ANATOMIA ECOGRAFICA

ANOMALIILE

ECOSEMIOTICA PROCESELOR PATOLOGICE DE BAZA

Ecografia are la baza studiera in timpul vetii a anatomiei

normale si patologice la persoana [Link]
patmorfologului spre deosebire de medicul ecografist se
bazeaza pe un numar mai mare de parametrii\culoarea
organului,densitatea,caracterul suprafetii e.t.c.\ cit si in
rezultatul [Link] plus este posibil de stabilit diagnozul
patanatomic. Datele ecografice constitue numai un fragment
din intreaga imagine. Cu parere de rau, principiile fizice a
metodei ecografice limeteaza permesiunea de a viziualizia
toate elementele tesutului in deosebi a celulei. Deacea noi
judecam despre un tesut, dupa niste criterii indirecte –dupa
caracterul transmisiei sunetului,absobtia
ultrasunetelor ,artefactelor. În plus, procesele patologice
eterogene in mule cazuri au aceleasi tablou ecografic ori
asemanator. Deacea rezultatul ecografic nu permite să se facă
o judecată patomorfologică interpretată în mod neechivoc,
deacea rezultatele ecografice necesita verificatie intr-un fel ori
altul\de exzemplu verificatie histologica\

Sindroamele patologice de baza sint urmatoarele:

[Link] inflamatoare.
1
2.------------ de tip degenerative-distrofice.
[Link] traumatice.
[Link].
[Link] de volum.
Suplementar la rinichi:
[Link] sistemului de colectie
[Link] spatiului peri,paranefral ,tesutul cellular paranefral
[Link] metodelor adaugatoare Doppler pulsativ,energetic

ANOMALII CLASIFICATIA

[Link]\1965\.CONGRESUL II UNIONAL A
UROLOGILOR DIN URSS (1978)

I. Anomalii vaselor renale

Anomalii a trunchiului arterial

[Link] de numar si localizatie:a)ar,renala

accesorie.b) [Link] renala c)[Link]

[Link] de forma si structura a trunchiului arterial

a)anevrizmul [Link] (uni-bilateral) b) stenoza
fibromusculara [Link]

3,Fistule arterio-venoase innascute

[Link] innascuta a venelor renale a) anomalia

venei renale din dreapta(vene multiple,revarsarea\
2
jonctiunea\ venei testiculare in vena [Link] dreapta)
b)anomalia v. [Link] stinga\vena
inelara,retroaortala,revarsare extracavala a [Link]
stinga)

[Link] de numar:a)aplazia,b)duplicitate renala-

commpleta si incompleta c)al treilea rinichi,accesoriu

[Link] de marime-hipoplazia(rudimentara,rinichi
pitic)

[Link] de forma si localizare a rinichilor

[Link] renala a)unilaterala

(toracala,lombara,iliaca,pelviana.b) incrucisata

[Link] \fuziunea\ renala a)unilaterala-in forma

de l,b)bilaterala (simetrice- in forma de
podcoava ,haltera,asimetrice-in forma de l si S.

[Link] de structura

1Rinichiul displastic

[Link] multichistic

[Link] renala a)polichistoza adulta

b)polichistoza infantilâ.

[Link] solitare a)simpla b) dermoida

[Link] parapelvical, caliciele,a bazinetului

[Link] calicele –medulare

a)megacalice,polimegacalice b) rinichi de
bureteâ(gubcataia)

3
[Link] combinate a) cu reflux vezico-ureteral b)
obstructie invravezicala c) cu reflux vezico-ureteral si
obstructie infravezicala d) cu anomalii ale altor organe
–reproductive,musculo-osoase,cardio-
vasculare,digestive.

