Municipiul Bucureşti este aşezat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se

întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul Dâmboviţa
traversează oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul
toridelor zile de vară. Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputată de către
Bucur Ciobanul, candidatul tradiţiei şi legendei şi de controversatul Vlad Ţepes, omul primului
document cunoscut, care atestă existenţa capitalei noastre la 20 septembrie 1459. În realitate,
cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil
prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul
acelei prime fortificaţii de 160 m.p., vor fi ctitorite rând pe rând Curtea Domnească, biserica lui
Mircea Ciobanul (1558-1559), uliţele negustorilor şi meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi
cultural.

Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate împrejur.
Dâmboviţa a fost un liant al aşezării urbane care şi-a căutat dimensiunile naturale, extinzându-se mai
cu seamă spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se păstrează şi astăzi în memoria
bucureşteanului, căruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca
zone componente ale capitalei.

În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase
biserici, hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei (1692),
ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.

În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitală a României, înfăptuită prin unirea
Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1862. In acea perioadă, este considerat cel mai mare oraş din
sud-estul Europei după Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Scoţia şi Sicilia,
iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se trasează cele două axe, nord-sud
şi est-vest care structurează oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor
edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Fundaţia Carol I (1891),
Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justiţie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul
Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee
Palace (1914) etc.

După primul război mondial (1914-1918), Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale
europene, strălucirea vieţii culturale şi sociale, atmosfera şi arhitectura aducându-i pe bună dreptate
denumirea ”micul Paris”. (sursa: [Link] )

Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativă
aparte (asemănător judeţului), rămâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel
mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, educaţional, de
trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Populaţia cu domiciliu în Bucureşti, de peste două
milioane de locuitori, îl poziţionează pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea Europeană.

În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Localizare geografică: Oraşul se află situat în S-SE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m
altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 K S de M-ţii Carpaţi şi
226 km V de Marea Neagră.

Populaţia: La 1 iulie 2017, erau înregistraţi cu domiciliul în Bucureşti 2.104.967 locuitori (9% din
populaţia ţării), din care 981.183 de sex masculin şi 1.123.784 feminin, rezultând o densitate a
populaţiei de 8771 loc./km2
Clima oraşului este temperat – continentală, cu uşoare nuanţe excesive şi cu unele diferenţieri ale
temperaturii aerului cauzate de încălzirea suplimentară a reţelei stradale din interiorul său, de
arderile de combustibili industriali şi casnici, de radiaţia exercitată de zidurile clădirilor etc.

Ştiaţi că?

 Staţia de metrou Politehnica este pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de
acum 180 de milioane de ani.

 Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, Casa Poporului din Bucureşti este a 2-a cea mai
mare clădire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.

 Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn, în anul 1922, pentru a onora curajul
soldaţilor români care au luptat în primul război mondial.

 Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659, de către domnitorul
Gheorghe Ghica.

 Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn (cunoscut de noi sub numele de Calea
Victoriei) – zona era pavata cu trunchiuri de copaci.

 Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din lume. Cele mai importante oraşe sunt Beijing,
Atlanta, Budapesta şi Hanovra.

 Cel mai vechi parc din Bucuresti este Parcul Cişmigiu – deschis pentru public în anul 1860.
( sursa: [Link])