoare rosie
04
Se recolteaza 5-8 ml sange prin
2017 punctie venoasa fara substanta
TGP TGP=2-16 ui TGP-115
TGO anticoagulanta, intr-un vacutainer de TGO=2-20 ui TGO-80

culoare rosie.
Glucoza-absent Gl-absent
Bilirubina-absent Bl-scazut
Urobilinogen- absent Urb-prezent
Se recolteaza din prima urina de
Leucocite-absent L-absent
EXAMEN dimineata, dupa toaleta organelor
Sediment urinar - rare epitelii Sediment urinar - rare epitelii plate,
SUMAR DE
genitale externe, 100-150 ml urina plate, rare leucocite rare leucocite
URINA
PH=5-7,5 PH-5,5
intr-un recipient curat si uscat.
Densitate=1005-1025 Densitate-1020

52
 ANALIZA TEHNICA VALORI VALORI
DATA
CERUTA DE RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa,
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-0,2 mg/dl
fara substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
Bilirubina totala Bt=0,6-1 mg/dl Bt-0,8 mg/dl
culoare rosie
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa fara
TGP TGP=2-16 ui TGP-35
substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
TGO TGO=2-20 ui TGO-30
culoare rosie.

24 Ag HBs AgHBs=negativ AgHBs-negativ

Se recolteaza 10 ml sange prin punctie venoasa
Anticorpi HCV AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
04 fara substanta anticoagulanta.
Anticorpi HAVIgM AcpHAV=negativ AcHAV- negativ
2017 Glucoza-absent Gl-absent
Bilirubina-absent Bl-scazut
Urobilinogen- absent Urb-prezent
EXAMEN SUMAR Leucocite-absent L-absent
Se recolteaza din prima urina de dimineata, dupa
DE Sediment urinar - rare Sediment urinar -
toaleta organelor genitale externe, 100-150 ml urina
URINA epitelii plate, rare rare epitelii plate,
intr-un recipient curat si uscat.
leucocite rare leucocite
PH=5-7,5 PH-5,5
Densitate=1005-1025 Densitate-1015

53
 TABEL CU MEDICATIA
DENUMIRE CALE DE DOZA DOZA ACTIUNE
DATA
MEDICAMENT ADM. UNICA TOTALA MEDICAMENT
METOCLOPRAMID IM 1F=2ml 1 fiola/zi Antiemetic
ALGOCALMIN IM 1F=2ml 2fiole/zi Analgezic
12-04
2017 VITAMINA B1 IM 1F=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
/ VITAMINA B2 IM 1F=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
17-04
2017 VITAMINA B6 IM 1F=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

VITAMINA C-200 IM 1F=5ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

Reechilibrare
GLUCOZA 5% IV 1Pg=500ml 1pg/zi
hidroelectrolitica
Arginina sorbitol PERFUZIE 1pg=250ml 1pg/zi
Trofic hepatic
VITAMINA B1
IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
18-04
2017 VITAMINA B2 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
/ VITAMINA B6
IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
24-04
2017 VITAMINA B12 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

VITAMINA C-200 IM 1f=5ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

54
 EXPLORARI PARACLINICE

DATA DENUMIREA ROLUL REZULTAT

EXAMINARII ASISTENTEI OBTINUT
- am pregatit pacienta din punct de
vedere psihic pentru a inlaturarea factorilor
emotionali.
-am condus pacienta in camera unde se N.P.E
efectueaza MRF-ul, am asezat-o pe pat si am Cord in limite
rugat-o sa-si relaxeze musculature, sa fie fiziologice
linistita.
MRF - am asezat bolnava in decubit ventral si
lateral, pozitii indicate de medic si sa efectuat
tehnica de inregistrare a MRF-ului.
- dupa efectuarea examinarii am condus
pacienta la pat si am asezat-o confortabil.
13 - am anexat MRF-ul la foaia de observatie a
04 pacientei.
2017 - am pregatit pacienta din punct
de vedere psihic.
- in seara dinaintea efectuarii examenului am
efectuat o clisma evacuatorie.
- am ajutat pacienta sa se dezbrace si am Hepatomegalie
asezat-o in pozitie dorsala si in decubit Splenomegalie
lateral. Pancreas si
ECOGRAFIE - dupa examinare am ajutat pacienta sa se rinichi normal
imbrace si am condus-o la salon cu fotoliul ecografic
rulant.
- am notat in foaia de observatie a pacientei
rezultatul obtinut.