ANOMALIILE VASELOR RENALE:

Artera renala accesorie- (in 14%)are un diametru mai

mic si se indreapta spre segmentul superior ori
inferior poate fi din aorta ori din
[Link],suprarenala,diafragmala,iliaca
[Link] din polul superior nu deregleaza
urodinamica in comparatie cu cele din polul inferior
care aduc la hidronefroza la nivelul segmentului pielo-

4
ureteral\

5
6
7
8
9
10
VASUL DE COMPRESIE INTRARENAL A COLULUI UNEI CALICE
SUPERIOARE\SINDROM [Link] 1967\

-DILATARE A CALICEI IN POLUL SUPERIOR CU STAZA URINARA

11
MULTIPLE ARTERE RENALE
-sint caracteristice rinichiului in forma de
podcoava ,distopie si uneori in rinichiul normal

12
13
PINCETUL ARTERIAL AORTO-MEZENTERIAL

-Vena renala trece printre aorta si artera mezenterica

superioara care poate fi comprimata in caz de esire
sub ungi ascutit a arterei mezenterice –aduce la staza
venoasa si dezvoltare de colaterale

14
Artera mezenterica superior vena renala comprimata

15
ANOMALII DE FORMA SI STRUCTURA
ATRUNCHIULUI ARTERIAL

Anevrizmul arterii renale

-poate fi intrarenal si [Link] des unilateral in

vasul principal ,uneori in cele [Link]
specific in 60-85% hipertenzia arteriala

16
17
18
19
20
21
ANEVRIZM [Link] DEX

22
STENOZA FIBROMUSCULARA A ARTEREI RENALE
23
-este in rezultatului surplusului de dezvoltare a
tesutului muscular si fibroz in peretele arterei renale.
Poate fi uni sau bilaterala ,deobicei se dezvolta in
treimea medie a arteriei. Mai des la femei tinere si de
virsta [Link] se intilneste cu nefroptoza.
Simptomul mai des -hipertenzia

24
25
26
Fistula arteriovenoasă
O fistula arteriovenoasa ( AVF ) este o conexiune
anormala intre o artera adiacenta si vena. Spre
deosebire de o malformație arteriovenoasă (AVM),
acestea sunt leziuni dobândite frecvent, mai degrabă
decât anomalii de dezvoltare.

Fistula arteriovenoasă renală

Fistulele arteriovenoase renale sunt comunicații
directe anormale între artere și vene la nivelul
rinichilor, care pot fi confundate cu o malformație
arteriovenoasă renală
27
28
VENA INELARA RENALA DIN STINGA
Frecventa in 5-18%
Dereglare de flux pe ramura dorzala\retroaortala\
aduce la staza venoasa in rinichi
Vena renala retroaortala din stinga
-anomalie rara \6,6%\ -sint premizii pentru dezvoltarea
hipertenziei de staza in rinichi\probleme la cateterizare
in caz de contrastare\

Stenoza venei renale-poate fi inascuta ori dobindita\

proteiniuria,varicocele,dismenorea\

29
30
31
 PATOLOGIA VASELOR RENALE

Stenoza arterei renale:

Metode de examinare a stenozei arterei renale

a) Terminologie :
1. Abreviere:
• Stenoza arterei renale (SAR)

32
2. Definiție: • Îngustarea semnificativă
hemodinamica a lumenului arterei renale
b) Vizualizare :
1. Caracteristică generală :
• Cele mai importante criterii de diagnostic:
O „jet” post-stenotic și flux turbulent în timpul
Dopplerografiei de culoare:
- O viteză sistolică cu pic anormal de mare este
vizualizat în artera renală distal de stenoza în timpul
dopplerografiei spectrale cu corecția unghiului.
- Reducerea picului sistolic distal de stenoză:
- Viteza sistolică maximă anormal de scăzută și
scăderea indicilor de rezistență (IR) în secțiunea
distală a arterei renale principale și in arterelle arcuite
• Localizarea:
o orificiu proximal / intramural: boală aortică primară
o Ateroscleroză: la 2 cm de orificiul proximal a aortei
o Displazie fibromusculară (FMD):
secțiunea distală a arterei renale (A.R.), ramurile
hilului renal

ECOGRAFIA STENOZEI RENALE:

Ecografia in scara gri:

33
o Asimetria rinichilor (lungimea unuia dintre rinichi <8
cm sau diferență> 2 cm)
o Creșterea difuză a echogenicității parenchimului
(limitată de ischemie cronică, severă)
o Când apare FMD, aspectul arterei se poate asemăna
cu perle (necesita imagini de foarte mare calitate)
•Doppler-pulsativ
viteza medie sistolica în arterele renale = 75-125 cm /
s
- Criterile Dopplerographice pentru stenoza> 50-60%
din diametrul arterei:
- picul vitezei sistolice în locul si mai distal de
stenoza este > 180-200 cm / s
- raport renal-aortic> 3,5 (sistolă de vârf în SAR /
sistolă de vârf în aortă la nivelul arterelor renale)

- Dilatarea post-stenotică a spectrului la

dopplerografie
o Semne dopplerografice pronuntate intrarenale ale
SAR-:
- următoarele caracteristici diferă semnificativ de
fluxul post-stenotic de mare viteză
-Unda de tip tardus et parvus,picuri sistolice intiziate
si joase :

34
Timp de accelerare alungit (timpul până la vârf
sistolei)> 0,07s
Un indice de rezistență mic (<0,5) , comparativ cu
celălalt rinichi, ca urmare a scaderii picului sistolic si
picului diastolic normal
indicele de accelerație (IS) <3 m / s
2 - Nu se poate stabili un diagnostic precis al SAR
numai pe baza analizei undei arteriale intrarenale
o La măsurarea vitezei, unghiul corect pentru
dopplerografie trebuie să fie <60 °.
• Dopplerografia color:
o Schimbarea / intrapunera culorii în artera renală la
locul stenozei: viteză mare a fluxului
o Flux turbulent post-stenotic, uneori cu reflexia din
țesuturile moi

35
(Stânga) Pe o secțiune cu ultrasunete oblică cu
Dopplerografie de culoare, se vizualizează o arteră
renală dreaptă nemodificată, care pleacă direct de la
suprafața anterolaterală a aortei și trece posterior la
IVC și vena renală stângă. (Dreapta) Pe secțiunea
ecografică oblică cu Dopplerografie de culoare, se
vizualizează locul de plecare al arterei renale stângi
(variază de la suprafața anterolaterală la cea
posterolaterală), care trece întotdeauna în spatele
venei renale stângi.
Recomandări pentru imagistică :
o Scopul studiului: diagnosticul precis al stenozei
arterei renale> 50-60% din diametrul vasului
-la ecografie poate fi utilizat pentru screening, după
care se face RM in regim de angiografie sau TC cu
contrast
-Pentru diagnosticul précis a displaziei fibro-
musculare in sectorul distal AR si in ramurile hiliare
posibil fa fi nevoe de angiografie din cauza rezolutiei
spatial mai mari
Limita scanarii duplex:
-Tehnic metoda complicata\investigare de multe ori
nereusita
-Imposibilitatea de a diferencia duplicitatea AR de
colaterale

36
-imposibilitatea viziualizarii a SAR in sectorul distal \
si a ramurilor din hilul rinichiului
-Cel mai larg diapazon de ezacticitate-viziualizarea
stenozei orificiului proximal afectat de ateroscleroza

(Stânga) Pe secțiunea cu ultrasunete cu

Dopplerografie spectrală a arterei arcuate, se
vizualizează un vârf sistolic redus și IR <0,5 la un
transplant de rinichi cu stenoză arterială renală.
(Dreapta) În timpul angiografiei arterei iliace comune
stângi, se vizualizează stenoza semnificativă a arterei
renale de transplant care se extinde din artera iliacă
externă. Angioplastia efectuată a obținut o
îmbunătățire a funcției de transplant.