55
 INTERVENTIILE CONSTANTE ALE
ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE

- am asigurat conditii de mediu si microclimat adecvate prin aerisirea zilnica, pregătirea patului si schimbarea
zilnica a lenjeriei, temperatura optima 22-23° C, linişte si un mediu de siguranţa si calm;
- am pregatit si verificat materialele necesare si am administrat medicatia prin perfuzii si injectabil;
- am administrat zilnic tratamentul prescris de medic;
- am urmărit si notat zilnic funcţiile vitale vegetative: puls, tensiune arteriala, temperatura, respiraţie, diureza si Intervenţiile
scaun; propuse au fost
- am dezbrăcat si îmbrăcat pacientul la examenele de specialitate si vizita medicala. efectuate fiind
- am asigurat îngrijirile igienice zilnice ale pacientului; satisfăcute nevoile
- am executat zilnic masaj cu alcool dilutie pentru a preveni complicatiile trofice (escare), tromboembolice si pacientului.
pulmonare;
- am urmărit faciesul pacientului, aspectul tegumentelor, starea generala a bolnavului;
- am urmarit respectarea regimului alimentar si a starii de hidratare a pacientului;
- am educat pacientul in privinta pastrarii sanatatii si prevenirea imbolnavirilor.

56
 EVALUARE FINALA

Pacienta in varsta de 16 ani se prezinta pe data de 12-04-2017 la camera de garda a spitalului de boli
infectioase Buzau cu urmatoarele simptome majore:
 durere epigastrica colicativa.
 icter generalizat.
 greata, varsaturi, anorexie.
 astenie fizica.
 anxietate moderata, cefalee.
 stare generala alterata.
Se recomanda internarea pentru diagnostic, tratament de specialitate si recuperare. Pacienta a fost supusa
intra-spitalicesc cu regim igieno-dietetic si tratament curativ cu vitamine din clasa B (B1, B2, B6, B12) si vitamina
C200, antiemetice – Metoclopramid si a fost reechilibrata hidroeletrolitic cu Glucoza 5% si Arginina sorbitol.
Pe data de 25-04-2017 de acord comun cu pacienta si familia acesteia medicul hotaraste externarea cu
urmatoarele recomandari:
 respectarea regulilor de igiena personala si de grup;

57
  respectarea regimului alimentar impus de boala, alimentatie compusa din carne slaba fiarta sau fripta,
produse lactate, legume si fructe proaspete, sucuri naturale de fructe, se interzic: sosurile, rintasurile, alcoolul,
cafeaua, conservele sau semipreparatele;
 evitarea eforturilor fizice indelungate;
 pacienta revine la control in prima faza la trei saptamani, apoi din trei in trei luni timp de un an, pana la
vindecarea si recuperarea sa completa.

58
 CONCLUZII

Obiectivele principale in tratarea bolnavului sunt :

-diagnosticarea corecta
-evolutia favorabila a manifestarilor de dependenta
-prevenirea aparitiei complicatiilor
Inaintea administrarii tratamentului i sa efectuat examenele de specialitate
din sange si urina urmarind simtomele caracteristice bolii.
In urma aplicarii corecte a tratamentelor medicamentoase a respectari
regimului igieno-dietetic corespunzator indepententa in satisfacerea tuturor
nevoilor fundamentale sa materializat in fiecare caz prin disparitia simtomelor.
In timpul spitalizarii si in covalescenta se impune mentinerea unui regim
alimentar in functie de stadiul bolii.
-in prima saptamana:sucuri de fructe,compot,paine prajita,branza de vaci
proaspata,peste.
-in a doua saptamana se adauga: oua moi,unt proaspat,carne slaba fiarta sau
gratar(vita,puii)legume
-in a treia saptamana trece la un regim obligatoriu complet fara
conserve,mezeluri,condimente,prajeli,alcool,legume.
Sub supraveghere medical si tratament de specialitate starea bolnavului s-a
inbunatatind si la externare i se recomanda urmatoarele:
-sa nu intre in colectivitate timp de 21 zile;
-sa tina regim alimentar inca 12 luni;
-sa evite eforturile fizice grele timp de 6 luni;

59
-sa revina la control peste 21 zile;
-va fi dispensarizat timp de 2 ani prin control medical periodice la 3-6-9-12-18-24
luni.

60
 BIBLIOGRAFIE

VOICULESCU MARIN, Boli infectioase”, Editura didactica si

pedagogica, Bucuresti, 1980;
LUCRETIA TITIRCA, „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Editura
medicala, Bucuresti, 2000;
LUCRETIA TITIRCA, „Ghid de nurcing”, Editura Viata medicala
romaneasca, Bucuresti, 1999.

61