37
38
39
40
41
TARDUS-PARVUS

Diagnosticul diferențial al stenozei arterei renale :

1. Hipertensiune arterială esențială :
-Artere renale intacte
[Link] cronica renala parinhimatoasa neimplicata de
stenoza arterei renale:
-Hiperecoginitatea parenchimului ,atrofia ca urmare a fibrozei
intertestitiale

42
_Marirea indexului de rezistenta (<0,7) in [Link] si
arcuate
_De obicei process bilateral,in afara de cazurile
locale:infectia,trauma,radiere ionizata….
[Link] aortei:
-Sectorul disecat se poate rasfringe asupra [Link]
-La ecografia cu Doppler se viziualiziaza un vas cu lumen dublu
4. Ocluzia arterei renale:
-Complicatia SAR
-Embolia
-Afectiune primara a aortei
Ecografie:
-Neviziualizarea AR la Dopplerografie color
-Lipsa ori brusc sint micsorate semnalele de la arterile renale
in perioada acuta
-Semnalele dopplerografice intrarenale pot fi neschimbate in
caz de process cronic(collateralizare)
-Atrofia rinichiului in caz de process cronic

43
Anevrismul arterei renale
Anevrismele arterei renale (RAA) sunt considerate al
doilea anevrism visceral cel mai frecvent (15-22%),
cele mai frecvente fiind anevrismul arterei
splenice (60%). Sunt mai frecvente la
femei. Majoritatea leziunilor sunt sacculare și tind să
apară la bifurcația arterei renale principale.
Epidemiologie
RAA apar la ~ 0,09% din populație 6 .
etiologia
 displazie fibromusculară (FMD): 35%

 anevrism degenerativ: 25%

 vasculitide , de exemplu boala Behcet

 fagatoze , de

exemplu scleroză tuberică , neurofibromatoză

 deficiență intrinsecă de colagen, de

exemplu, sindromul Marfan , sindromul Ehlers-

Danlos
1,2
 traumatisme

Urmărirea anevrismului arterei renale 5 :

44
 1,0-1,5 cm: poate fi urmărit în siguranță 6
o urmărirea în 1-2 ani, atât timp cât pacientul nu este

premenopauza
 > 1,5 cm
o ia în considerare reparația chirurgicală sau

endovasculară
o tratamentul chirurgical este recomandat pentru

anevrisme> dimensiunea de 2 cm

45
46
ECOGRAFIA TROMBOZEI VENEI RENALE:
[Link]:
-Formarea trombului in [Link]
[Link] trombozei v. renale:
-continut hiperecogen in lumenul [Link] lipsa fluxului sangvin la
Doppler color
47
[Link]:
-Unilaterala>bilateral
-Din stinga mai des ,probabil din cauza lungimii mai mari
-Posibil raspindirea trombului in [Link] inferior

[Link]:
-Marire acuta a rinichiului in 75%
-Dilatare acuta a [Link]
-Rinichi sclerozat in caz de patologie cronica
[Link] incurcati [Link] cu [Link] sinistra:
[Link] este localizata anterior de [Link] superior
[Link] este localizata posterior de [Link] superior
ECOSEMIOTICA:
Scara gri;
[Link] acuta:
-Marire in volum:
Staza venoasa >edem>marire in dimensiuni.
Caracterul maririi in volum variaza si depinde de gradul de
obstructive a [Link]
Schimarea ecoginitatii parenchimului(trei tipuri):
Hipoecogena difuza,diferencierea cortico-medulara se sterge
48
Difuz heteroecogena(in caz de imbibitie cu singe si in aparitia
focarelor necrotice)
Sectoare liniare hiperecogene care se imprastie de la hilul
renal ([Link] parenchimatoase)
-Dilatare a [Link] (continut slab hiperecogen)
-Raspindirea trombului in V.C.I.(rar)
Tombaza subacuta:
-ecoginitate sporita in stratul cortical,sporirea diferncierii
cortico-medulare(peste 10-14 zile)
-Micsorare in dimensiuni a V. renale,sporirea ecoginitatii
trombului
Tromboza cronica:
Tabloul depinde de volumul afectarii rinichiului , si de gradul
de restabilire a fluxului venos in [Link].:
-ecoginitate sporita
-micsorare in dimensiuni a rinichiului(scleroz)
Doppler –pulsativ:
Schimbarea formei undei spectrale a arterei renale:
Picuri sistolice inguste si ascutite
Regurgitatia continue diastolica
Accelerarea viteziei locale a fluxului sangvin in zona trombului
neocluzant
49
Doppler color:
-Tromb acut ocluzant:
Lipsa fluxului in [Link].
-Se poate viziualiza simptomul linelor de tramvai(niste mici
spatii de flux care incongoara trombul)
Tromb acut fara semne de ocluzie;
Defect(lipsa) de necolorizare din cauza trombului din
lumenul [Link].
Cronic\subacut:
-Stabilirea circulatiei de diferite graduri care depinde de
gradul de tromboliza
-Este posibil exzistenta de vene colaterale(hilul renal,spleno-
renale,capsular-retroperitoniale)

(Stânga) Pe secțiunea cu ultrasunete longitudinală cu

Dopplerografie de culoare a transplantului de rinichi,
absența vascularizării parenchimului este vizualizată
50
în prima zi postoperatorie. Singura zonă cu flux de
sânge vizibil este semnalul arterial de la poarta
rinichiului. (Dreapta) În Dopplerografia spectrală,
același pacient vizualizează regurgitarea pandiastolică
în artera renală principală, care s-a dezvoltat ca
urmare a trombozei vene vene renale. Fluxul de sânge
prin vena renală la acest pacient nu a putut fi restabilit
și, prin urmare, a fost necesară o transplantectomie în
a treia zi.
Diagnosticul diferențial al trombozei venei renale :
-Invazia tumorei in v. renala
-Infiltrarea parenchimului renal(limfom,amiloidoza ..)
-Pielonefrita
-Obstructia tractului urinar
Memorizari diagnostic:
-TVR-in caz de rinichi marit difuz ,hipoecogen,heteroecogen
-Regurgitatia continuie diastolica in artera renala-indica la
tromboza v. renale
INFARCTUL RENAL
Defenitie:
-Hipoperfuzie locala ori totala >ischemia tesuturilor in
rzultatul cariua >perderea parenchimului
ECOGRAFIA:
-Scaderea diferencierii cortico-medulare
51
-Poate fi hipo-hiperecogen in dependent de timpul trecut
-Zonele de infarct segmentar au forma de triunghiulara care
se raspindeste de la hilul rinichiului pina la capsula
Doppler color;
-Lipsa fluxului sangvin local ori total in parenchim
-Optimizati aparatul la depistarea vitezelor mici .Folositi
doplerografia energetic pentru marirea sensibilitatii
investigarii
-Ecografia amplificata cu contrast (daca este posibil) se
foloseste pentru aprecierea gradului de perfuzie

(Stânga) La un pacient cu cardiomiopatie dilatată la

polul inferior al rinichiului drept, un atac de cord
hiperechoic slab în formă de pană este vizualizat cu
ultrasunete. Pe felia CT corespunzătoare cu contrast,
52
în această zonă este vizualizat un defect de contrast.
Atenție la contrastul neschimbat al capsulei (un
simptom al „marginii corticale”), din cauza intactității
arterelor capsulare care alimentează capsula cu
sânge. (Dreapta) Cu Dopplerografie color în polul
superior al unui rinichi la un pacient cu infarct renal
segmentar, fluxul de sânge nu este vizualizat.

Diagnosticul diferențial al infarctului renal

- 1. Pielonefrita
2. Leziune prin radiații
3. Tumora renală :
4. Ruperea rinichilor :
[Link] renala

53
(Stânga) În dopplerografia coloristică, nu există
vizualizare a fluxului de sânge la polul inferior al unui
rinichi la un pacient cu infarct renal pe fondul fibrilării
atriale. Cea mai sensibilă metodă pentru detectarea
curenților lenti este dopplerografia energetică, care ar
trebui utilizată pentru a confirma diagnosticul unui
atac de cord. (Dreapta) În contrast cu CT, același
pacient vizualizează o lipsă de perfuzie în porțiunea
anterioară a scoarței renale.

HEMATOMUL PERINEFRAL
Definitie:
-Continut hemoragic in spatiile
perinefrice:subcapsular,perirenal,anterior si posterior
pararenal
Viziualizarea:
-Cele mai importante semne diagnostic:
Formatiuni solide ori lichidiene avasculirizate intrun sector ori
in mai multe spatii perirenale
Ecoginitatea singelui cu timpul se modifica
-Ecografia in caz de hematom perirenal:
54
Caracteristica ecografica se schimba in timp:
-Faza acuta : formatiune hiperecogena perirenala
-Faza subacuta:absortie partial,dispersie
hiperecogena,retractia trombului cu septurigroase in interior
-Faza cronica:poate fi absolute hipoecogena
Doppler color:
-Este important de aprecia perfuzia sangvina in rinichiul
traumat
-In interiorul hematomului vasculirizatia lipseste

55
(Stânga) Pe o secțiune cu ultrasunete longitudinală a
unui tânăr cu dureri în partea stângă după o coliziune
în timp ce juca fotbal, se vizualizează o margine largă
de sânge cu contururi inegale în jurul rinichiului
stâng. (Corect) În CT, același pacient a fost confirmat
că are un hematom perinefric răspândit în asociere cu
rupturi renale.

Diagnosticul diferențial al hematomului perinefric :

1. Limfom infiltrant :
• Limfomul poate înconjura complet rinichiul, creând o
imagine a unui guler hipoecoic
2. Limfangiom chistic :
• Formarea chistică cu mai multe camere, se poate
dezvolta în orice parte a spațiului retroperitoneal
3. Abces perinefral

56
• Complicație subacută a pielonefritei; ecografia este
dificilă sau imposibil de diferențiat de hematom

ANOMALII DE NUMAR
Aplazia ori agenezia-este in rzultatul lipsei ori opriri in
dezvoltare a ductului rinichiului [Link] este
caracteristic combinarea cu alte [Link]
unilateral. In aplazii absolut lipseste tesutul
renal,vasele renale,uretere. In loja rinichiului tesut
adipos,uneori se pastraza ureterul [Link]
se manifesta cu hipertrofia vicara si des cu distopia a
rinichiului [Link] deferenciaza cu atrofia
rinichiului

Agenezia [Link] cu pastrarea [Link] ureter

unilateral.

57
maginile cu abdomen cu ultrasunete arată rinichiul
drept absent cu fosa renală dreaptă (a) și rinichiul
stâng normal (b).

58
AGENEZIA RINICHILOR LA FAT

59
DUBLAREA RINICHIULUI
-se intilneste des un caz la 125-161 de autopsii
-este mai lung decit in norma ,poate fi uni- si
bilaterala,unilaterala se intilneste mai des. Ii este
carcteristic lobulatia embrionara .Are masa mai mare
cu 20-25%.decit ce-a normala .Intre ren. Superior si
inferior exzista o punte . Ca deobicei jumatatea
superioara a renichiului dublu este mai mica decit ce-
a inferioara. Vasculirizarea este autonoma in cazul
dublarii bazinetului si ureterului. Sistemul limfatic tot
este dublu. Sistemele de colecti sint separate, in
partea inferioara este dezvoltata mai bine, practic nu
se deosebeste de norma, decit ce-a superioara,
practic nedezvoltata, uneori poate avea numai o calice
care se revarsa intru-n bazinet [Link] la fiecare
bazinet porneste cite un [Link] arterelor sint
proportionale de masa [Link]
parenchimei si vaselor fara duplicitatea bazinetului se
considera duplicitate incompleta. Ureterul partii
superioare in caz de duplicitate completa se uneste cu
ureterul partii inferioare in apropiere de bazinet ori la
orice nivel pina la vezica [Link] sa se dischida
la femei –in vagin,uretra, la barbati in partea proxim. a
uretrei ,[Link],duct deferens. In locul unirii
ureterilor des este stenoza care aduce la dereglarea
urodinamicei care mai des se rasfringe asupra
jumatatii superioare. Uneori ureterele nu se unesc si
dupa legea lui WEIGERT-MEYER ureterul portiunei
superioare se deschide mai distal fata de cel din
portiunea inferioara

60
61
62
Duplicitatea basinet. Duplicitatea vaselor.
[Link]

63
A, rinichi Bifid. B, Vedere transversală a țesutului
ecogen care separă sinusul renal („fără
față”). C, Power Doppler al sistemului de colectare
duplex. D, jeturile ureterale dublu drept confirmă un
sistem complet de colectare duplex.

64
Ureter fisus(duplicitate)

65
Ureter duplex

66
RINICHI ACCESORIU\N-3\

Anomalie rara 2% din toate anomaliile.

Inafara de de doi rinichi mai este unca unul.
-are ureter,vase sangvine proprii. Se localiziaza mai
jos de cel normal ,des se localiziazala la nivelul
lombar,iliac,anterior de simfiz mai rar in [Link]
avea diferite forme – ca fasola, prasada....
Dimensiunile sint [Link] capsula,poate fi
lobulata ,nu este legata cu [Link]. Vasculirizatia
este din aorta, venele se revarsa in V.C.I. daca ea este
localizata nu departe de ren. Normal
67
68
69
Fig 1 (ab): - Imagini cu ultrasonografie la scară gri
care arată (a) rinichiul de potcoavă în abdomenul
inferior și (b) rinichi mic, supranumerar în fosa renală
stângă.

ANOMALIE DE MARIME\hipoplazia\
-Se caracteriziaza prin sructura normal histologica
-Semne de dereglare functionala lipsesc
-Poate fi uni si bilaterala\foarte rar\
-Artera este ingusta si subtire
-Este bine definit stratul cortical si medular
-al doilea rinichi este marit in dimensiuni

70
 hipoplazie renală dreaptă. Rinichiul drept ( imaginea stângă )
este cu 2 abateri standard mai mici decât dimensiunea medie
pentru vârstă, iar rinichiul stâng demonstrează hipertrofie
compensatory

71
Scanare cu radioizotop

Anomalii ale localizării rinichilor la ecografie

Anomalii ale localizării rinichilor apar în încălcarea

migrarii rinichiului primar din bazin în regiunea
lombară. Aproape întotdeauna, forma rinichiului este
schimbată, iar hilul este deschis înainte.

În distopia toracică, rinichiul este de obicei inclus în

componenta herniilor diafragmatice. In distopie
lombară, bazinetul este la nivelul L4, in iliaca la
nivelul L5-S1. Rinichiul pelvian este în spatele sau
chiar deasupra vezicii urinare. În –distopia incrucisata
ureterul este localizat în vezică în locul obișnuit, iar
rinichiul este deplasat contra-lateral.

desen. Dystopia renală în raport cu scheletul:

toracica din dreapta (1), lombar bilateral (2), pelviana
din stânga (3), lombar din dreapta și pelviana din
stânga (4), lombar al rinichiului dublu stâng
(5).incricisata (6)

72
Desen. Dystopia rinichilor în relație unul fata de
celălalt și concresterea intre ei: fuziunea capetelor
superioare (1), capetelelor inferioare și dublarea
rinichiului stâng (2),intre părțile medii ale rinichilor cu
distopie pelviana (3), părțile laterale ale rinichilor cu
distopie pelviana (4) capete diferite (5), la un unghi (6).

. La ecografie, loja renala din stânga este goala

(1). Ambii rinichi sunt situați pe dreapta, concrescuti
intre poli (2, 3). Concluzie: Anomalie a interpoziției
rinichilor - rinichi dublu drept în formă de I.

73
La ultrasunete în bazin (vezica urinară - fereastră
acustică) sunt determinate de rinichi conectați printr-
un izmus îngust (1, 3); se păstrează diferențierea
parenchimală, fluxul sanguin este urmărit pina la la
capsula (2, 3). Concluzie: Anomalie a interpoziției
rinichilor - fuziunea poliilor inferiori ai rinichilor cu
distopie pelviana

74
CORELATIA DINTRE RINICHI

Rinichi in forma de podcoava

-concrestere simetrica intre polii superiori ori inferiori\
cel mai des in 90%\
-Isthmusul care uneste polii consta din parenchim
renal ori tesut compact fibros si deobicei se localizaza
inaintea vaselor mari\aortei,venei cave inf. [Link]
comune ,plexului nervos solar, care sint comprimate
spre coloana vertebrala de catre [Link] dispusa
la hidronefroza ,procese inflamatorii ,hipertenzie
nefrogena\pielonefrita –in 45%,hidronefroza-
26%,nefrolitiaza 22%

SCHEMA DE VARIANTE A CONCRESTERII

RINICHILOR

75
Norma in podcoava haltera forma
de L

76
A, rinichi încrucișat în partea dreaptă a
corpului. Sonograma (B) și IVP (C) ale rinichilor topiți
stânga încrucișat. D, rinichi de tort.

77
Rinichi in forma de podcoava

Rinichi in forma de haltera,S si.L se intilneste rar-se

unesc polii intre ei

RINICHI IN FORMA DE HALTERA

78
NEFROPTOZA
-coborire a [Link] ortopozitie (in picioare). In
nefroptoza e numai se coboara in jos dar si se petrec
unele procese patologice-rotatie pe axa, intinderea
vaselor renale; sederegleaza vasculirizatia,se indoae

79
ureterul care dispune la dezvoltarea procesului
inflamator si formarea calculilor

80
Vedere longitudinală a unui rinichi drept malrotat, cu
pelvisul renal orientat anterior.

In norma coasta 12 intersecteaza ren. sin .in proectia

segmentului mijlociu,din dreapta la hotarul dintre
segmentul superior si mijlociu
Excursia normala a [Link] egala cu lungimea unui
corp [Link] acestui parametru este un
argument in folosul sugerarii de nefroptoza
GRAD -1 polul inferior se deplaseaza cu un corp si
jumatate de vertebra
GRAD-2 ------------------------------------------ doua corpuri
---------------------
GRAD-3--------------------------------------------trei si mai
multe corpuri----------

81
ANOMALII DE STRUCTURA A PARENCHIMULUI
Displazia simpla
-exzista bilateral
-masa constitue doua treimi din masa lor normala
-se evedentiaza bine stratul cortical si medular dar
volumul lor este mic
-arteria renala este nedezvoltata si sclerozata
-ureterul este dezvoltat normal
Displazia corticala –este subtierea stratului cortical
care aduce la dereglari functionale
RINICHI RUDEMENTAR:( Organ oprit in dezvoltare)
-in locul [Link] gaseste o mica masa sclerotica de 1-
3cm
RINICHI PITIC:
-Dimensiuni pina la 2-5cm
-numarul de nefroni este mic
-tesutul fibroz intertestitial in exces
-numarul de vase si calibrul lor sint reduse
-ureterul des este obliterat

82